Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 54

Cronica Vãii Jiului Joi, 2 februarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Minerii din Valea Jiului

au ieºit în stradã

Ministerul Economiei se încurcã în… diplomaþie eºi ministrul Economiei, Ion Ariton, nu a dorit sã le vadã ochii celor de la Federaþia Naþionalã a Muncii (FNM), supãraþi de revendicãrile acestora care fãceau referire la clarificarea reorganizãrii sistemului energetic, la ºtergerea datoriilor istorice ale Companiei Naþionale a Huilei, precum ºi la reacordarea facilitãþilor pensionarilor minieri, a catadicsit sã le rãspundã într-un final. >>> PAGINA A 5-A

D

Uricani, oraºul gheþurilor n timp ce pe principalele artere de circulaþie din Valea Jiului se circulã bine ºi nu mai sunt probleme cu traficul din cauza zãpezii, la Uricani, lucrurile stau invers.

Î

>>> PAGINA A 8-A

Lacataº, somat cu evacuarea de Jujan indicalistul Zoltan Lacataº a fost somat de CNH sã pãrãseascã spaþiul unde ºi-a desfãºurat activitatea pânã acum.

S

>>> PAGINA A 9-A

Manipulare sindicalã sau nemulþumiri minereºti? ilele acestea asistãm la o încercare de manipulare a minerilor ºi de scoatere a lor, din nou, în stradã. Protagoniºtii sunt nimeni alþii decât liderii de sindicat de la Muntele. Mai exact Bebe Nica, Adi Jurca, Tiberiu Cozma ºi restul.

Z ute de mineri de la Lonea, cãrora li s-au alãturat cei de la Lupeni, au umplut curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi au cerut demisia directorului general al CNH, dar ºi sã vinã ministrul sã discute cu ei. >>> PAGINA 11

S

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Un tramvai numit dorinþã e scena Teatrului de Artã din Deva va fi prezentatã vineri, începându cu orele 19.00 ultima premierã a Teatrului de Vest Reºiþa, “Un tramvai numit dorinþã” de Tennessee Williams în regia lui Horaþiu Ioan Apan ºi scenografia Floricãi Zamfira. Cu: Florin Ruicu, Camelia Ghinea, Cristina König, Marius Tudor, Adina Panait, Sorin Fruntelatã, Florin Ibraºi, Ana-Maria Cizler, Dan Mirea, Rãzvan Dãniluc.

P

“Un tramvai numit dorinþã” este, potrivit organizatorilor, o piesã de succes încã de la începutul anilor ’40 fiind jucatã de nenumãrate ori pe Broadway, iar filmul cu acelaºi nume în regia lui Elia Kazan este considerat o capodoperã a cinematografiei sec. XX. Fundalul acþiunii ilustreazã viaþa durã a familiilor de muncitori din America de la mijlocul secolului trecut, o lume a bãrbaþilor, care muncesc, beau, joacã poker ºi

se comportã cu femeile ca niºte stãpâni. Spectacolul montat de Horaþiu Ioan Apan dupã textul a mult apreciatului Tennessee Williams, este saga lui Blanche DuBois, o femeie fragilã, nevropatã chiar, care-ºi cautã cu disperare un loc în aceastã lume despre care sã poata spune cã este a ei. Exilatã din oraºul natal din cauza sacrilegiului de a fi sedus un bãiat de 17 ani, Blanche explicã confuz apariþia ei neaºteptatã în casa surorii ei Stella, care aºteaptã un copil ºi mai ales, a soþului acesteia, Stanley. Stanley este tipul bãrbatului mitocan ºi interesat numai de latura materialã a vieþii, nu înþelege tipul de ideologie al lui Blanche. El nu concepe de altfel cã Blanche va sta pur ºi simplu în casa lui, fãrã sã aibã nici o contribuþie la cheltuielile casei. Bineînþeles cã greul îl preia Stella, prinsã fãrã voia ei la mijloc. Când Mitch – un jucãtor de cãrþi, prieten bun al lui Stanley- intrã în scenã, Blanche crede cã ºi-a gãsit salvatorul. Mitch, la fel de singur ºi debusolat ca ºi ea, vede în Blanche întruchiparea rafinamentului ºi frumuseþii feminine. Dar trecutul ei o urmãreºte ºi în acest colþ de lume... Florica Zamfira, cea care semneazã scenografia acestui spectacol, reuºeºte sã aducã câte ceva din atmosfera austerã a unui apartament sãrãcãcios al unor muncitori americani. “Un tramvai numit dorinþã” a devenit una dintre cele mai populare texte, jucându-se pe toate scenele lumii o datã cu apariþia filmului cu acelaºi nume în regia lui Elia Kazan, având în rolurile principale pe Marlon Brando, Vivien Leigh, Kim Hunter ºi Karl Malden. Preþul biletelor este de 20 de lei întreg ºi 10 lei cu reducere.

Searã incendiarã la 3D Club Stage & Lounge istracþie la maxim ºi o searã incendiarã se anunþã la sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact sâmbãtã seara, începând cu ora 22.00, la 3 D Club Stage & Lounge- Petroºani. DJ Allexinno & Starchild vor încinge de aceastã datã admosfera.

D

Apariþia lui Allexinno & Starchild la Romanian Music Awards, prima în cadrul unui eveniment de o asemenea anvergura, nu a fost lipsitã de comentarii. Starchild a fost învinuit de faptul cã nu a facut playback pe refrenul melodiei “Senorita”, însã cei care au adus aceste acuze nu ºtiu cã refrenul este cântat de Alex Mica. Prin urmare, Starchild nu avea nici un motiv sã facã playback pe vocea altcuiva. “Senorita” a fost compusã ºi produsã de Allexinno & Starchild, refrenul fiind interpretat de Alex Mica pentru a aduce o notã distinctã piesei. Numele lui Alex Mica nu a fost menþionat în titlu întrucât el face parte dintr-un proiect diferit de cel al lui Allexinno & Starchild. Show-ul de la Romanian Music Awards, chiar dacã a fost însoþit de critici, pentru Allexinno & Starchild a fost o experienþã frumoasã ºi o ocazie de a testa reacþiile publicului la noua piesã. “Bailamos” a fost foarte bine primitã de cãtre publicul din Braºov, iar de acum poate fi ascultatã oficial în toate cluburile. În altã ordine de idei, Allexinno & Starchild încã se menþin pe primele locuri în topuri cu hitul lor

estival `Senorita`. Sãptãmâna aceasta, piesa se afla pe locu 4 in topul difuzãrilor, conform MediaForest. Allexinno a realizat remixuri pentru artiºti precum Inna, Play & Win, DJ Sava & Raluka, Deepcentral, ConnectR, Impact & Moving Elements, Fly Project, narcotic Sound & Christian D., Nick Kamarera & Mike Diamondz, Morris ºi alþii.Starchild s-a remarcat in 2010 cu singleul `Lick Shot`, o colaborare cu Sunrise Inc. Piesa a cucerit þãri precum: Olanda, Belgia, Rusia, Cipru, Grecia, Ucraina, Albania, etc.“Senorita” se difuzeaza in cluburi, mai ales datorita sound-ului latino-balcan-house, ce ridica toate fetele din club la dans, iar dupa prima ora de party chiar pe mese …. Petr onela CERBU PR.Manager

ANGAJARE

Cronica Vãii Jiului

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:

Website: www.cronicavj.ro

- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞURI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Anaconda II: Goana dupã Orhideea Blestematã 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Anaconda II: Goana dupã Orhideea Blestematã (r)

National TV 8:45 Teleshopping 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Sub ameninþarea Lunii (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Marele restaurant 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cavalerul de oþel 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Cavalerul de oþel (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Dansul dragonului 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Golgota Basarabiei 23:20 Aventura urbanã (r) 0:25 Profesioniºtii... (r) 1:15 Tezaur folcloric (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Apãrãtorii Monicãi Iacob Ridzi:

Nu ne dorim amânãrile, scopul nostru este sã ne judecãm nstanþa supremã a amânat miercuri, la cel de-al 6-lea termen audierea inculpaþilor în procesul în care Monica Iacob-Ridzi ºi alte 11 persoane, între care foºti consilieri, directori de achiziþii ºi de buget, asociaþi de firme, sunt judecaþi pentru fraudarea Ministerului Tineretului ºi Sportului cu peste 2,7 milioane de lei.

I

Judecãtorii ÎCCJ au acordat un nou termen pe data de 26 februarie în dosar dupã ce au constatat cã o serie de inculpaþi, cât ºi avocaþii acestora nu s-au prezentat la proces. Alexandru Chiciu, unul dintre cei doi apãrãtori ai fostului ministru, Monica Iacob Ridzi, spune cã decizia de amânare a magistraþilor vine ca urmare a faptului cã trei dintre inculpaþi, respectiv Paul Diaconu, Dragomir ºi Mircea, au cerut termen, primul pentru angajarea de avocat, iar ultimii doi în cunoºtinþã de cauzã. “Noi venim de la primul termen ºi vrem sã ne judecãm. Scopul nostru este de a ne judeca, sã vedem ori e albã, ori e neagrã. Nouã nu ne plac aceste amânãri. Noi avem probe despre care nu am vorbit pânã acum”, declarã Alexandru Chiciu. Totodatã în ceea ce priveºte faptul cã Monica Iacob Ridzi nu a dorit sã facã declaraþii ºi ºi-a rezervat dreptul de a face

acest lucru pe parcursul procesului, apãrãtorul Alexandru Chiciu spune cã nu a fãcut alceva decât sã respecte o ordine stabilitã de Instanþã. “Noi nu ne ferim sã dãm declaraþii sau de proces, dar existã o ordine fireascã, stabilitã de Instanþã, ºi în momentul în care ne vine rândul vom da aceste declaraþii”, mai spune Chiciu.Fostul ministru al Tineretului ºi Sportului Monica Iacob-Ridzi ºi alte 11 persoane au fost trimiºi în judecatã în acest dosar în 3 mai 2011. Judecarea dosarului a început în septembrie 2011, iar de atunci magistraþii instanþei supreme au verificat regularitatea rechizitoriului trimis de procurorii anticorupþie. Monica Maria Iacob Ridzi, deputat ºi fost ministru al Tineretului ºi Sportului în perioada decembrie 2008 iulie 2009, este acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã dacã funcþionarul public a obþinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legãturã cu fapte de corupþie în

formã continuatã, participaþie improprie la infracþiunea de acces fãrã drept la un sistem informatic, sãvârºitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, participaþie improprie la infracþiunea de a modifica, ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept. Deputata PDL Monica Iacob-Ridzi a fost pusã sub acuzare în legãturã cu organizarea Zilei Tineretului 2 mai 2009, la Costineºti. Procurorii o acuzã pe Ridzi cã a atribuit ilegal unor firme private, în perioada martie-mai 2009, mai multe contracte de prestãri servicii, supraevaluate, având ca obiect organizarea unor spectacole ocazionate de Ziua Naþionalã a Tineretului. Mai mult, Ridzi ar fi folosit resursele financiare ale Ministerului Tineretului, alocate Zilei Naþionale a Tineretului, pentru realizarea ºi difuzarea unei reclame la mai multe posturi de televiziune, în care ºi-a promovat imaginea de om politic. În urma semnãrii contractelor pãguboase, prejudiciul adus statului a fost calculat la 2,7 milioane de lei, aproxima-

tiv 650.000 de euro. Potrivit rechizitoriului, dupã ce DNA a demarat ancheta Ridzi, ajutatã de consiliera sa, Ioana Elena Vârsta, au încercat sã ascundã mai multe documente compromiþãtoare. Astfel, ele ar fi acþionat astfel încât sã fie ºterse din computerele ministerului ºi ale unor complici mai multe date informatice ºi fiºiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului. Ioana Elena Vârsta, fostul sãu consilier personal din perioada aprilie - mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, este judecatã pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã dacã funcþionarul public a obþinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legãturã cu fapte de corupþie în formã continuatã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, participaþie improprie la fals intelectual la legea contabilitãþii în legãturã cu fapte de corupþie în formã continu-

atã, uz de fals în legãturã cu fapte de corupþie. Procurorii au constatat cã Ioana Vârsta a cerut sã se facã trei variante cu activitãþi ºi valori estimate pentru evenimentul din 2 mai, respectiv de 300.000 de euro, 400.00 de euro ºi de 500.000 de euro. In acest dosar, au mai fost trimiºi în judecatã mai mulþi angajaþi din Ministerul Tineretului ºi Sportului. De asemenea, au mai fost trimiºi în judecatã ºi Iacobescu, asociat ºi administrator la SC Artisan Consulting SRL ºi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Razvan Nica Udangiu, asociat ºi administrator la aceeaºi societate, ºi Marius Cristian Negrea, asociat ºi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL. Procurorii pretind cã Monica Iacob Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, a hotãrât ca, sub pretextul realizãrii unor manifestãri de amploare la nivel naþional dedicate Zilei Naþionale a Tineretului ºi externalizãrii serviciilor de organizare aferente, sã atribuie ilegal unor firme private de prestãri servicii având acest obiect. Toate aceste aspecte vor trebui însã demonstrate în Instanþã de procurorii DNA, iar aceºtia se pare cã nu au dovezile care sã o incrimineze pe Monica Iacob Ridzi, cu toate cã au fãcut presiuni pe toate cãile, inclusiv mediatice, pentru a o gãsi vinovatã pe Monica Iacob Ridzi. Marius MITRACHE

Liderii PSD sunt solidari cu minerii iderii PSD din Valea Jiului ºi-au manifestat solidaritatea faþã de acþiunile pe care minerii din Valea Jiului le-au demarat în aceste zile.

L

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Prim vicepreºedintele PSD Hunedoara, Sorin Vasilescu, susþine cã nemulþumirile minerilor sunt justificate în condiþiile în care actuala putere nu a respectat nicio înþelegere, iar voinþa politicã lipseºte. “Compania Naþonalã a Huilei se aflã într-o situaþie criticã, cum nu a fost niciodatã în ultimii 22 de ani. Anul 2011 nu a beneficiat de subvenþii ºi nu ºtiu în acest an dacã va

beneficia. Numai noi, românii nu gãsim soluþii pentru a sprijini mineritul. În alte þãri precum Germania, ori Polonia se gãsesc. Cred cã nu este voinþã politicã. Cresc preþurile la þiþei, la gaz metan, iar huila este o resursã strategicã ce ar putea deveni profitabilã în acest context”, declarã Sorin Vasilescu. Liderul PSD considerã cã protestele minerilor reprezintã de fapt punctul culminant al nemulþumirilor avute de toþi locuitorii din Valea Jiului, care aproape zilnic, de mai multe zile, ies în stradã. La rândul sãu, Costel Postolache, considerã cã dacã factorii de decizie s-ar fi implicat în rezolvarea problemelor cu care se

confruntã mineritul din Valea Jiului ºi dacã s-ar fi respectat toate înþelegerile de pânã acum nu s-ar fi ajuns aici.“Înfiinþarea complexului energetic, nu s-a înfiinþat, subvenþiile ºi transferurile au fost tãiate, lucru care a adus CNH în situaþia criticã de acum, preþul gigacalorie încã nu este ceva cert, asta în condiþiile în care se cumpãrã cãrbune din

export la un preþ de 85 de euro/ gigacalorie,(aici vorbim de comisioane, iar în cazul CNH acestea nu sunt), banii pentru disponibilizaþi întârzie deºi în CCM se spune cum ºi în ce condiþii se fac. Cred cã printr-o deschidere mai largã a Guvernului situaþia se poate detensiona”, spune Postolache. Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Nu mai pot de frig dar nu vor nici la adãpost oar doi oameni ai strãzii s-au refugiat din calea gerului, ajungând în adãpostul pus la dispoziþia acestora de cãtre primãria din Petroºani. Ceilalþi defavorizaþi ai soartei preferã sã doarmã sau sã se încãlzeascã tot pe þevile de termoficare.

D

Poliþia Localã din Petroºani a organizat o acþiune în urma cãreia spera sã adune toate persoanele fãrã adãpost din localitate ºi sã le gãzduiascã la centrul social unde este amenajatã o camerã cu paturi ºi, mai important, oamenii puteau sã se încãlzeascã în aceste zile extrem de geroase. Numai cã, poliþiºtii locali, aºa cum au plecat de la bazã aºa s-au ºi întors, adicã fãrã nici un boschetar. Cu toþii s-au ascuns sau au refuzat sã meargã la adãpost. „Poliþia Localã a efectuat o acþiune pentru a-i duce pe cei care stau pe strãzi însã n-a vrut niciunul sã vinã la adãpost. Din fericire, pânã în acest moment, nu avem nicio

persoanã decedatã din cauza gerului. Pot sã vã spun, însã, cã douã persoane fãrã locuinþã, care trãiesc pe strãzi, s-au dus singure la adãpostul amenajat de primãrie. Dimineaþa unul a plecat, iar celãlalt a fost dus la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru cã avea probleme de sãnãtate”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Centrul de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Petroºani poate gãzdui pe timp de noapte trei persoane fãrã adãpost dar, dacã este nevoie. pot fi amenajate mai multe locuri. „Pânã acum nu a fost necesar

dar, într-adevãr, în caz de urgenþã pot fi primite în bune condiþii mai multe persoane”, a mai spus Nicu Taºcã. Centrul de primire a rãmas la fel de gol ºi în iernile trecute în condiþiile în care au fost înregistrate la Petroºani ºi temperaturi de – 25 de grade Celsius. Oamenii fãrã adãpost au preferat sã se refugieze din calea gerului în garã, prin cãminele studenþeºti sau pe conductele de termoficare. pitalele din judeþ sunt pregãtite La nivelul judeþului, deºi au fost temperaturi extrem de scãzute, mai ales pe timp de

S

noapte, nu s-au înregistrat persoane decedate din cauza gerului. Totuºi, în ultimele 48 de

Tot mai frig erul s-a instalat ºi în judeþul Hunedoara, unde 5 persoane (oameni ai strãzii) au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza hipotermiei. Din fericire, însã, nu a fost înregistrat niciun caz de deces.

G

În acelaºi timp, avertizarea de cod portocaliu emisã de cãtre Administraþia Naþionalã de Meteorologie a rãmas în

CONVOCATOR

«Dantelã» pe Jiu ele douã cursuri ale Jiului, atât cel de est de la Petrila, cât ºi cel de vest de la Uricani, oferã o imagine ca de dantelã în ultimele zile. Apa a îngheþat în valuri ºi chiar dacã pare frumos de privit, acest fenomen pune probleme în privinþa furnizãrii cu apã potabilã.

C

Mai toate apele din Valea Jiului au îngheþat. Codul portocaliul de ger a fãcut sã avem ºi temperaturi de -24 ºi chiar de -27 de grade Celsius azi dimineaþã. În ultimele douã zile s-au fãcut

bocnã toate apele curgãtoare. Jiul de Est, la Petrila este acoperit cu gheaþã ºi pe ici colo se mai vede câte-un ochi de apã. În cealaltã parte a Vãii, la Uricani, Jiul de Vest aratã ca dantelat. “ Avem cursuri de apã îngheþate complet, cum ar fi Maleia ºi Polatiºte, iar cursuri de apã cum ar fi Jiul atât de est, cât ºi cel de vest, cu ochiuri de gheaþã”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Petroºani – Apele Române. ªi Barajul de la Valea de Peºti, cea mai importantã sursã de alimentare cu apã din Valea Jiului, a îngheþat în proporþie de peste 90 %. De aseme-

nea, pentru cã mai mulþi agenþi îºi alimenteazã staþiile din sursele de suprafaþã, din cauza gheþii, muncitorii trebuie sã lucreze non stop pentru ca furnizarea de apã sã nu fie întreruptã. “ Am trimis o adreesã tuturor celor care au captãri de apã, respectiv Apa Serv, CNH Petroºani, Gerom ºi SE Paroºeni, întrucât este nevoie sã se spargã podurile de gheaþã care se fac la prizele de apã pentru ca alimentarea sã nu aibã de suferit la aceste unitãþi”, a mai spus Corici. Luiza ANDRONACHE

În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 3 februarie 2012, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi : 1. Raportul Preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara cu privire la modul de îndeplinire a atribuþiilor proprii ºi a hotãrârilor consiliului judeþean pe anul 2011; 2. Informare cu privire la Programul de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara, desfãºurat în anul 2011; 3. Informare privind activitatea desfãºuratã de cãtre Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã Hunedoara în anul 2011, precum ºi prezentarea sintezei Planului Strategic cuprinzând principalele obiective ale activitãþii Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara în anul 2012; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale instituþiilor publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale societãþilor comerciale la care judeþul Hunedoara are calitatea de acþionar unic sau majoritar; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii unor cotizaþii; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara

ore, serviciul de ambulanþã a transportat 5 persoane în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã din care trei au avut nevoie de îngrijiri din cauza hipotermiei, douã fiind persoane fãrã adãpost. „De la avertizarea “cod galben de ger” emisã de meteorologi, ºi pânã în prezent, la nivelul judeþului nu s-au înregistrat decese din cauza hipotermiei severe. Toate spitalele din judeþ pot sã asigure asistenþã medicalã pentru hipotermie”, au precizat reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Mir cea NISTOR vigoare pânã vineri. Astfel, pentru încã 3 zile vremea se va menþine geroasã, în special în cursul dimineþilor ºi nopþilor. Temperaturile minime se vor încadra între – 17 ºi – 27 de grade Celsius. La munte, vântul va sufla cu putere ºi va avea viteze de pânã la 50 de kilometri pe orã, intensificând senzaþia de frig. Ieri, cea mai scãzutã temperaturã din judeþ a fost înregistratã în Valea Jiului, respectiv – 21 de grade Celsius. Mir cea NISTOR

pe anul 2012; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de activitãþi în domeniul promovãrii potenþialului turistic al judeþului Hunedoara, pentru anul 2012; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului anual al Consiliului Judeþean Hunedoara de finanþare nerambursabilã, în condiþiile Legii nr.350/2005; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii statului de funcþii al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2012; 16. Proiect de hotãrâre privind modificarea încadrãrii unui drum de interes local în drum de interes judeþean din judeþul Hunedoara; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici ºi a Planului de tarife privind proiectul ”Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara”; 18. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 19. Proiect de hotãrâre privind stabilirea cuantumului alocaþiei de hranã pentru consumurile colective din centrele rezidenþiale din cadrul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; Proiect de hotãrâre pentru evaluarea anualã a managementului pentru unele instituþii publice de culturã din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. PRESEDINTE, Mir cea Ioan Moloþ


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Ministerul Economiei se încurcã în… diplomaþie eºi ministrul D Economiei, Ion Ariton, P nu a dorit sã le vadã ochii celor de la Federaþia Naþionalã a Muncii (FNM), supãraþi de revendicãrile acestora care fãceau referire la clarificarea reorganizãrii sistemului energetic, la ºtergerea datoriilor istorice ale Companiei Naþionale a Huilei, precum ºi la reacordarea faciilitãþilor pensionarilor minieri, a catacdisit sã le rãspundã într-un final. Nu scurt ºi la obiect, cu date precise, ci cu termeni diplomatici, pentru a fi împãcate ºi capra ºi varza. Mai mult, din rãspunsul Ministerului Economiei reiese cã pe meleagurile româneºti, cel puþin în domeniul energetic, Uniunea Europeanã taie ºi spânzurã dupã bunul plac ca sã dea bine în statistici. Din pãcate, fiecare cifrã dintr-o statisticã reprezintã viaþa unui om, în astfel de cazuri, distrusã.

lanuri pentru CEO ºi CEH

”Prin înfiinþarea celor douã companii energetice, Complexul Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara, se urmãreºte asigurarea în condiþii de sustenabilitate, siguranþã, competitivitate ºi suportabilitate a preþului, a accesului la reþea pentru toþi consumatorii de energie din România, ca obligaþie fundamentalã a statului român în calitate de stat membru al Uniunii Europene. În urma analizelor efectuate, a rezultat cã, pentru îndeplinirea cu succes a acestor obiective, se impune înfiinþarea unor companii integrate, care sã aibã o cotã de piaþã suficientã pentru asigurarea masei critice necesare ºi care, prin dimensiunile lor, sã poatã activa cu succes, ca lideri, într-o piaþã regionalã competitivã”, se aratã în rãspunsul oficial trimis de Sorin Gãman, director general în cadrul Ministerului Economiei.

orbãrie multã, lucruri concrete ioc

V

Mai mult, reprezentanþii ministerului Economiei spun ceea ce se ºtie deja ºi anume cã ”noul operator economic, Complexul Energetic Hunedoara, a cãrei înfiinþare este aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr.1023/2011, va desfãºura activitãþi de producþie energie electricã pe bazã de huilã, mentenanþã ºi furnizare energie electricã, exploatarea zãcãmintelor de huilã, astfel încât sã opereze integrat ºi sã devinã un actor principal în plan regional, prin valorificarea cu maximã eficienþã a potenþialului de huilã de care dispune România. Crearea unei societãþi integrate la nivel regional, ce va include în structura sa capacitãþi importante de producþie, activitãþi de furnizare ºi de mentenanþã îi va permite acesteia sã profite de beneficiile obþinute prin implicarea în toate etapele lanþului valoric

Grevistul Sabin Firizoiu transportat la Timiºoara ostul miner care a stat o sãptãmânã în greva foamei în faþa CNH a fost transportat miercuri dimineaþã la Timiºoara.

F

Omul s-a simþit tot mai rãu dupã greva foamei pe care a þinut-o pânã a ajuns în spital, iar medicii au decis sã-l trimitã la o altã unitate medicalã. Medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au decis sã îl trimitã pe fostul grevist al foamei la spitalul din Timiºoara, dupã ce, în urma investigaþiilor care i-au fost fãcute, s-a constatat cã are nevoie de un tratament care doar într-o clinicã de specialitate se poate

energetic. În prezent în România nu existã o companie de electricitate pe bazã de huilã care sã fie suficient de mare pentru a putea sã participe în proiecte regionale ºi internaþionale, în beneficiul pieþei din România; rezultatele analizelor efectuate aratã cã o companie de aceastã mãrime va permite dezvoltarea cu succes a acestor tipuri de proiecte. De asemenea dupã cum se cunoaºte, piaþa de energie din România necesitã, în prezent, investiþii semnificative, atât în scopul modernizãrii activelor existente cât ºi în scopul creãrii de noi centrale de electricitate ºi noi instalaþii pentru activitatea de distribuþie. Facilitãþile de producþie ºi de distribuþie propuse pentru a fi integrate în societatea comercialã nou-înfiinþatã vor fi modernizate ºi astfel societatea nou-înfiinþatã va putea contribui, în mod semnificativ, la îndeplinirea cerinþelor de investiþii în sectorul energetic ºi minier românesc, în ceea ce priveºte noile active de producþie ºi sursele de producere a energiei, inclusiv pentru respectarea obiectivelor de mediu asumate prin Tratatul de aderare”. Toate acestea, fãrã a se specifica ce mine sunt considerate viabile, care sunt fondurile necesare ºi de unde, care unitãþi miniere urmeazã a fi închise, care sunt paºii urmãtori în înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara.

nularea datoriilor istorice ? Nu ne lasã UE

A

Cât despre anularea datoriilor istorice, tot Ministerul Economiei spune cã nu se poate, întrucât aºa dicteazã Uniunea Europeanã. face. “Nu are legãturã transferarea pacientului la clinica din Timiºoara cu greva foamei pe care a fãcut-o. Omului, pe perioada în care a stat internat la noi, i s-au fãcut mai multe investigaþii ºi s-a stabilit cã are probleme circulatorii. Aveam nevoie de aparaturã, care la noi nu existã”, a declarat

dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Colegii cu care Firizoiu a fãcut greva foamei sunt îngrijoraþi ºi spun cã se tem pentru sãnãtatea omului. “Am aflat cã azi dimineaþã a plecat la Timiºoara. Mã tem sã nu fie mai rãu, cã vãd cã dupã ce a stat în

grevã i s-au agravat multe”, a spus Petru Blikling, disponibilizat, cu care Firizoiu a stat în spital. Sabin Firizoiu a rezistat timp de o sãptãmânã în greva foamei, iar la spitalul de urgenþã din Petroºani a ajuns în momentul în care a fãcut un preinfarct. Diana MITRACHE

”Privind introducerea în structura organizatoricã a C.N.H. SA Petroºani prin fuziune cu cei doi producãtori de energie, CE Paroºeni ºi CE Mintia-Deva, vã comunicãm cã acest lucru presupunea preluarea datoriilor istorice ale C.N.H. Petroºani de cãtre noua societate, cu repercusiuni evidente asupra activitãþii ulterioare a acesteia. De asemenea, anularea datoriilor istorice sau a penalitãþilor aferente este o problemã mai veche, mult dezbãtutã, dar care nu are rezolvare, deoarece România începând cu anul 2007 este stat membru al Uniunii Europene ºi trebuie sã respecte legislaþia europeanã. Din acest motiv s-a ales soluþia de organizare a Complexului Energetic Hunedoara prin fuziunea termocentralelor ºi cumpãrarea minelor viabile. Aceastã soluþie a fost acceptatã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Uniunea Europeanã”, explicã în continuare reprezentantul ministerului de resort. Cât despre revenirea facilitãþilor pensionarilor minieri, încã se aºteaptã unda verde… tot a Uniunii Europene : ”Referitor la facilitãþile pensionarilor minieri vã comunicãm cã acestea au fost suportate de C.N.H. SA Petroºani din subvenþii acordate în baza Regulamentului CE 1407/2007. Acest regulament a expirat la 31.12.2010 ºi a fost înlocuit cu Decizia CE 787/2010, privind accesarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor neviabile. Facilitãþile pensionarilor minieri sunt cuprinse în documentaþia de accesare a ajutorului de stat depusã la Bruxelles”. Anamaria NEDELCOFF


Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

6 Politic

Politic 7

Viaþa e miºto, iar românii sunt plini de... viaþã! incolo de dramatismul evenimentului în sine, protestele din Piaþa Universitãþii ºi din toatã þara au fost pentru cei mai hâtri prilej de poante, bancuri, mesaje haioase, pe care unii sau alþii le-au atârnat de gât, au defilat fericiþi sau le-au postat pe diferite site-uri de socializare. Nu e un lucru rãu. Românii au avut, întotdeauna, simþul umorului.

D

Astfel cã, protestele din ultimele sãptãmâni i-au inspirat pe manifestanþi, ºi nu numai, sã creeze poante ºi jocuri care mai

de care mai comice ºi mai interesante. Lozincile care se scandeazã ºi bancurile care circulã pe internet fac loc, acum, ºi celor cu

imaginaþia mai bogatã ºi cât de cât a celor care au cunoºtiinþe despre Photoshop. Manifestanþii au mai creat ºi

jocuri de cuvinte, puse pe pancarte ºi scandate în cadrul protestelor. Spre exemplu, un bucureºtean s-a prezentat la manifestaþii cu un carton în forma de vas, pe care scria “Am adus vaporul ca sã plece chiorul”. Un alt mesaj amuzant scandat în cor la adresa preºedintelui a fost ºi “Bãsescu ºi amanta lui au mâncat banii statului”. Aici, mai aducem aminte de o pancartã, pe care, un manifestant

care îºi dã cu pãrerea este nimeni altul decât conducãtorul: Traiaaaaan Bãããseeescu! Sic! O fotografie amuzantã, bine lucratã îi evidenþiazã pe ultimii trei conducãtori dupã era Ceauºescu, ºi anume Ion Iliescu, Emil Constantinescu ºi Traian Bãsescu. Întrebarea care ni se pune în acea imagine este cine va fi urmãtorul Joker. Asta nu ºtim, încã, dar, am fi ºi noi curioºi cine se încumetã. Imaginea alãturatã, în realitate

avea scris „Chuck Norris, HELP!”. Reacþia nu a întârziat sã aparã, un al manifestant prezentându-se târziu în noapte, în Piaþã, când protestatarii au fost împrãºtiaþi spre case cu o pancartã „Sunt Chuck Norris. Am venit! Unde sunteþi?”. Facebook-ul este plin de invenþiile grafice ale românilor, astfel, aflãm cã, pe un cont fictiv, “Emil Boc” se dã cu pãrerea. Interlocutorii, la fel de fictivi intrã în vorbã. Nu gãsim decât nume care mai de care populare: Mihai Viteazu, Alex Cuza, Nicolae Ceauºescu, Vlad Þepeº. Lipseºte cineva? Daaa! Aþi ghicit! Ultimul

ar fi trebuit sã evidenþieze un film de succes, dar cum românul este din ce în ce mai inventiv, ºi tehnologia îi permite tot mai mult, a folosit o distribuþie într-un film pe care ºi regizorul Paul Weitz ar fi invidios. Filmul “Socrii de Coºmar” în rosurile principale cu Elena Bãsescu, Viorel ºi Andrei Hrebenciuc, Traian ºi Maria Bãsescu. Ca si acum, de altfel. Înarmaþi-vã cu multã rãbdare. Nu s-a anunþat data premierii filmului care i-ar umple cu “succesuri” pe actorii principale. Toþi, sau mãcar, majoritatea poporului (a se citi populaþie) ºi-ar dori ca demiterea actualei puteri

Dacã nu-i cu supãrare,

e cineva pregãtit de anticipate? n timp ce protestarii din toate oraºele þãrii care au ieºit în stradã susþin varianta alegerilor anticipate, împreunã cu liderii opoziþiei, reprezentanþii PDL sunt de pãrere cã instabilitatea economicã ar bate la uºã.

Î

”Argumentul este cã România nu are nevoie de instabilitate politicã, care ar declanºa imediat instabilitate economicã. Un bun câºtigat pânã acum datoritã eforturilor românilor ºi de aceea PDL nu susþine alegeri anticipate, chiar dacã noi suntem pregãtiþi pentru alegerile locale”, a declarat prim-vicepreºedintele PDL, Gheorghe Flutur. Nici politicienii – mai mici sau mai mari – ai Vãii Jiului nu cred în varianta anticipatelor, care nu ar fi susþinutã nici mãcar de opoziþie din suflet, întrucât foarte puþini sunt cei care ar fi dispuºi sã renunþe la scaunele lor, neºtiind dacã urmeazã sã mai fie aleºi sau nu.

”Nu cred cã vor fi anticipate, nu se va întâmpla aºa ceva, pentru cã România are probleme mai mari la ora actualã, decât alegerile anticipate”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Dorel ªchiopu, consilier local PRM la Vulcan, crede cã pentru organizarea alegerilor anticipate este nevoie de politicieni serioºi. ”Sincer, eu nu cred cã vor fi anticipate. Pentru alegeri anticipate este nevoie ca o parte serioasã din parlamentari sã accepte sã li se reducã mandatele. Nu cred cã aceºtia sunt de acord sã renunþe mãcar la jumãtate de an de mandat. Portiþa pentru declanºarea alegerilor anticipate ar fi în cazul în care UDMR, care are mari probleme cu electoratul lui, ar putea face un mic joc de imagine. Altfel, nu se va întâmpla nimic”, spune Dorel ªchiopu. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, a declarat cã singura voinþã care se poate îndeplini

este cea a poporului. ”Eu nu mã gândesc la anticipate, nu vreau decât ceea ce vrea poporul. Dacã populaþia vrea anticipate, înseamnã cã oamenii s-au sãturat de actuala clasã de politicieni ºi vor fi anticipate. Eu respect voinþa poporului”, susþine Resmeriþã. Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu

nu crede nici el cã vor avea loc alegeri anticipate anul acesta: ”Eu nu cred aºa ceva. Spun asta, având în vedere antecedentele de nerespectare a voinþei poporului. Politicienii se vor þine cu dinþii de scaune, mã refer la reprezentanþii actualei puteri”. Anamaria NEDELCOFF

sã fie la fel de uºoarã precum golirea unui coº de gunoi (cu un singur click!) aflat pe desktopul calculatorului personal. Adicã, acel Recycle Bin care ne-ar face viaþa mai frumoasã, precum în cântecul celor de la Cassa Loco - Eterna ºi fascinanta Românie. Venim cu propunerea ca în astfel de cazuri, cei de la Microsoft sã elimine butonul NO, pentru cã altã variantã ar fi de prisos, cel puþin în acest moment în care realitatea se vede din orice colþ al lumii, deºi Pamântul e rotund. Ajungem un pic în sfera muzi-

Ioan Rus a clarificat “demisiile” din PSD Petroºani....

FALSURI! reºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus a þinut sã clarifice, miercuri, în cadrul unei conferinþe de presã, aºa zisele demisii din organizaþia PSD anunþate de Dorina Pleºcan.

P

“Am primit un morman de demisii false, de documente false. Un grup de vreo 11 persoane au venit la sediul partidului zilele trecute, în fruntea cãrora se afla o persoanã, care pretindeau cã deþin documente de la 30 de persoane care vor sã demisioneze. Am invitat ºi i-am invitat la partid sã-ºi prezinte demisiile ºi nu a venit nicio persoanã. În acest partid este liber sã vinã

oricine ºi este liber sã plece, nu putem sã forþãm pe nimeni”, spune Ioan Rus. Preºedintele PSD Petroºani, Ioa Rus susþine cã va depune plângere penalã împotriva celor care au falsificat documente ºi care au încercat sã denigreze imaginea partidului. Legat de subiectul “ demisii”, Costel Postolache le-a catalogat drept “ mici ºicane” ºi “atacuri ale unei personae la nivelul cãreia nu se coboarã”. Marius MITRACHE

calã ºi facem referire la un “hit” devenit peste noapte (tot din ideile nãstruºnice ale românilor) celebru. Probabil nimeni nu cunoaºte versurile de la melodia “Ai se eu te pego!”. O micã traducere a unui trucaj sunã în felul urmãtor “Mamã, mamã! O sã mã omorâþi!”, iar rãspunsul celor din mulþime... “Ah, numai sã te prindem!!!”. Ce sã mai! V-am mai spus cã România e o þarã tristã, plinã de umor. Mai facem ºi noi haz de necaz, cã ºi-aºa viaþa face destul haz pe seama noastrã. Romwald CHEZU

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

6 Politic

Politic 7

Viaþa e miºto, iar românii sunt plini de... viaþã! incolo de dramatismul evenimentului în sine, protestele din Piaþa Universitãþii ºi din toatã þara au fost pentru cei mai hâtri prilej de poante, bancuri, mesaje haioase, pe care unii sau alþii le-au atârnat de gât, au defilat fericiþi sau le-au postat pe diferite site-uri de socializare. Nu e un lucru rãu. Românii au avut, întotdeauna, simþul umorului.

D

Astfel cã, protestele din ultimele sãptãmâni i-au inspirat pe manifestanþi, ºi nu numai, sã creeze poante ºi jocuri care mai

de care mai comice ºi mai interesante. Lozincile care se scandeazã ºi bancurile care circulã pe internet fac loc, acum, ºi celor cu

imaginaþia mai bogatã ºi cât de cât a celor care au cunoºtiinþe despre Photoshop. Manifestanþii au mai creat ºi

jocuri de cuvinte, puse pe pancarte ºi scandate în cadrul protestelor. Spre exemplu, un bucureºtean s-a prezentat la manifestaþii cu un carton în forma de vas, pe care scria “Am adus vaporul ca sã plece chiorul”. Un alt mesaj amuzant scandat în cor la adresa preºedintelui a fost ºi “Bãsescu ºi amanta lui au mâncat banii statului”. Aici, mai aducem aminte de o pancartã, pe care, un manifestant

care îºi dã cu pãrerea este nimeni altul decât conducãtorul: Traiaaaaan Bãããseeescu! Sic! O fotografie amuzantã, bine lucratã îi evidenþiazã pe ultimii trei conducãtori dupã era Ceauºescu, ºi anume Ion Iliescu, Emil Constantinescu ºi Traian Bãsescu. Întrebarea care ni se pune în acea imagine este cine va fi urmãtorul Joker. Asta nu ºtim, încã, dar, am fi ºi noi curioºi cine se încumetã. Imaginea alãturatã, în realitate

avea scris „Chuck Norris, HELP!”. Reacþia nu a întârziat sã aparã, un al manifestant prezentându-se târziu în noapte, în Piaþã, când protestatarii au fost împrãºtiaþi spre case cu o pancartã „Sunt Chuck Norris. Am venit! Unde sunteþi?”. Facebook-ul este plin de invenþiile grafice ale românilor, astfel, aflãm cã, pe un cont fictiv, “Emil Boc” se dã cu pãrerea. Interlocutorii, la fel de fictivi intrã în vorbã. Nu gãsim decât nume care mai de care populare: Mihai Viteazu, Alex Cuza, Nicolae Ceauºescu, Vlad Þepeº. Lipseºte cineva? Daaa! Aþi ghicit! Ultimul

ar fi trebuit sã evidenþieze un film de succes, dar cum românul este din ce în ce mai inventiv, ºi tehnologia îi permite tot mai mult, a folosit o distribuþie într-un film pe care ºi regizorul Paul Weitz ar fi invidios. Filmul “Socrii de Coºmar” în rosurile principale cu Elena Bãsescu, Viorel ºi Andrei Hrebenciuc, Traian ºi Maria Bãsescu. Ca si acum, de altfel. Înarmaþi-vã cu multã rãbdare. Nu s-a anunþat data premierii filmului care i-ar umple cu “succesuri” pe actorii principale. Toþi, sau mãcar, majoritatea poporului (a se citi populaþie) ºi-ar dori ca demiterea actualei puteri

Dacã nu-i cu supãrare,

e cineva pregãtit de anticipate? n timp ce protestarii din toate oraºele þãrii care au ieºit în stradã susþin varianta alegerilor anticipate, împreunã cu liderii opoziþiei, reprezentanþii PDL sunt de pãrere cã instabilitatea economicã ar bate la uºã.

Î

”Argumentul este cã România nu are nevoie de instabilitate politicã, care ar declanºa imediat instabilitate economicã. Un bun câºtigat pânã acum datoritã eforturilor românilor ºi de aceea PDL nu susþine alegeri anticipate, chiar dacã noi suntem pregãtiþi pentru alegerile locale”, a declarat prim-vicepreºedintele PDL, Gheorghe Flutur. Nici politicienii – mai mici sau mai mari – ai Vãii Jiului nu cred în varianta anticipatelor, care nu ar fi susþinutã nici mãcar de opoziþie din suflet, întrucât foarte puþini sunt cei care ar fi dispuºi sã renunþe la scaunele lor, neºtiind dacã urmeazã sã mai fie aleºi sau nu.

”Nu cred cã vor fi anticipate, nu se va întâmpla aºa ceva, pentru cã România are probleme mai mari la ora actualã, decât alegerile anticipate”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Dorel ªchiopu, consilier local PRM la Vulcan, crede cã pentru organizarea alegerilor anticipate este nevoie de politicieni serioºi. ”Sincer, eu nu cred cã vor fi anticipate. Pentru alegeri anticipate este nevoie ca o parte serioasã din parlamentari sã accepte sã li se reducã mandatele. Nu cred cã aceºtia sunt de acord sã renunþe mãcar la jumãtate de an de mandat. Portiþa pentru declanºarea alegerilor anticipate ar fi în cazul în care UDMR, care are mari probleme cu electoratul lui, ar putea face un mic joc de imagine. Altfel, nu se va întâmpla nimic”, spune Dorel ªchiopu. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, a declarat cã singura voinþã care se poate îndeplini

este cea a poporului. ”Eu nu mã gândesc la anticipate, nu vreau decât ceea ce vrea poporul. Dacã populaþia vrea anticipate, înseamnã cã oamenii s-au sãturat de actuala clasã de politicieni ºi vor fi anticipate. Eu respect voinþa poporului”, susþine Resmeriþã. Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu

nu crede nici el cã vor avea loc alegeri anticipate anul acesta: ”Eu nu cred aºa ceva. Spun asta, având în vedere antecedentele de nerespectare a voinþei poporului. Politicienii se vor þine cu dinþii de scaune, mã refer la reprezentanþii actualei puteri”. Anamaria NEDELCOFF

sã fie la fel de uºoarã precum golirea unui coº de gunoi (cu un singur click!) aflat pe desktopul calculatorului personal. Adicã, acel Recycle Bin care ne-ar face viaþa mai frumoasã, precum în cântecul celor de la Cassa Loco - Eterna ºi fascinanta Românie. Venim cu propunerea ca în astfel de cazuri, cei de la Microsoft sã elimine butonul NO, pentru cã altã variantã ar fi de prisos, cel puþin în acest moment în care realitatea se vede din orice colþ al lumii, deºi Pamântul e rotund. Ajungem un pic în sfera muzi-

Ioan Rus a clarificat “demisiile” din PSD Petroºani....

FALSURI! reºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus a þinut sã clarifice, miercuri, în cadrul unei conferinþe de presã, aºa zisele demisii din organizaþia PSD anunþate de Dorina Pleºcan.

P

“Am primit un morman de demisii false, de documente false. Un grup de vreo 11 persoane au venit la sediul partidului zilele trecute, în fruntea cãrora se afla o persoanã, care pretindeau cã deþin documente de la 30 de persoane care vor sã demisioneze. Am invitat ºi i-am invitat la partid sã-ºi prezinte demisiile ºi nu a venit nicio persoanã. În acest partid este liber sã vinã

oricine ºi este liber sã plece, nu putem sã forþãm pe nimeni”, spune Ioan Rus. Preºedintele PSD Petroºani, Ioa Rus susþine cã va depune plângere penalã împotriva celor care au falsificat documente ºi care au încercat sã denigreze imaginea partidului. Legat de subiectul “ demisii”, Costel Postolache le-a catalogat drept “ mici ºicane” ºi “atacuri ale unei personae la nivelul cãreia nu se coboarã”. Marius MITRACHE

calã ºi facem referire la un “hit” devenit peste noapte (tot din ideile nãstruºnice ale românilor) celebru. Probabil nimeni nu cunoaºte versurile de la melodia “Ai se eu te pego!”. O micã traducere a unui trucaj sunã în felul urmãtor “Mamã, mamã! O sã mã omorâþi!”, iar rãspunsul celor din mulþime... “Ah, numai sã te prindem!!!”. Ce sã mai! V-am mai spus cã România e o þarã tristã, plinã de umor. Mai facem ºi noi haz de necaz, cã ºi-aºa viaþa face destul haz pe seama noastrã. Romwald CHEZU

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Uricani, oraºul gheþurilor

n timp ce pe principalele artere de circulaþie din Valea Jiului se circulã bine ºi nu mai sunt probleme cu traficul din cauza zãpezii, la Uricani, lucrurile stau invers.

Î

Aici, zãpada ºi gheaþa de pe carosabil mãsoarã câþiva centimetri, iar pe trotuare la fel. ªocul acestui întreg ansamblu este ºi mai mare dacã ai trecut prin celelalte oraºe ale Vãii Jiului înainte de ajunge aici.

Petroºani, Petrila, Aninoasa, Vulcan ºi chiar Lupeniul, sunt localitãþi cu strãzi principale curate ca-n palmã. Uricaniul, însã, este repetent la acest capitol. Primarul Dãnuþ Buhãescu nu vede nicio pro-

blemã, se scuzã ºi spune cã la Uricani ninge mai mult decât în oricare altã parte a Vãii Jiului. “La Petroºani, zãpada a fost 10, 15, 20 de centimetri, când a nins, la Vulcan o fi ajuns pânã pe la jumãtate de metru, prin Lupeni pe la vreo 80 de cm, iar la Uricani a fost la peste 1 metru ºi aproape 1 metru jumate la Câmpul lui Neag. În momentul când te pui sã cureþi, sã dai zãpada de 20 de cm ca la Petroºani la o parte, ai timp sã cureþi repede, însã atunci când ninge încontinuu ºi ajungi la nivelul de 1 metru, cetãþeanul circulã, maºinile circulã, se aºeazã zãpada ºi se formeazã dedesupt un strat gros de zãpadã ºi gheaþã ”, a afirmat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. În paralel, însã, drumul de

Capacele continuã sã disparã C hiar dacã trotuarele ºi strãzile sunt acoperite de zãpadã, capacele de canal continuã sã disparã, punând în pericol atât integritatea pietonilor cât ºi a autovehiculelor.

cu reprezentanþii organelor de poliþie, totuºi acestea continuã sã fie furate. Ba chiar se furã mai mult decât putem noi înlocui. În plus, un astfel de capac costã 140 de euro, fãrã TVA, o sumã destul de mare pentru noi sau pentru edilii locali”, a precizat Gabriela Gomoi, purtã-

tor de cuvânt SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. Una dintre soluþiile adoptate în ultimul timp a fost înlocuirea capacelor de metal cu unele din material compozit. Culmea este cã ºi acestea din urmã sunt furate deºi nu pot fi valorificate la centrele

de fier vechi. „Pur ºi simplu nu am idee ce pot face cu ele ºi la ce le folosesc”, a mai declarat Gabriela Gomoi. În toatã Valea Jiului numãrul estimat al capacelor de canal ar fi de aproximativ 20.000. Dintre acestea, însã, câteva sute lipsesc de la inventar. Mir cea NISTOR

Fenomenul pare a fi de nestãvilit, autoritãþile locale ºi reprezentanþii regiei de apã cãutând, de ani buni, soluþii mãcar pentru scãderea numãrului de furturi. „Deºi reprezentanþii firmelor de colectare a fierului vechi au fost înºtiinþaþi cã nu au voie sã primeascã astfel de capace, deºi am efectuat controale împreunã

Vor banii înapoi pe Taxa auto ª oferii din Valea Jiului îºi cer înapoi banii pe taxa auto. Este vorba de diferenþa de aproape 25 de procente din contravaloarea plãtitã la ghiºeu.

În total în judeþ,aproape 500 de oameni s-au prezentat în ianuarie sã îºi cearãînapoi drepturile. Cele mai multe cereri au fost depuse de cãtre locuitorii municipiilor Deva ºi Hunedoara.. Reprezentanþii Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara spun cã pânã la aceastã datã, nu

a existat nicio cerere privind restituirea taxei auto pentru autoturismele înmatriculate pânã în 2007. De la data în care au intrat în vigoare noile modificãri privind taxa auto, zilnic zeci de hunedoreni ºi-au depus la sediile DGFP Hunedoara cereri privind restituirea diferenþei de taxã auto. Oamenii aºteptã acum o decizie din partea reprezentanþilor acestei instituþii. Noile modificãri privind taxa auto pot aduce beneficii celor care au achiziþionat o maºinã în ultimii trei ani. Astfel, noua taxã auto, aprobatã de cãtre Executiv, poate însemna, pentru o mare parte dintre hunedoreni, recuperarea a cel puþin 25 la sutã din contravaloarea achitatã în urmã cu trei ani la achiziþionarea unei maºini. Diana MITRACHE

centurã al Uricaniului, care aparþine de Drumurile Naþionale, este curat ca-n palmã, lucru recunoscut, de altfel de Buhãescu, însã motivat prin faptul cã pe acea porþiune s-a lucrat cu utilaje pe care primãria nu le are. Dar, asta e, iana nu-i ca vara, conchide edilul ºef. “ Drumul este curãþat, se circulã în condiþii de iarnã. Iarna nu-i ca vara, cum a zis ºi preºedintele þãrii”. Luiza ANDRONACHE

Tichete sociale pentru sãracii Petroºaniului ãracii din Petroºani vor primi tichete sociale din partea municipalitãþii, decizia fiind adoptatã de plenul Consiliului Local.

S

Fiecare tichet are valoarea de 50 de lei ºi se adreseazã persoanelor ºi familiilor cu probleme sociale grave din municipiul Petroºani, în vederea achiziþionãrii de alimente de bazã cu ocazia sãrbãtorilor pascale. Pentru a primi astfel de tichete, potenþialii beneficiari trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii: sã beneficieze de venitul minim garantat, de cantinã socialã þi de alocaþie pentru susþinerea familiilor. De asemenea,

aceste beneficii sociale se vor acorda ºi pensionarilor ale cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu salariul minim brut pe þarã, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, dar ºi ºomerii indemnizaþi care beneficiazã de venituri mai mici sau egale cu salariul minim brut. „Þinând cont de faptul cã situaþia socialã a populaþiei din municipiul Petroºani este tot mai precarã, ca urmare a contextului socio-economic al Vãii Jiului, am propus acordarea cu ocazia sãrbãtorilor pascale a unor beneficii sociale, sub forma unor tichete sociale în valoare de 50 de lei persoanelor ºi familiilor cu probleme sociale”, a precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Car men COSMAN


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 ianuarie 2012

Management defectuos la Termocentrala Mintia acã de la 1 ianuarie din gazele de ardere ºi realizarea de instalaþii de pomD 2012 trebuiau realizate lucrãri la staþiile de pare ºi transport a fluidului cu desulfurare de la Termocentrala Mintia, deputatul PNL Bogdan Þîmpãu a precizat cã acestea nu au fost demarate. Mai mult, el spune cã nici mãcar acum conducerea unitãþii nu a reuºit sã descopere pe ce fonduri ar putea sã realizeze lucrãrile care sã fie conforme cu normele impuse de UE.

Lacataº, somat cu evacuarea de Jujan indicalistul Zoltan Lacataº a fost somat de CNH sã pãrãseascã spaþiul unde ºi-a desfãºurat activitatea pânã acum. Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a funcþionat în clãdirea Salvaminului încã de la începutul anilor 2000.

S

Astfel, împreunã cu angajaþii, el s-a pus pe împachetat

fãrã sã comenteze. “ Am primit o adresã prin care se dorea ca persoanele din cadrul Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului sã fie evacuate, iar birourile sã fie lãsate cu ceea ce exista în ele înainte. Acestea sunt proprietatea Companiei, respectiv a Salvaminului, dar sigur cã noi am fãcut demersuri pentru a gãsi un alt spaþiu pe care îl ºi avem deja. Este în faþa magazinului Billa ºi vom avea ºi un bannner acolo. Însã, deocamdatã nu s-a mai pus în practicã nimic, pentru cã s-a dorit ca acest scandal al spaþiului sã fie

lãsat aºa. Urmeazã ca în perioada urmãtoare sã-l pãrãsim pe acesta pentru cã se doreºte ca noi sã fim evacuaþi de peste tot, sã nu mai încasãm nici cotizaþii sindicale, iar membrii noºtri sã sindicat sã spunã cã Liga Sindicatelor nu mai existã. Ea existã ºi va exista, vã spun eu, pânã în momentul în care lucrurile se vor tranºa radical”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. De altfel, Lacataº mai crede cã toatã aceastã acþiune nu este decât o vendetã personalã a directorului Constantin Jujan. Dar, chiar ºi aºa, sindicalistul afirmã cã i-a rãspuns elegant. “Dupã pãrearea mea este vorba de o rãzbunare persoanalã împotriva mea ºi a organizaþiei pe care încã o reprezint. Noi nu avem numai un spaþiu, ci putem avea ºi douã foarte simplu, aºa cã pe mine nu mã deranjeazã sã plec de aici. Se practicã la nivelul României ca cine vorbeºte foarte mult sã fie înlãturat” , a mai precizat Lacataº. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cau i! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

”Totul este aºa cum am zis eu anul trecut. Nu au pornit nici un fel de investiþie, nu au fãcut nimic. Se depãºeºte termenul limitã de realizare a acestor proiecte (2013 – n.r.), iar pericolul real este cã Mintia se poate închide. Ar fi trebuit ca la 1 ianuarie sã înceapã lucrãrile, sã fie deja demarate procedurile de licitaþie, sã fie rezolvate contestaþiile. Dar nimic din toate astea nu s-a întâmplat, nu s-au gãsit nici mãcar soluþiile de finanþare”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, deputatul naþional liberal Bogdan Þîmpãu. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeanã, România s-a angajat sã efectueze investiþii importante la toate termocentralele aflate în exploatare, pentru a îndeplini normele de mediu în vigoare la nivelul Uniunii. Aceste investiþii de mediu constau, la nivelul fiecãrei termocentrale, în special în construirea de instalaþii de desulfurare în vederea reducerii conþinutului de SO2

densitate crescutã (ºlam dens) care conþine zgura ºi cenuºa rezultate din arderea minereului. Termocentrala de la Mintia (SC Electrocentrale Deva SA) produce energie prin arderea huilei extrase din Valea Jiului, furnizatã de Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani. Termocentrala exploateazã ºase grupuri energetice sau blocuri (cuptoare de ardere a cãrbunelui), fiecare dintre ele având o putere instalatã de 210 MW. Fiecare grup are douã cazane de ardere, A ºi B, motiv pentru care în tratatul de aderare, când se fac referiri la instalaþiile mari de ardere (IMA) se numãrã incintele de ardere. Grupurile au fost date în exploatare comercialã începând cu blocul 1 în 1969, blocul 2 în 1970, blocurile 3 ºi 4 în 1971, blocul 5 în 1978 ºi blocul 6 în 1980. Blocul 3 a fost retehnologizat în urma unei investiþii de peste 75 de milioane de euro, ajungându-se astfel la o putere instalatã de 235 MW, fiind dat în exploatare comercialã în anul 2008. Termocentrala de la Mintia furnizeazã apã caldã ºi cãldurã la 8.400 de gospodãrii din municipiul Deva ºi consumã 70% din huila extrasã din subteranele exploatãrilor miniere din Valea Jiului. Anamaria NEDELCOFF


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

2 februarie 2012

Opoziþia Venus-Marte poate aduce mult dinamism în plan sentimental, începând de la descãtuºarea unor pasiuni explozive ºi pânã la adevãrate razboaie între parteneri. Din acest motiv, astãzi este posibil sã aparã conflicte sentimentale ºi sociale.Nu vã pierdeþi raþiunea.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit de un prieten. Fiþi mai prudent decât de obicei. Amânaþi investiþiile! Dupãamiazã, o rudã bolnavã vã cere un împrumut. Vã liniºtiþi spre searã, în mijlocul familiei.Un asemenea prilej vã dã ocazia sã vã reveniþi din rutina de la serviciu.

Aþi putea reveni la vechile frãmântãri sufleteºti ºi la îndoielile care vã fac sã cereþi dovezi de dragoste de la fiinþele pe care le iubiþi. Pe plan profesional, sunt posibile mai multe schimbãri, care încep subtil din februarie. Pe mãsurã ce trec lunile, veþi observa o refacere.

Din februarie pânã în iunie traversaþi o perioadã complicatã în alte domenii de viaþã, iar asta se poate reflecta în disponibilitatea voastrã de a primi ºi a dãrui iubire. Echilibrul vostru general va depinde întregul an de atitudinea faþã de stres ºi de cum faceþi faþã unor situaþii neprevãzute.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi agitat din cauza unor schimbãri care survin la serviciu. Nu vã ieºiþi din fire, altfel riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Fiþi calm cu persoana iubitã! Nu are rost sã vã certaþi pentru nimicuri.În fond ºi la urma urmei conteazã mai mult iubirea faþã de partener.

Vã enervaþi din cauza un coleg de serviciu care vã face greutãþi. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi concentra. Puneþi-vã ordine în idei. Evitaþi cearta cu o persoana mai în vârstã din familie. E bine sã vã controlaþi impulsivitatea.

Lunile de varã sunt cele mai dificile, pentru cã vin cu o zbatere puternicã pe terenul sufletului vostru. Vã puteþi confrunta, mai ales în lunile de varã, cu un val de neîncredere venit de la colegi. Este o încercare care s-ar putea repeta în septembrie, de aceastã datã cu mai multe consecinþe decât prima datã.

Reveniþi, la începutul anului, la dorinþa de a oficializa o relaþie. În prima parte a anului încercaþi sã vã daþi seama ce formã de ºcolarizare sã urmaþi pentru a vã diversifica sfera competenþelor profesionale. Pânã în iunie persistã tentaþia de a vã neglija aspectul fizic.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi dezamãgit de atitudinea unui partener de afaceri sau a unui colaborator. Nu puneþi la suflet! Concentraþi-vã asupra problemelor cu adevãrat importante. Astmosfera în familie este foarte bunã. Petreceþi mai mult timp cu partenerul.

Astãzi este indicat sã evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã sã vã cearã un împrumut. Nu o refuzaþi, dacã puteþi. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã în legãturã cu un examen. Per ansamblu, lucrurile încep sã ia o turnurã favorabilã.

Cei care îºi doresc copii pot avea parte de ei în împrejurãri mai puþin obiºnuite, iar cei care nu- ºi doresc... ar putea avea o surprizã. Vã puteþi face remarcaþi de un numãr mare de persoane, iar asta înseamnã ºi perspective mai bune de dezvoltare. Primele douã luni ale anului asigurã.

Din februarie primiþi un sprijin astral important pentru a vã reface viaþa. În prima parte a anului veþi avea noi ocazii de a vã afirma, uneori prin simpla emitere a unor opinii. Vor exista perioade când vindecarea, acolo unde existã probleme, va fi mai rapidã.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Minerii din Valea Jiului au ieºit în stradã ute de mineri de la Lonea, cãrora li s-au alãturat cei de la Lupeni, au umplut curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi au cerut demisia directorului general al CNH, dar ºi sã vinã ministrul sã discute cu ei.

S

Ortacii de la Mina Lonea, de la schimbul I ºi schimbul II, au refuzat sã intre în subteran, dupã ce au aflat cã salariile lor, ºi aºa mici, nu vor creºte cu nici un leu. Oamenii au plecat pe jos de la mina Lonea pânã la Petroºani, ca sã protesteze în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Au parcurs circa 8 kilometri îmbrãcaþi în salopete, pe un ger cumplit, însã spun cã nu îºi cer decât drepturile. Celor de al Lonea li sau alãturat minerii de la Lupeni ºi peste 100 de oameni au venit în curtea CNH. Supãrarea minerilor din Valea Jiului vine din faptul cã nu s-a aplicat majorarea sporului de periculozitate, aºa cum s-a convenit, de fapt, cu Ministerul Economiei încã din luna ianuarie, când s-a semnat un protocol în acest sens, între

sindicate ºi patronat, reprezentat în acest caz de ministrul Economiei, Ion Ariton. „Solicitãm rezolvarea revendicãrilor noastre cuprinse în protocolul din data de 17 ianuarie la Ministerul Economiei ºi care se referã, practic, la aplicarea legii. În luna ianuareie a crescut salariul minim la 700 de lei. Noi cerem reaºezarea grilelor de salarizare, þinând cont de creºterea salariului minim pe economie, ºi creºterea sporului de pericol la nivelul salariului minim pe economie. Nu cerem altceva decât respectarea legii”, a declarat liderul minerilor de la Lonea, Tiberiu Cozma. Acesta a amintit cã existã o hotãrâre de Guvern de pe vremea Guvernului Petre Roman, care prevede cã sporul de pericol în minerit este echivalent cu salariul minim pe economie. Tiberiu Cozma a menþionat cã, în baza protocolului semnat cu Ministerul Economiei, creºterea acestui spor trebuia aplicatã cu data de 1 februarie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Minerii care s-au adunat în curtea CNH au cerut ºi demisia directorului general, Constantin Jujan, care s-a aflat în mijlocul lor pentru a le explica situaþia prin care trece

CNH. Oamenii susþin cã ei primesc doar mãrunþiº ºi nu au cu ce lucra, în timp ce ºefii minerilor se aduc acasã lunar cu zeci de milioane de lei vechi. Unul dintre protestatari i-a arãtat lui Jujan casca de protecþie mucegãitã, pe care este nevoit sã o poarte pentru cã alt echipament nu are. „Dupã o lunã de lucru, mã duc acasã cu 16 milioane (n.r. 1600 de lei), dupã 18 ani de muncã. Sã trãiascã ºi dânsul cu banii ãºtia, sã vedem dacã poate. ªi noi avem familii ºi rate la bãnci”, a precizat un alt ortac de la Lonea. Directorul CNH spune cã este dispus oricând sã îºi dea demisia, dacã oamenii cred cã asta va rezolva situaþia mineritului din Valea Jiului.

V

aluri de proteste

Minerii au rãbufnit încã de marþi seara, când angajaþii din schimbul III de la Exploatarea Minierã Vulcan au intrat cu întârziere în ºut ºi au cerut explicaþii conducerii minei. O situaþie similarã a avut loc ºi la Mina Lupeni, dar ºi la Paroºeni. În cele din urmã, conflictul spontan s-a stins, dar

în ieri dimineaþã a fost reluat. La Paroºeni, aproximativ 40 de mineri care au lucrat în schimbul IV au refuzã sã iasã aproape 3 ore din ºut, în timp ce la Lonea schimbul I a refuzat sã intre la locurile de muncã, iar ulterior ºi schimbul II. Conducerea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºtie cã oamenii sunt nemulþumiþi ºi îi înþelege, dar situaþia financiarã este extrem de dificilã. „Sunt probleme legate de neaplicarea majorãrii sporului de periculozitate, care se raporteazã la salariul minim pe economie, care a crescut de la 600 de lei la 700 de lei. CNH nu este, însã, în mãsurã sã aplice aceastã majorare, pentru cã depindem de venituri, în condiþiile în care subvenþia nu a fost încã acordatã”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH Petroºani. Dupã mai multe ore de protest, minerii au pãrãsit curtea Companiei. Ca urmare a discuþiilor purtate de conducerea CNH Petroºani, Sindicatul Muntele ºi Ministerul Economiei ºi Comerþului s-a convenit asupra soluþionãrii problemelor ridicate de

oameni, în conformitate cu prevederile legale. Activitatea s-a reluat în condiþii normale la toate unitãþile miniere, începând cu schimbul III.

O

situaþie criticã

CNH a intrat în cea de a 14-a lunã de când se descurcã fãrã nici un leu ajutor de stat. Din cele 7 mine existente în valea Jiului, trei au fost cuprinse într-un program de închidere, din cauza nerentabilitãþii lor, iar pentru ele sumele necesare trebuiau sã vinã de la bugetul de stat. În consecinþã, cele 4 subunitãþi care pot sã-ºi continue activitatea ºi care ar urma sã fie înglobate în viitorul compelx energetic trebuie sã susþinã ºi minele ce vor fi închise etapizat ºi care produc mari pierderi. De exemplu, la Mina Petrila se lucreazã în continuare la doar o treime din capacitate, unitatea fiind grav afectatã de exploziile din noiembrie 2008 în care au murit 13 mineri ºi salvatori. ªi mina Uricani se resimte dupã explozia din februarie 2011, în care ºi-au pierdut viaþa 5 oameni. Car men COSMAN

Manipulare sindicalã sau nemulþumiri minereºti? Z ilele acestea asistãm la o încercare de manipulare a minerilor ºi de scoatere a lor, din nou, în stradã. Protagoniºtii sunt nimeni alþii decât liderii de sindicat de la Muntele.

Mai exact Bebe Nica, Adi Jurca, Tiberiu Cozma ºi restul. Îmi aduc aminte cã nu demult liderul maxim Bebe Nica alãturi de Adi Jurca zgâriau sticla televizorului ºi se umflau în pene cã au rezolvat toate problemele

minerilor din Valea Jiului, dacã îmi aduc aminte parcã spuneau cã mineritul va intra într-o nouã etapã înfloritoare. Parcã ºi ceva angajãri în minerit... ªi oamenii au ajuns în stradã! Unde o fi etapa înfloritoare a mineritului promisã de Nica ºi Jurca? Am senzaþia cã trãiesc un deja vu. Undeva prin anul 1999 ultima mineriada a pornit tot în aceastã perioadã, în spatele nemulþumirilor oamenilor, de fapt, tot interesele sindicatelor au stat la baza protestelor. Bebe Nica ºi-a dat seama

probabil de ce gafe a fãcut în ultima perioadã ºi încearcã sã scoatã castanele din foc folosinduse de mineri. Miron Cozma primise sentinþa ºi ºi-a chemat minerii în ajutor. Rezultatul de atunci, Valea Jiului s-a întors cu 100 de ani în urmã, iar minerii au fost catalogaþi drept “ feþele negre ale huilei”. Nu cred cã s-a uscat cerneala pe raportul organelor de control care au arãtat cât de “bãieþi de bãieþi” erau liderii de sindicat, printre care se regãsea ºi Bebe Nica, Adi Jurca, ori Tiberiu Cozma,

revoluþionarii de astãzi. Zeci de miliarde de lei tocate aparent pe concursuri de pescuit, pe râme, pe excursii prin toate colþurile lumii. Iar acum aceeaºi lideri ce fac? Sunt mari justiþiari, luptã pentru binele minerilor ºi împotriva “ciocoilor”. Au atâta neruºinare încât pentru a-ºi ascunde mizeria care-i înconjoarã cer reducerea salariilor ºefilor din CNH. Astfel, sperã, probabil, Bebe Nica ºi restul sã-ºi spele imaginea în faþa minerilor. Deci, ei vorbesc de salarii mari.

Uitã cum aratã subteranul, dar sunt pontaþi fictiv ºi încaseazã bani necuveniþi. Nu au trecut decât câteva zile de când Bebe Nica ºi restul se rugau de ministru Ion Ariton ºi fãceau plecãciuni, sã facã o pozã cu ei pe scãrile ministerului, ca sã dea bine în faþa oamenilor, cã au pile la presa localã, iar acum îi cer demisia. La fel ºi în cazul directorului general al CNH, Constantin Jujan. De dimineaþa pânã seara Nica ºi restul fac anticamerã ºi le curg mucii la uºa directorului Constantin Jujan, ºi au

tupeul acum sã îi cearã demisia. Uitã cã de 14 luni CNH a trãit fãrã niciun ajutor, iar o pâine au mâncat ºi ei datoritã ºefilor din CNH care au ºtiut sã conducã, dar existã o vorbã “ Nicio faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã”. Era sã uit. ªtiþi care a fost diferenþa dintre minerii de la Lonea ºi liderul lor maxim, Bebe Nica, ieri la protestul spontan? Minerii au venit pe jos 9 kilometri, Bebe Nica în schimb... cu jeepul sindical! Alte cuvinte nu îºi mai au rostul... Marius MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 februarie 2012

Avizul de mediu pentru „drumul lui Bãsescu”, dus în instanþã de activiºtii ecologiºti vizul de mediu pentru demonstreazã valoarea naturii în zona traversatã de DN 66A. A ultimul tronson din Ei spun cã druimul este în DN 66A, cunoscut sub numele de „drumul lui Bãsescu” se transformã în plângere penalã pentru cei care au emis acest aviz.

Festivalul oamenilor de zãpadã la Straja arnaval din zãpadã. De asta vor avea parte cei care urcã la Straja, sâmbãtã, pentru cã aici va avea loc cea de-a patra ediþie a “Festivalului oamenilor de zãpadã”.

C

Zeci de tineri se vor întrece la unul dintre cele mai inedite concursuri ce au loc în staþiunea de munte, Straja ºi care poartã numele de “Festivalul oamenilor de zãpadã”. Întrecerea, plinã de haz ºi inventivi-

tate, îi pune pe iubitorii sportului alb la treabã ºi le pune creativitatea în valoare. An de an acest spectacol cu oameni de nea, adunã mii de turiºti, încântaþi sã priveascã sculpturile în zãpadã ale celor mai talentaþi creatori. “ªi anul acesta vrem sã încurajãm creativitatea. Toþi cei care vin sâmbãtã începând cu ora 10,00 la munte ºi construiesc un om de zãpadã frumos, ori mai puþin atrãgãtor, vor primi premii, diplome, cupe ºi medalii, aºa cum s-a întâmplat în fiecare an. Îi aºteptãm pe toþi la

Straja”, spune Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei. În 2010 a fost creat unul dintre cei mai mari oameni de zãpadã în Straja, acolo unde creaþia unor tineri a depãºit 8 m în înãlþime,iar în acest an organizatorii se aºteaptã la figurine cât mai inedite,pe care sã le premieze. Însãºi festivitatea de premiere e o distracþie în sine,pentru cã fiecare îºi susþine în aplauze ºi hohote de râs creaþia. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Activiºtii ecologiºti de la Agent Green i-au chemat în judecatã pe reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului ºi cei ai Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara pentru anularea acordului de mediu. În plus, cer ºi anularea celorlalte acte ºi avize care au stat la baza emiterii acordului de construcþie a DN 66A prin grupa munþilor Retezat – Godeanu. „ANPM nu a dat curs plângerii noastre prealabile, iar domnul Borbely, ministrul Mediului, nu ºi-a þinut cuvântul atunci când a promis publicului larg cã legislaþia de mediu va fi respectatã. Aºadar, am epuizat toate cãile posibile pentua opri construcþia DN 66A pe cãi amiabile. Este jenant cã am ajuns sã apãrãm Retezatul în instanþã de Guvernul României, care îºi încalcã propria legislaþie de mediu”, a declarat Gabriel Pãun, preºedintele Agent Green. Organizaþiile de mediu acuzã oficialii pe care i-au chemat în judecatã cã au fraudat studiul de impact ºi cã au ignorat complet contrastudiul de biodiversitate realizat de specialiºti, la solicitarea activiºtilor de mediu, care

afara legalitãþii încã din faza pralabilã de informare a publicului, în legãturã cu care s-ar fi minþit. Anunþurile date în acest sens se refereau la cu totul alt beneficiar decât cel real, aºa cã nu s-au respectat condiþiile legale privind acordarea avizului de mediu. Iar studiul de impact ar fi trebuit fãcut pentru întregul drum, care strãbate mai multe judeþe ºi are mai multe tronsoane, nu fagmentat, aºa cum s-a întâmplat. Campania celor de la Agent Green împotriva construirii DN 66A a început încã din 2006, odatã cu realizarea celui de-al doilea tronson, care traversa Parcul Naþional Retezat. Protestele activiºtilor sau tabãra de rezistenþã organizatã pentru o lunã de zile în 2010 în zona Câmpuºel nu i-au oprit însã pe cei responsabili sã continue lucrãrile ºi, acum, sã dea aviz de mediu. Car men COSMAN


2012-2-2