Transilvania Impact, Nr. 10, 22 februarie 2013 by Romwald Chezu

S ă p t ă m â n a l d e Va l e a J i u l u i n r. 1 0 Vi n e r i , 2 1 F e b r u a r i e 2 0 1 2 1 2 P a g i n i 1 l e u w w w. z i a r u l i n c o m o d v j . ro a n a m a r i a . n e d e l c o f f @ g m a i l . c o m 0 7 2 6 1 9 1 3 4 1

R e zer v el e st a tu l ui , l a d i s po z iţ i a f a m il i e i A l ic

ichidatorul judiciar Quantum SPRL, condus de Maria Deli Alic, nevasta şefului Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic (fost prefect de Hunedoara şi prieten la cataramă al lui Ion Iliescu), şi-a făcut un obicei din a vinde pielea ursului din pădure. Cum? Ilegal, pe bani mulţi, la negru. De unde? Din zăcămintele aparţinând Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care ştiu ce minereu au numai pe hârtie. Însă situaţia din teren stă cu totul altfel, ”datorită” lichidatorului judiciar Quantum SPRL, care vinde, încă din 2007, chiar şi fără acte, halde întregi de zăcământ, deşi nu le aparţin. <<< Pag. 3

Denunţ Impozitele pe Penal pentru g r a t u i t ă ţ i l e şefa OMV p e n s i o n a r i l o r chipa „Jurnalului de Investigaţii” formulează un denunţ penal la adresa mineri sunt ilegale Marianei Gheorghe şi a altor membri

NH SA Petroşani, prin sucursale, a pierdut acţiuni în instanţă din staff-ul OMV Petrom SA. Astfel, le cerem făcute împotriva unor pensionari mineri care s-au săturat să fie procurorilor să se pronunţe dacă Mariana jefuiţi. Pensionarii mineri au fost jefuiţi prima oară când li s-a Gheorghe s-a substituit autorităţilor statului român când a dispus asupra Muzeului Naţional redus cuantumul gratuităţilor la care aveau dreptul la un sfert din cât aveau al Petrolului, despre care avem cunoştinţă că dreptul cu specificaţia că acest cuantum va fi net şi fără impozitare contrar prevederilor HG 670/1990. <<< Pag. 5 este instituţie publică. <<< Paginile 8-9

Linşajul, noua specie jurnalistică folosită ca mijloc de şantaj

ă apucasem să scriu într-o seară

despre linşaj ca despre o nouă specie jurnalistică în România

ultimilor ani. În contextul raportului CE, m-am gândit să termin totuşi ceea ce aveam de scris. Linşajul, în termenii uzuali, înseamnă uciderea fără judecată a cuiva de către o mulţime atâţată. Când el devine gen jurnalistic, aşa cum se întâmplă de câţiva ani în România, cred că devine teribil de periculos pentru sănătatea unei bresle şi echilibrul unor valori democratice. Spun de la bun început: ce s-a întâmplat în ultimul timp la Antena 3 pe mine nu m-a surprins.Deloc.Totul a fost progresiv. Mai întâi a fost linşat un om- un şef de stat pe care patronul, tot politician influent, îl urăşte de moarte, îl obsedează. Doar l-a şi suspendat din funcţie de două ori din interese politice şi financiare. Un preşedinte care, în opt ani, printre altele, a fost acuzat chiar şi de implicare în traficul de armament cu teroriştii. A fost răul suprem, acuzat de absolut orice. Apoi a fost tocată o guvernare. Riguros. Aici, gafele guvernării erau vizibile iar criticile presei au fost şi întemeiate. E dreptul oricărui jurnalist să sancţioneze Puterea. Presa este câinele de pază al democraţiei. Însă acesta este singurul ei rol. De aici, totul a derapat. Şi a fost vizibil pentru toată lumea. Judecători ai Curţii Constituţionale au fost puşi la stâlpul infamiei, procurori, judecători, membri ai CSM. CSM-ul blocat. Toţi şefii de instituţii- cheie, fundamentale ale statului au fost prezentaţi ca inamicii publici numărul unu

ai poporului supărat de multe, supărat şi din cauza nivelului de trai. Oamenii au fost jigniţi, înjuraţi de-a dreptul, au prezentate voit informaţii false, spuse neadevăruri, intoxicată cu bună ştiinţă opinia publică, fără a se acorda niciun drept la replică. Nimeni n-a reacţionat. CNA, controlat politic, a fost mort. După linşajul persoanelor fizice cu funcţii, sa trecut la linşajul şi atâţarea categoriilor profesionale între ele. Judecătorii care-i urăsc pe procurori şi invers. Cu concursul şi participarea, e adevărat, a ministrului Justiţiei, fapt incalificabil- în opinia mea. După incitarea categoriilor profesionale, a urmat linşajul instituţiilor, a sistemelor în ansamblu. Inducerea ideii că tot ceea ce face Justiţia în România reprezintă o mare şi profundă nedreptate. S-au prezentat în avalanşă cazuri în care era descompusă o singură ideenedreptul sistem judiciar, ucigaş de destine tinere, în vârstă, sărace, fără apărare- asta trebuia să înţeleagă poporul telespectator, în transa care rula la infinit pe televizor. Mai grav este că, în toată această campanie de linşaj mediatic, au început să fie distruse şi idei, valori. Occidentalismul, europenismul, americanii trebuie să dispară. Nu ne fac bine. Ţin cu Băsescu, deci sunt toţi sunt răi. L-au ţinut la Putere, deci nu ne trebuie. Vor să ne fure resursele. Noi nu ne vindem ţara! S-au făcut emisiuni despre fracturarea hidraulică şi s-au organizat proteste împotriva exploatării gazelor de şist! Înţelegea cineva ceva? Evident că nu. Poporul suveran trebuia să-şi ia destinul în mână, să se revolte. O singură idee trebuia înţeleasă: că asta e rău, rău, rău. Nu numai instituţiile trebuie demolate, politicienii de prima rang şi şefii de instituţii şantajaţi prin linşaj, trebuie să fim conducători absoluţi ai acestui stat. Punct. Aşa se naşte naţionalismul. Atâţat, incitat, stimulat metodic şi programatic. Iar asta este cel mai periculos lucru ce s-a întâmplat. Bineînţeles, totul s-a făcut cu participarea politicienilor. Cu un USL disperat să vină la putere, călărind, stimulând şi validând până la paroxism derapajele postului.

S-a făcut şi din interesul şi obsesiile patronului. Un om care are mari probleme cu legea, care fuge de Justiţie- tocmai de aceea o vrea şi slăbită, un personaj care, în spatele discursului demagogic şi populist, are un unic obiectiv: acapararea "prin oameni controlabili numai de el" a primei funcţii în stat. Atât. Asta-i este dorinţa de peste 20 de ani. De aici şi linşajul- şantajul. Cine nu se supune, e distrus. De ce Comisia Europeană n-a făcut nominalizări? Cine are sinceritatea să recunoască, observă că actuala Comisie n-a făcut nicio nominalizare, pe nicio speţă. Nici în privinţa parlamentarilor sau a miniştrilor. Comisia doar a spus că România "mai are multe de făcut în privinţa respectării statului de drept", că "independenţa Justiţiei şi instabilitatea instituţiilor rămân o mare sursă de îngrijorare" şi, în premieră, vorbeşte despre hărţuire. Hărţuirea unor oficiali- cheie, judecători şi nu numai de către mass- media. "Trebuie revizuite regulile existente pentru a asigura protecţia instituţiilor şi a persoanelor". Ce înseamnă revizuire a regulilor existente? Sancţiuni crâncene pentru asemenea derapaje şi, în primul rând, un CNA funcţional şi apolitic. Îşi doreşte vreun politician de prim rang ca un post de televiziune să-i dicteze în permanenţă ce trebuie să facă, ce decizii să ia? Îşi doreşte vreun om politic român să fie permanent şantajat cu linşajul mediatic de către un patron cu obsesii şi certat cu Justiţia? Îşi doreşte blocarea instituţiilor statului, incitarea categoriilor profesionale? Îşi doreşte cineva să ieşim din UE, NATO sau să fie alergat cu pietre ambasadorul american? E suficient cred că l-am văzut prezentat pe Jose Manuel DuraoBarroso, de acelaşi trust, ca un tânăr comunist, maoist, marxist-leninist, în conexiuni cu activităţi teroriste! Sau vrea cineva să se pună în capul unei mişcări naţional-

iste de proporţii? Sincer, nu cred. Dacă vrea cineva asta, e pur şi simplu iresponsabil şi nu se gândeşte deloc la acest stat. E profund nedrept să spui că toată presa românească a făcut aşa ceva. Nu, este derapajul unei singure instituţii media. Comisia Europeană doar a tras un puternic semnal de alarmă în privinţa problemei. Cine a greşit să plătească. Şi cine va face asta de acum înainte, să sufere cu vârf şi îndesat. Poate să existe presă partizană, poate să existe presă tabloidă, pot să existe poziţii şi atitudini politice asumate, dar nu poţi pune în pericol instituţii ale statului de drept, nu le poţi bloca, nu poţi dărâma prin decredibilizare voită puteri ale statului definite prin Constituţie. Nu poţi la nesfârşit incita la tulburări sociale, la linşaj public şi nu poţi infecta cu bună ştiinţă valori şi idealuri. Asta înseamnă să atentezi, cu bună ştiinţă, la siguranţa naţională a unui stat. Să taie-n carne vie, să lase politicul deoparte şi să aplice legea. Mai spun odată: asta trebuie să facă CNA. De câte ori putea până acum să ridice licenţa Antenei 3? De nenumărate ori. De ce n-a făcut-o? Dacă vor fi cu adevărat sinceri, vă vor răspunde ei. Şi vor face, cu adevărat, ceva... Sorina MATEI http://sorinamatei.blogspot.ro/

Valter Cojman Claudia Nichiţelea Mircea Nistor Ioana Georgescu Sorina Matei

Rezervele statului, la dispoziţia familiei Alic ichidatorul judiciar Quantum SPRL, condus de Maria Deli Alic, nevasta şefului Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic (fost prefect de Hunedoara şi prieten la cataramă al lui Ion Iliescu), şi-a făcut un obicei din a vinde pielea ursului din pădure. Cum? Ilegal, pe bani mulţi, la negru. De unde? Din zăcămintele aparţinând Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care ştiu ce minereu au numai pe hârtie. Însă situaţia din teren stă cu totul altfel, ”datorită” lichidatorului judiciar Quantum SPRL, care vinde, încă din 2007, chiar şi fără acte, halde întregi de zăcământ, deşi nu le aparţin.

Unul dintre oamenii şi prostiţi şi cu banii luaţi este Dan Olariu, din Călan. Acesta povesteşte, pentru ”Transilvania Impact”, că, în anul 2007, a plătit un avans de 150.000 de lei Mariei Deli Alic, pentru a obţine 20.000 de tone de minereu de pe platforma de la Călan. Omul s-a apucat de lucru, şi-a adus angajaţii, utilajele şi a început exploatarea. După două zile, s-a trezit cu poliţia pe cap, fiindcă ei exploatau de pe terenul altuia, despre care Maria Deli Alic – sau matroana insolvenţelor, cum mai este supranumită – minţise că este al ei. În prezent, Dan Olariu se pregăteşte să-i facă

Maria Deli Alic

Mariei Deli Alic plângere penală pentru înşelăciune. ”Eu cu ea (Maria Deli Alic – n.r.) am o singură problemă. Leam dat nişte bani în 2007, trebuiau să-mi dea nişte material şi nu vor. Contractul meu cu ei este datat 2007. Ei mi-au vândut un produs, minereu. Era vorba de 20.000 de tone, la care eu am plătit un avans şi m-am apucat de lucru. Eu am adus acolo, pentru exploatare, tot arsenalul. Oameni, utilaje, tot… peste două zile a venit poliţia, că nu era terenul lui Quantum. Practic, Maria Deli Alic şi Paralescu (asociatul Mariei Deli Alic – n.r.) mi-au vândut blana ursului din pădure”, acuză Dan Olariu. Maria Alic, rasistă: ”Sunt nişte ţigani şi nişte nemernici”. Dar face afaceri cu ei Mai mult, victima matroanei

insolvenţelor precizează că s-a tot rugat de Maria Deli Alic să-i dea altceva în compensare, dar aceasta nu vrea. Şi nici banii înapoi nui mai dă. ”Eu le-am trimis o adresă (către Quantum SPRL – n.r.) şi am rugat-o pe madam Alic să-mi dea ceva în compensare, de cei 15.000 de lei şi nu am ajuns la nici un consens. Le fac plângere penală ca înşelăciune. Numai manevre face femeia asta. Şi ea, şi Paralescu”, mai spune Dan Olariu. Maria Alic nu vrea să le dea nici banii, nici alt material în compensare, pentru că Dan Olariu şi angajaţii lui sunt ”nişte ţigani şi nişte nemernici”, susţinând că este vina lor că ”n-au venit să spună că n-au ce să ia de acolo”. ”Sunt nişte ţigani şi nişte nemernici. Nu e frumos să spun că sunt ţigani, dar asta sunt, ţigani. Pe terenul acela este şlam şi minereu de fier. Dar ăştia vor să aibă intrare pe platformă. Da, ei mi-au dat un avans în 2007, eu am datorie la ei 15.000 de lei, dar nu e vina mea că n-au venit să spună că n-au ce să ia de acolo. Dar să ştiţi că eu le-am făcut contractul numai ca să aibă acces pe platformă, deoarece colegul meu Paralescu a fost prostit să semneze. Eu nu sunt vinovată că nu ţi-ai luat de pe teren ce voiai. Iar 15.000 de lei este o sumă mică. Le-am zis că atunci când au ceva, să vină cu note de cântar şi îi dau factură. Ei nu au venit, s-au îndestulat cu ce au de la alţii şi nici n-au putut să ia”. Minereu de fier, ”şutit” din rezerva de stat de Maria Alic & Co. În 2012, la începutul toamnei, Quantum SPRL a vândut din nou 250 de tone de minereu unor italieni, fraţii DeMarco, despre care se ştie că au legături cu Mafia. La fel de ilegal ca-n 2007, din zăcămintele aparţinând Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. Mai mult, vânzarea s-a

făcut la negru iar modul prin care minereul a părăsit este unul simplu: s-a folosit aceeaşi factură de mai multe ori. Gheorghe Niţă, unul dintre martorii tranzacţiei ilegale, povesteşte că, la zece zile după încheierea contractului între Quantum SPRL şi o firmă intermediară ce a vândut mai departe minereu celor doi italieni, Rezervele Statului au trimis o hârtie prin care interziceau exploatarea în zonă. Totuşi, activitatea nu s-a oprit şi astfel au părăsit graniţele ţării nu mai puţin de 14 tiruri încărcate cu minereu din zăcămintele de la Călan. De facturat, s-au facturat doar trei transporturi. Restul tirurilor, până la 14, au trecut graniţa cu aviz de însoţire şi cu facturile vechi, de la primele trei transporturi. ”La fostul combinat rezervele statului au o parte, iar lichidatorul, adică Quantum, are altă parte. Prima dată s-a cumpărat minereu bulgăr feromanganos şi mai apoi minereu de fier. După zece zile a venit hârtie de la rezervele de stat să se oprească exploatarea, dar contractul era deja făcut cu cei doi italieni, DeMarco, care sunt fraţi. De asemenea, Rezervele Statului spun că n-au minereu de bulgăre feromanganos, dar asta este pe hârtie”, a declarat, pentru Transilvania Impact, Gheorghe Niţă. Aceeaşi sursă precizează că sau livrat 250 de tone de minereu, chiar dacă acel contract a fost rupt, la propriu, pentru a nu fi probleme la Rezervele Statului, care interziseseră exploatarea. ”Quantum, prin firma intermediară, a reuşit să livreze aproximativ 250 de tone de minereu, dar contractul a fost rupt, pentru ca lichidatorul judiciar să nu aibă de suferit. Cert este că firma Quantum SPRL a facturat şi nu avea voie. Iar de facturat s-a facturat doar pe trei transporturi. Iar pentru celelalte transporturi – 14

tiruri în total – s-au trecut graniţa cu avize de însoţire şi cu facturile vechi. Partea proastă este că acum cei doi italieni, care sunt băgaţi în mafie până în gât, nu ştiu de ce nu le vine marfa şi sunt supăraţi, pentru că ei au plătit”, mai spune afaceristul. Despre ”dispariţia” zăcămintelor de minereu de fier din rezerva de stat povesteşte şi Dan Olariu. ”Quantum nu mai are nimic acolo. Da, au fost nişte mişcări în toamna anului trecut pe platforma aceea, dar s-a oprit totul, că, din nou, terenul nu era al lui Quantum. Minereul care a fost tot acolo aparţine de rezervele de stat. Eu mă mir cum a putut să dispară aşa. Acolo e vorba de 15 milioane de tiruri, nu de 15 tiruri”, spune Dan Olariu. În replică, Maria Deli Alic precizează că nicio acuzaţie nu este adevărată. ”În acte, cel puţin”, nu s-a vândut nimic. În realitate, mai mulţi martori vorbesc despre evaporarea a 250 de tone de minereu de fier. ”Nu am vândut aşa ceva. Ce este la rezerve… e un morman acolo de minereu, care nu valorează nimic. Eu chiar am dat note justificative la rezervele statului… Dar nu e la mine mormanul acela, eu cu rezervele de stat am o creanţă rezultată dintr-un litigiu şi a primit sentinţă definitivă şi irevocabilă. Eu nu am nici un contract cu nici un italian. Am avut în 2006-2007 contracte, de zgură, dar de sume mici, ca să facem bani de procedură, de evaluare. Oricum am plătit chirie pentru arhivă, sume infime, dar noi nu ne ocupăm cu aşa ceva. Dar eu nu am de la rezerve nimic în stoc, deci eu nu am cum să vând dacă nu am de la rezerve. În acte, cel puţin, nu pot să vând”, susţine Maria Deli Alic. Mai mult, directoarea Quantum SPRL precizează că recent a vândut un teren de pe aceeaşi platformă de la Călan primăriei din localitate. Oare să fie acelaşi teren din rezervele statului? Anamaria NEDELCOFF

Mobilier de lux pentru spital, cumpărat de la Sorin Apostu obilier de lux pentru

spital la preţuri halucinante. Asta a vândut fostul prefect al judeţului Hunedoara, Sorin Apostu, spitalului Bagdasar Arseni din Capitală. Firma Sc Mobas SRL, deţinută de Apostu, a fost singura care s-a prezentat şi a câştigat licitaţia pentru mobilierul de spital. Dezvăluirile au fost făcute în cadrul emisiunii ”Exces de Putere” de la Antena 3 şi arată ce obiecte a cumpărat conducerea spitalului bucureştean şi la ce preţuri. Astfel, conform acordului cadru, o măsuţă mică (pentru cafea) costă 4.569 lei+TVA, o masă dressing cu oglindă – 10.884+TVA, un pat cu patru secţiuni şi mişcări de translaţie

ajunge la 19.660 de lei+TVA; un dulap din lemn masiv superfinisat costă 10.277 lei+TVA; o masă de birou din lemn masiv cu sertar a fost vândută cu 3.032 lei+TVA iar

o comodă din lemn masiv cu trei sertare mari a costat 4.880 de lei+TVA. De asemenea, conducerea Spitalului Bagdasar Arseni a mai cumpărat un scaun elegant

MRU vine la Deva âmbătă, fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu se va afla în capitala judeţului, începând cu ora 17:00, cu ocazia inaugurării sediului organizaţiei judeţene a Partidului Forţa Civică, în corpul dreapta Cepromin.

Mihai Răzvan Ungureanu va susţine şi o conferinţă de presă, la care vor mai partici-

pa preşedintele organizaţiei judeţene, Cristian Grigoraş, precum şi secretarul general al Forţei Civice, Ştefan Pirpiliu. Începând cu ora 18.oo, imediat după conferinţa de presă de la sediul partidului, va avea loc întâlnirea publică a celor nominalizaţi cu delegaţii organizaţiilor locale Forţa Civică din judeţul Hunedoara, membrii din conducerea judeţeană, regională şi centrală a partidului. Aceasta se va desfăşura în sala mică a Casei de Cultură din Deva. (C.L.)

pentru birou cu cadru din lemn masiv şi suport pentru braţe la preţul de 3.221 de lei+TVA, precum şi un fotoliu elegant cu cadru din lemn masiv pentru preţul de

4.170 lei+TVA. Contractul pentru cumpărarea de echipament medical şi de mobilier la unitatea amintită a fost de 10 milioane de euro, din care doar două au fost folosite pentru achiziţionarea de echipament medical. Restul de opt milioane a fost folosit pentru cumpărarea mobilierului de la firma condusă de Sorin Apostu. Totodată, pe site-ul firmei Mobas SRL se precizează că aceasta a colaborat cu Insemex SA Petroşani, Compania Naţională a Huilei, Hidroconstrucţia Haţeg, Spitalul de Urgenţă Petroşani, Spitalul Municipal Lupeni, Universitatea Petroşani, Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara, Primăria Petroşani şi Consiliul Judeţean Hunedoara. În apărarea sa, Sorin Apostu a declarat că nu el a fost cel care a semnat contractul. Anamaria Nedelcoff

Sorin Sanda, cel mai bun sportiv din Valea Jiului a cea de-a XIII-a ediţie a Galei Premiilor Exclusiv, organizată de Exclusiv Media Group, directorul publicaţiei Transilvania Impact, Sorin Sanda, a obţinut premiul pentru ”Cel mai bun sportiv din Valea Jiului”. Premiul a fost acordat pentru activitatea sportivă depusă în anul 2012 şi pentru reflectarea pozitivă a acestei activităţi în mass-media.

”Pentru mine a fost o onoare să fiu nominalizat, iar când am primit premiul,

am fost foarte uimit că am ocupat un loc într-un domeniu în care poate consider că alţii sunt mai buni decât mine. Sunt multe valori în sporturile din Valea Jiului, care ar trebui promovate mai mult, fiindcă la un moment dat ajungi să-ţi pierzi nădejdea că se va întâmpla ceva bun. Pentru mine sportul a fost modul meu de viaţă de mic copil, datorită lui m-am maturizat şi am devenit omul de astăzi. Am învăţat să fac faţă problemelor. Mai mult, ar trebui să-i îndrumăm pe copii spre sport, deoarece o minte sănătoasă poate rezista doar într-un trup călit”, a declarat Sorin Sanda. Clara Lăzăruc

Impozitele pe gratuităţile pensionarilor mineri sunt ilegale UNIUNEA NAğIONALĂ A MUNCII – VALEA JIULUI Membră a FEDERAğIEI NAğIONALE A MUNCII

Adresa: Municipiul Petroúani, strada Avram Iancu, nr.12, judeĠul Hunedoara, telefon: 0729849032 úi 0728396572, web: http://fnm-romania.webgarden.ro , email: valter_cojman@yahoo.com unm_vj@yahoo.com __________________________________________________________________________________________

NH SA Petroşani, prin sucursale, a pierdut acţiuni în instanţă făcute împotriva unor pensionari mineri care s-au săturat să fie jefuiţi.

Pensionarii mineri au fost jefuiţi prima oară când li s-a redus cuantumul gratuităţilor la care aveau dreptul la un sfert din cât aveau dreptul cu specificaţia că acest cuantum va fi net şi fără impozitare contrar prevederilor HG 670/1990. A doua oară au fost jefuiţi şi când aceste gratuităţi au început să fie impozitate. Pe lângă toate aceste ilegalităţi, pensionarii mineri au fost supuşi batjocurii şi plimbaţi pe la sucursale pentru a-şi plăti aşa zisele impozite de către cei care s-au perindat pe la conducerea CNH SA Petroşani. Datorită acestor ilegalităţi şi bătăi de joc, Uniunea Naţională a Muncii Valea Jiului, s-a implicat în sprijinirea câtorva pensionari mineri (care au fost daţi în judecată de CNH SA Petroşani, pentru neplata impozitelor, la Tribunalul Hunedoara) în recursul pe care aceştia l-au făcut la Curtea de Apel Alba Iulia. Astfel că, trei pensionari mineri, au reuşi să câştige în faţa CNH SA Petroşani şi nu mai plătesc impozite pe gratuităţi, gratuităţi care, începând din 2007, au fost acordate din AJUTORUL DE STAT acordat CNH SA Petroşani în baza regulamentelor Comisiei Europene (CE). Gratuităţile către pensionarii mineri au fost acordate după cum urmează: 1)Începând cu anul 1990 şi până în anul 2007, acordarea unor facilităţi pentru angajaţii şi pensionarii CNH SA Petroşani (chirie pentru locuinţe, tarif redus la consumul de energie electrică şi RAŢII DE CĂRBUNE PENTRU UZ CASNIC ÎN MOD GRATUIT) , s-a făcut în baza HCM

1683/1957 şi HG 670/1990 + Instrucţiunile de aplicare CB 85/1990. Acestea fiind suportate pentru pensionarii mineri, conform HG 670/1990, din costurile de producţie. Astfel că, pensionarii mineri ar fi trebuit, conform art.1 din HG 670/1990 şi litera c) din Instrucţiunile de aplicare CB 85/1990, să beneficieze de aceeaşi cantitate de energie electrică şi raţii de cărbune ca şi angajaţii activi ai CNH SA Petroşani, ceea ce, din păcate nu se întâmplă deoarece pensionarii mineri primesc doar 3000 Kw energie electrică şi nu 12 000 de Kw cum primesc angajaţii activi şi, de asemenea, raţiile de cărbune sunt reduse la 3 raţii pentru familist şi 2 raţii pentru nefamilist de la 8 raţii pentru familist subteran, 4 raţii pentru nefamilişti subteran, 6 raţii pentru familişti suprafaţă şi 3 raţii pentru nefamilişti suprafaţă. De asemenea, conform Instrucţiunilor de aplicare CB 85/1990 ale HG 670/1990, CNH SA Petroşani, în cazul în care beneficiarii de gratuităţi domiciliază în locuinţe cu încălzire centrală sau folosesc alţi combustibili pentru încălzire, aceştia ar fi trebuit să beneficieze de plata acestor costuri în limita preţului cu amănuntul al raţiilor de cărbune la care aceştia aveau dreptul. Din păcate, CNH SA Petroşani nu a făcut acest lucru, cel puţin în cazul celor care au încălzire pe gaz, lemne, etc., ceea ce este o încălcare a HG 670/1990 +Instrucţiunile de aplicare CB85/1990 şi o deposedare de aceste drepturi a pensionarilor mineri care au o alta sursă de încălzire în afară de cărbune. 2)Începând cu anul 2007 şi până în decembrie 2010, facilităţile acordate pensionarilor mineri, s-au făcut în baza Regulamentului C.E.1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (JO L 205,

Nr. 34/24.09.2012

Către CNH SA Petroúani, În atenĠia domnului director general, Drăgoi Nicolae, Uniunea NaĠională a Muncii -Valea Jiului ( UNM-VJ), constituită din Sindicatul Minier Libertatea Valea Jiului-2008 (SMLVJ-2008), Sindicatul Minier DREPTATEA EM Vulcan (SMD EM V) úi Liga Sindicatului Pensionarilor Mineri Valea Jiului – Petroúani (LSPMVJP), care a obĠinut hotărâre judecătorească de înfiinĠare prin sentinĠa civilă cu nr. 3/PJ/2011, fiind înscrisă úi la Tribunalul Municipiului Bucureúti în conformitate cu art.46, alineat 1) din Legea 62/2011, având ca adresă de corespondenĠă Aleea Teilor, bloc 34, apart. 11, oraú Uricani, judeĠ Hunedoara, cod poútal 336 100, formulează prezenta adresă: Domnule director general, de la numirea dumneavoastră ca director general al CNH SA Petroúani, v-am înaintat mai multe adrese, unele făcând referire la gratuităĠile acordate pensionarilor mineri… V-am solicitat o întâlnire cu pensionarii, întâlnire pe care aĠi tot amânat-o úi care, după multe insistenĠe, a avut loc dar cu un rezultat total nemulĠumitor pentru pensionari, ceea ce demonstrează că bătaia de joc la adresa pensionarilor mineri úi jefuirea acestora continuă. În sprijinul acestor afirmaĠii aduc următoarele: 1)

Începând cu anul 1990 úi până în anul 2007, acordarea unor facilităĠi pentru angajaĠii úi pensionarii CNH SA Petroúani (chirie pentru locuinĠe, tarif redus la consumul de energie electrică úi RAğII DE CĂRBUNE PENTRU UZ CASNIC ÎN MOD GRATUIT) , s-a făcut în baza HCM 1683/1957 úi HG 670/1990 + InstrucĠiunile de aplicare CB 85/1990. Acestea fiind suportate pentru pensionarii mineri, conform HG 670/1990, din costurile de producĠie. Astfel că, pensionarii mineri ar fi trebuit, conform art.1 din HG 670/1990 úi litera c) din InstrucĠiunile de aplicare CB 85/1990, să beneficieze de aceeaúi cantitate de energie electrică úi raĠii de cărbune ca úi angajaĠii activi ai CNH SA Petroúani, ceea ce, din păcate nu se întâmplă deoarece pensionarii mineri primesc doar 3000 Kw energie electrică úi nu 12 000 de Kw cum primesc angajaĠii activi úi, de asemenea, raĠiile de cărbune sunt reduse la 3 raĠii pentru familist úi 2 raĠii pentru nefamilist de la 8 raĠii pentru familist subteran, 4 raĠii pentru nefamiliúti subteran, 6 raĠii pentru familiúti suprafaĠă úi 3 raĠii pentru nefamiliúti suprafaĠă. De asemenea, conform InstrucĠiunilor de aplicare CB 85/1990 ale HG 670/1990, CNH SA Petroúani, în cazul în care beneficiarii de gratuităĠi domiciliază în locuinĠe cu încălzire centrală sau folosesc alĠi combustibili pentru încălzire, aceútia ar fi trebuit să beneficieze de plata acestor costuri în limita preĠului cu amănuntul al raĠiilor de cărbune la care aceútia aveau dreptul. Din păcate, CNH SA Petroúani nu a făcut acest lucru, cel puĠin în cazul celor care au încălzire pe gaz, lemne, etc., ceea ce este o încălcare a HG 670/1990 +InstrucĠiunile de aplicare CB 85/1990 úi o deposedare de aceste drepturi a pensionarilor mineri care au o alta sursă de încălzire în afară de cărbune.

2.8.2002, p. 1). , NOTIFICAT ŞI INPLEMENTAT DE CĂTRE STATUL ROMAN PRIN ART.12 ŞI ART.25 DIN AJUTOR DE STAT nr. N239/2007 (Ajutor pentru restructurarea industriei cărbunelui). 3)Începând cu Ianuarie 2011 şi până în prezent, facilităţile acordate pensionarilor mineri,se fac în baza Deciziei CE 787/2010, privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, prin HG 107/2012, HG 371/2012 şi ordinul MECMA nr.429/2012. Prin prisma celor enumerate în cele 3 puncte anterioare reies următoarele: a)Pensionarii mineri nu primesc cuantumul prevăzut de HG 670/1990 + Instrucţiunile de aplicare CB 85/1990 la energie electrică şi raţii de cărbune; b)Pensionarii mineri nu primesc plata, în limita preţului cu amănuntul a raţiilor de cărbune prevăzute în Instrucţiunile de aplicare CB 85/1990 ale HG 670/1990, pentru încălzirea făcută cu alţi combustibili; c)Facilităţile acordate pensionarilor mineri sunt suportate, ÎNCEPÂND CU ANUL 2007, din AJUTORUL DE STAT pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive, ceea ce, în conformitate cu art.42 aliniat a) din Codul fiscal (Legea 571/2003

coroborată cu HG 44/2004 şi actualizată conform cu Ordonanţa Guvernului nr. 15 din 23 august 2012), arată că aceste facilităţi acordate pensionarilor mineri NU TREBUIESC IMPOZITATE. De asemenea, după semnarea actului adiţional criminal, la CCM la nivel de CNH pe 2008, din 30.12.2010 prin care au fost ELIMINATE gratuităţile către pensionarii mineri, conducerea CNH SA Petroşani, a început să renege valabilitatea şi/sau legalitatea HG 670/1990 + Instrucţiunile de aplicare CB 85/1990, afirmând că HG 670/1990 nu a fost publicată în Monitorul Oficial şi, deci, nu poate produce efecte juridice, afirmaţie care este mult prea departe de adevăr, deoarece s-a ştiut şi se ştie, încă de la emiterea HG 670/1990 că a fost emisă cu caracter militar şi comunicată doar instituţiei interesate, în speţă CNH SA(fost Combinatul minier Valea Jiului), în conformitate cu prevederile art.108 aliniat (4) din Constituţia României. Negarea valabilităţii HG 670/1990 de către CNH SA Petroşani este foarte suspectă prin prisma faptului că, începând cu ianuarie 1990 şi până în 31.12.2010 a stat la baza acordării gratuităţilor atât pentru angajaţii activi cât şi pentru pensionarii mineri. De asemenea, HCM 1683/1957 şi HG 670/1990 au stat la baza unor acte emise de

Consiliul Concurenţei şi la emiterea Regulamentului C.E.1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (JO L 205, 2.8.2002, p. 1), NOTIFICAT ŞI INPLEMENTAT DE CĂTRE STATUL ROMAN PRIN ART.12 ŞI ART.25 DIN AJUTOR DE STAT nr. N239/2007 (Ajutor pentru restructurarea industriei cărbunelui) şi continuat prin Decizia CE nr. 787/2010. Toate aceste fapte au fost aduse la cunoştinţa directorului general al CNH SA Petroşani, Drăgoi Nicolaie, de către Uniunea Naţională a Muncii Valea Jiului prin adresa nr.34/24.09.2012, adresă la care CNH SA Petroşani, prin directorul general, nu a răspuns nici până în ziua de azi. De aceea, Uniunea Naţională a Muncii Valea Jiului (UNMVJ), a hotărât să se implice în ajutarea tuturor pensionarilor mineri care vor să se opună jefuirii şi bătăii de joc la care sunt supuşi de CNH SA Petroşani şi/sau de unitatea care primeşte ajutorul de stat prin care se acordă gratuităţile către pensionari, cu condiţia ca aceştia să devină membrii ai Ligii Sindicatului Pensionarilor Mineri – Petroşani pentru că doar aşa îi poate ajuta reprezentanţii UNMVJ. Valter Cojman

Micul Kasparov e un clujean de patru ani N

În familia Boeru se joacă şah de generaţii, bunici, părinţi şi acum nepoţi. “foarte important ca şi părinţii să joace şah, am avut copii foarte talentaţi, dar ai căror părinţi nu jucau şah şi s-a resimţit asta, treptat acei copii au renunţat la şah. Deşi centrul de şah de la Iaşi este cel mai bun în pregătirea copiilor, şi Clujul vine puternic din urmă, la faza judeţeană a olimpiadei au fost 300 de participanţi”, spune Szemeredi.

Şah mat la patru ani Este puţin mai mare decât tabla de şah pe care o ţine în mâini. Abia venit de la grădiniţă, în loc să accepte propunerea prietenilor din vecini să se joace cu mingea în faţa blocului, el preferă să joace şah. Dragoş Boeru are patru ani şi este “posibilul viitor campion mondial”, după cum spune antrenorul său. Ia lecţii de şah doar de trei luni şi a câştigat deja trei medalii. Câştigă partidă după partidă chiar şi în duelurile cu adulţii. Acasă la micul campion În camera sa albastră, băiatul îşi aşteaptă partenerul de joc. Aranjează atent piesele pe tablă şi tresare când aude soneria. Cristian Zmeredi, cel care de doar trei luni îi este mentor în tainele şahului, este partenerul preferat a lui Dragoş. În familia Boeru toată lumea este şahistă, de la bunici la părinţi şi la fratele mai mare, Darius, cu toţii joacă şah. Antrenamentele lui Dragoş sunt patru

şah decât joc. După părerea mea, in pr ne bi fetele. ai m l ce ţă va “Şahul se în joace şah, Şahul te înă răbdare ca să înveţe să aib să ie bu tre nu ii pi co ştie să glumească şi să-i să re vaţă ce ca r no tre an un ă ci să aib poveste, pe tabla de şah o t ea cr înseamnă am Eu . ici m i atragă pe ce eredi e piese”, Cristian Szem sacrificiul pl sim nu je, na rso pe nt su şi cum să-l pargestionezi. ticipat atunci la o competiţie pe care Asta se aplică în viaţa de zi cu zi a pierdut-o în finală cu un campion atunci când apare vreo problemă. naţional. După aceea a uitat de şah, Şahistul vede problema ca făcând supărat de înfrângere. Din Lugoj, parte dintr-un ansamblu de lucruri şi oraşul său natal, vine la Cluj şi face analizează că mai bine pierde într-o parte ca să câştige în alta şi, pe final, facultatea şi masteratul în teologie. “Cu şahul a fost o simplă întâmplare, va câştiga partida şi problema va fi am intrat pe internet să joc şah, din eliminată de la sine. Prin şah înveţi plictiseală, eram student. Mi-am amfoarte mult despre viaţă. Prin anii 60 s- intit, atunci, cât de mult îmi place şi făcut a făcut un studiu : s- că am fost bun cândva la şah. Mi-am lator şi pe tabletă. Am “Mă joc jocuri pe calcu rius, mami Da cu e es pi au lăsat mai mulţi de 0 50 căutat un profesor cu care am luat de şi un puzzle mare i place -m Nu t. ul m ai m l copii într-o cameră ce sc ore, am început să mă antrenez opt şi tati. Pe mami o iube că o să-mi placă da u şti cu câte o prăjitură în Nu . sc ise ict ore pe zi, era ca un job pentru mine. pl la grădi, mă O să joc o. ol ac e m cu faţă. Li s-a spus că u şti nu , M-am gândit ca să transmit mai de. mai mult la şcoală mă plictisesc niciodată să pot să o mănânce, o nu h, şa ea m ţa parte ce ştiu eu, aşa că de şapte ani toată via dar dacă se abţin, în fac când o să fiu mare antrenez şi eu”, spune Cristi. La Nu ştiu ce vreau să mă am 15 minute vor mai u când o să mă decid, şti nu ), ftă po cu de râ (n.r. clubul de şah “Micul maestru” Cristi s deprimi una. Ideea era ult.(...) Nu m-am mai du vreme, am timp liber m ai m antrenează, în prezent 150 de copii. nu ca ei să fie în stare un prieten bun dar mult la Mc Donalds. Am de să renunţe la o rec- Preţul este de 2 lei pe oră de două ori ă. Mie îmi place tortul că nu ştiu cum îl cheam tă eţa gh în pe săptămână în grupuri sau 20 de lei ompensă imediată nu se mănâncă banane cu frişcă, acum ai m l ce nt su ri pe oră în particular cu un singur elev. su ur pentru a obţine o La conc i pentru că este frig.(...) Îm t. ul m ai m l ce recompensă mai e să joc şah mic. Cu Cristi îmi plac ată er ef pr ea m a es Pi . mare. Peste ani s-a Genialul norvegian: be al place să joc cu piesele constatat că peste Norvegianul Magnus Carlsen este este regina”, Dragoş 80 % din copiii care considerat, la cei 23 de ani ai săi, cel antrenorul au aşteptat a doua prăjitură aveau mai bun jucător de şah din lume. succes în carieră, erau bogaţi, lideri a ajuns la concluzia că la şah nu e Deja s-au scris mai multe cărţi deîn anumite domenii”, spune nevoie de talent, ci de pasiune. Asta spre el şi se spune că n-a existat încearcă să le dezvolte şi copiilor, nu antrenorul de numai 28 de ani. jucător de şah mai bun ca el. Magdoar să-i înveţe să joace şah. Foarte nus a învaţat să joace şah la 5 ani. El importantă este, conte es s, sideră este al treilea din cei mai tineri mari niu şi fratele lui, Dariu t câ “Dragoş e al doilea ge e em vr a ât antrenorul, at m jă maeştri ai şahului, titlu pe care l-a Noi îi încura sră îi foarte priceput la şah. oş ag Dr şi inteligenţa c, primit când avea numai 13 ani şi ere. Când era mi ra. La ceea ce fac, fac din plăc pă su se emoţională. re ma l ce şi h de şa 148 de zile, vârstă la care l-a învins turna lui Darius piesele “Dacă nu eşti tablă. Încet încet pe ele es pi e ez aş să a pe Karpov şi a remizat cu Kasparov, i trei ani, Dragoş şti pregătit din e lui, mai în glumă, ma tel fra la de e ril tă mu şi considerat cel mai mare şahist al tua învăţat punct de oş e calculat, răbdea foarte repede. Drag in pr s, cu rio e se turor timpurilor. În 2010, când avea ac în vedere multe ori, decât să se jo De ă. az tre en nc co se e r, dăto 19 ani, a devenit cel mai tânăr jucăemoţional, să în casă şi să joac blocului preferă să stea ţa fa în şi ii pi te co ba ne ştii să accepţi tor care a urcat pe locul 1 în topul căm şah cu el, dar deja tre şah. Ne provoacă să ju în te es ţie pierderea, la eti mp FIDE. Câştigurile sale anuale se Adevărata co pe mine şi pe tatăl lui. pentru înh şa concursuri nu de rţi că at ăr pare că depăşesc 1,5 milioane de mp cu de Dragoş şi Darius. I-am e lem ob faci faţă. Am pr e rs ve di r singu euro. cepători, Dragoş rezolvă cţie logică, dar ştie toate observat că du de in - Unul dintre copiii minune ai Clujuacolo, după poze, pr toţi copiii care vinte. Când nu ştie ne în cu ă sc ea cit să te eş uş literele şi re lui în materie de şah este Mircea cifrele”, fac şah se desele de tipar şi ştie toate er lit e at to rie Sc ă. ab tre curcă mai bine Ţălu (13 ani). Şi el a început să ma lui Dragoş ma a, uţ dr Co şi la şcoală, practice sportul minţii tot cam pe la sunt mai în5 ani, iar pe la 9 ani devenea viceMaestrul campionilor crezători în ei. campion european. Şahul dezvoltă mult imaginaţia, Cristian Szemeredi a învăţat şahul de Diana MESAROŞ, Transilvania memoria. Băieţii joacă mult mai bine la fratele său, într-o lună de zile. A Reporter În pragul sufrageriei, mama şi antrenorul se uită unul la altul cu subînţeles. Mândria răzbate din privirile lor. “Copilul e genial, nu am mai avut un copil aşa de mic care să joace aşa de bine. Dragoş e un copil muncitor, are ambiţie, este ingenios, dinamic, are o personalitate foarte puternică, nu credeam că voi putea să mă înţeleg aşa de bine cu el. Este foarte educat şi are mult bun simţ. Este meritul vostru, al părinţilor”, spune Cristi. Lecţii de viaţă prin sportul minţii Sute de copii au trecut prin mâinile lui Cristi şi Cristi prin minţile lor. În aproape 10 ani de experienţă

u de multă vreme pronunţă corect toate cuvintele. Are puţin peste patru ani, puţin peste un metru înalţime şi puţin peste 20 de kilograme. Dar are un IQ mai mare decât poate unii chiar visează. Dragoş Boeru este cel care, potrivit antrenorului său, poate deveni un viitor campion mondial la şah. Micul geniu avea doar trei ani când a deprins primii paşi ai sportului minţii, îndrumat de fratele său de şapte ani, Darius. De trei luni se antrenează intens, de patru ori pe săptămână, a participat la trei competiţii ale şcolarilor de unde s-a întors cu medalii. La patru ani Dragoş este mândria şi marea speranţă a antrenorului Cristian Szemeredi. Este cel mai mic concurent de la turneele locale la care a fost prezent şi nu a dezamăgit aşteptările celor care au încredere în potenţialul lui. Câştigă partidă după partidă, chiar şi în duelurile amicale cu adulţii.

pe săptămână. Antrenorul îl ia din grupa mijlocie de la grădiniţă şi îl pregăteşte cu cei de la grupa mare, iar marţi şi joi are alte două antrenamente de la ora 17 la 18 cu şcolarii. Începe partida, te-ai aştepta să fie linişte, dar cel mic râde şi glumeşte cu Cristi care îi spune o poveste care sună cam aşa: “A fost odată ca niciodată un rege alb numit Păcală care avea în cap o sarmală şi într-o

luptă? Se rujează şi îşi pune papucii cu toc! răspunde hotărât micul campion.” Brusc, Dragoş se ridică de la locul lui, începe să sară prin cameră, ba se urcă pe pat, ba pe cubul de lângă etajera unde sunt expuse trofeele fratelui său mai mare, ba se trânteşte pe jos, ba fuge în camera cealaltă şi porneşte calculatorul. Adoptă o poziţie ciudată pe scaunul care este prea mare pentru el şi începe o partidă de şah pe care, ce fac, fac din plăcere. Când era mic, Dragoş îi răsturna lui după câteva minute, o Darius piesele de şah şi cel mare se supăra. La trei ani, abandonează şi continuă Dragoş ştia să aşeze piesele pe tablă. Încet încet a învăţat şi încursiunea pe internet acmutările de la fratele lui, mai în glumă, mai în serios, cesând un joc cu pac-pac. Între aceste acţiuni pe care prindea foarte repede. Dragoş e calculat, răbdător, se conle face în mare viteză nu centrează. De multe ori, decât să se joace cu copiii în faţa uită, din când în când, să blocului preferă să stea în casă şi să joace şah. Ne provoacă verifice dacă nasul îi este să jucăm şah cu el, dar deja ne bate şi pe mine şi pe tatăl lui. tot la locul lui şi studiază Adevărata competiţie este între Dragoş şi Darius. I-am cu ardoare, cu degetul cumpărat cărţi de şah pentru începători, Dragoş rezolvă sinarătător, ce este înăuntru. gur diverse probleme de acolo, după poze, prin deducţie logMama sa, grijulie, e atentă ică, dar ştie toate literele şi reuşeşte să citească cuvinte. să nu rămână baiatul cu Când nu ştie ne întreabă. Scrie toate literele de tipar şi ştie spatele gol şi îi aranjează toate cifrele”, Codruţa, mama lui Dragoş bluza.

dimineaţă s-a împiedecat de o sandală. Şi cum cădea şi se rostogolea drept în capul unui pion nimerea. Şi pionul la luptă se ducea. Şi pionul cum se ducea? Merge în sus, zboară? Nuuu, răspunde Dragoş râzând. Merge în jos, în pământ? Nuu, strigă băiatul. Merge în stânga, merge în dreapta, merge în cap la regină şi îi face freza? Zzzzz, e pion frizer? Nuu, izbucneşte în hohote de râs micuţul.

“Mă joc jocuri pe calculator şi pe tabletă. Am făcut şi un puzzle mare de 500 de piese cu Darius, mami şi tati. Pe mami o iubesc cel mai mult. Nu-mi place la grădi, mă plictisesc. Nu ştiu dacă o să-mi placă mai mult la şcoală, nu ştiu cum e acolo. O să joc toată viaţa mea şah, nu o să mă plictisesc niciodată. Nu ştiu ce vreau să mă fac când o să fiu mare (n.r.râde cu poftă), nu ştiu când o să mă decid, am vreme, am timp liber mult.(...) Nu m-am mai dus demult la Mc Donalds. Am un prieten bun dar numai că nu ştiu cum îl cheamă. Mie îmi place tortul de banane cu frişcă, acum nu se mănâncă îngheţată pentru că este frig.(...) La concursuri sunt cel mai mic. Cu Cristi îmi place să joc şah cel mai mult. Îmi place să joc cu piesele albe. Piesa mea preferată este regina”, Dragoş Citat: “Dragoş e al doilea geniu şi fratele lui, Darius, este foarte priceput la şah. Noi îi încurajăm atâta vreme cât ceea

Merge înainte? Daaa. Câte pătrăţele? Două sau una, răspunde prompt Dragoş. Dacă se întâlnesc faţă în faţă cum se numesc? Pioni blocaţi, spune băiatul. Se pot mânca pionii blocaţi între ei? Nuu. Aşa e, cei doi pioni sunt prieteni, povestesc. Dacă pionii se întâlnesc pe diagonală se mănâncă. Daa, se mănâncă că le este foame, completează Dragoş. Şi regina, regina ce face înainte să meargă la

Micul Kasparov e un clujean de patru ani N

Denunţ Penal pentru şefa OMV dispună de clădirea care găzduieşte, de mai bine de 50 de ani, Muzeul Naţional al Petrolului. Decizia de respingere a notificării, semnată chiar de Mariana Gheorghe, managerul general al Petrom, dar şi de directorul serviciului juridic, nu conţine referiri asupra dreptului OMV de a dispune asupra Muzeului. Aici, Mariana Gheorghe menţionează doar ordonanţa de urgenţă prin care s-a înfiinţat SNP Petrom şi hotărârea judecătorească prin care s-a aprobat schimbarea denumirii în SC OMV Petrom SA. Astfel de acte nu dovedesc nici proprietatea, nici dreptul de folosinţă!

chipa „Jurnalului de Investigaţii” formulează un denunţ penal la adresa Marianei Gheorghe şi a altor membri din staff-ul OMV Petrom SA. Astfel, le cerem procurorilor să se pronunţe dacă Mariana Gheorghe s-a substituit autorităţilor statului român când a dispus asupra Muzeului Naţional al Petrolului, despre care avem cunoştinţă că este instituţie publică.

În situaţia de mai sus, Mariana Gheorghe va trebui să explice de ce OMV continuă să administreze muzeul (cu o valoare imobiliară deosebită), deşi

odată cu privatizarea şi-a pierdut dreptul de administrare. La sfârşitul anului 2001, urmaşii proprietarului unei case impunătoare, monument istoric, cu zece camere, din centrul Ploieştiului (plus un teren de aproape 2.000 de metri pătraţi), au făcut o solicitare de restituire a imobilului. Proprietarul fusese expropriat în 1960, urmare a unor decrete şi acte abuzive ale statului comunist, iar clădirea a fost transformată, un an mai târziu, în Muzeul Republican al Petrolului. Substituire de calitate După zece ani în care solicitarea a strâns praful prin sertare sau s-a plimbat între instituţii, cererea lui AndreiGrigore Alexandrescu şi a altor doi

moştenitori ai fostului proprietar Ioan Constantin a primit un răspuns neaşteptat, de la OMV! Pe 5 august 2010 au primit o decizie de respingere a notificării, dar nu din partea Primăriei Ploieşti, căreia i se adresaseră cu cererea de revendicare, nici măcar a Consiliului Judeţean Prahova, ci a ... SC OMV Petrom SA. Deşi bulversaţi de antetul de pe scrisoarea expeditorului, mai ales că nimeni nu îi înştinţase vreodată, cum spune legea, despre „traseul” cererii de revendicare, oamenii au trecut peste nedumeriri şi au dat în judecată, la Tribunalul Bucureşti, compania austriacă. Nouă însă ni s-a părut ciudat faptul că tocmai OMV a răspuns la solicitare şi am căutat să desluşim mecanismele prin care a ajuns compania austriacă să

Muzeul este instituţie publică Potrivit documentelor oficiale ale statului român, Muzeul Naţional al Petrolului este instituţie publică. Îl regăsim astfel în Legea 62/1992 pentru rectificarea bugetului de stat pe 1992 – „VENITURILE, SUBVENŢIILE ŞI CHELTUIELILE INSTITUŢIILOR PUBLICE – finanţate din veniturile extrabugetare şi subvenţii de la buget – (...) Cap.53.I «Cultură şi artă» Muzeul Petrolului”. Reapare, un an mai târziu, într-o ordonanţă de urgenţă (2/1993), tot ca instituţie publică, cu precizarea suplimentară „Începând cu data de 1 decembrie 1993, Muzeul Petrolului va fi finanţat din veniturile Regiei Autonome a Petrolului «Petrom» - Bucureşti”. Din 1993 încoace, statutul Muzeului nu se mai putea modifica decât prin Hotărâre de Guvern. Dacă nu există o astfel de HG, atunci Muzeul a rămas o instituţie publică”, ne-au confirmat surse din Ministerul Industriilor. Într-adevăr, nicio Hotărâre de Guvern şi nici un alt act normativ nu a mai schimbat statutul de instituţie publică, astfel încât edificiul care-l găzduieşte este domeniu public al statului.

Expertiza întăreşte că e domeniu public Expertiza tehnică făcută în dosarul Alexandrescu împotriva OMV vine să confirme acest fapt, chiar dacă indirect. Dorel Avram, autorul raportului de expertiză din dosar, a trecut şi el „ca gâsca prin apă” peste problema propri-

etarului, dar a făcut referire, în câteva rânduri, la faptul că OMV are drept de administrare a clădirii. Afirmaţia întăreşte faptul că muzeul este proprietate publică, deoarece „dreptul de administrare vizează numai bunurile din proprietatea publică, care potrivit art 135 alin (5) din Constituţie, pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice, excluzându-se din categoria titularilor dreptului de administrare persoanele juridice cu capital privat”, ne-au declarat specialişti în drept. Aceasta înseamnă că OMV Petrom, societate cu capital majoritar privat, nu are niciun drept de administrare asupra Muzeului Naţional al Petrolului, instituţie publică. Angajaţii muzeului ne-au confirmat că OMV nu deţine acte în regulă asupra clădirii. „Nici nu ştiţi cât de greu ne este să obţinem, din lipsa actelor, un certificat de urbanism sau o autorizaţie de construire. Ştim sigur doar că imobilul este revendicat, dar OMV nu este proprietar şi nici prea multe acte nu sunt”, ne-a spus un salariat al muzeului, sub rezerva confidenţialităţii. Transparenţă numai în reclame „Jurnal de Investigaţii” a solicitat OMV Petrom să răspundă în ce calitate îşi arogă dreptul să refuze sau să accepte o revendicare pentru instituţia publică „Muzeul Naţional al Petrolului”. Am întrebat-o, oficial, pe Mariana Gheorghe, dacă deţine vreun titlu de proprietate asupra clădirii şi terenului, dacă OMV deţine vreun act sau document legal prin care să se fi schimbat statul de „instituţie publică a muzeului” şi dacă este titularul unui drept de administrare asupra muzeului, dar întrebările au rămas fără răspuns.. Refuzul de a răspunde la câteva întrebări precise, chiar dacă incomode, de către o companie multinaţională care afirmă că militează pentru transparenţă, normalitate şi legalitate, înseamnă, de obicei, că are ceva de ascuns. Este adevărat, într-un fel este să vorbeşti de transparenţă atunci când promovezi, pe bani grei, reclamele prin care dai lecţii, zice-se, cu „ţara lui Andrei” şi altfel este să manifeşti transparenţă atunci când trebuie să răspunzi unor întrebări

reale ale presei. Ca urmare, echipa „Jurnalului de Investigaţii” formulează un denunţ penal împotriva Marianei Gheorghe, managerul general al OMV Petrom, şi a celorlalţi oficiali ai companiei care sau manifestat ca stăpâni sau arendaşi (au emis acte de dispoziţie) ai Muzeului Naţional al Petrolului, instituţie publică a României. Le cerem procurorilor să verifice, la rândul lor, caracterul de „instituţie publică” a Muzeului Naţional al Petrolului, caz în care să stabilească dacă staff-ul OMV Petrom a acţionat abuziv, şi să stabilească în ce măsură se fac aceştia vinovaţi de înşelăciune, atunci când au dispus asupra muzeului, faptă prevăzută de art. 215 Cod Penal („Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani). Le vom mai cere procurorilor să verifice dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de fals şi de uz de fals sau pentru alte fapte de natură penală. Muzeul, gestionat pe sponci Muzeul a fost înfiinţat în 1961, la un an după alungarea, de către comunişti a proprietarilor casei. Înfiinţarea muzeului a fost motivată de sărbătorirea centenarului industriei petroliere

româneşti în 1957. Clădirea muzeului este monument istoric de importanţă zonală. Patrimoniul a crescut de la 800 de piese în 1961, la peste 8.000 în 1994. Muzeul valorifică documente privind istoria petrolului din ţara noastră şi aspecte legate de geologia zăcămintelor şi de petrochimie: unelte şi lămpi de miner din secolul al XIX-lea; felinare cu petrol din Bucureşti primul oraş din lume iluminat cu petrol, în 1859; utilaje de foraj din lemn sau metalice din secolul al XIX-lea; utilaje de foraj rotativ; machete de distilerii şi rafinării (prima distilerie românească, din 1859, de la Ploieşti, a lui Teodor Mehedinţeanu); panouri exemplificând sistemul de solventare selectivă cu dioxid de sulf inventat de Lazăr Edeleanu şi aplicat în întreaga lume; istoricul fabricării parafinei, uleiului, benzinelor; hărţi geologice, mostre mineralogice, produse finite din petrochimie, diplome, medalii, fotografii. Deţine bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cul-

tural naţional. O parte dintre acestea sunt expuse în curtea muzeului, supuse intemperiilor, riscul degradării acestora fiind deosebit de ridicat. Aviz Ministerului Culturii! Cătălin ANTOHE – Jurnal de Investigaţii (www.ziaruldeinvestigatii.ro)

În situaţia de mai sus, Mariana Gheorghe va trebui să explice de ce OMV continuă să administreze muzeul (cu o valoare imobiliară deosebită), deşi

Valea Jiului te cheamă s-o descoperi! tică de care se bucura, masivul Straja este renumit şi pentru încărcătură istorică şi religioasă a locului, un schit care poartă numele acestui masiv fiind ridicat în amintirea a circa 800 de soldaţi ce şi-au pierdut viaţa în aceste locuri. În memoria eroilor neamului a fost ridicată o cruce în vârful muntelui şi un schit inedit, la care se ajunge printr-un tunel lung de 50 metri şi pictat în întregime cu scene din Vechiul Testament şi Calendarul Bisericesc.

fie dinspre Depresiunea Hategului, fie dinspre Tg Jiu, pe drumul naţional 66. Puteţi ajunge în Valea Jiului cu trenul său cu un alt mijloc de transport, însă vă recomandăm un autoturism cu care să străbateţi în lung şi-n lat perimetrul acestei zone şi nu numai, fiindcă punctele de interes turistic sunt împrăştiate pe toată harta acestor meleaguri.

Peştera Bolii

e spune adesea că un lucru bine ascuns e aşezat undeva în văzul tuturor. Astfel, nimeni nu reuşeşte să-l identifice, aidoma proverbului care spune că pădurea nu poate fi văzută din cauza copacilor. Acest principiu poate fi consimţit şi asupra bogăţiilor cu care ţara noastră a fost hărăzită şi pe care, adesea, le ignorăm şi nesocotim fiindcă nu am avut ocazia a le cunoaşte. Vă invităm, astăzi, spre o altfel de destinaţie turistică, uluitoare prin amploarea frumuseţii şi diversităţii naturale, însă nu îndeajuns de populară: Valea Jiului. De ce Valea Jiului? Pentru că, într-un perimetru restrâns minunile naturii au alcătuit o comoară

Parâng

Ce trebuie să vizitez? Vă propunem un traseu care să includă cele mai importante puncte de interes turistic, abordate dinspre Depresiunea Hategului şi de pe firul drumului DN 66.

peisagistică greu de egalat. Munţii Parâng, Munţii Vâlcan, Straja, Retezatul, Cheile Taia, Cheile Jietului, Jiurile însele, cu defileul săpat prin munte şi binecuvântat de crucea Mănăstirii Lainici, peşterile, lacurile, momârlanii cu ale lor obiceiuri străvechi şi trăi aparte, mineritul, muntele şi Valea, toate alcătuiesc un tot unitar aparte prin frumuseţea încă neşlefuita a naturii, specificul şi farmecul aparte al acestor locuri. Aşadar, dragi călători, să pornim la drum, spre Vale! Unde? Valea Jiului, regiune situată de-a lungul bazinului Jiului, în judeţul Hunedoara, cuprinzând şase oraşe (Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani) şi totalizând un număr de peste 170000 locuitori, poate fi abordată din două direcţii principale:

Peştera Bolii La hotarul Munţilor Retezat cu ai Sebesului, la 6 km de municipiul Petroşani, sub o stâncă de piatră aflată în apropiere de DN 66, se află intrarea în Peştera Bolii, pe sub care Paraul Jupâneasa a săpat una dintre cele mai rare goluri subterane ale ţării noastre. Este accesibilă pe toată lungimea sa, în interior există podete, peştera fiind iluminată şi remarcându-se printr-o acustică aparte, motiv pentru care încă din perioada interbelică au fost organizate manifestări artistice în interiorul său. Există chiar şi o bisericuţă din lemn în acest gol subteran, patronata de Sfânta Varvara, muceniţa minerilor.

Cheile Taia În apropiere de Peştera Bolii, urmând drumul DN 66 şi părăsindu-l odată cu intrarea în oraşul Petrila, se afla o rezervaţie aparte, alcătuită din versanţii abrupţi ai Cheilor Taia, cu un decor puţin spus spectaculos. Canionul săpat de apă cu acelaşi nume constituie un mic eden al alpiniştilor, pereţii stâncoşi oferind căţărătorilor amatori şi profesionişti spaţiu nesperat pentru ascensiuni cu diverse grade de dificultate. Pe unul dintre pereţii acestor chei este amenajat, la înălţime, un mic refugiu pentru alpinişti, astăzi un simbol al acestor chei şi al Văii Jiului, în genere.

Cheile Jieţului Urmând drumul ce traversează localitatea Lonea şi satul Jiet, paralel cu DN 66 care traversează municipiul Petroşani, ajungem într-o altă zonă fermecătoare a Văii Jiului: Cheile Jietului. Pornind de la margine de Petroşani şi

Petrila, rezervaţia naturală urmează firul drumului ce leagă Valea Jiului de Voineasa şi care îşi împleteşte calea urcuşului cu apele curate şi perene ale Jieţului, împotriva cărora se răzvrătesc doar curcubeii neobosiţi, păstrăvii muntelui. Cheile Jieţului au o lungime de circa 4 kilometri şi pot fi abordate fie dinspre Petrila, prin traversarea patriarhalului sat momarlanesc Jieţ, fie dinspre municipiul Petroşani; pe oriunde ai lua-o, drumurile se unesc pe DN 7A, asfalt ce se încumeta să traverseze muntele chiar şi la cota 2000. Verticalitatea pereţilor, cascadele Jieţului, vegetaţia de relief înalt sunt doar câteva dintre atributele care îndeamnă turistul la popas de-a lungul acestor chei, care urca până la Lacul Vidră, drumul continuându-şi spectaculozitatea până în Voineasa. Un lac de o rară frumuseţe, adunând în jurul său păduri de molid şi având o capacitate de circa 340 milioane metri cubi de apă, întinşi pe o suprafaţă de 9 km. Parângul În dreapta Cheilor Jietului se ridică falnice spre cer culmile Parângului. Privelişti de excepţie, un rai montan ce atinge cea mai înaltă altitudine la 2519 metri, în vârful Parângului Mare. De acolo întreaga Valea Jiului pare a fi un slujitor la picioarele uriaşului, strâmtorata de munţi, populată în în-

grămădiri urbane şi mărginită de măreţia naturii. Staţiunea Parangu Mic atrage an de an tot mai mulţi turişti, iubitori ai muntelui, vara pentru trasee şi drumeţii, iarna pentru schi pe pârtiile special amenajate. Vârfurile Cârja, Stoinita, Gemanarea, peste 20 de lacuri glaciale, printre care se remarca Calcescu, Cârja, Tăul fără Fund, Mija şi Custura, peste alte 20 de lacuri mai mici reprezintă repere turistice pe care trebuie şi merită să le vedeţi. În apropiere de Petroşani, la poalele Parângului, porneşte telescaunul ce urca spre staţiunea Parangu Mic, una dintre cele mai vehiculate variante de acces spre platoul acestor munţi, şi destinaţie preţioasă pentru practicanţii sportului alb.

Straja O altă staţiune montană din Valea Jiului, ce îşi porneşte drumul din municipiul Lupeni, este Straja, situată la o altitudine de 1440 m, în Munţii Vâlcan. Pârtiile de schi, echipate cu instalaţii de transport pe cablu, telescaunul care urca până pe Platoul Soarelui atrag an de an împătimiţii muntelui. Sute de cabane, pensiuni şi vile turistice îşi aşteaptă indiferent de anotimp oaspeţii, urmând că popasul acestora să fie salutat de amfitrionul acestor înălţimi, ursul Balu, extrem de popular pentru cei care au avut norocul să viziteze aceste înălţimi. Pe lângă atracţia turis-

Câmpul lui Neag – o poartă spre Retezat Satul Câmpul lui Neag a devenit în timp un minicomplex turistic cu peisaje de rară frumuseţe, spre acesta drumul continuând din Lupeni şi traversând Uricaniul. Din Câmpul lui Neag pleacă unul dintre cele mai populare trasee ce au ca destinaţie Retezatul, traseul incluzând locuri de popas precum Complexul Cheile Butii, Cabana Buta, şaua Plaiului Mic, Poiana Pelegii, ajungând în cele din urmă la Lacul Bucura, loc de unde masivii Retezatului pot fi abordaţi în funcţie de preferinţele fiecăruia.

Mănăstirea Lainici La 25 km distanţă de Petroşani, pe DN 66, în inima spectaculosului Defileu al Jiului, se afla un alt popas de mare inclus pe harta pelerinajelor ortodoxe. Este vorba de Mănăstirea Lainici, cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, o mănăstire de călugări cu rădăcini ancorate în secolul XIV şi aparţinând de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Aici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, după ce luptase împotriva turcilor între anii 1806 şi 1812 şi a fost urmărit de către aceştia. Astăzi călugării acestei mănăstiri continua să trăiască aproape de Dumnezeu, în mirificul eden al Defileului Jiului, locaş monahal ce vă aşteaptă întotdeauna cu porţile şi inima deschisă. Şi asta nu e totul! În municipiul Petroşani puteţi vizita Muzeul Mineritului, Depoul de Locomotive CFR, ce adăposteşte locomotive de epoca cum rar mai exista, aici vă aflaţi pe urmele lui Jules Verne în căutarea Castelului din Carpaţi, aici sunteţi aproape de cer, de pe culmea Parângului Mare putând vedea Dunărea în zilele curate de vară,

Straja

aproape de Dumnezeu slăvindu-l în lăcaşurile închinate desăvârşirii Sale, semn de mulţumire pentru frumuseţea şi magia acestor meleaguri fără seamăn, ori cele ce o slăvesc pe Protectoarea Minerilor, Sfânta Varvara. Se spune că cine bea apă din Valea Jiului va purta veşnic într-însul dorul acestor pământuri, veniţi, aşadar, şi înfruptaţivă cu ce are mai frumos natura de oferit! Momârlanii, urmaşi ai dacilor, vă aşteaptă aici cu o ofertă agroturistica vastă, cu tradiţiile şi datinile lor, în casele lor din bârne necioplite şi piatră, cu morţii înmormântaţi după străvechi obicei în apropierea acestora, cu movilele de pietre de pe înălţimi, hotare ştiute de ei şi botezate momâi, cu nedeile lor, piţărăii şi colindul lor. Vă vor înfrupta cu păsat momarlanesc,

Mănăstirea Lainici

pasta de catina şi cea de măceşe, cârnaţi afumaţi de oaie, tocană de berbec cu varză călită şi bucate ciobăneşti, zdravene, închegate din lapte curat de munte. Popasul în Valea Jiului vă va uimi negreşit şi dacă veţi bea din apă curată a acestor meleaguri cu dor de Vale veţi rămâne pururea. Mai poi veţi reveni cu prietenii, încântaţi să aveţi privilegiul de a-i introduce într-o lume plină de comori şi frumuseţe, aici, în ţara noastră. Valea Jiului vă aşteaptă, dragi călători, cu munţii, pădurile, lacurile, peşterile şi cheile sale, mereu la îndemână pentru a vă deschide sufletul şi pofta nepreţuită pentru frumos şi valoare! Coborâţi în Vale, pentru că mai apoi să urcaţi treptele spre nori... Veniţi şi potoliţi-vă setea, Valea vă aşteaptă! Claudia NICHIŢELEA

Peştera Bolii

Parâng

Ce trebuie să vizitez? Vă propunem un traseu care să includă cele mai importante puncte de interes turistic, abordate dinspre Depresiunea Hategului şi de pe firul drumului DN 66.

Straja

Mănăstirea Lainici

Rawveganismul, secretul tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de boală

Doina Oprea

clujeancă susţine că a descoperit ”secretul tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de boală”, datorită hranei vii, nepreparată termic. În ultimii ani, curentul rawvegan a prins tot mai mulţi adepţi, interesaţi de un stil de viaţă sănătos, fără toxine. Doina Oprea este unul dintre oamenii care te inspiră să parcurgi acest drum şi, pentru a-ţi fi mai uşor, şi-a creat şi un site care te învaţă cum să găteşti bucate rawvegane. Unt raw, hrişcă cu ardei şi mirodenii, pizza raw, sunt doar câteva din felurile pe care clujeanca te învaţă să le prepari în propria-ţi bucătărie. Întrun interviu acordat ”Transilvania Impact”, ea vorbeşte despre avantajele şi minunile vieţii raw.

Reporter: Cum a început drumul tău către alimentaţia rawvegan? De ce? Doina Oprea: Preocuparea mea către o alimentaţie sănătoasă a debutat acum aproximativ 23 de ani. Atunci am devenit vegetariană. Primul motiv a fost etic. Iubesc animalele şi am

devenit conştientă de ceea ce se întâmplă cu ele. Al doilea motiv a fost spiritual, tocmai aflasem că evoluţia spirituală este în strânsă legătură cu tot ceea ce faci, alimentaţia fiind un factor important. Iar îmbunătăţirea ei te poate ajuta să accelerezi acest proces. Şi, în al treilea rând, deşi eram încă foarte tânără, sănătatea mea nu era deloc înfloritoare şi am înţeles că multe dintre bolile civilizaţiei sunt boli de nutriţie. Reporter: S-a întâmplat să treci peste noapte la alimentaţia vegetariană sau treptat? Doina Oprea: Peste noapte. Reporter: Nu a fost greu? Fiindcă sunt destui cei care se plâng din cauza anumitor dependenţe... faţă de cafea, de pui, de lactate… Doina Oprea:Cineva mi-a spus că pentru evoluţia spirituală este foarte bine să renunţi la carne. M-am dus acasă, am donat curcanul din frigider cuiva şi am devenit vegetariană. Asta ţine de persoană. Mie îmi este suficient să doresc ceva şi pot să realizez orice. Reporter: Cum ai trecut la veganism? E o diferenţă totuşi între vegetarianism şi veganism. Doina Oprea: Cartea

”Studiul China” de T. Colin Campbell a fost ceea ce m-a determinat să devin vegană. Eu cred că suferim de foarte multă ignoranţă. Reporter: În ce fel suferim de ignoranţă? Ce ne lipseşte? Doina Oprea: Nu facem multe lucruri corecte şi benefice pentru noi din ignoranţă. Nu există educaţie în acest domeniu. Din contră, există foarte multă dezinformare. Eu am fost preocupată de alimentaţie de mai bine de 23 de ani şi am aflat despre unele lucruri vitale acum doi ani sau un an. Şi am rămas uimită, cum am trăit atâta timp fără să aflu despre lucrurile astea, eu fiind totuşi o persoană care a citit foarte mult. Reporter: Păi poate ”greilor” din industria alimentară le convine dezinformarea asta, fiindcă aşa au profit. Poate sună a teorie a conspiraţiei, dar sunt unele documentare, realizate de jurnalişti celebri, care asta arată, precum Mâncare SRL. Doina Oprea: Ştiu. Clar e asta. Şi atunci sunt foarte importante exemplele. De asta mi-am făcut şi blogul (site-ul), ca să aibă acces şi alţii la experienţa mea, aşa cum am avut şi eu acces la cunoaştere din experienţa altora. Uneori, un lucru spus de cineva, chiar dacă l-ai auzit de 30 de ori înainte, face un declic. Şi ajunge cu adevărat la tine. Te transformă. Părerea mea este că nici un lucru nu are valoare cu adevărat pentru tine dacă nu te transformă. Reporter: Cine te-a motivat cel mai mult? Doina Oprea: Mi-e greu să spun cine m-a motivat, am avut foarte multe influenţe în viaţa mea. Eu sunt foarte curioasă şi mă informez, iar apoi testez foarte multe lucruri. Apoi decid ce este benefic pentru mine. Reporter: Care sunt avantajele alimentaţiei rawvegane? Doina Oprea: Când am devenit vegetariană, o mulţime de sensibilităţi şi boli minore (gen sinuzite, anexite etc) au plecat din viaţa mea. Apoi am

testat foarte multe diete. Am studiat Ayurveda. Am mâncat macrobiotic, am mâncat raw, dar şi cu lactate şi ouă. Şi într-un final acum doi ani am ajuns la rawveganism şi aici am rămas. Reporter: Ce schimbări ai observat faţă de celelalte? Doina Oprea:Efectele asupra sănătăţii au fost uimitoare. Pot să spun că acum mă simt mai sănătoasă, mai tânără, mai energică, mai entuziastă decât la 21 de ani. Nici măcar nu am mai răcit în ultimii ani. Dorm mult mai puţin, am randament sporit în tot ceea ce fac. Reporter: Cum rămâne cu asimilarea B12, despre care cei care sunt anti rawvegan susţin că o pierdem? Doina Oprea: Necesarul de B12 este foarte mic. Se poate lua din polen, pastura, lăptişor de matcă, alimente fermentate (varză murată, ceai kombucha), drojdie etc. Reporter: Cât de mult te costă să ai o alimentaţie rawvegan? Doina Oprea: Eu sunt de părere că nu este mai scump faţă de o alimentaţie obişnuită. Este mult de spus aici. În primul rând necesarul este mult mai mic, având în vedere că tot ce mănânci este plin de nutrienţi şi te saturi mult mai repede. După ce înveţi să îţi prepari mâncarea în stilul rawvegan, ştii cum să pregăteşti ingredientele. De exemplu, din seminţe de floarea soarelui sau migdale poţi să faci lapte şi din ”pulpa” rămasă pregăteşti pâine raw sau mai multe feluri de mâncare, inclusiv desertul. Este mult şi chestie de organizare şi înveţi foarte rapid lucrurile astea. Cred că trebuie luat în considerare şi faptul că foarte multă lume este bolnavă şi o mulţime de bani se duc pe medicamente. Mâncând aşa renunţi treptat la medicamente şi îţi recapeţi sănătate. Apoi eşti mult mai eficient, mai energic. Poţi să realizezi mult mai multe lucruri decât înainte. Cred că merită luat şi asta în calcul. Reporter: Care sunt ingredientele-vedetă ce nu trebuie să lipsească din bucătăria rawvegană? Doina Oprea: Nu există ingrediente vedetă. E bine să ai nuci, seminţe, fructe şi legume din belşug. Eu folosesc şi multă hrişcă. Este un substitut foarte bun pentru pâinea coaptă cu care suntem obişnuiţi cu toţii. Reporter: Cum se rezolvă problemele iarna, fiindcă în

anotimpul rece nu mai ai varietatea din vară? Doina Oprea: Este abundenţă şi iarna. Piaţa este plină de legume şi fructe. Se pot creşte vlăstari de legume. Într-un pumn de vlăstari verzi găseşti nutrienţii unui întreg castron cu salată de vară. Reporter: Spune-mi despre blogul tău. Cum a luat el naştere? Doina Oprea: Când am început să mănânc rawvegan am fost extrem de entuziastă de efecte, aş fi vrut să spun la cât mai multă lume ce am găsit, după atâţia ani de căutare: secretul tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de boală. Am început să le trimit prietenilor reţetele făcute. Erau curioşi şi tentaţi, aşa că am început timid un blog, ca să se uite singuri la ceea ce fac şi să se inspire. Apoi lucrurile au luat amploare şi am fost încântată că pot să-i ajut şi pe alţii (chiar necunoscuţi) să se apropie de acest stil de viaţă. Şi am făcut totul cu mare plăcere, pentru că îmi place ceea ce fac. Mă încântă. Reporter: Chiar asta voiam să întreb. A adoptat întreaga familie acest stil de viaţă? Tu din prima, dar ei? Doina Oprea:Am molipsit toată familia, deşi la început au fost sceptici şi au crezut că ei nor să poată să facă aşa o schimbare. Eu şi soţul meu am fost primii. Soţul meu este foarte receptiv la tot ceea ce ţine de sănătate şi a mers alături de mine din prima. Este foarte încântat şi el de rawveganism. Am urmat amândoi un curs de nutriţie ţinut de Anatecor ca să fim cât mai eficienţi în a explica şi altor oameni ce se întâmplă cu organismul nostru şi către ce stil de alimentaţie am fost proiectaţi. Iar familia, văzând că suntem foarte stabili în această alegere, a devenit tot mai receptivă. Boile au avut şi ele un cuvânt de spus, au fost nişte avocaţi buni. Au introdus tot mai mult în meniul lor hrana crudă şi s-au simţit din ce în ce mai bine. Cumnaţii mei în acest moment sunt 100% rawvegani. Părinţii şi socrii au perioade şi perioade, uneori sunt 100% raw, alteori dau înapoi, dar şi-au propus ca obiectiv să mănânce cât pot ei mai mult aşa. A consemnat Anamaria Nedelcoff

Traseu schimbat la Open Race Retezat

2 concurenţi au luat startul, sâmbătă, din 35 înscrişi, la cea de-a doua ediţie a concursului de schi alpinism Open Race Retezat, organizat de Asociaţia SearchandRescue Service (SARS) România, în colaborare cu Direcţia Judeţeană de Tineret şi

Sport (DJTS) Hunedoara. Motivul retragerii din cursă a concurenţilor a fost vremea urâtă din ultimele zile. Tot din cauza vremii a fost modificat şi traseul în ultimul moment, întrucât exista pericolul declanşării avalanşelor pe creste. ”Vremea urâtă ne-a dat peste cap. Concurenţii din Timişoara şi din Bucureşti au anunţat cu o zi înainte că nu mai vin, din cauza

vremii instabile. Am schimbat şi traseul în ultimul moment, deoarece am vrut să evit o tragedie, cornişele fiind foarte încărcate de zăpada instabilă. Chiar dacă au fost doar 12 concurenţi, pot spune că au fost cei mai buni oameni din ţară la acest gen de competiţii”, a declarat Sorin Sanda, şeful Diviziei Naţionale a SARS România. Totodată, a fost stabilit şi un nou record al traseului de peste 20 de km, cu diferenţă de nivel

Kangoo Jumps – noua modă din sălile de fitness in 11 februarie, în Valea Jiului s-a deschis singura sală de fitness unde se practică Kangoo Jumps, un sport care a prins tot mai mulţi adepţi în ţara noastră. Kangoo Jumps este, din spusele instructorului Oana Pătruţ, cea mai modernă tehnică de aerobic din lume, iar ghetele cu arcuri pe care se practică acest sport au fost iniţial create pentru astronauţi.

”Iniţial ghetele Kangoo Jumps au fost concepute pentru astronauţi, dar treptat s-a descoperit că ar fi potrivite pentru persoanele cu diverse traumatisme ale coloanei vertebrale şi articulaţiilor, iar mai târziu au început să fie folosite şi în sălile de fitness”, a declarat Oana Pătruţ. Care sunt beneficiile acestui sport? Forţă fizică, elasticitate şi un tonus muscular de invidiat. ”Practic se reduce grăsimea de pe mâini, picioare, coapse, abdomen, şolduri, iar corpul întinereşte atunci când este obosit. Grăsimile sunt arse imediat. Kangoo Jumps reprezintă, la ora actuală, cel mai eficient mod de slăbire, fiindcă lucrează toată musculatura, ridică fesierii în timp record şi întăreşte coloana vertebrală”, precizează Oana Pătruţ. Instructorul de Kangoo Jumps mai spune şi că ghetele speciale sunt de mare ajutor şi în combaterea depresiei. ”Kangoo protejează şi genunchii datorită arcurilor, care

atenuează impactul cu solul cu 80%. Acestea ajută în leziunile şi durerile genunchilor, fiind esenţială în revenirea lor după anumite operaţii sau leziuni mai dificile. Însă Kangoo este categoric interzis persoanelor cu spondiloză cervicală”, spune Oana Pătruţ. Cât despre numărul de calorii pierdute, conform studiilor se ajunge la 7001000 kcal după o şedinţă completă. Mai mult, preţul ghetelor este destul de piperat, ajungând la aproximativ 1.000 de lei. De subliniat că acest sport se practică doar cu instructori autorizaţi de către Kangoo Jumps România, iar ghetele originale se cumpără tot prin intermediul lor. Anamaria Nedelcoff

pozitivă de 1540 m, de două ore şi 16 minute, obţinut de câştigătorul de la categoria ”Profesionişti”, Silviu Bălan, din Braşov, cel care anul trecut la Ultra Trail du Mont Blanc s-a clasat pe poziţia 147 din 2.300 de participanţi. Dintre cei 12 concurenţi, patru au fost din Valea Jiului (unul de la Salvamont, doi de la Jandarmeria Montană şi unul la categoria Amatori, din Uricani), un concurent a fost din Statele

Unite ale Americii, unul din Covasna, iar restul din judeţul Braşov. ”Traseul a fost de-a dreptul superb. Dacă acesta a fost traseul ”de vreme rea”, îmi închipui ce bun trebuie să fi fost traseul ”de vreme bună”. Da, am fost puţini, dar buni, iar tradiţia acestui concurs trebuie păstrată. Sper ca la anul vremea să nu ne mai facă figuri”, a declaratamericanul Christopher Shonn. Anamaria Nedelcoff

Sfânta Filofteia, protectoarea asociaţiei nou înfiinţate la Lupeni upă mai bine de 20 de

ani în municipiul Lupeni a luat fiinţă prima asociaţie filantropică care înglobează mai multe categorii sociale,începând de la oameni de afaceri din toată Valea Jiului, profesori, directori de instituţii, funcţionari publici, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, cadre medicale, reprezentanţi ai unor alte ONG-uri, lideri sindicali, etc. Înfiinţată la iniţiativa părintelui stareţ de la Schitul Straja, Dimitrie, asociaţia lupeneană care s-a născut la Lupeni are scopuri nobile în special cele legate de promovarea şi integrarea copiilor aflaţi în nevoi speciale, promovarea încrederii între oameni, a credinţei morale, a ordinii sociale, şi va lupta împotriva combaterii sărăciei, foametei, mizeriei,marginalizării sociale, va contribui la dezvoltarea grădiniţelor şi şcolilor, promovarea culturiişi sportului, a tradiţiilorlocale, promovarea principiului competenţiei, educarea populaţiei şi ridicarea nivelului de trai a societăţii. La şedinţa de constituire, care avut loc luni 11 februarie, au participat peste 100 de membri fondatori care au stabilit de comun acord şi care vor fi contribuţiile anuale la această nou asociaţie înfiinţată: 300 de lei pentru membri fondatori şi 40 de lei pentru membri, cotizaţiile putând fi compensate şi muncă voluntară în cazuul în care un membru nu dispune de suma nesesară achitării acestei cotizaţii. Emil Părău unul dintre fondatorii asociaţiei a precizat celor prezenţi” Această asociaţie pe care o înfiinţăm azi este ideia părintelui stareţ de la Schitul Straja şi răspunde şi la o problemă care a fost ridicată de

Episcopul Gurie, ”ce am făcut noi pentru semenii noştri”. Pot să vă spun că ceea ce sa făcut până în prezent este egal cu zero, la câte necazuri sunt în judeţul Hunedoara şi în special în Valea Jiului. Vedeţi şi dumneavoastră străzile sunt pline de cerşetori în special copii, avem copii abandonaţi. Dacă nu intervenim la timp putem spune” astăzi cerşetor, mâine infractor„ şi mă refer aici că există 90% ca aceştia să se transforme în infractori dacă nu intervenim. Şi fiecare dintre noi, cei prezenţi aici nu poate fi fericit dacă nu aduce bucurie în rîndul celor necăjiţi.Trebuie să facem ceva pentru noi şi pentru cei din jurul nostru şi m-am gîndit în special la copii să le dăm de mâncare, să-i învăţăm să scrie şi să citească, să le oferim adăpst şi să încercăm să-i încadrăm în societate. ” a precizat omul de afaceri lupenean. Acesta afost primul care a donat şi spaţiul, fostul hotel Diana, unde urmează a se înfiinţa o cantină socială şi în funcţie de materiale care se vor aduna , dar şi cu sprijinul voluntarilor la primele două etaje se vor amenaja camere pentru femeile abuzate, pentru oamenii fără adăpost, fără sprijinul familial, etc. Se doreşte educarea tinerei generaţii, iar colaborarea cu şcolile şi cadrele didactice este unul dintre obiectivele noii asociaţii înfiinţată la Lupeni” Eu personal nu cred că trebui să facem protecţie socială, această asociaţie eu nu o văd înfiinţată de face protecţie socială. Protecţia socială o face guvernul, primăriile,

Aurelian Enache: ”Mina Vulcan are planuri îndrăzneţe” n anul 2013, exploatarea minieră Vulcan are în plan să-şi menţină toate capacităţile de producţie în funcţie, pentru a-şi putea realiza obiectivele din programul general de exploatare, care prevede livrarea a 300.000 de tone de huilă. De altfel, dacă totul merge bine, se vor face şi noi angajări, între 20 şi 25 de persoane.

s.a.m.d, Noi trebuie să să scoatem anumiţi oameni din impas, să reuşim să-i integrăm în societate şi este un lucru mare, de exemplu, dacă din 30 de cerşetori, pe 10 dintre ei să-i integram în societate”a conchis Emil Părău. S-au făcut şi propuneri pentru viitoarele acţiuni, iar la viitoarea şedinţă a asociaţiei fiecare membru va veni cu propunerile în scris pentru a le punea include în viitorul program de activităţi, asociaţia lupeneană la care au aderat nume grele din Valea Jiului, putând schimba destinele multora dintre cetăţenii pauperi din Lupeni şi Valea Jiului. Slujirea semenilor sub toate formele şi mai ales slujirea caritabilă este o latură a fiecăruia dintre noi, dând astfel caracterul de sfinţeniei lucrării noastre. Caritatea se poate exprima prin fapte filantropice pe care fiecare dintre noi le poate face, pornite din iubire faţă de aproape ca principiu de solidaritate şi unitate în strupul tainic al lui Cristos, pentru ca toţi să aibă parte atît de bucuriile acestei vieţi cât şi de roadele Întrupării şi Jertfel Sale răscumpărătoare. Angella DUMITRAŞCU

Filofteia, martira copil, s-a născut la sud de Dunăre, în localitatea Târnovo, şi a rămas orfană de mamă la o vârstă fragedă. Învăţând de la mama ei credinţa în Dumnezeu şi iubirea de semeni, ea i-a ajutat pe mulţi săraci.Din acest motiv, tatăl şi mama vitregă au ajuns s-o duşmănească. Într-o zi, tatăl a văzut-o aducându-le de mâncare unor muncitori şi, cuprins de furie, a ridicat barda asupra ei şi a ucis-o.Sfârşitul ei tragic o transformă pe Sfânta Filofteia într-un model de răbdare şi de credinţă. Ar fi putut să fugă la o mănăstire, dar a preferat să pătimească până la capătul zilelor ei. Puţini sunt cei care ştiu că prezenţa moaştelor Sfintei Filofteia la Mănăstirea Curtea de Argeş nu este deloc întâmplătoare. O legendă arată că a fost chiar voia sfintei ca trupul ei să fie aşezat în acest lăcaş. După martirizare, a fost învăluită într-o lumină puternică şi n-a putut fi mişcată de la pământ până ce un arhiepiscop n-a început a rosti numele mai multor mănăstiri. Când a pronunţat numele Mănăstirii Curtea de Argeş, trupul sfintei a devenit uşor, iar cei prezenţi au înţeles că trebuie dusă acolo. Prăznuită la o zi după sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe 7 decembrie, este protectoarea copiilor, mai ales a fetelor şi mamelor, dar şi a săracilor.

”Mina Vulcan are planuri îndrăzneţe. În primul rând, se doreşte menţinerea tuturor capacităţilor de producţie în funcţie, avem patru abataje cu banc sumbinat, cu o producţie medie de 1200 de tone pe zi, astfel încât la sfârşitul anului să livrăm cele 300.000 de tone pe care noi le-am antamat în programul general de exploatare cu conducerea tehnică a Companiei.Ne propunem menţinerea tuturor locurilor de muncă a celor 815 angajaţi şi aşa cum am discutat, încercăm să mai primim în jur de 20-25 de persoane, ţinând cont că sunt persoane care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi având în vedere faptul că se vor pensiona numai la cerere, să putem să-i înlocuim astfel încât să menţinem numărul mediu de personal pentru a putea desfăşu-

ra activitatea.Suntem deficitari la capitolul electrolăcătuşi, fluxul de transport principal s-a mărit. Noi am coborât la orizontul 255, orizont de bază care va fi în viitorul apropiat, iar dacă ne dă Dumnezeu putere la toţi şi dacă mina Vulcan va primi o combină de săpare în steril, reuşim să ne ducem planurile la bun sfârşit şi în viitor să coborâm chiar la orizontul 190 şi cel puţin 40 - 50 de ani de zile mina va avea viitor”, a declarat Aurelian Enache, directorul minei Vulcan. Totodată, în viitorul apropiat, mina va primi o nouă centrală telefonică, pentru a o înlocui pe cea veche de aproape 40 de ani. ”Cred că avem cea mai veche centrală telefonică din Valea Jiului şi trebuie să menţinem comunicarea la nivelul optim. Avem promisiuni că o vom primi şi ne vom putea desfăşura activitatea cum trebuie. Dar oricum noi avem o activitate foarte bună, pentru care ţin să le mulţumesc tuturor angajaţilor şi colegilor de la tehnic, inginerilor şefi şi brigadierilor. Fără ei nu ar fi posibil să avem rezultate aşa de bune”, a mai declarat Aurelian Enache. Clara Lăzăruc

Devizul pentru DJ 664 Pas Vâlcan-Vulcan a fost aprobat entru eficientizarea utilizării fondurilor publice angajate pentru realizarea obiectivelor de investiţii, care se derulează prin programele MDRAP, consilierii judeţeni au aprobat actualizarea devizului general pentru modernizarea DJ 664 Pas Vâlcan- Vulcan, ce va asigura un acces mult mai uşor către staţiunea Pasul Vâlcan.

Conform HGR 28/2008 aprobarea conținutului cadru al documnetațieitehnico- economice aferente investițiilor publice, devizul general se actualizează prin grija beneficiarului ori de câte ori este nevoie. Lucrările de modernizare vor începe în primăvară, fiind unul dintre obiectivele importante ale Consiliului Județean ce aștepta finanțarea necesară. La licitația organizată pentru execuția lucrărilor s-au pprimit șase oferte, dar câștigătoare a fost declarată firma hunedoreană, Trans Construct Import Export SRL din Vorta, sat Visca, valoarea proeictului fiind de 6,313,980.4 RON. (A.D.)

Lucrările de reabilitare la Palatul Cultural intră într-o nouă etapă ostul Teatru Miner, o construcţie impozantă, inaugurată în 1927, ca şi cadou oferit de Casa Regală a României comunităţii miniere din Lupeni, va fi readus la strălucrirea lui de altădată. Conform declaraţiilor constructorului lucrările de reabilitare ale Palatului Cultural vor intra într-o nouă etapă.

Aceştia şi-au onorat promisiunea şi au finalizat lucrările la acoperiş, iar în prezent se analizează oportunitatea demarării lucrărilor de amenajări interioare, tencuieli interioare şi exterioare, instalaţii sanitare şi tehnice, dotări tehnice moderne pentru scenă şi interioare. Va fi compartimentat aşa cum era odinioară. Tâmplăria va fi realizată din lemn stratificat culoare maron închis cu geam termoizolant şi sticlă low-E argon, jgheaburile şi burlamenel se vor realiza din tablă de cupru, elementele de colî decorativ al jghe-

sistem de comandă execuţie având alte dotări moderne , care vor rivalia cu marile săli de spectacole la bază tehnologia digitală intedin ţară: în zona de foaier şi în sala grală, un calculator dedicat ce va de spectacole a fost prevăzut un asigura programarea, stocarea şi sistem de încălzire prin radiaţie de modificarea diferitelor configuraţii pardoseală care va utilia energia termică provenită din centrala termică proprie. Iluminatul în sala de spectacole şi foayer se va realia cu corpuri de iluminat cu lămpi Pentru prima dată în istoria sa se opresc aici. În data de 8 februarie a.c. de incandescenţă Spitalului Municipal Lupeni nu are va fi organizat concursul de ocupare a postului de neurolog, deci o nouă specialimontate suspendat,iar datorii, situaţia financiară a unităţii medicale fiind una foarte bună, iar această tate. Cabinetul va fi deservit de noul pentru iluminatul realizare se datorează în primcipal manmedic dar şi de rezidentul care va veni de scenic se prevede un agementului eficient al Consiliului de la Bucureşti, astfel încât aici va fi o echipă Administraţie dar şi managerului dr. Dorel completă ce va putea acoperi cerinţele Neamţu care şi-a prioritizat acţiunile către pacienţilor cu probleme neurologice din specialităţile care aduce puls-valoare. Lupeni dar şi din alte localităţi ale Văii Aanul trecut s-au efectuat servicii medJiului. Pentru cei doi medici administraţia icale în valoare de 2,3 milioane de lei faţă publică locală le-a pus la dispoziţie de contractul încheiat cu Casa de Asigurări locuinţe în blocul ANL pentru a-i stimula de Sănătate, astfel încât s-a reuşit onorarea pe cei care vor să fie alături de comunitate Vechi are o valoare istorică prin construcţişi să lucreze în folosul ei. Iar Spitalul ile care se află în zonă şi va fi cartea de viz- programărilor şi efectuarea investigaţiilor pentru pacienţi, spitalul lupenean situânMunicipal Lupeni se poate dezvolta şi mai ită a municipiului nostru. Aici funcţionează du-se printre puţinele spitale care au reuşit mult după ce va fi implementat proiectul principalele instituţii locale, este singura acest lucru faţă de altele, în care pacienţii pe Ambulatoriu, conducerea şi membrii zonă de tranzit către staţiunea Straja. Zona sunt primiţi în baza unei programări anteC.A. gândindu-se şi la alte proiecte care să se încadreze în cerinţele ministerului de are şi o valoare nostalgică pentru persoanele rioare. În prezent, unitatea medicală se poate mândri cu această realizare. ” Pentru resort. Ministrul Eugen Nicolaescu a spus vârstnice, iar zonele verzi şi amnenajarea noi este prioritar să privim în viitor cu mai că a luat şi o decizie de principiu ca să parcurilor vor fi întâmpinate cu bucurie multă relaxare şi detaşare dat fiind situaţia înainteze un memorandul către guvern deoarece copii vor avea un loc de joacă şi actuală în care în aflăm. Vom continua prin care se va solicita pe o metodologie vor deveni loc de promenadă şi odihnă. Tot investiţiile începute şi ne vom reocupa de uniformă şi unitară, tuturor judeţelor să îi atragerea de noi medici tineri pentru spetransmită o strategie a sănătăţii publice din această zonp porneşte şi procesiunea cialităţile deficitare dar pe care le vor pînă în anul 2020. ” Pe baza acestei strateunicat în ţară denumită ”Drumul Crucii” ocupa în viitorul apropiat, deoarece mulţi gii pe care o va prezenta fiecare judeţ în care este o manifestare religioasă similară dintre rezidenţii noştri ai specialităţi parte vom şti ce investiţii au fost netermicelei care are loc în fiecare an, în Vinerea diverse care vor acoperi o paletă largă de nate, în funcţie de strategie, ce investiţii specialităţi, unele pe care nici alte spitale trebuie continuate, ce investiţii trebuie Mare, la Ierusalem, pe Via Dolorosa şi are din Valea Jiului nu le au până în prezent„ închise şi abandonate, să vedem la spica scop rememorarea patimilor lui Cristos a ţinut să declare managerul spitalului talele închise care trebuie deschise. După pe drumul spre Golgota. Prin reabilitarea şi lupenean, dr. Dorel Neamţu. În cursul ce voi primi vom redacta strategia naţionmodernizarea străzii Eroilor va creşte conacestei luni se va ţine licitaţia pentru ală . fortul locuitorilor din zonă care vor avea proiectul ce vizează Reabilitarea, E anormal să lucrăm după ureche, aşa Modernizarea şi dotarea cu aparatură a cum am lucrat din păcate în ultima vreme„ acces mai facil la gospodăriile proprii, iar Ambulatoriului aferent spitalului, în cont a precizat ministrul Sănătăţii. În sprijinul sistemul nou de canalizare va aduce benla ora actuală existînd şi 250 mii lei pentru Spitalului Municipal Lupeni a venit şi seneficii indiscutabile. Şi ca să nu uităm istocontinuarea investiţiilor necesare asigatorul Haralambie Vochiţoiu care a depus ria, în zonă se găseşte şi cimitirul Eroilor urării.... cu toate că în ultimele luni Casa un amendament pentru alocarea sumei de de Asigurări a alocat doar jumătate din 15.800,500 mii lei pentru reabilitarea unde se odihnesc o parte din cei 800 de solsuma contractată. ” Acest lucru se datorearipii vechi a acestuia alocarea putând daţi căzuţi în luptele din Vârful Straja în ază în special muncii medicilor şi cadrelor veni prin transferuri pentru finanţarea Primul Război Mondial„ a ţinut să declare medicale din spital care au reuşit să investiţiilor în spitale. Dacă şi acest primarul municipiului Lupeni, Cornel lucreze în plus faţăd e ceea ce era în conproiect de modernizare va fi aprobat de Resmeriţă. Proiectul este implementat prin tractul cu CJAS, ceea ce ne-a permis să ministerul de resort vor fi asigurate decontăm unele servicii şi să acoperim condiţii şi mai bune şi civilizate de spiARDDZI, are o valoare de 1,785,106 ron datoriile pe care le avem la diferiţi furnitalizare şi desfăşuararea unui act medical fără TVA, şi o durată de 12 luni. zori„ a completat city managerul Gabriel de calitate superioară. Angella DUMITRAŞCU Lungu. Şi veştile bune de la Lupeni nu Angella DUMITRAŞCU

aburilor se vor efectua în stilul specific neoromânesc, terasele şi scările eterioare vor fi tratate cu granit şi vor avea încorporate ătergătoare la întrarea principală în imobil, coloanele lipsă de vor înlocui, medalioanele de pe veghile faţade se vor recondiţiona şi înlocui unde este caul, capitelurile se vor recondiţiona conform unor mulaje eecutate la faţa locului, pardosela va fi mochetată, scaunele din sală vor fi tapisate pentru a asigura confortul spectatorilor, holurile, scările şi parapeţii scărilor vor fi finisate cu marmură sau granit. Palatul va beneficia şi de

S-au reluat lucrările de reabilitare a Centrului Vechi rintre lucrările care s-au reluat în municipiul Lupeni, acum când timpul permite, se regăsesc şi cele care vizează reabilitarea şi modernizarea Centrului Vechi. Constructorul lucrează în prezent la amenajarea noului prc din imediata apropiere a primăriei, spaţiu care va dispune şi de spaţii de recreere.

Reabilitarea şi modernizarea Centrului Vechi presupune reabilitarea şi modernizarea zonelor de circulaţie pietonală, trotoare (5546mp) , zone verzi, parcuri, realizarea fântâni arteziene, reabilitarea străzii Eroilor în lungime de 265 mp, reţea canalizare 285 mp, împrejmuire cimitir 139,27 mp, corpuri iluminat în parcuri în număr de 199, construirea unui zid de sprijin pentru prevenirea alunecărilor de teren. ”Realizarea şi implementarea acestui proiect este o dorinţă mai veche a cetăţenilor municipiului Lupeni care în mare parte locuiesc de foarte mulţi ani în zonă şi datorită construirii cartierelor de blocuri şi alte cartiere, Centrul Vechi a fost neglijat. La acet proiect a contribuit şi comunitatea locală iar la finalizarea lui vom obţine o imagine mai bună, mai plăcută atât pentru lupeneni cât şi pentru cei care ne vizitează, mai ales de iubitorii muntelui. Centrul

de iluminare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbană ce cuprinde reabilitarea şi modernizarea Palatului Cultural, mai cuprinde şi un alt proiect, deja finaliat şi care a fost dat folosinţă, sistemul de supraveghere video urbană şi are o valoare de 9.374.664,03. Palatul va deveni un centru al multuculturalităţii, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunităţii lupenene, iar la inaugurarea lui administraţia locală vrea să organizeze o festivitate impunătoare la care să fie invitaţi personalităţi politice, ale lumii culturale hunedorene şi naţionale, precum şi repreentanţi ai Casei Regale, care de fapt, a donat clădirea comunităţii miniere din Lupeni. Angella DUMITRAŞCU

Spitalul Municipal Lupeni nu are datorii

CAR Petrila – continuitate şi tradiţie

u o tradiţie de peste 60 de ani, Casa de Ajutor Reciproc (CAR) Petrila IFN s-a consacrat ca principal sprijin pentru oamenii simpli pe care i-a ajutat să treacă cu bine peste momentele de dificultate financiară, să economisească în mod profitabil şi să se bucure de avantajele apartenenţei la o astfel de asociaţia nonprofit. Desfăşurându-şi activitatea în baza legilor speciale şi a statutului propriu, CAR Petrila IFN este independentă în raport cu alte organizaţii politice sau obşteşti, cu organisme economice, de stat, administrative sau sindicale, fiind unanim recunoscută drept una dintre cele mai puternice case de ajutor reciproc din judeţul Hunedoara şi nu numai.

Economiile realizate sub formă de fond social acumulat la CAR Petrila IFN beneficiază anual de dobânzi neimpozabile, superioare nivelului care se bonifică în domeniul bancar. Poate deveni membru al CAR Petrila IFN orice persoană salariată, pensionar sau alte persoane care obţin venituri de natură salarială sau realizate din activităţi generatoare de valoare adăugată în orice domeniu, inclusiv în sfera serviciilor. CAR Petrila IFN de la an la an s-a consolidat, devenind tot mai puternică între casele de ajutor reciproc din judeţul Hunedoara, obţinând locul I în ultimii cinci ani consecutiv. În cursul anului trecut, an de referinţă în activitatea casei, s-au acordat 2.347 de împrumuturi, având o valoare de 11.108.760 lei, din care la forma de activitate tradiţională ”A” 5.529.850 lei, iar la forma de împrumut ”B” 5.578.910 lei. De asemenea s-a acordat suma de 20.300 de lei, reprezentând ajutor de deces, deşi noi nu încasăm cotizaţii în acest sens. Suntem conştienţi că CAR Petrila IFN îşi desfăşoară activitatea într-o economie de piaţă, în care primează legea cererii şi a ofertei şi în acest sens împreună cu membrii Consiliului Director, suntem preocupaţi să găsim soluţii pentru a mări sfera serviciilor oferite de casa noastră, astfel încât să ne menţinem competitivi pe piaţa financiară şi în acelaşi timp beneficiul acordat membrilor noştri la sfârşit de an la fondul lor social să fie mulţumitor. Atmosfera în cadrul casei noastre este calmă, izvorâtă din amabilitatea cu care este tratat

membrul nostru odată ajuns în faţa ghişeului, amabilitate pe care chiar şi în cele mai deosebite cazuri personalul salariat şi-a impus să o menţină. În 2013 intenţionăm să amenajăm noul sediu achiziţionat la finele anului 2012, situat în municipiul Vulcan, bulevardul Mihai Viteazu, bl45, tronsonul 2, în aşa fel încât acesta să corespundă exigenţelor. Tot în acest an, la solicitarea membrilor noştri, intenţionăm să reducem dobânzile practicate la împrumuturile de forma A cu un procent, iar la cele de forma B şi B suplimentar cu două procente. Totodată, dorim să venim în într-ajutorarea membrilor noştri cu o nouă ofertă de împrumut, cea a împrumutului de completare. Acest tip de împrumut are rolul de a completa împrumutul în derulare până la suma acordată iniţial şi are avantajul că la semnarea acestuia giranţii existenţi la împrumutul iniţial nu vor mai fi nevoiţi să aducă acte suplimentare, adeverinţe de salarizare, cupoane de pensie. Într-un cuvânt, birocraţia se simplifică. Procedura este foarte simplă şi constă în întocmirea unui act adiţional la împrumutul în desfăşurare. Un alt avantaj constă în faptul că în cazul împrumutului cu ipotecă şi giranţi, nu mai trebuie refăcut actul de ipotecă, deci şi aici se produce o simplificare a procedurii de acordare a împrumutului. O altă propunere este aceea de a mări suma pe care un girant o poate garanta până la valoarea de 4.000 de lei. Prin aceasta dorim să venim în sprijinul membrilor noştri care întâmpină probleme atunci când vor să asigure cu garanţii împrumutul solicitat. Mărirea sumei garantate de un girant duce la reducerea numărului de giranţi necesari la acordarea unui împrumut şi implicit relaxează activitatea de creditare. Aceste propuneri au fost lansate doar după ce am făcut o analiză temeinică a rezervelor financiare ale casei, gradul de îndatorare al membrilor noştri, posibilitatea de a restitui aceste împrumuturi, măsura în care banii împrumutaţi se vor întoarce în casă, numărul de membri restanţi, valoarea restanţelor, numărul de membri debitori, valoarea debitelor etc. Pe de altă parte, analiza efectuată de noi pe piaţa financiară a dus la concluzia că dacă dorim ca la sfârşitul anului dobânzile pe care noi le

acordăm la fondul social al membrilor să fie mulţumitoare, trebuie ca şi activitatea de acordare a împrumuturilor să fie diversificată astfel încât să răspundă unei game cât mai largi de solicitări, iar dobânzile practicate să ne alinieze la cerinţele pieţei. Suntem siguri că ideile noastre vor fi pe placul membrilor noştri, cum s-au dovedit a fi şi până acum, încât putem spune că CAR Petrila IFN a obţinut un renume bun, numărul de membri fiind în continuă creştere, diversificânduse nu numai prin categoria socioprofesională, cât şi prin faptul că provin din toate oraşele ce compun Valea Jiului şi nu numai. O dovadă este că în 2012 numărul membrilor noştri din Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani a crescut, fapt ce confirmă şi ideea creării punctului de lucru din Vulcan ca răspuns la solicitarea pe care aceştia ne-au adresat-o în acest sens. De altfel, din analiza componenţei membrilor noştri, s-a observat faptul că, de la an la an, creşte în mod simţitor numărul membrilor pensionari, acest fapt datorându-se pensionărilor masive realizate în ultima perioadă de timp în unităţile economice, cât şi facilităţilor pe care noi le-am adoptat în favoarea lor la conferinţele anterioare. Această constatare ne bucură, deoarece pensionarii reprezintă o categorie de membri extrem de serioşi, deşi la marea majoritate veniturile nu sunt exagerat de mari. O facilitate importantă de care se bucură membrii noştri este ajutorul de deces pe care CAR Petrila IFN îl acordă membrilor săi, fără ca aceştia să contribuie la formarea lui. În cursul anului 2012 s-au acordat 18 ajutoare de deces a câte 1.200 lei, fiecare

însumând aproximativ 21.600 de lei din care 12 au fost pentru membri pensionari iar şase pentru membri salariaţi. De asemenea, valoarea împrumuturilor restante este sub control, situaţie pe care şi-o doreşte în ziua de azi orice instituţie financiară, cu atât mai mult cu cât aceste împrumuturi restante nu sunt insolvabile, ci în curs de recuperare. De remarcat este faptul că această situaţie nu s-a realizat printr-o acţiune dură ”după litera şi spiritul legii”, ci din contră în cele mai multe cazuri am dat dovadă de înţelegere, purtând discuţii cu cei în cauză şi propunându-le soluţii de la caz la caz.

Însăşi iniţiativa adoptată de Consiliul Director al CAR Petrila IFN privind împrumuturile suplimentare, de completare, de refinanţare, cât şi cele speciale, reprezintă un ajutor pe care îl acordăm membrilor noştri în aceşti ani de criză, iar faptul că valoarea împrumuturilor restante reprezintă doar un procent mic din valoarea sumelor împrumutate, demonstrează că strategia noastră funcţionează corespunăzător, fapt ce ne-a permis ca beneficiile pe care le-am acordat la sfârşitul anului să fie mulţumitoare. Preşedinte, ing. Gheorghe Bobar