Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 55

Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 februarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Miner sãrac, miner bogat!

PAGINA

a 3-a

Muntele, declarat ilegal de Ministerul Muncii entru a demonstra înfiinþarea ilegalã a P Sindicatului Muntele ºi faptul cã nu poate fi reprezentativ, contrar oricãror

Ce câºtigã liderii de sindicat pentru cã omoarã mineritul?

RIVALI ÎN POLITICÃ

Sindicaliºtii manipuleazã ºi

sau la nivel declarativ, dar ”fraþi” întru toate pe scenele masoneriei

ºi trãdeazã minerii

indicaliºtii manipuleazã ºi trãdeazã minerii ºi chiar ºi pe noi, am aºa pot fi descrise relaþiile dintre unii locuitorii Vãii Jiului. Buni sau rãi, cum erau catalogaþi liderii de la oameni politici, care numai la nivel declarativ declaraþii, vicepreºedintele LSMVJ, Radu Muntele, am considerat cã era bine cã liderii ºi conducerea CNH sunt Voina, a formulat mai multe întrebãri se iau de reverele hainei de politician. Ministerului Muncii. >>> PAGINA A 3-A umãr la umãr pentru salvarea mineritului. >>> PAGINILE 6-7 >>> PAGINA A 8-A

S

C


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

Pericole de pe acoperiº ãpada de pe mai multe blocuri din Petroºani, care au acoperiºul în ºarpantã, stã sã cadã pe trotuar.

Z

În plin centrul municipiului Petroºani zãpada stã sã se prãbuºeascã pe trotuar. Cei care stau în bloc au fãcut sesizãri, iar pentru a evita accidentele, oamenii au reuºit sã limiteze accesul în zonã. Locatarii de pe strada Avram Iancu au sesizat autoritãþile locale, care au chemat pompierii. Aºa s-a ajuns ca întreg blocul sã fie izolat, iar oamenii sunt atenþionaþi de banda care limiteazã accesul în imediata vecinãtate a acoperiºului. „Joi dimineaþã am fost sesizaþi de locatari cã existã riscul sã se prãbuºeascã zãpada de pe acoperiº ºi chiar ºi

Locatarii au cerut sprijin pompierilor ºi autoritãþilor locale, care au izolat blocul ºi au atenþionat trecãtorii.

þiglele, iar angajaþii serviciului de gospodãrire au încercuit zona pentru a-i preveni pe trecãtori cu privire la pericolul de pe acoperiº”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Potrivit celor de la primãria Petroºani, dacã zãpada nu va fi antrenatã acum de încãlzirea uºoarã de pe timpul zilei, atunci în zilele urmãtoare, pompierii vor fi cei care vor îndepãrta zãpada de pe acoperiº. Asta ºi pentru cã în perioada urmãtoare se anunþã viscol ºi ninsori abundente. Diana MITRACHE

ANGAJARE

Cronica Vãii Jiului

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:

Website: www.cronicavj.ro

- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞURI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Loviturã de pistol 22:20 Lanþul crimei 0:15 Loviturã de pistol (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Subiectul e cãsãtoria 22:15 Donatorul 0:15 Subiectul e cãsãtoria (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Marele restaurant (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un alt început 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Copacul lui Joshua 22:30 Destinaþie finalã 3 0:30 Copacul lui Joshua (r)

Prima TV

TVR 1

7:00 Totul despre mame 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 Iubiri secrete 8:00 România, zi de zi! 9:00 Teleshopping 10:10 Secretele de la palat (s) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 11:25 Garantat 100% (r) 10:00 Casã, construcþie ºi 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi design 12:40 Legendele palatului: 10:30 Cireaºa de pe tort Regele Geunchogo (r) Redifuzare 13:20 Legendele palatului: 12:00 În familie (s) Regele Geunchogo (r) 12:30 În familie (s) 14:00 Telejurnal 13:00 Teleshopping 14:45 M.A.I. aproape de tine 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 15:15 Teleshopping 13:45 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla14:15 Întâlnirea inimilor (s) mentare 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 16:00 Cãlãtorii la superaltiv 15:00 Totul despre mame (r) 17:00 Telejurnal 16:00 Iubiri secrete 17:30 La vie en rose 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:25 Legendele palatului: 18:00 Focus 18 Regele Geunchogo 19:00 Focus Sport 19:05 Legendele palatului: 19:30 Cireaºa de pe tort Regele Geunchogo Redifuzare 19:45 Sport 20:30 Amnezie cu surprize 20:00 Telejurnal 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 21:00 O datã-n viaþã 23:15 Trãdaþi în dragoste 23:10 Defendor Redifuzare 0:55 Concert: Thin Lizzie 0:00 Nu deranjaþi! 1:55 Judecã tu! (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Anchetã 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012 n timp ce minerii se plâng cã, dupã o viaþã de muncã grea, în subteran, se dus acasã cu un pumn de mãrunt – adicã retribuþia lor lunarã – liderii lor nu au dus-o niciodatã rãu. Case, pensiuni la munte, salarii bune ºi o altã seamã de beneficii, toate acestea fac ca „profesia” de lider de sindicat sã devinã extrem de profitabilã.

Î

În teorie, apãrã drepturile salariaþilor, dar realitatea este, pânã la urmã, alta. De la Miron Cozma încoace, liderii minerilor din Valea Jiului sunt printre cele mai hulite ºi mai controversate persoane. Nu o datã, minerii i-au acuzat cã i-au ales sã-i reprezinte, sã lupte pentru drepturile lor, dar în schimb aceºtia au trãdat miºcarea sindicalã pentru propriile lor interese. Chiar dacã nu mai vorbim despre sume ameþitoare aflate la dispoziþia liderilor de sindicat, aºa cum se întâmpla

Miner sãrac, miner bogat! pe timpul lui Cozma ºi, mai apoi, a lui Vasile Savu – judecat chiar pentru modul de cheltuire al banilor sindicatelor – oricum minerul de rând se poate uita liniºtit cu jind peste gardul liderului de sindicat. Am luat ca punct de referinþã declaraþiile de avere postate de actualii sindicaliºti „de top” pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate, cu menþiunea cã ne referim la cele mai noi documente, chiar dacã unele nu sunt actualizate din 2010. Iar în paralel putem sã facem referire al declaraþia unui angajat de la Mina Lonea care, în timpul protestelor de miercuri, din curtea CNH, spunea

cã dupã 18 ani de lucru se duce acasã, la sfârºitul lunii, cu 1.600 de lei. Sã vedem, însã, cum stau cei care conduc acum sindicatele. Petre (Bebe) Nica este preºedinte al Sindicatului Muntele, cel mai vizibil ºi mai vocal în aceste zile. D espre el oamenii spun cã este ºi sindicalist de frunte, dar, în acelaºi timp, nu ºi-a suspendat contractul de muncã cu CNH, aºa cã mai încaseazã o retribuþie. Declaraþia acestuia de avere, postatã pe site-ul ANI, dateazã din luna iunie 2011, când încã mai fãcea parte din Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Deþine un apartament în

Muntele, declarat ilegal de Ministerul Muncii entru a demonstra înfiinþarea ilegalã a Sindicatului Muntele ºi faptul cã nu poate fi reprezentativ, contrar oricãror declaraþii, vicepreºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), Radu Voina, a formulat mai multe întrebãri Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

P

La care a ºi primit rãspuns, rãspuns despre care Voina spune cã aratã ilegalitatea Muntelui. ”În cererea formulatã de mine, eu am cerut Ministerului Muncii sã mã lãmureascã dacã o organizaþie sindicalã de tip sindicat poate sã primeascã în cadrul sãu o altã organizaþie sindicalã de tip sindicat, ca departamente, astfel încât ambele organizaþii

sindicale sã-ºi pãstreze Codul Unic de Înregistrare, conducerea executivã, denumirea, membrii, precum ºi statutele aºa cum au fost înregistrate în registrele speciale de la judecãtorie. Am mai întrebat dacã un angajat poate fi membru, în acelaºi timp, în douã sindicate, precum ºi dacã poate face parte din conducerea a doua sindicate la acelaºi angajator ºi în situaþia în care douã sindicate se unesc întrun al treilea sindicat, acest lucru se poate face fãrã pierderea identitãþii juridice? Iar ultima întrebare a fost dacã acest sindicat, compus din alte sindicate, poate negocia contractul colectiv de muncã la nivel de unitate? Trebuia sã mã lãmuresc într-un fel, din moment ce legea pe care o invocã Bebe Nica când vorbeºte despre legalitatea perfectã în care se aflã îmi

dã cu virgulã”, a declarat Radu Voina. Rãspunsul directorului Serghei Mesaroº, ºeful Direcþiei de Dialog Social din cadrul ministerului de resort, este unul clar. ”O organizaþie sindicalã care are personalitate juridicã nu poate primi în cadrul sãu un alt sindicat ca departament astfel încât fiecare sã îºi pãstreze personalitatea juridicã. În conformitate cu prevederile art. 3, alin 4. din Legea 62 din 2011, legea dialogului social, o persoanã poate face parte, în acelaºi timp, numai dintr-o singurã organizaþie sindicalã la acelaºi angajator”, a replicat Serghei Mesaroº. Cât despre reprezentativitate, directorul Direcþiei de Dialog Social a precizat cã sindicatul respectiv trebuie sã îndeplineascã ºi de aceastã datã condiþiile legii, condiþii

pe care Radu Voina considerã cã nu au fost îndeplinite. Cu acest rãspuns al ministerului, Radu Voina a fost ieri la tribunal, depunându-l la dosarul în care se judecã reprezentativitatea Muntelui la nivel de CNH. ”Încã o datã se demonstreazã faptul cã ilegalitãþile comise de acest grup infracþional nu sunt altceva decât vise nocturne transformate în realitate cu sprijinul administraþiei, acest Munte fiind un sindicat galben (subordonat patronatului – n.r.). Hârtia cu rãspunsul ministerului am depus-o la dosarul în care am contestat reprezentativitatea, precum ºi în dosarul de cercetare penalã. Sper ca încã o datã adevãrul sã fie cel care triumfã, astfel încât sã nu se mai încerce vreodatã ca drepturile oamenilor sã fie luate de cãtre aºaziºii lideri sindicali, în fapt niºte þuþeri ai administraþiei”, mai declarã Radu Voina. Anamaria NEDELCOFF

Lupeni ºi o casã de vacanþã – în realitate o pensiune în toatã regula – în Staþiunea Straja. De asemenea, are un autoturism Nissan ºi un ATV, cu care sã se distreze în jurul pensiunii de la munte. În contul lui au intrat 37.635 de lei numai ca primvicepreºedinte al LSMVJ, la care se adaugã alþi 12.961 de lei, sumã încasatã ca adjunct ºef sector la EM Lupeni, unde lucreazã – cel puþin teoretic – ºi acum.

ãrã maºini. Proprietate F personalã! Despre salariul preºedintelui LSMVJ, Zoltan Lacataº, mai ales din perioada în care sindicatele încasau cu largheþe bani de la Companie, a cursã multã cernealã. Noi ne raportãm însã, la ultima declaraþie de avere de pe site-ul ANI, din 2010. Cu menþiunea cã atunci

avea contractul de muncã suspendat. Între timp, s-a întors la Mina Uricani, apoi s-a pensionat, dar a rãmas în fruntea Ligii. Una peste alta, numai de la LSMVJ a încasat 86.470 de lei ca preºedinte. Are în proprietate douã terenuri intravilane, unul în Petroºani ºi unul în Deva, ºi o locuinþã, pe bazã de contract de întreþinere. Suþine cã nu are nici un autoturism în proprietate, dar la ce i-ar trebui când are la dispoziþie maºina Ligii?! Un alt lider puternic mediatizat este cel de la Mina Petrila, grav afectatã dupã cele douã explozii consecutive din noiembrie 2008. Ioan Temneanu este ºi consilier local din partea PSD, tot la Petrila, de unde primeºte indemnizaþie, de 5.500 de lei anual, dar ºi inginer la EM Petrila, unde salariul încasat a fost de 40.000 de lei. Asta conform declaraþiei de avere

din februarie 2011. Susþine cã nu are decât un apartament la Petroºani ºi nu are maºinã, dar în mod cert nu circulã pe jos. Cât primeºte ca lider de sindicat? Rãmâne un mare mister, asta dacã nu cumva funcþia este non-profit, adicã neremuneratã. Oricum, încaseazã dublu decât minerul care tremura în curtea Companiei pentru drepturile lui. Unul dintre cei mai controversaþi lideri ai minerilor pe care i-a dat Valea Jiului este Adrian Jurcã, de la EM Livezeni. Dupã modelul „confraþilor” din Gorj a încercat o grãmadã de afaceri, pe banii sindicaliºtilor, dar a eºuat în acest domeniu. A intrat, în schimb, în atenþia organelor de cercetare penalã. Cât câºtigã? Nu am reuºit sã aflãm ºi asta pentru cã nici urmã de declaraþia lui de avere, pe nicãieri. Car men COSMAN

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

Doi morþi, bilanþul codului portocaliu, în Valea Jiului oi oameni au murit în Valea Jiului în ultimele D zile, când temperaturile au fost extrem de scãzute. Gerul ºi vântul i-a secerat pur ºi simplu ºi oamenii au fost gãsiþi de localnici.

Alþi aproape 20 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza gerului. Primul a murit pe un teren viran la Lupeni. Bãrbatul avea 72 de ani ºi,când a fost alertat echipajul de la ambulanþã, nu

Conducte bocnã ºi dispecerat luat cu asalt u îngheþat conductele de apã în casele oamenilor ºi în scãrile de bloc. Instalaþiile s-au fãcut bocnã, iar abonaþii au încins numãrul de intervenþie din dispeceratul Apa Serv.

A

Muncitori au lucrat pânã seara târziu în fiecare zi pentru a debloca apa îngheþatã de pe conducte. Asta se întâmplã în timp ce la staþiile de captare, situaþia este în continuare criticã. „În ceea ce priveºte afectarea consumatorilor în mod direct, putem spune cã apar sesizãri zonale datoritã îngheþului reþelelor interioare de apã.

mai prezenta semne vitale. Un alt bãrbat de 40 de ani a fost gãsit miercuri dupã amiazã în zona Câmpu lui Neag, în zãpadã. Echipajul de la ambulanþã a apucat sã-l ducã pânã la spitalul din Lupeni, dar din

cauza hipotermiei avansate, omul a decedat pe patul de spital. Mai mulþi oameni au fost trataþi în spitale pentru hipotermie, din cauza gerului din ultimele zile, iar zeci de sãraci vin singuri la urgenþã înainte sã degere în stradã. “Serviciul de Ambulanþã Judeþean Hunedoara a transportat un numãr de 2 persoane afectate de temperaturile scãzute în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã din judeþ iar 1 persoanã fãrã adãpost s-a prezentat singurã la unitatea de primiri urgenþe a Spitalul Municipal „Alexandru Simionescu” Hunedoara. Toate persoanele reprezintã cazuri sociale. De la instituirea codului portocaliu de ger, la nivelul judeþului Hunedoara serviciul de ambulanþã a transportat un numãr de 18 persoane în unitãþile ºi compartimentele de

primiri urgenþã din care 16 au avut nevoie de îngrijiri datoritã hipotermiei. Totodatã, 8 persoane fãrã adãpost s-au prezentat singure la unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã”, spun reprezentanþii Prefecturii Hunedoara.. În plus, echipajele de jandarmi ºi poliþiºti comunitari au adunat, în fiecare searã, oamenii de pe strãzi, gãri sau clãdiri dezafectate ºi i-au dus în adãposturi. Diana MITRACHE

Aici aº vrea sã trag un semnal de alarmã pentru abonaþii noºtri sã încerce sã-ºi protejeze instalaþiile, pentru cã lipsa unui geam pe casa scãrii sau o uºã deschisã, poate duce la îngheþarea coloanelor. Aºa poate fi afectatã întreaga scarã de bloc”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv SA. În realitate, numãrul abonaþilor casnici cãrora le-au îngheþat instalaþiile de apã potabilã este mai mare, de ordinul sutelor, însã cei mai mulþi dintre ei au încercat sã-ºi rezolve singuri

problema prin acþionarea unei surse de cãldurã pe conductele de suprafaþã. “Vorbesc de scãri de bloc ºi chiar unele case, unde încercãm ºi noi alãturi de locatari sã intervenim pentru a dezgheþa conductele”, a mai spus Donisã. Luiza ANDRONACHE

Un milion de lei în plus, pentru urgenþe odul portocaliu de ger aduce un plus de bani în conturile Ministerului de Interne.

C

Asta a decis executivul miercuri, pentru asigurarea combustibilului necesar intervenþiilor în perioada urmãtoare pentru structurile din subordine, precum Jandarmerie, ISU, sau Poliþie, în contextul în care se va menþine ºi joi codul portocaliu de ger. Toate aceste instituþii au format echipe operative în toate

oraºele ºi se acþioneazã atât ziua, cât ºi noaptea, pentru a scoate oamenii din impas. Tocmai de aceea este nevoie de bani în plus pentru combustibilul cu care circulã aceste maºini. Potrivit informaþiilor ANM, vremea se va menþine joi rece ºi va fi valabil codul portocaliu pentru ger, iar joi se va emite cod galben pentru fenomene meteorologice periculoase (vânt, ninsoare viscolitã). Avertizarea va fi valabilã, cel mai probabil, începând de

vineri la prânz. În cazul în care joi se vor înregistra precipitaþii sub formã de ploaie ºi lapoviþã, va fi emisã atenþionare de polei. Diana MITRACHE


Social 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

Condiþii insalubre pentru boschetari ondiþii de nedescris în adãpostul de noapte pentru oamenii strãzii din Petroºani. Dacã reprezentanþii Poliþiei Locale Petroºani vorbeau despre razii prin care au reuºit sã adune peste zece oameni ai strãzii ca sã-i aducã în adãpostul pus la dispoziþie de Serviciul de Asistenþã Socialã, boschetarii au preferat sã plece.

C

ªi asta, din cauza condiþiilor din adãpost care nu depãºesc cu mult locurile insalubre în care ºi-au gãsit ei refugiu. În refugiul pus la dispoziþie de primãrie oamenii strãzii au dat peste un tavan cãzut, care este acoperit cu cofraje de ouã, iar saltelele pe care ar trebui sã se odihneascã oamenii bãtuþi de soartã sunt pline de urinã ºi fecale. Mai mult, apa nu curge la robinet, iar wc-ul nu funcþioneazã, întrucât bazinul este spart. Mirosul insuportabil, plus condiþiile enumerate i-au fãcut pe oamenii strãzii sã se întoarcã cât mai rapid la locurile lor de dinainte, în ger, supãraþi cã au dat vrabia din mânã pe cioara de pe gard.

Întrebat de ce au plecat oamenii din adãpostul de noapte, Dorel Neag, ºeful Poliþiei Locale Petroºani, a dat un rãspuns sec: ”Nu ºtiu, probabil de fricã sã nu le ia alþii locul”.

Totuºi, singurul om care nu a putut fugi de condiþiile mizerabile este un bãtrân de 80 de ani, cu un picior rupt, care nu se poate deplasa. Samoil Voica spune cã are nevoie de îngrijiri medicale,

însã cei care ar fi trebuit sã se ocupe de situaþia lui, nici mãcar nu au trecut sã vadã dacã mai trãieºte. ”Apã, vreau apã!”, a strigat bãrbatul minute în ºir. ”M-au adus aici ºi aici m-au lãsat, nu a mai venit nimeni pe la mine de nu ºtiu când. Acum vreau sã mã duc la domnul doctor, sã mã þinã douã zile dacã se poate, pentru analize”, se roagã, fãrã speranþã, bãtrânul. Cât despre adãpostul primãriei, Samoil Voica l-a comparat cu un lagãr: ”Este mai rãu ca la puºcãrie, e ca în lagãrul de la Auschwitz, mãcar acolo te împuºcã ºi gata”. Tiberiu MUNTEAN

Lãsat fãrã banii de asistent personal din cauza unor grave abateri ncasa bani de la stat, dar nu avea grijã de persoana pentru care era angajatã. Un asistent personal al unei persoane cu handicap a rãmas fãrã banii pe care îi primea, dupã ce i s-a desfãcut indisciplinar contractul de muncã.

Î

Luaþi pe sus ºi duºi la adãpost n cursul nopþii trecute, Poliþia Localã din Petroºani a organizat o acþiune privind depistarea persoanelor fãrã adãpost aflate pe raza localitãþii.

Î

În urma raziei au fost gãsiþi 12 oameni care riscau sã „înþepeneascã” de frig, 8 dintre aceºtia fiind conduºi la adãpostul

de noapte al primãriei. „Dintre aceºtia, 7 au rãmas în adãpost, unul refuzând cazarea aici”, a precizat Dorel Neag, ºeful Poliþiei Locale din Petroºani. Cãutarea oamenilor strãzii s-a derulat în zonele frecventate de cãtre aceºtia, respectiv Gara CFR, Cartierul Aeroport sau clãdirile abandonate aflate pe raza municipiului. Deºi, poate cã au fost salvaþi de la moartea prin îngheþ, nu toþi cei care au ajuns la adã-

postul amplasat în strada Constructorul, au fost mulþumiþi de condiþiile gãsite aici. „Am fost luat pe sus ºi adus aici. Pentru cã adãpostul era plin, am fost cazat pe o saltea, pe jos, ºi nu am putut dormi toatã noaptea. Abia când s-a eliberat unul dintre paturile din cealaltã încãpere am reuºit sã închid ochii. Nu sunt un om al strãzii, am locuinþã în Simeria, iar în Petroºani am venit sã mã internez. Banii pe care îi aveam mi-au fost furaþi ºi de aceea am ajuns pe strãzi”, a spus Samoil Voica, un bãtrân în vârstã de 82 de ani. Dintre cei 12 oameni ai strãzii descoperiþi de cãtre poliþiºtii locali, unii se adãpostiserã de ger pe conductele de termoficare în timp ce

alþii au fost descoperiþi în clãdiri dezafectate sau, chiar, dormind sub cerul liber. Printre ei s-a aflat ºi un minor al cãrui tatã este în puºcãrie iar mama a plecat la muncã în strãinãtate. Cel puþin aºa a spus copilul, elev la o ºcoalã din Cartierul Colonie. „Nu am pe nimeni aici, sunt singur, nu am unde ºi cu cine sã mai stau”, a spus acesta. Pe de altã parte, interesant este ºi faptul cã foarte puþini dintre cei gãsiþi pe strãzi sunt locuitori ai municipiului Petroºani. Cei mai mulþi dintre „homeless”-ii (un termen european pentru oamenii fãrã casã) aflaþi astãzi în Capitala Vãii Jiului provin din Lupeni, Aninoasa, Simeria, Galaþi sau, chiar, Bucureºti. Mir cea NISTOR

Primesc bani de la stat, ca asistenþi personali, însã nu pot sã se culce pe urechea dreaptã. Sunt în permanenþã verificaþi de reprezentanþii serviciilor publice de asistenþã socialã, acre vor sã asigure cã aceºtia îºi fac ºi

treaba. Iar surprizele nu întârzie sã aparã. La Petroºani, în urma controalelor periodice efectuate cu privire la activitatea asistenþilor personali au existat 3 situaþii în care s-au constatat nereguli legate de modul de îndeplinire a sarcinilor prevãzute în fiºa postului. Pentru cei trei, reprezentanþii SPLAS al Primãriei Petroºani a decis sancþionarea cu avertisment scris. „Într-un alt caz, s-a procedat la desfacerea disciplinarã a contractului individual de muncã, deoarece asistentul

personal nu ºi-a îndeplinit obligaþiile prevãzute în fiºa postului, în contractul individual de muncã, cât ºi de Legea 448/ 2006, republicatã, privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap”, a precizat Cristina Mraz, directorul executiv al SPLAS Petroºani. În Petroºani sunt 160 de asistenþi personali pentru copiii ºi adulþii cu handicap grav, pentru care suma achitatã lunar este de aproape 900.000 de lei. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

6 Actualitate

Ce câºtigã liderii de sindicat pentru cã omoarã mineritul?

Sindicaliºtii manipuleazã ºi

trãdeazã minerii indicaliºtii manipuleazã S ºi trãdeazã minerii ºi chiar ºi pe noi, locuitorii Vãii Jiului. Buni sau rãi, cum erau catalogaþi liderii de la Muntele, am considerat cã era bine cã liderii ºi conducerea CNH sunt umãr la umãr pentru salvarea mineritului din Valea Jiului. Dupã ce au hulit guvernanþii reclamând cã au minþit mai mult de un an de zile, lãsând Valea Jiului sã moarã, brusc liderii de sindicat au cotit-o ºi cer demisia conducerii CNH. Adicã decimeazã ºi ce mai funcþiona, iar politicienii, bucuriºi de dezbinare, conduc CNH-ul spre desfiinþare. Cu cât au fost plãtiþi aceºti lideri pentru a trãda, sau ce câºtigã din spargerea echipei?

respectat, din nou, cuvântul dat, respectiv semnarea actului adiþional la Contractul Colectiv de Muncã…

?

Înainte cu o zi de protestul spontan al minerilor, liderii Sindicatului Muntele declarau cã vor informa salariaþii de faptul cã Ministerul Economiei nu ºi-a

arcã le vorbeºti limbi strãine”

“P

Dar minerii au fãcut declaraþii uluitoare! Cereau demisia echipei manageriale, adicã a directorului general ºi echipei sale. Deci asta a fost informarea fãcutã de liderii de sindicat în condiþiile în care au umplut pagini de ziare, ecranele televizoarelor ºi radiourilor cum cã guvernanþii mint ºi au minþit mai mult de un an de zile, cã nu au adopatat actele legislative necesare reorganizãrii CNH etc. Chiar aceºti lideri au subliniat cã dacã nu ar fi existat conducãtorii de acum, buni specialiºti, nu îºi imagineazã cum ar fi traversat minele din Valea Jiului un an în care Compania nu a primit nici un ban, ba mai mult tot CNH a plãtit ºi o parte a salariilor compensatorii ale disponibilizaþilor

conform “cârpelii” hotarâte de Guvern. Când au venit de la întâlnirile cu ministrul Ion Ariton, doi dintre liderii de sindicat au declarat: „Noi murim cu fundul

tãþii din minerit, adicã a celor care au þinut pe linia de plutire Compania. Aceºtia au reuºit ca prin minune sã asigure salariile oamenilor, în timp ce Guvernul nu permite ca preþul Gcaloriei sã

?

nerespectate. Deci, Sorin Gãman, preºedintele C.A. este un om al puterii ºi are susþinerea acesteia, dar doar în plan personal, pentru cã Gãman este plãtit pentru asta. Dar sã ceri sã plece cei care au þinut steagul sus, cei cãrora chiar le pasã de minerit, este de neînþeles. Ar exista totuºi o explicaþie ºi anume cã liderii de sindicat s-au vândut ºi au cãzut de acord cu închiderea mineritului din Valea Jiului cerând numirea unei conduceri politice de la Bucureºti, care habar nu are ce înseamnã minerit ºi mineri. „Am solicitat demisia întregii echipe manageriale de la Companie. Problemele Companiei nu s-au rezolvat prin acest act adiþional. Problemele Companiei sunt în continuare extrem de mari ºi conducerea Companiei are nevoie de sprijin guvernamental pentru a putea sã le rezolve. Dacã echipa managerialã nu va primi sprijin în continuare, aºa cum nu a primit pânã acum, evident cã este mai bine sã plece decât sã trãiascã într-o astfel de situaþie”, a spus Bebe Nica, colider al Sindicatului Muntele. Cã bine spui, Bebe Nica! De ce sã se zbatã cineva pentru mineri, iar aceºtia sã înjughie pe la spate manipulaþi fiind de liderii lor? Mai bine ca aceºti manageri sã stea pe bani grei la o companie strãinã care ºtie sã le aprecieze valoarea. Aºa cum se spune: nici o faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã! Vorba unor cadre universitare: “Toatã situaþia de anul trecut pânã în prezent parcã a fost creatã intenþionat pentru ca mineritul din Valea Jiului sã moarã ºi astfel s-a nãscut nemulþumirea guvernanþilor cã CNH nu moare suficient de repede pe cât s-a dorit pentru cã aceastã conducere a Companiei a fãcut minuni. Practic nimeni nu doreºte o activitate economicã cu probleme”.

?

?

-au ce sã-i reproºeze, dar se leapãdã de el

N

?

pe cãrbune, iar ministrul ne vorbeºte de proiectul Nabuco”… Ioan Popescu, liderul Confederaþiei Meridian, a declarat la rândul sãu cã „atunci când le spui, parcã vorbeºti limbi strãine”, referindu-se la dezinteresul pentru mineritul din huilã al guvernanþilor. Acesta a mai precizat cã nu existã voinþã politicã pentru aceastã zonã. Alþii au declarat cã adevãratul motiv al dezinteresului este faptul cã nu se mai poate fura pentru campaniile electorale ale puterii, pentru cã CNH este monitorizatã de FMI, UE ºi BM. Liderii de sindicat par porniþi sã distrugã ºi puþinii susþinãtori ai mineritului, specialiºtii din Valea Jiului. Mai întâi au cerut tãierea salariilor coordonatorilor activi-

fie cel real ºi nici nu a acordat un leu din subvenþia care era cuprinsã în bugetul de stat. Cine va accepta sã înnebuneascã bãtându-ºi capul cu multitudinea de probleme ale mineritului, pe un salariu de nimic? Nimeni!

ã bine spui, Bebe Nica! Ce le trebuie minerilor specialiºti!

C

Cã liderii de sindicat au cerut demisia preºedintelui Consiliului de Administraþie, am înþeles, având în vedere cã niciodatã nu a putut da un rãspuns clar, nu a fãcut lobby pe lângã politicieni ºi nici nu a avut o atitudine tranºantã în ce privesc hotãrârile ºi soluþiile specialiºtilor de aici pentru salvarea CNH, soluþii agreate de Guvernanþi, dar

Muntele. Acel protocol parafat, el trebuia sã-l aplice. Eu sã-l aplic? În adresa respectivã, remisã ministrului, sindicatul a cerut sã se analizeze situaþia ºi dacã nu sunt ajutaþi cei din conducere, poate au ceva cu ei, atunci sã punã pe alþii care sunt agreaþi. Repet ºi insist: Eu personal ºi noi, Sindicatul Muntele, nu avem ce sã-i reproºãm prea mult directorului general, care sa zbãtut ca fãrã bani Compania sã funcþioneze. ªi noi suntem ºocaþi, la fel cum sunteþi dv., dar pentru cã nimic nu s-a rezolvat. Pensionari –nu, disponibilizaþi – nu, personalul activ – nu. Probabil de la Guvern nu se doreºte sã fie ajutaþi cei de la conducere ºi atunci sã punã pe alþii pe care sã-i susþinã” - a declarat, iritat de întrebare, coliderul Muntele, Tiberiu Cozma.

Liderii sunt ferm convinºi cã fac bine ceea ce fac, precizând cã nu au prea multe de imputat directorului general al CNH, Constatin Jujan, dar dacã nu are susþinere politicã, asta e. Greºit, spun chiar cei care au mai lucrat în minister! De fapt MINERITUL nu are susþinere politicã. Directorului general i s-a mai imputat de sindicate cã nu a aplicat acel protocol parafat între minister, sindicate ºi conducerea CNH, de parcã ar fi fost de capul sãu. Aplicarea a fost posibilã, prin semnarea acelui act adiþional doar cu aprobarea ministrului Ariton sub presiunea protestului. „Acest lucru (demisia directorului general – n.n.) s-a întâmplat în urmã cu douã zile. A fost decizia Comitetului Executiv

?

Ciudatã ºi pãguboasã gândire… Guvernul nu trebuie sã ajute/susþinã conducerea CNH, ci mineritul din huilã ºi implicit Valea Jiului. Îi reamintim lui Tiberiu Cozma ºi colegilor de la Sindicatul Muntele ce declarau în ziua când au fost convocaþi la Minister pentru a semna protocolul în cauzã. . „Sã fiu sincer, nici mâine (17 ianuarie –n.n.) nu vãd sã se vinã cu vreo soluþie de la minister. Nimic din ceea ce s-a negociat, din ce s-a semnat ca acorduri nu s-a respectat de cãtre Guvern. Nimic!” – a precizat atunci Tiberiu Cozma, în timp ce conducerile CNH, Termocentralor Mintia ºi Paroºeni se aflau la Guvern pentru negocierea preþului pe Gcalorie. Domnilor sindicaliºti, aveþi grijã ce vã doriþi pentru cã nici liderii de sindicat din Valea Jiului nu au susþinere politicã. Deci? Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Muntele, acuzat de plagiat ii de fluturaºi care conþineau revendicãrile Sindicatului Muntele, condus de Bebe Nica au fost împãrþite ortacilor care au ieºit în faþa Companiei Naþionale a Huilei sã protesteze.

M

Aceste revendicãri se referã la acordarea unui preþ real pentru huila din Valea Jiului, creºterea sporului de pericol cu 100 de lei pentru persoanele care lucreazã în subteran, reaºezarea grilelor de salarizare în funcþie de salariul brut minim pe economie la toþi salariaþii CNH SA în funcþie, angajãri de personal în cadrul CNH ºi altele. Pânã aici, revendicãrile Muntelui prezintã cerinþele tuturor angajaþilor CNH, care

s-au sãturat sã fie daþi la o parte de pe piaþa cãrbunelui, în favoarea mineritului de import. Însã sunt voci care susþin cã revendicãrile scrise pe fluturaºii Muntelui aparþin de fapt altei formaþiuni sindicale. Mai exact, Bebe Nica este acuzat de… plagiat de cãtre Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii

(FNM). ”Fluturaºii din mâinile protestatarilor conþineau ideile mele pe care în noiembrie anul trecut le-am trimis domnului Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian, prin prisma faptului cã liderii Sindicatului Muntele au fost de acord cu închiderea celor trei mine. Iar acum vin cu alte variante, copiate de la mine. Cu toate cã mã criticã pe toate canalele, se folosesc de ideile mele, ceea ce denotã cât de josnici sunt, Bebe Nica, împreunã cu ai lui”,a declarat Valter Cojman. Bebe Nica nu a putut fi contactat de cãtre reporterii Cronicii Vãii Jiului. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

6 Actualitate

Ce câºtigã liderii de sindicat pentru cã omoarã mineritul?

Sindicaliºtii manipuleazã ºi

trãdeazã minerii indicaliºtii manipuleazã S ºi trãdeazã minerii ºi chiar ºi pe noi, locuitorii Vãii Jiului. Buni sau rãi, cum erau catalogaþi liderii de la Muntele, am considerat cã era bine cã liderii ºi conducerea CNH sunt umãr la umãr pentru salvarea mineritului din Valea Jiului. Dupã ce au hulit guvernanþii reclamând cã au minþit mai mult de un an de zile, lãsând Valea Jiului sã moarã, brusc liderii de sindicat au cotit-o ºi cer demisia conducerii CNH. Adicã decimeazã ºi ce mai funcþiona, iar politicienii, bucuriºi de dezbinare, conduc CNH-ul spre desfiinþare. Cu cât au fost plãtiþi aceºti lideri pentru a trãda, sau ce câºtigã din spargerea echipei?

respectat, din nou, cuvântul dat, respectiv semnarea actului adiþional la Contractul Colectiv de Muncã…

?

Înainte cu o zi de protestul spontan al minerilor, liderii Sindicatului Muntele declarau cã vor informa salariaþii de faptul cã Ministerul Economiei nu ºi-a

arcã le vorbeºti limbi strãine”

“P

Dar minerii au fãcut declaraþii uluitoare! Cereau demisia echipei manageriale, adicã a directorului general ºi echipei sale. Deci asta a fost informarea fãcutã de liderii de sindicat în condiþiile în care au umplut pagini de ziare, ecranele televizoarelor ºi radiourilor cum cã guvernanþii mint ºi au minþit mai mult de un an de zile, cã nu au adopatat actele legislative necesare reorganizãrii CNH etc. Chiar aceºti lideri au subliniat cã dacã nu ar fi existat conducãtorii de acum, buni specialiºti, nu îºi imagineazã cum ar fi traversat minele din Valea Jiului un an în care Compania nu a primit nici un ban, ba mai mult tot CNH a plãtit ºi o parte a salariilor compensatorii ale disponibilizaþilor

conform “cârpelii” hotarâte de Guvern. Când au venit de la întâlnirile cu ministrul Ion Ariton, doi dintre liderii de sindicat au declarat: „Noi murim cu fundul

tãþii din minerit, adicã a celor care au þinut pe linia de plutire Compania. Aceºtia au reuºit ca prin minune sã asigure salariile oamenilor, în timp ce Guvernul nu permite ca preþul Gcaloriei sã

?

nerespectate. Deci, Sorin Gãman, preºedintele C.A. este un om al puterii ºi are susþinerea acesteia, dar doar în plan personal, pentru cã Gãman este plãtit pentru asta. Dar sã ceri sã plece cei care au þinut steagul sus, cei cãrora chiar le pasã de minerit, este de neînþeles. Ar exista totuºi o explicaþie ºi anume cã liderii de sindicat s-au vândut ºi au cãzut de acord cu închiderea mineritului din Valea Jiului cerând numirea unei conduceri politice de la Bucureºti, care habar nu are ce înseamnã minerit ºi mineri. „Am solicitat demisia întregii echipe manageriale de la Companie. Problemele Companiei nu s-au rezolvat prin acest act adiþional. Problemele Companiei sunt în continuare extrem de mari ºi conducerea Companiei are nevoie de sprijin guvernamental pentru a putea sã le rezolve. Dacã echipa managerialã nu va primi sprijin în continuare, aºa cum nu a primit pânã acum, evident cã este mai bine sã plece decât sã trãiascã într-o astfel de situaþie”, a spus Bebe Nica, colider al Sindicatului Muntele. Cã bine spui, Bebe Nica! De ce sã se zbatã cineva pentru mineri, iar aceºtia sã înjughie pe la spate manipulaþi fiind de liderii lor? Mai bine ca aceºti manageri sã stea pe bani grei la o companie strãinã care ºtie sã le aprecieze valoarea. Aºa cum se spune: nici o faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã! Vorba unor cadre universitare: “Toatã situaþia de anul trecut pânã în prezent parcã a fost creatã intenþionat pentru ca mineritul din Valea Jiului sã moarã ºi astfel s-a nãscut nemulþumirea guvernanþilor cã CNH nu moare suficient de repede pe cât s-a dorit pentru cã aceastã conducere a Companiei a fãcut minuni. Practic nimeni nu doreºte o activitate economicã cu probleme”.

?

?

-au ce sã-i reproºeze, dar se leapãdã de el

N

?

pe cãrbune, iar ministrul ne vorbeºte de proiectul Nabuco”… Ioan Popescu, liderul Confederaþiei Meridian, a declarat la rândul sãu cã „atunci când le spui, parcã vorbeºti limbi strãine”, referindu-se la dezinteresul pentru mineritul din huilã al guvernanþilor. Acesta a mai precizat cã nu existã voinþã politicã pentru aceastã zonã. Alþii au declarat cã adevãratul motiv al dezinteresului este faptul cã nu se mai poate fura pentru campaniile electorale ale puterii, pentru cã CNH este monitorizatã de FMI, UE ºi BM. Liderii de sindicat par porniþi sã distrugã ºi puþinii susþinãtori ai mineritului, specialiºtii din Valea Jiului. Mai întâi au cerut tãierea salariilor coordonatorilor activi-

fie cel real ºi nici nu a acordat un leu din subvenþia care era cuprinsã în bugetul de stat. Cine va accepta sã înnebuneascã bãtându-ºi capul cu multitudinea de probleme ale mineritului, pe un salariu de nimic? Nimeni!

ã bine spui, Bebe Nica! Ce le trebuie minerilor specialiºti!

C

Cã liderii de sindicat au cerut demisia preºedintelui Consiliului de Administraþie, am înþeles, având în vedere cã niciodatã nu a putut da un rãspuns clar, nu a fãcut lobby pe lângã politicieni ºi nici nu a avut o atitudine tranºantã în ce privesc hotãrârile ºi soluþiile specialiºtilor de aici pentru salvarea CNH, soluþii agreate de Guvernanþi, dar

Muntele. Acel protocol parafat, el trebuia sã-l aplice. Eu sã-l aplic? În adresa respectivã, remisã ministrului, sindicatul a cerut sã se analizeze situaþia ºi dacã nu sunt ajutaþi cei din conducere, poate au ceva cu ei, atunci sã punã pe alþii care sunt agreaþi. Repet ºi insist: Eu personal ºi noi, Sindicatul Muntele, nu avem ce sã-i reproºãm prea mult directorului general, care sa zbãtut ca fãrã bani Compania sã funcþioneze. ªi noi suntem ºocaþi, la fel cum sunteþi dv., dar pentru cã nimic nu s-a rezolvat. Pensionari –nu, disponibilizaþi – nu, personalul activ – nu. Probabil de la Guvern nu se doreºte sã fie ajutaþi cei de la conducere ºi atunci sã punã pe alþii pe care sã-i susþinã” - a declarat, iritat de întrebare, coliderul Muntele, Tiberiu Cozma.

Liderii sunt ferm convinºi cã fac bine ceea ce fac, precizând cã nu au prea multe de imputat directorului general al CNH, Constatin Jujan, dar dacã nu are susþinere politicã, asta e. Greºit, spun chiar cei care au mai lucrat în minister! De fapt MINERITUL nu are susþinere politicã. Directorului general i s-a mai imputat de sindicate cã nu a aplicat acel protocol parafat între minister, sindicate ºi conducerea CNH, de parcã ar fi fost de capul sãu. Aplicarea a fost posibilã, prin semnarea acelui act adiþional doar cu aprobarea ministrului Ariton sub presiunea protestului. „Acest lucru (demisia directorului general – n.n.) s-a întâmplat în urmã cu douã zile. A fost decizia Comitetului Executiv

?

Ciudatã ºi pãguboasã gândire… Guvernul nu trebuie sã ajute/susþinã conducerea CNH, ci mineritul din huilã ºi implicit Valea Jiului. Îi reamintim lui Tiberiu Cozma ºi colegilor de la Sindicatul Muntele ce declarau în ziua când au fost convocaþi la Minister pentru a semna protocolul în cauzã. . „Sã fiu sincer, nici mâine (17 ianuarie –n.n.) nu vãd sã se vinã cu vreo soluþie de la minister. Nimic din ceea ce s-a negociat, din ce s-a semnat ca acorduri nu s-a respectat de cãtre Guvern. Nimic!” – a precizat atunci Tiberiu Cozma, în timp ce conducerile CNH, Termocentralor Mintia ºi Paroºeni se aflau la Guvern pentru negocierea preþului pe Gcalorie. Domnilor sindicaliºti, aveþi grijã ce vã doriþi pentru cã nici liderii de sindicat din Valea Jiului nu au susþinere politicã. Deci? Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Muntele, acuzat de plagiat ii de fluturaºi care conþineau revendicãrile Sindicatului Muntele, condus de Bebe Nica au fost împãrþite ortacilor care au ieºit în faþa Companiei Naþionale a Huilei sã protesteze.

M

Aceste revendicãri se referã la acordarea unui preþ real pentru huila din Valea Jiului, creºterea sporului de pericol cu 100 de lei pentru persoanele care lucreazã în subteran, reaºezarea grilelor de salarizare în funcþie de salariul brut minim pe economie la toþi salariaþii CNH SA în funcþie, angajãri de personal în cadrul CNH ºi altele. Pânã aici, revendicãrile Muntelui prezintã cerinþele tuturor angajaþilor CNH, care

s-au sãturat sã fie daþi la o parte de pe piaþa cãrbunelui, în favoarea mineritului de import. Însã sunt voci care susþin cã revendicãrile scrise pe fluturaºii Muntelui aparþin de fapt altei formaþiuni sindicale. Mai exact, Bebe Nica este acuzat de… plagiat de cãtre Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii

(FNM). ”Fluturaºii din mâinile protestatarilor conþineau ideile mele pe care în noiembrie anul trecut le-am trimis domnului Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian, prin prisma faptului cã liderii Sindicatului Muntele au fost de acord cu închiderea celor trei mine. Iar acum vin cu alte variante, copiate de la mine. Cu toate cã mã criticã pe toate canalele, se folosesc de ideile mele, ceea ce denotã cât de josnici sunt, Bebe Nica, împreunã cu ai lui”,a declarat Valter Cojman. Bebe Nica nu a putut fi contactat de cãtre reporterii Cronicii Vãii Jiului. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS


8 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

am aºa pot fi descrise relaþiile dintre unii oameni politici, care numai la nivel declarativ se iau de reverele hainei de politician, pentru ca mai apoi, de douã ori pe lunã, sã se întâlneascã într-un cadru intim, numai de ei ºtiut.

C

Din armata fraþilor care vor binele lumii întregi ºi instaurarea unei noi ordini mondiale mai fac parte numeroºi avocaþi, medici, ºefi de pe le deconcentrate, oameni de afaceri, în general cine are bani sau influenþã. Cum funcþioneazã reþeaua de socializate dintre ei, asta numai cineva din interior o poate ºti. Pe site-ul Marii Loji Masonice a României, la partea legatã de aderare, te întâmpinã un citat: ”Dacã vrei sã devii mason sã te uiþi bine în sufletul tãu, sã vezi cât de mult crezi în Dumnezeu ºi dacã eºti un om bun. Dacã este aºa înscrie-te în masonerie ca sã devii un om ºi mai bun”, uitându-se niºte virgule destul de importante. Dupã care, conform articolului 125 ”extras din Constituþia Marii Loji Naþionale a României, votatã ºi aprobatã în plenul Conventului Anual, din data de 29 Octombrie 6011” (?!): ”Nimeni nu poate deveni Francmason înainte de a împlini vârsta de 21 de ani cu excepþia fiilor de masoni care pot fi iniþiaþi dupã împlinirea vârstei de 18 ani.

devãruri A usturãtoare pentru fraþii masoni? În cartea ”Viitor cu cap de mort”, scrisã de Radu Cinamar, un autor care a fost interzis în România ultimilor ani, un mason cu greutate face mãrturisiri din cele mai sumbre, legate de adevãrata misiune a ordinului din care face parte. “Ne intereseazã, aºadar, sã creãm cât mai multe astfel de „cercuri vicioase”, în bazã lor am construit societatea modernã, am format aºa-zisa „celulã a societãþii”, adicã familia, pe care am legat-o strâns în lanþul unor interminabile dependenþe: serviciu, casã, confort, maºinã, împrumuturi la bancã, obligaþii contractuale pe perioade foarte lungi de timp, care uneori se întind la una sau douã generaþii din familia respectivã. (…) Am permis astfel tehnologiei ºi inventicii sã capteze masele de oameni prin anumite mijloace a cãror lipsã ni s-ar pãrea

RIVALI ÎN POLITICÃ sau la nivel declarativ, dar ”fraþi” întru toate pe scenele masoneriei acum sinonimã cu o catastrofã: televiziunea, telefonul, computerul. Ideea noastrã a avut un succes enorm, deoarece pe lângã crearea dependenþei populaþiei faþã de aceste mijloace tehnologice, ne-a oferit totodatã ºi controlul difuzãrii informaþiei.

n prezent, datoritã caracteristicilor vremurilor pe care le trãim...

Î

...informaþia deþine primul loc în ceea ce priveºte „armele” cu care acþionãm în lume. Pasul urmãtor a fost simplu de intuit: controlând mijloacele ºi instituþiile mass-media, controlãm implicit conþinutul ºi calitatea informaþiei. De aceea, unul dintre obiectivele de bazã a fost acela de a obþine controlul asupra celor mai mari trusturi de presã, radio ºi televiziune din lume. Unul dintre scopurile noastre principale a fost acela de a stopa proliferarea oamenilor pe planetã. Mai mult chiar, trebuia sã micºorãm drastic populaþia globului. Pentru aceasta aveam nevoie de metode care sã ucidã în timp scurt un numãr foarte mare de oameni. Am finanþat proiecte de cercetare ultrasecrete pentru producerea unor viruºi extrem de virulenþi. Unele experimente au dat greº, altele însã ne-au mulþumit prin rezultatele obþinute... Dacã ceva sau cineva se opune, nu poate rezista mult timp împotriva noastrã. Dupã cum îþi spuneam, „armele” noastre nu sunt niciodatã prezentate pe faþã. Dimpotrivã, ele îmbracã mai mereu o hainã profund umanitarã, dar apasã pe acele puncte slabe pe care tot noi le-am creat în sistem ºi care în marea lor majoritate nu sunt cunoscute de populaþie”, se specificã în cartea lui Cinamar.

Atunci când mai apare totuºi cineva care urmãreºte sã ne atace ºi sã prezinte realitatea acþiunilor noastre celor care nu o cunosc, avem multiple mijloace de „liniºtire” a lui. Replicile noastre sunt atunci bine gândite ºi au la bazã o finã cunoaºtere a psihologiei umane. Ele încep aproape totdeauna prin lansarea unei ºtiri false, negative, despre acea persoanã, pentru cã dupã cum îþi spuneam, controlãm foarte bine sectorul de difuzare a informaþiei prin mass-media. Sã presupunem cã ºtirea apare în câteva ziare, care sunt distribuite în toatã þara. Cititorii aflã în acest fel despre acea ºtire falsã, care este negativã. Chiar dacã a doua zi sau în zilele urmãtoare aceasta este vehement contrazisã sau chiar dacã apare o dezminþire, faptul a fost deja consumat, în primul rând, nu este deloc obligatoriu ca cel care a citit ºtirea falsã sã mai citeascã a doua zi ºi dezminþirea, rãmânând în acest fel cu o idee negativã despre persoana respectivã, chiar dacã acea idee este falsã. (…) Sã luãm ca exemplu þara ta România. Aici ne-am instalat oamenii cu o mare uºurinþã, deoarece am ºtiut sã speculãm trecerea de la un regim totalitar, ale cãrui baze tot noi le-am pus, la o aparentã libertate de acþiune. Am intuit corect, de pildã, lãcomia ºi lipsa de scrupule care apar la omul supus mult timp diferitelor temeri ºi privaþiuni.

upã Revoluþia din þara voastrã nu am avut altceva de fãcut...

D

...decât sã aºteptãm ºi sã încurajãm dezastrul economic, dar mai ales corupþia ºi tentaþia românului în faþa strãlucirii banului. Dupã o lungã perioadã de privaþiuni ºi lipsuri de tot felul care i-au

provocat o mare suferinþã, era de aºteptat ca el sã cedeze foarte repede în faþa tentaþiilor care apãreau. ªi într-adevãr, aproape toþi au cãzut în aceastã plasã. Atunci am început sã acþionãm ºi din punct de vedere politic. Nu-þi face griji, e o metodã pe care o aplicãm în aproape toate statele. Trebuia sã fim siguri cã principalele posturi din Parlament ºi Guvern sunt ocupate de oameni în vârstã, mulþi dintre ei cu un caracter slab, uºor de manipulat. Celor care erau maturi ºi dinamici le-am cultivat cu grijã latura orgolioasã a fiinþei ºi mai ales sentimentul înºelãtor al puterii, care în cazul lor nu reprezenta totuºi o caracteristicã dominantã de adevãraþi conducãtori, în acest fel am exacerbat în ei egoismul, meschinãria ºi ipocrizia. Era necesar sã avem în posturi-cheie oameni care pot fi tentaþi destul de uºor cu afaceri oneroase, care în acelaºi timp ar face orice pentru a-ºi pãstra postul ºi funcþia, în mare parte am reuºit.

nteresul nostru este acela de a crea diferenþe foarte mari între pãturile sociale...

I

...adicã oameni foarte bogaþi ºi oameni foarte sãraci, pe cât posibil fãrã elementul de intermediere ºi susþinere, care este pãtura mijlocie, întreþinem astfel o stare socialã generalã prin care omul sã-ºi închipuie cã trebuie sã facã faþã unui asalt continuu, cã trebuie sã se lupte mereu fie pentru a-ºi asigura traiul de zi cu zi, fie pentru a-ºi spori ºi mai mult averea. Aceastã stare de spirit încordatã ºi foarte agitatã alimenteazã sentimentul de fricã ºi atâta timp cât existã frica, nu îºi poate face loc liniºtea, împãcarea, relaxarea ºi nici spiritualitatea. De aceea

suntem interesaþi sã obstrucþionãm tot ceea ce ar putea conduce spre bine, armonie ºi credinþã religioasã veritabilã, deoarece altfel controlul ºi puterea noastrã nu mai sunt eficiente. Adevãrata influenþã o exercitãm prin intermediul creditelor uriaºe cu care obligãm practic diferitele guverne ale lumii sã acþioneze în domeniul economic - ºi prin aceasta în cel social - dupã cum dorim noi. Acesta este, de fapt, scopul principal pentru care am înfiinþat cele douã mari organisme financiare ale lumii: Banca Mondialã ºi Fondul Monetar Internaþional (FMI). (…)

u e mai puþin adevãrat cã ºi elita noastrã...

N

...marii Illuminaþi, aplicã procedee secrete de influenþare ºi determinare a unor efecte precise în planul fizic. Dar totuºi suntem stânjeniþi ºi de multe ori chiar împedicaþi în unele dintre planurile noastre de cãtre forþele opuse nouã, uneori aceste forþe fac parte din cele pe care oameni le numesc “extraterestre”... De aceea este important sã atragem în rândurile noastre o persoanã care deja deþine anumite puteri remarcabile Unele persoane, care se opun cu multã forþã planurilor noastre, cunosc adevãrul în ceea ce ne priveºte. Pentru cã metodele obiºnuite de anihilare acþioneazã mai greu în astfel de cazuri am adãugat un artificiu: anumiþi venerabili pe care noi îi alegem mai ales din eºalonul doi prezintã lumii unele aspecte despre organizaþia noastrã, utilizând pentru aceasta mijloacele mass-media pe care noi le stãpânim. Ei dau interviuri ºi scriu câteva cãrþi sau articole în care sunt expuse unele aspecte adevãrate, dar inofensive, despre structura ºi activitatea nostrã. S-a mers pe principiul de

a strecura o parte de adevãr ºi patru pãrþi de minciunã, în amalgamul de date care este prezentat existã deci ºi ceva adevãr, pe care oricum noi nu-l puteam contesta, dar care apare astfel în faþa lumii ca fiind expus de înºiºi membrii organizaþiei. Fireºte, acele adevãruri sunt îmbrãcate ºi împãnate ele însele cu minciuni, astfel încât nimeni sã nu mai înþeleagã mare lucru ºi, ca urmare, sã abandoneze interesul pentru cercetarea subiectului. …. în ultimii cincisprezece-douãzeci de ani am început sã ieºim discret în evidenþã afirmând câte o frânturã de adevãr amestecat cu multe alte minciuni. Trebuie sã creãm impresia cã îi ajutãm pe oameni, cã suntem lângã ei la “necaz ºi suferinþã. Direcþiile noastre de acþiune, în special prin intermediul oamenilor politici, sunt acelea de a simula un interes major pentru problemele sociale curente, pentru necazurile omului provocate mai ales de recesiunea economicã mondialã dirijatã de organizaþia noastrã - ºi, prin intermediul „zilierilor” de care þi-am vorbit ºi a ajutoarelor acestora, sã inoculãm ideea cã ne intereseazã foarte mult aceste aspecte ºi cã luptãm pentru îmbunãtãþirea lor.

e fapt, tot acest „spectacol”...

D

...este numai pentru a câºtiga încrederea maselor populare pentru ca, la momentul cel mai potrivit ºi în conjunctura cea mai bunã sã luãm în stãpânire conducerea politicã ºi economicã a întregii planete prin instituirea unui guvern unic mondial, aflat sub controlul nostru direct ºi total. Trebuie deci sã câºtigãm cât mai mult încrederea maselor de oameni, pentru a crea iluzia unei eºalonãri fireºti a evenimentelor care vor urma, a crizei mondiale teribile ºi pentru a ieºi astfel la suprafaþã în chip de salvatori ai omenirii, deoarece avem resursele financiare care sunt necesare pentru a realiza aceastã, în principiu, sarcina nu este chiar aºa dificilã, deoarece vigilenþa maselor populare este deja mult slãbitã de alte modalitãþi pe care le aplicãm de mult timp cu succes: rutina zilnicã a serviciului, programele de televiziune structurate în aºa fel încât sã inoculeze în subconºtientul oamenilor atitudinea pasivã ºi lipsa opoziþiei ºi a discernãmântului, hrana chimizatã, stupefiantele, bolile de tot felul.” Anamaria NEDELCOFF


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 ianuarie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Cum poate „arta” negocierii sã rupã lanþul dezbinãrii... -aveþi decât sã mã bãnuiþi de subiectivism. La urma-urmei, sunt un simplu cetãþean, cãruia, din neatenþie, i-a expirat buletinul (sau cartea de identitate, cum zic ãºtia, mai nou) iar pãrerea mea, chiar dacã nu conteazã, se monitorizeazã. Zilele trecute, am trãit s-o vãd ºi pe-asta. Care asta? Vã voi povesti mai la vale...

N

pe care le adoptam erau un fel de „na-þi-o þie, dã-mi-o mie”, colegii mei de consiliu „ºi-au dat” de toate. Spaþii comerciale, birouri, parcele de teren în Parâng, afaceri profitabile, câte ºi mai câte. Într-un singur loc ne împotmoleam. Când era vorba despre adoptarea bugetului local. Atunci se dezlãnþuia furtuna. Se termina ºedinþa ºi nu exista hotãrârea. Mai fãceau una ºi o luau de la capãt... Asta era pe vremea primului

Consiliu Local... Uneori, bugetul se aproba prin martie... ...Trece vreme, vine vreme... De atunci, la Petroºani s-au mai perindat încã 4 (patru) consilii locale. Cu oameni mai buni sau mai rãi, cu probleme mai mari sau mai mici. Tãvãlugul istoriei ne-a dus pe toþi unde suntem. Componenþa consiliilor locale de la Petroºani s-a schimbat, de la mandat la mandat, ponderea apartenenþei politice pendula mai rãu decât

preþurile de la bursa petrolului. În fiecare an, în ianuarie, „bãtaia peºtelui” era pe adoptarea bugetului local. „ªi dã-i, ºi luptã, ºi dã-i ºi luptã”, vorba lui Conu` Caragiale... M-a bãtut (sau m-a fericit) Dumnezeu sã lucrez în presã (nu sunt „ziarist”, ãsta este apanajul altora!) ºi ºtiu cã, niciodatã, când a fost vorba de buget, n-a fost unanimitate. Fiindcã, stimaþi telespectatori, doamnelor, domniºoarelor ºi domnilor, când e vorba despre bani, e bai. Mare bai! Acum, când amintirea vremurilor acelora e încã vie (iar cei „interesaþi” se feresc de mine, fiindcã ei ºtiu cã eu ºtiu, deºi sunt inofensiv ca Elveþia în

În 92-96 am fost consilier local. ªedinþele începeau la ora 14.00 ºi se terminau când dãdea Dumnezeu. Uneori, ºi pe la 4 dimineaþa. Era vid legislativ, consiliul avea o componenþã atât de heterogenã cã nu se-nþelegea om cu persoanã. Era o democraþie de-þi venea sã dai cu cuþâtu-n piatrã ºi sã-þi baþi copiii cu ºapca udã... Hotãrârile alea de consiliu

cel de-al doilea Rãzboi Mondial) am trãit s-o vãd ºi pe-asta. ªtiu cã o sã ziceþi cã sunt subiectiv, pupincurist sau cã mã umilesc. Am, însã, o dilemã gravã, gravã de tot. La ultima ºedinþã a Consiliului Local al Primãriei municipiului Petroºani, bugetul a fost aprobat ÎN UNANIMITATE! De-asta v-am spus povestea Consiliilor locale din `90 pânã acum. Explicaþia e simplã. Primarul meu (ºi al dumneavoastrã), Tiberiu Iacob-Ridzi, a fãcut o chestie deºteaptã. A chemat consilierii locali de la toate grupurile (PD-L, PNL PSD) pe rând, i-a consultat, le-a ascultat amendamentele, iar, în momentul când bugetul a fost gata, nimeni n-a mai avut ce comenta. Ce înseamnã sã fii diplomat... ...ªi iatã cum, „arta” negocierii poate sã rupã lanþul dezbinãrii... Chiar dacã, uneori, s-a mai gãsit câte o (aceeaºi) voce singularã (sãrut mâna, doamna consilier Popescu!) de data aceasta UNANIMITATEA a dat dovada RESPONSABILITÃÞII. Ceea ce era de demonstrat, s-a demonstrat. ...Cât de simplu este. Vorbeºte, explicã, fã-te înþeles ºi sigur vei avea de câºtigat!

Greva parlamentarilor USL ajutã sãracii din judeþ incolo de aspecD tul politic, greva parlamentarilor USL ajutã categoriile defavorizate din judeþul Hunedoara. Indemnizaþiile parlamentarilor din opoziþie vor ajunge la copii sãraci sau la azilele de bãtrâni. S-au decis. Parlamentarii USL sunt, de miercuri, în grevã pe termen nelimitat. Decizia a fost luatã de comun acord de grupurile reunite ale parlamentarilor USL.

De precizat cã, pe perioada protestului, reprezentanþii PSD ºi PNL vor fi prezenþi în orele de program la Camera Deputaþilor ºi senat, dar nu vor participa la lucrãrile acestor foruri decât în cazul dezbaterii unor legi esenþiale, ale unor eventuale moþiuni, ori la procedurile legate de organizarea unor eventuale alegeri anticipate. În grevã sunt ºi parlamentarii hunedoreni, care au anunþat cã îºi vor dona indemnizaþiile aferente perioadei în care nu sunt prezenþi la lucrãrile

Parlamentului. Iar de acest lucru vor beneficia sãracii din judeþul Hunedoara, ori alte categorii defavorizate. „Oficial, de astãzi suntem în grevã. Indemnizaþiile, conform procedurii, vor fi virate pe cardurile noastre, dar le vom dona fiecare unde doreºte. Eu le voi dona, lunar, unei case de copii sau azil de bãtrâni din cele 6 oraºe din Valea Jiului”, a declarat senatorul PSD Cosmin Nicula, care reprezintã aceastã zonã. Deputatul Laurenþiu Nistor se gândeºte tot la copiii sãraci. „Dacã nu se ia o decizie comunã, voi

dona indemnizaþia unei case de copii din judeþul Hunedoara”, a declarat Nistor, care a þinut sã precizeze cã vor fi în continuare în parlament ºi vor urmãri atent modul în care se desfãºoarã votul celor de la putere, ca sã nu existe surprize. De asemenea, deputatul PNL Bogdan Þîmpãu, care þine în continuare la expresia de „retragere din parlament” în locul „grevei”, spune cã „ºi aºa cunosc suficiente cazuri ale unor oameni care au nevoie de ajutor. Voi încerca sã fac cât mai mult bine”.

Þîmpãu mai spune cã pe toatã perioada acestui protest parlamentar va urmãri cu atenþie proiectele pe care le-a iniþiat ºi, mai mult deâct atât, are în continuare cel puþin douã proiecte pe

care le va iniþia ºi le va susþine. În plus, dacã se vor discuta legi de importanþã majorã pentru mediul economic ºi social, va fi prezent în salã. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cau i! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

3 februarie 2012

Dacã lucrezi cu bani la serviciu, va trebui sã fii mai atent decât de obicei, cãci poþi avea parte de surprize de tot felul. O persoanã mai puþin cunoscutã încearcã sã þeasã tot felul de intrigi în jurul tãu. Din fericire ºansa este de parte ta ºi nimic din tot ce va face nu te va putea atinge.

La serviciu va fi mare agitaþie; vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile. Ar fi bine sã eviþi controversele cu superiorii ierarhici. Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar trebui sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Dozeazã-þi cu grijã eforturile altfel nu vei reuºi.

La serviciu, relaþia cu colegii este bunã, aºa cã poþi miza pe sprijinul acestora. Dacã ai în vedere iniþierea unui proiect nou, ºansa este de partea ta. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale. O rudã apropiatã va avea o realizare.

Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea, în cazul în care doreºti sã îþi schimbi serviciul, ai putea primi o ofertã.

Încearcã sã-þi canalizezi energia cu precãdere spre activitãþile de la serviciu, altfel vei rãmâne în urmã cu multe. Dacã ai de semnat acte, fii cu mare bãgare de seamã, deoarece nu este sigur cã vei obþine ceea ce îþi doreºti. Acordã mai multã atenþie relaþiei cu colaboratorii!

Conjunctura astralã din aceastã perioadã îþi conferã energie ºi iniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui în practicã proiectele, dar n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp ºi pentru odihnã ºi relaxare. Dacã doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, fii atent, cãci transportul ar putea face surprize.

Eºti mai conºtiincios decât în mod obiºnuit ºi acest lucru va fi observat. Vei munci mult atât la serviciu cât ºi acasã. ªefii îþi vor aprecia eforturile iar, sprijinul colegilor îþi va fi de un real folos. Trateazã cu atenþie orice detaliu, cãci ceea ce faci acum va avea efecte excelente în viitor.

Dovedeºti o excelentã energie mentalã, ceea ce te va ajuta în rezolvarea eficientã a lucrãrilor pe care le ai de finalizat. La slujbã vor fi foarte multe de fãcut, aºa cã este posibil sã rãmâneþi peste program. O cunoºtinþã vã va da o idee asupra cãreia meritã sã vã aplecaþi.

ªansele de a avea realizãri în domeniul serviciului sunt mari, dar sunt condiþionate de conºtiinciozitate. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare ºi ar fi bine sã o analizezi.

Va fi mare agitaþie la serviciu, dar cum ai multã putere de muncã vei reuºi sã faci faþã provocãrilor. Vei avea de finalizat o activitate dificilã ºi nu îþi va fi câtuºi de puþin uºor. . Încearcã sã faci totul de unul singur. Nici superiorii ierarhici nu se vor arãta prea dornici sã te susþinã.

Riscurile nu te avantajeazã câtuºi de puþin, cãci traversezi o perioadã care oportunitatea pentru accidente este mare. Situaþia financiarã te streseazã, dar cel puþin deocamdatã nu ai ce face în aceastã direcþie. Neînþelegerile cu colaboratorii pot exploda în orice moment.

Vei avea multe de fãcut, mai ales cã unele lucrãri la care ai restanþe vor deveni urgenþe. Superiorii ierarhici vor aprecia conºtiinciozitatea de care dai dovadã, dar nu trebuie sã te aºtepþi ca aceºtia sã te sprijine într-o prea mare mãsurã. N-ar strica sã încerci sã ieºi puþin din tipare.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Noi exproprieri pe autostrada Deva – Orãºtie mobilele de pe amplasamentul viitoarei autostrãzi Deva – Orãºtie, care nu au fost expropriate, au de acum un nou cadru legal pentru cumpãrarea lor de cãtre stat. Guvernul a fost nevoit sã modifice legislaþia ºi sã cuprindã noi sume de bani pentru exproprierea proprietãþilor.

I

Guvernul României a emis o nouã hotãrâre, pentru completarea Hotãrârii Guvernului nr. 823/2009 privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã rãmase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrãrii „Construcþia variantei de ocolire Deva ºi Orãºtie la profil de autostradã”. Construcþia variantei de ocolire Deva ºi Orãºtie la profil de autostradã, aºa cum este denumit proiectul, face parte din Coridorul IV Pan European, coridor considerat prioritate strategicã de interes naþional ºi european, menþionat chiar într-o hotãrâre din iunie 2008 a Consiliului

Suprem de Apãrare a Þãrii. Oficialii considerã cã varianta de ocolire Deva ºi Orãºtie la standard de autostradã va reprezenta o arterã de circulaþie rutierã foarte importantã a României. Traseul variantei de ocolire începe de la intersecþia DN 7 ºi a magistralei C.F. duble electrificate Sibiu-Deva pe un pasaj superior. Dupã ce parcurge pe DJ 705 un tronson de aproximativ 300 metri, care se va reabilita, se desprinde la stânga urmând de aici traseul viitoarei autostrãzi Piteºti-Sibiu-Nadlac. Traseul se continuã prin extravilanul localitãþilor limitrofe ocolind cu o curbã la dreapta, zona industrialã a Municipiului Orãºtie ºi localitatea Pricaz, prin nordul acesteia, dupã care se îndepãrtezã de râul Mureº, îndreptându-se cãtre sudul localitãþii Turdaº, unde face joncþiunea cu varianta de ocolire Deva. Principalul avantaj al acestei variante este cã evitã lucrãrile realizate în nodul rutier de la intersecþia DN 7 cu DJ 705, care rãmân în totalitate în zestrea drumurilor naþionale asigurând supratraversarea magistralei C.F. duble electrificate Sibiu. De asemenea,

proiectul, a cãrui execuþie a început, prevede ºi mai multe noduri rutiere.

nevoie de o A fost nouã lege

Reprezentanþii Executivului au explicat ºi de ce a fost nevoie de un nou cadru legal pentru exproprierea suprafeþelor de teren. Astfel, la momentul promovãrii proiectului de Hotãrãre a Guvernului nr. 823/2009, procedurile de expropriere aplicabile au fost cele prevãzute de Legea nr. 198/2004, privind unele mãsuri prealabile lucrãrilor de construcþie de drumuri de interes naþional, judeþean ºi local, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 434/2009, pentru acele imobile proprietate privatã care se regãsesc pe culoarul de expropriere aferent proiectului. La momentul respectiv, a fost întocmitã o documentaþie tehnico – economicã cuprinzând date privind încadrarea lucrãrii în planurile de urbanism ºi amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrãrii care conþin delimitarea suprafeþelor ºi a

construcþiilor propuse spre expropriere. În prezent, cadrul legal în materie de expropriere îl reprezintã Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi Hotãrârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acesteia. Conform legii, expropriatorul are obligaþia de a aproba prin Hotãrâre a Guvernului ºi lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere. Aceastã obligaþie a expropriatorului nu era prevãzutã de vechiul cadrul legislativ în materie de expropriere. În lista imobilelor ce fac obiectul acestui act normativ se identificã imobile ce au deschisã Carte funciarã ºi pentru care informaþiile au fost obþinute de la Oficiul de Cadastru Hunedoara ºi imobile ce nu au încã deschisã Cartea Funciarã ºi pentru care informaþiile au fost obþinute de la primãrii.

B

ani suplimentari

Amplasamentul lucrãrii a fost aprobat tot prin HG 823/2009, care prevedea ºi declanºarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrãrii „Construcþia variantei de ocolire Deva ºi Orãºtie la profil de autostradã“, dar ºi suma globalã estimatã cu titlu de despãgubire, în valoare de 18 milioane de lei, conform unei expertize de specialitate. Pentru actuala Hotãrâre a Guvernului este necesarã suma de 217.000 de lei, pentru o suprafaþã de teren de 91.468 metri pãtraþi, adicã 154 de imobile. „Întrucât la data emiterii Hotãrârii Guvernului nr. 823/2009 nu erau identificaþi toþi proprietarii în vederea stabilirii sumei individuale necesare finalizãrii exproprierilor, a fost necesarã iniþierea prezentului proiect de Hotãrâre a Guvernului de completare cu lista imobilelor situate pe raza localitãþilor Romos, Geoagiu, Oraºtie, Turdaº, Simeria, Hãrãu ºi Soimuº din judeþul Hunedoara”, se aratã în hotãrârea de Guvern la care facem referire. Car men COSMAN

Dupã 20 de ani dar, nu de Alexandre Dumas ci, de Adrian Nãstase... upã „momentul Decembrie 1989” românii au sperat cã þãriºoara lor va reintra pe fãgaºul normal ºi va redeveni ceea ce a fost în perioada interbelicã. Adicã, una dintre primele 10 þãri europene, ca nivel de dezvoltare.

D

Mai exact, ca atunci când Italia, Spania sau Portugalia nu contau în contextul european. Nimic mai fals! Cameleonii politici s-au colorat din roºii în toate culorile curcubeului, dar, nãravurile au rãmas aceleaºi. La fel ºi nepriceperea sau, mai bine zis, dezinteresul (în afarã, bineînþeles, de interesul propriu) în conducerea destinelor naþiei române.

În acest timp, ÞARA a mers din rãu în mai rãu, devenind o simplã piaþã de desfacere pentru firmele din, mult prea lãudatul, vest al Evropei. Respectiv, cele care au iniþiat, fãcut ºi implementat aºa-zisa revoluþie românã. Dupã 20 de ani (de fapt 22) singurul lucru cu care ne-am putea lãuda ar fi intrarea în NATO ºi UE dar, acesta ar fi venit oricum, de la sine, pentru cã a fost motivul principal pentru care am fost „revoluþionaþi”. Nu de alta, dar, vesticii aveau nevoie de resursele materiale sau minerale ºi forþa de muncã din Estul Europei... ACHTUNG! Douã simple cifre pot fi dovada a ceea ce s-a petrecut în Valea Jiului în ultimii 20 de ani1 Acestea sunt 55.000 ºi 8.000. Adicã, numãrul

celor care munceau în minerit în anul 1990, respectiv în anul 2011. Viitorul nu se anunþã, însã, deloc mai roz, pentru cã se pregãtesc noi disponibilizãri ºi închideri de mine... Inclusiv în Valea Jiului, cea mai vitregitã zonã minierã a þãrii, „guvernaþii ºtie de ce”... Dupã primele disponibilizãri minereºti, de la debutul cãrora s-au împlinit aproape 15 ani ºi în urma cãrora peste 20.000 de mineri au renunþat la un serviciu sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de „oportunitãþi” pentru miile de proaspeþi ºomeri (în 1997) din Valea Jiului. Pentru început, „Valea Plângerii” a fost declaratã „zonã specialã”, ocazie cu care micii afaceriºti locali s-au

transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, din unele afaceri, mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta, tot pe foºtii mineri, ºi a le gãsi un loc de muncã, cineva „de sus” a venit cu o altã idee „strãlucitã” ºi anume aceea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi sau hidrocentrale peste hidrocentrale, lucrãri care ar fi trebuit sã „absoarbe” între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din toate aceste proiecte „faraonice” ºtie astãzi toatã lumea. Adicã nimic, adicã zero, adicã vax! Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut, unul dupã altul, prin luna august a anului 1999, cuiva, i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului

într-un paradis turistic, odatã cu demararea unui aºa numit „Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect „Valea Jiului - Zonã turisticã”, bla-bla-bla, proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Adicã, un eventual puºcãriaº de astãzi... Astfel, în urmã cu aproape 12 ani, Fundaþia „România - Generaþia Urmãtoare” lansa, în colaborare cu alte instituþii, mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de constituire a Companiei de Turism „Valea Jiului”. Printre co-fondatori se aflau „reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu”. Cât de autorizaþi ºi cât de reali au fost toþi aceºtia se vede bine acum, la

împlinirea a 12 ani de la demararea proiectului care a adus tot atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi. Fie cã au fost din partea PD-L, PNL sau PSD... Nici Valea nu s-a transformat în „paradis turistic” ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic... Una peste alta, dupã aproape 22 ani de „proiecte futuriste”, Valea Jiului a rãmas, întradevãr, o zonã defavorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte mult-promisele locuri de muncã, au ales calea exilului, ajungând în prezent sã lucreze prin Italia sau Spania. Mir cea NISTOR


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 februarie 2012

Anul acesta se poartã galbenul ºi portocaliul... în coduri! T

Se reiau cãutãrile ciobanului alvamontiºtii ºi jandarmii din Parâng reiau sâmbãtã, alãturi de o echipã de specialiºti din Sibiu, cãutãrile ciobanului dispãrut în 23 ianuarie. Speranþele lor sunt

S

legate de un aparat performant care va detecta telefonul victimei. Salvamontiºtii din Parâng, alãturi de rudele bãrbatului de 44 de ani, care a dispãrut în Parâng, pornesc din nou sã îl caute. De aceastã datã, în

Parâng ajung specialiºti cu aparaturã modernã ºi performantã, care încearcã sã-l localizeze cât mai exact. „Vineri dupã-amiazã va ajunge la noi echipa de specialiºti,. Cu ei urcãm din nou la cota 1.000 în zona în care bãnuim cã a cãzut ciobanul ºi a murit. Am fost asiguraþi cã acest aparat va detecta telefonul mobil al victimei, chiar dacã bateria este descãrcatã. Sperãm din nou sã îl gãsim”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont din Parâng. Cic Florea Dumitru a plecat de acasã din Petrila în data de 23 ianuarie ºi de atunci rudele sale nu au mai auzit nimic de el. În Parâng a fost risc de avalanºã ºi salvamontiºtii nu exclud ca omul sã fi cãzut ºi sã fi murit din aceastã cauzã. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

recem dintr-un cod în altul. Acum douã sãptãmâni am avut cod galben de vreme rea ºi ninsori abundente. A urmat codul portocaliul de ger, iar de astãzi de la ora 10, intrãm din nou în cod galben de ninsori puternice ºi viscol. Potrivit Administraþiei Naþionale de Meteorologie, ninsorile vor cuprinde toate regiunile, pornind de vineri dimineaþa ºi pânã duminicã seara. Local, acestea vor fi mai abundente, iar stratul de zapada nou depus va depaºi 20 cm, în special în zonele de deal si de munte. Vântul va avea intensificari temporare, cu viteze mai mari în sud si in sud-est, unde rafalele vor depaºi 50, 60 km/h, iar la munte va sufla mai tare, cu peste 90 km/h, viscolind sau spulberând zãpada. Însã, chiar ºi aºa, autoritãþile din Valea Jiului spun cã sunt pregãtite sã facã faþã situaþiei. “ Suntem pregãtiþi. Avem utilaje, oameni ºi materiale antiderapante ºi suntem gata sã ieºim pe drum în momentul când va fi nevoie. Pânã acum nu au fost probleme ºi nici de acum încolo nu vor fi, cred eu”, a declarat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În vest, unde de obicei ninge mai tare decât în est, primarii spun, de asemenea, cã sunt pregãtiþi. Au instituit comandamente de iarnã ºi sunt cu utilajele la uºã ºi oameni pe poziþii în caz de nevoie. “ Noi suntem pregãtiþi. Sperãm sã ne ºi ajute Dumnezeu, pentru cã nu ne putem pune contra naturii, pânã la urmã. Noi facem tot ceea ce putem. S-a constituit comandament de iarnã la primãrie ºi eu cred cã totul va fi bine”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Gata de iarnã se declarã ºi Vulcanul, chiar dacã va ninge abundent. “ Suntem pregãtiþi cu tot ce trebuie, utilaje, nisip, sare ºi forþã de muncã. În plus, avem echipe de intervenþie pe toate cele trei schimburi. Nu au fost ºi nici nu vor fi probleme”, a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Luiza ANDRONACHE


2012-2-3  

a 3-a Sindicaliºtii manipuleazã ºi PAGINA Ce câºtigã liderii de sindicat pentru cã omoarã mineritul? C am aºa pot fi descrise relaþiile dint...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you