2012-2-10 by Romwald Chezu

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 60

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 februarie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

“MISERUPISM“ de medic de la SUP

ªi sindicaliºti, dar ºi angajaþi la unitãþile miniere! iderii minerilor din L Valea Jiului reuºesc sã „sugã la douã oi” ºi sã încaseze atât indemnizaþii de sindicaliºti, cât ºi salariile de la unitãþile miniere unde sunt angajaþi. >>> PAGINA A 3-A

Au trecut 5 ani de la moartea fostului

primar al municipiului Petroºani, Carol Schreter -au împlinit 5 ani de când Carol Schreter a murit. El a fost primar al Petroºaniului douã mandate, iar cei care l-au cunoscut îl regretã. Le lipsesc sfaturile ºi modul propriu de rezolvare al situaþiilor dificile în administraþie.

>>> PAGINA A 5-A Vã invitãm pe toþi cei care sunteþi însufleþiþi de sentimentul înãlþãtor al iubirii sã participaþi, alãturi de noi, la o manifestare culturalã de excepþie prilejuitã de

“ZIUA ÎNDRÃGOSTIÞILOR” Marþi, 14 februarie, la ora 17.00, la Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã,, ne va încânta formaþia

PROCONSUL. Vã chemãm pe toþi cei care sunteþi îndrãgostiþi sã vã bucuraþi de aceastã sãrbãtoare. Sã învingem frigul de afarã prin cãldura din sufletele noastre!

PAGINA 11

Vã aºteptãm cu drag, Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

COMEMORÃRI Luna aceasta se împlinesc 20 de ani de când au trecut în nefiinþã dragii noºtrii pãrinþi, socrii, bunici ºi strãbunici ªARDI IOAN ºi ªARDI ROZALIA. ROZALIA Dumnezeu sã-i odihneascã!

DECESE Familia Gabriel Lungu regretã trecerea în nefiinþã a doctorului ION CIOBESCU ºi este alãturi de familia îndureratã. Dumnezeu sã îl ierte!

Condoleanþe sincere ºi ajutor de la Bunul Dumnezeu pentru familia îndoliatã ca sã poatã depãºi pierderea celui care a fost ION CIOBESCU Primarul municipiului Lupeni Cornel Resmeriþã Dumnezeu sã-l odihneascã!

Colectivul cadrelor medicale de la Spitalul Municipal Lupeni regretã dispariþia prematurã a celui care a fost doctor ION CIOBESCU ºef secþie chirurgie Amintirea lui va rãmâne veºnicã în sufletele noastre. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Managerul Spitalului Municipal Lupeni, Doru Neamþu regretã profund trecerea în nefiinþã a celui ce-a fost un specialist desãvârºit, ION CIOBESCU ºi transmite sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANGAJARE S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:

Director:

- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Supremaþia lui Bourne 22:45 Campionul strãzii 0:45 Supremaþia lui Bourne (r)

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 E greu sã uiþi 22:15 Legea strãzii 0:15 E greu sã uiþi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Omul orchestrã (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Domnului profesor, cu dragoste II 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Evadatul 23:00 Ofiþer ºi gentleman 1:45 Evadatul (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºi design 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Luptã în câmp deschis 23:45 Trãsniþii - Redifuzare 1:00 Trãdaþi în dragoste Redifuzare

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã 23:10 Ca ºi mort... 0:50 Concert: Keane Live at the 02

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

ªi sindicaliºti, dar ºi angajaþi la unitãþile miniere! L

iderii minerilor din Valea Jiului reuºesc sã „sugã la douã oi” ºi sã încaseze atât indemnizaþii de sindicaliºti, cât ºi salariile de la unitãþile miniere unde sunt angajaþi.

Chiar dacã nu mai au contractele de muncã suspendate, cum se întâmpla pânã nu de mult, beneficiazã, încã, de prevederile generoase ale Contractului Colectiv de Muncã, negociat chiar de ei cu reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. ªi sindicaliºti de frunte, dar ºi angajaþi ai unitãþilor miniere. Aºa se întâmplã în Valea Jiului, unde liderii minerilor se împart între activitatea sindicalã ºi cea de angajat la minã. Deºi sunt mai des

vãzuþi la sediul CNH – mai ales în perioada negocierilor CCM – decât la unitãþile miniere unde lucreazã, liderii minerilor din valea Jiului figureazã, totuºi în ambele pãrþi cu activitate normalã ºi încaseazã chiar ºi bani din ambele pãrþi. Încã de prin 2008, liderii de sindicat au avut contractele de muncã suspendate. Puteau trãi liniºtiþi cu banii pe care îi primeau de la Companie, adicã o cotã de 5,8 la mie – redus apoi în 3,9 la mie – din fondul de salarii la nivel de Companie. De exemplu, la nivelul anului 2010 Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului beneficia de vreo 70.000 de lei din acest fond. Banii se acordau pe baza unui protocol încheiat între sindicate ºi administraþia minierã. Problemele au apãrut în

momentul în care Curtea de Conturi a decis cã acest fond este ilegal, în 2010. Deºi au câºtigat în instanþã procesul intentat organelor de control financiar, sindicaliºtii au rãmas tot fãrã aceºti bani, pentru cã CNH nu a mai avut resursele financiare necesare, ºi au fost nevoiþi sã se descurce doar cu banii strânºi din cotizaþii. O sumã infimã comparativ cu cea cu care erau obiºnuiþi, iar în consecinþã liderii s-au întors la lucru. „Nu mai au contractele suspendate din momentul în care au rãmas fãrã fondul de la CNH”, au declarat oficialii Companiei.

revederile CCM îi salveazã

De exemplu, preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº – acum pensionar – s-a

Uite chinezii, nu-s chinezii

CNH pierde locul întâi în topul datornicilor

oaca delegaþiilor sau joaca autoritãþilor publice creeazã confuzii la nivel de comunicare.

ompania Naþionalã a Huilei a reuºit sã piardã locul întâi în topul datornicilor la bugetul de stat, pentru prima datã în ultimii ani.

Conform ultimelor date prezentate de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF), Compania Naþionalã de Cãi Ferate - CFR SA trece pe primul loc cu o datorie restantã cãtre bugetul de stat care depãºeºte 2,2 miliarde de lei (peste 500 de milioane de euro). În acelaºi timp, CNH figura la finele anului trecut cu obligaþii restante la bugetul de stat în valoare totalã de 1,95 miliarde de lei (aproximativ 450 milioane de euro). De remarcat este ºi faptul cã anul trecut Compania Naþionalã a Huilei s-a descurcat fãrã niciun ajutor de la stat, ºi asta datoritã abilitãþilor manageriale ale actualei conduceri a companiei, ºi a managementului practicat, care ar putea fi predat chiar ºi în cãrþile de economie politicã. Mai mult, CNH a reuºit sã

întors la mina Uricani, Bebe Nica – copreºedinte al Sindicatului „Muntele” este angajat al EM Lupeni, unde conduce sindicatul, Adrian Jurcã este angajat la EM Livezeni, iar Tiberiu Cozma la Mina Lonea, fiind de asemenea lider de sindicat. Practic ar avea ºia ctivitate minierã, dar ºi sindicalã. Cum se împart? Explicã chiar Bebe Nica: „Ne descurcãm foarte bine. În momentul în care suntem la negocieri, benefciiem de prevederile Contractului Colectiv de Muncã, în baza cãruia avem dreptul la 5 zile pe lunã. Când suntem la Bucureºti, suntem în delegaþie”. Altfel spus, sunt salvaþi tot de CCM, pe care, de altfel, ei l-au negociat cu administraþia minierã, care a fost de acord pânã la urmã cu aceste prevederi. Car men COSMAN

creascã ºi producþia de cãrbunã pe care o livreazã cãtre termocentralele Mintia ºi Paroºeni.

uila zgândãreºte piaþa energeticã

Cantitatea de cãrbune care va fi furnizatã cãtre Termocentrala Paroºeni este suficientã pentru aceastã lunã, pretinde conducerea termocentralei. “Cele 64 de mii de tone sunt suficiente. Încã mai avem pe stoc 18 mii de tone”, declarã Doru Viºan, director SE Paroºeni. Pentru luna în curs preþul cãrbunelui din Valea Jiului se vinde la 75 de lei gigacaloria. Luna viitoare, însã, vor fi reluate negocierile privind preþul la care va fi livratã huila. “Luna martie va face obiectul

altor discuþii ºi analize de piaþã. Încã nu ne putem pronunþa asupra preþului cu care va fi cumpãratã huila. Vor urma discuþii din nou la Ministerul Economiei”, a mai precizat Viºan. Recent, reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei ºi cei de la Paroºeni au încheiat un act adiþional prin care Compania va furniza 64 de mii de tone de huila termocentralei ºi 96 de mii de tone la Electrocentrale Deva. Compania sistase furnizarea cãrbunelui la începutul lunii februarie pe fondul unor neînþelegeri prinvind preþul cãrbunelui. Raul IRINOVICI Marius MITRACHE

O delegaþie chinezã trebuia sã soseascã, ieri, la Petroºani pentru a discuta cu reprezentanþii din minerit problemele din domeniu. Aceasta se pare ca nu a mai ajuns la destinaþie pentru cã nu este interesatã de mineritul din Valea Jiului, ci de ... oi ºi de pieile acestora. Mai mult, subprefectul judeþului Hunedoara, Marius Szabo a precizat cã deplasarea delegaþiei la Petroºani nici nu a fost luatã în discuþie. “Nu a fost abordatã problema ca delegaþia sã se deplaseze ºi la Petroºani. Cei doi au venit doar pentru importarea de piei ºi realizarea unei fabrici în judeþul Hunedoara”, declarã Szabo. Dar însã pentru a promova ºi potenþialul din Valea Jiului, reprezentanþii Prefecturii le-au pregãtit chinezilor ºi o mapã prin care

sunt dispuºi sã vândã orice, adicã materia lemnoasã care este din belºug ºi turismul, care nici aºa încã nu este suficient de dezvoltat. “Le-am oferit reprezentanþilor chinezi o mapã prin care se prezintã exploatarea lemnului ºi turismul din Valea Jiului. Se pare cã au fost interesaþi”, mai spune subprefectul. În Valea Jiului a mai fost o delegaþie de chinezi în cursul anului trecut. Au venit, au vãzut ºi au plecat, fãrã însã a mai veni cu acþiuni concrete care sã fie adaptate în zonã. Raul IRINOVICI

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

S-au redus orele pentru aproape 2.000 de copii A

proximativ 2.000 de elevi din judeþul Hunedoara au cursurile reduse la jumãtate, din cauza gerului.

Se încãlzesc cu lemne, dar acestea au fost cumpãrate ude, aºa cã în sãlile de clasã temperaturile nu sunt cele optime pentru desfãºurarea orelor de curs în condiþii normale. În

consecinþã, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au decis reducerea, la jumãtate, a orelor în mai multe instituþii de învãþãmânt din judeþ. O decizie în acest sens a fost luatã pentru Grupul ºcolar Minier din Lupeni, Centrul de Pedagogie Curativã Lupeni, Colegiul Naþional „Avram Iancu” ºi ªcoala Generalã „Horea Cloºca ºi Criºan”, ambele din Brad, dar ºi la ºcoala din Ciungu Mare – comuna Romos. „În aceste

Temperaturile scãzute i-a trimis la spital erul trimite din nou hunedorenii în spital sau în adãposturile de noapte pentru sãraci. Pânã acum 28 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, datoritã hipotermiei.

În numai 24 de ore, Serviciul de Ambulanþã Judeþean Hunedoara a transportat o persoanã afectatã de temperaturile scãzute în unitatea de primiri urgenþã de la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. De asemenea, în unitãþile de

primiri urgenþe s-au prezentat singure douã persoane, reprezentând cazuri sociale, pentru a se adãposti de frig la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. Din data de 27 ianuarie, de la instituirea codului portocaliu de ger, ºi pânã în prezent la nivelul judeþului Hunedoara, Serviciul de Ambulanþã Judeþean a transportat un numãr de 34 de persoane în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã din care 28 au avut nevoie de îngrijiri datoritã hipotermiei. Totodatã, 30 persoane fãrã adãpost s-au prezentat singure la unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã. Totodatã, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate trei decese prin hipotermie, douã dintre persoanele decedate fiind gãsite pe raza municipiului Lupeni, iar un altul în Uricani. În judeþul Hunedoara a fost instituit codul galben de ger. Car men COSMAN

cazuri cursurile au fost reduse. Nu avem unitãþi de învãþãmânt unde cursurile sã fie sus-

pendate”, a subliniat inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru

Lãutaru. Reprezentanþii ISJ Hunedoara þin în permanenþã legãtura cu directorii unitãþilor de învãþãmânt din judeþ, pentru a vedea dacã sunt elevi care, din cauza condiþiilor meteorologice, nu au putut ajunge la ºcoalã, dar ºi pentru a nu exista probleme mai grave, cum ar fi ca elevii sã rãmânã înzãpeziþi în drum spre ºcoalã. Car men COSMAN

Investiþii, cu buget mic paServ Valea Jiului îºi propune ca ºi în acest an sã realizeze noi investiþii la infrastructurã de apã. Potrivit reprezentanþilor de la societatea de furnizare a apei din Valea Jiului valoarea lucrãrilor care vor fi realizate în acest an este estimatã la suma

700 de mii de lei, miliarde de lei vechi. “Lucrãrile propuse a se realiza din surse de Întreþinere, Înlocuire, dezvoltare sunt în valoare de 752 de mii de lei”, afirmã reprezentanþii ApaServ Valea Jiului. Mai mult, a fost stabilit ºi bugetul de venituri ºi chetuieli al societãþii. Valoarea veniturilor este estimatã la 23.5 de

milioane de lei. Suma reprezintã un target care va fi atins în cursul acestui an. ªi nivelul cheltuielilor a fost stabilit la aproape 23 de milioane de lei. Ca ºi la celelalte instituþii, ºi reprezentanþii societãþii promit investiþii în cursul acestui an. Una dintre acestea este la Vulcan care face referire la înlocuirea unei aducþiuni de apã. Raul IRINOVICI

2 lei pentru SMURD iecare ceteatean din judeþul Hunedoara a contribuit cu doi lei Salvital. Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat aproape un milion de lei pentru Salvital, adicã pentru asociaþia sub aripa cãreia

funcþioneazã serviciul SMURD din judeþul Hunedoara. Conform datelor de la CJ Hunedoara, pentru anul 2012 a fost alocatã suma de 915.864, bani care reprezintã contribuþia celor 457.932 de locuitori ai judeþului. Banii provin din impo-

zitul pe cap de locuitor. Suma alocatã de Consiliul Judeþean Hunedoara reprezintã contribuþia anualã pentru finanþarea cheltuielilor de organizare, funcþionarea ºi dezvoltarea asociaþiei ºi a SMURD din judeþul Hunedoara. Mai mult, CJ Hunedoara a aprobat ºi alocarea sumei de 4000 de lei care

reprezintã cotizaþia instituþiei judeþene cãtre asociaþie. Conform actului constitutiv al asociaþiei, mai multe administraþii publice fac parte din acest cerc, însã nu toate îºi actita cotizaþia. Cel mai mare datornic cãtre Salvital este administraþia localã de la Lupeni. Edilul Cornel Resmerita refuzã însã sã îºi achite dãrile. Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

Au trecut 5 ani de la moartea fostului

primar al municipiului Petroºani, Carol Schreter -au împlinit 5 ani de când Carol Schreter a murit. El a fost primar al municipiului Petroºani douã mandate, iar cei care l-au cunoscut îl regretã. Le lipsesc sfaturile ºi modul propriu de rezolvare al situaþiilor dificile în administraþie.

“Îmi revine trista misiune de a vã anunþa cã primarul Carol Schreter a încetat din viaþã în urmã cu aproximativ 30 de minute”. Aºa a fost fãcut anunþul trecerii în nefiinþã a fostului primar, la data de 9 februarie 2007, anunþ fãcut de cãtre Gheorghe Barbu, pe atunci Ministru al Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. S-a întâmplat într-o vineri, la finalul unei conferinþe de presã. Vestea a cãzut ca un trãsnet asupra tuturor celor prezenþi în salã atunci ºi nimãnui nu îi venea sã creadã. Primarul Carol Schreter venise în dimineaþa zilei de 9 februarie la Spitalul din Petroºani pentru o ºedinþã de hemodializã. Atunci, medicii care l-au îngrijit, au declarat cã

în timpul sedinþei, el a suferit un infarct miocardic acut care, în ciuda intervenþiilor de resuscitare, i-a fost fatal. Decesul a fost consemnat la ora 12 ºi 15 minute. Acum, amintirea sa este încã vie în

memoria oamenilor care l-au cunoscut. “Carol Schreter a fost un om deosebit ºi aceastã apreciere a venit din partea întregii comunitãþi de-a lungul activitãþii sale profesion-

Nu ne daþi consilier,

NU VÃ DÃM BUGET! am aºa s-ar putea traduce reacþia consilierilor PNL de la Vulcan, care au pãrãsit ieri ºedinþa ordinarã dupã ce PD-L-iºtii nu au validat mandatul noului consilier PNL Cristina ªtefania Ijac.

Dacã pentru PD-L , preºedinta de ºedinþã a avut public o explicaþie, PNLiºtii (ºi apoi PSD-iºtii ºi PRM-istul Dorel ªchiopu) au lãsat loc pentru mai multe interpetãri ºi analize ale reacþiei lor. În primul rând alegerea lor de a pleca chiar atunci când ar fi trebuit sã se hotãrascã bugetul local pentru 2012, aduce cel puþin o observaþie: aceea cã pãrãsirea sãlii de ºedinþã pentru nevalidarea consilierei PNL-iste ar fi fost aºteptatã ºi folositã de reprezentanþii opoziþiei, pentru a bloca activitatea administraþiei vulcãnene, prin nevotarea bugetului local. Dacã pentru consilierii PNL aceastã decizie exprimatã de ºefa de grup Alina Cârstoiu ar putea avea o acoperire prin reacþia emoþionalã pe care au avut-o ca urmare a nevalidãrii colegei lor, în cazul consilierilor locali PSD lucrurile sunt

confuze, în condiþiile în care la aceeaºi ºedinþã, ei au primit votul tuturor colegilor de consiliu ( ºi PD-L ºi PNL ºi PRM ) pentru validarea noului consilier Dan Petculescu. Însã odatã vãzuþi cu sacii în cãruþã, la ordinul telefonic transmis de ºeful organizaþiei PSD Marin Coltescu consilierului Cristian Meriºanu, aceºtia s-au ridicat ºi au plecat. Cel mai derutat a fost proaspãtul consilier Dan Petculescu, care a simþit din nou cã prezenþa lui în Consiliul Local Vulcan nu este de bun augur; omul era motivat sã îºi intre în rol, sã voteze proiecte pentru binele cetãþenilor, rol pe care colegii lui de partid ºi de consiliu l-au ignorat, obligându-l prin disciplina de partid sã se alinieze ordinelor primite. Dacã-i Ordin,

ale. Eu am avut, pe lângã aceastã colaborare deosebitã, ºi o relaþie mai apropiatã din punct de vedere uman. A însemnat foarte mult pentru mine, atât în cariera profesionalã, dar ºi în formarea

cu plãcere! ... ar fi trebuit sã fie rãspunsul - tot emoþional al acestuia... însã pe faþa noului consilier local s-a putut citi atât dezamãgirea de a nu putea fi (în sfârºit) în drepturi (de facto), cât ºi întrebarea legatã de înþelepciunea hotãrârii colegilor sãi. Mimetismul deciziilor l-a molipsit rapid ºi pe Dorel ªchiopu, care probabil ieri ºi-a pierdut ultima picãturã de verticalitate pe care o mai avea în faþa electoratului vulcãnean. Niciodatã în activitatea sa de consilier local nu a putut fi vãzut mai încurcat, mai timorat ºi mai jenat sã se supunã modelului USL. Cu mâna (realmente) tremurândã, cu un uºor tremolo ºi în voce ºi probabil cu memoria intactã a ultimelor angajamente (neonorate) fãcute pentru binele cetãþenilor Vulcanului, acesta a apãsat pe butonul microfonului ca sã se poatã face auzit ºi a declarat cã nu mai poate rãmâne la dezbaterea bugetului ºi a celorlalte proiecte de hotãrâri care ar fi putut pune pe fãgaº normal administraþia din Vulcan. Pe termen foarte, foarte scurt, decizia de ieri a consilierilor PSD, PNL ºi PRM de la Vulcan, poate fi triumfalã. Pe termen mediu ºi lung, reacþia lor are un cost pe care doar un jucãtor de ºah foarte bun îl poate intui. Într-o logicã simplã, regele poate sacrifica uneori toate piesele de pe tabla de ºah pentru a rãmâne încã o vreme în viaþã. Într-o logicã ºi mai

mea ca om ”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, care i-a succedat lui Carol Schreter la cârma municipiului, mai spune cã îºi aduce aminte de felul propriu în care acesta rezolva problemele. “Sunt multe lucruri pe care le-am învãþat de la el. Avea un talent deosebit în a spune lucrurile în aºa fel încât sã nu te simþi frustrat sau supãrat în momentul în care îþi vorbea. Dacã înþelegeai ce vroia sã-þi transmitã era bine, dacã nu, era o pierderea ta”, a mai spus Iacob Ridzi. Carol Schreter s-a nãscut la data de 1931. A fost primar al municipiului Petroºani pe parcursul a douã mandate: între - din partea Partidului Alianþa Civicã, iar între - din partea. Profesia sa a fost aceia de inginer, iar înainte de a fi primar a condus mai multe exploatãri miniere din Valea Jiului. Dupã trecerea în nefiinþã, în memoria sa, parcul Central Petroºani a fost numit parcul Carol Schreter, la fel ºi strada pe care el a locuit Luiza ANDRONACHE

simplã, consilierii opoziþiei de la Vulcan au ºansa sã dea administraþiei – tot din Vulcan- un buget local ºi cetãþenilor Vulcanului un sentiment de stabilitate ºi de normalitate peste câteva zile, când va fi convocatã o nouã ºedinþã (extraordinarã ). În caz contrar ei vor fi obligaþi cel puþin moral sã îºi asume imposibilitatea derulãrii normale a activitãþii din Primãrie din cauza lipsei bugetului, care poate avea consecinþe negative la nivelul întregii comunitãþi prin blocarea tuturor plãþilor bugetare, inclusiv cele ale salariilor profesorilor, asistenþilor sociali ºi furnizorilor de servicii publice fãrã de care localitatea ar intra în haos. Gabriela RIZEA

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Liceenii spalã obrazul pãtat al consilierilor locali din Petrila Bine, e prea scump, dar sã fi venit cu ceva în loc, tot la acelaºi nivel de calitate sau mai mult, cu un preþ mai bun. Sã fi zis: uite aducem noi Abba, sã zicem, dar cu 2000 de euro ºi era ok. Dar nu au vrut nimic. Nici de aceºti elevi nu le pasã, de parcã nu sunt copiii contribuabililor noºtri, apoi locuitorii Petrilei nu au avut parte, aºa cum au avut cei din localitãþile Vãii Jiului de spectacole, revelioane în aer liber pentru cã au fost respinse. Chiar aºa? Sunt ultimii oameni? Oare chiar nu meritã? Bine cã le pasã de Egipt ºi Creta. Am vãzut îndãrãtnicie, rea voinþã, rãutate…” – a declarat supãrat viceprimarul liberal Constantin Ramaºcanu.

levii Liceului „Constantin Brâncuºi” Petrila vor spãla obrazul, de politicieni pãtaþi, al consilierilor locali, care nu sunt interesaþi decât de populismul ieftin ºi de frumoase excursii în Egipt ºi Creta. Elevii vor strânge bani pentru spectacolul de inaugurare a modernei Case de Culturã. Comitetul de iniþiativã al liceenilor a luat fiinþã dupã respingerea hotãrârii ca trupa Proconsul sã concerteze la Petrila.

O parte dintre bobocii Liceului „Constantin Brâncuºi” Petrila, care nu au reuºit sã-ºi organizeze balul bobocilor, au mizat pe spectacolul de inaugurare a Casei de Culturã, care a fost renovantã pentru prima datã dupã circa 60 de ani. Dar mult trâmbiþata „frãþietate” dintre PSD, PNL, PC, adicã USL, nu funcþioneazã la Petrila, pentru cã a respins proiectul de hotãrâre iniþiat de colegul de alianþã, liberalul Constantin Ramaºcanu, pentru finanþarea unui spectacol de þinutã la Petrila, susþinut de trupa Proconsul. Oraºul în care nu se întâmplã nimic, cultural, pentru contribuabilii sãi, este vestit însã pentru interesul edililor locali cu privire la excursii prin Egipt, Creta ºi alte zone exotice, prin certuri de genul „Gicã contra” în

detrimentul comunitãþii.

ine cã le pasã de Egipt ºi Creta”

„B

Viceprimarul Petrilei ºi preºedintele organizaþiei locale a PNL, Constantin Ramaºcanu, s-a implicat serios în renovarea Casei de Culturã, susþinut fiind de primarul Ilie Pãducel. Profitând de faptul cã trupa Proconsul va concerta la Lupeni, de Ziua Îndrãgostiþilor, liberalul a propus primarului iniþierea unui proiect de hotãrâre pentru a finanþa un concert al renumitei trupe având în vedere un triplu scop.

ªi fiindcã logistica unui concert de salã era mult mai ieftinã ca aceea din aer liber, plus cã Proconsul are deja un contract antamat în Valea Jiului, cei doi edili au considerat cã este un adevãrat chilipir pentru a împuºca trei iepuri dintr-o loviturã la înalte standarde: inaugurarea Casei de Culturã, întâmpinarea zilei îndrãgostiþilor autohtone – Dragobete ºi o surprizã fãcutã liceenilor, care nu au avut parte de un bal al bobocilor, tinerilor ºi locuitorilor Petrilei în general. Primarul PDL-ist Ilie Pãducel a fost de acord cu aceastã idee, dar colegii de coaliþie ai viceprimaru-

lui liberal au votat in corpore împotrivã, invocând criza. „Am avut o discuþie mai hotãrâtã cu colegii din coaliþie, respectiv cu Gheorghe Bobar. Am spus cã am fãcut o Casã de Culturã de invidiat ºi nu o folosim. Eu ºi colegii mei vom susþine în continuare ca Petrila sã beneficieze de acþiuni de calitate. PSD, PRM ºi PNG nu au votat. Acesta este un populism ieftin. Au spus cã fac afaceri pãrându-lise suspect faptul cã trupa Proconsul a acceptat sã concerteze cu o treime din preþul lor normal, dar totuºi li s-a pãrut mult 3.000 de euro fãrã TVA.

u-mi amintesc sã fi „N funcþionat vreodatã USL” Pe de altã parte, preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar, recunoaºte cã USL nu funcþioneazã la Petrila cu ºtiinþa responsabililor politici judeþeni. În ce priveºte aceastã hotãrâre, mai precis respingerea ei, liderul PSD a declarat cã se poate organiza un concert cu bani mult mai puþini ºi cã tentativa acelui proiect a avut un iz de afacere în interes personal. „O formaþie de talia Proconsul poate fi adusã ºi pe o sumã mai micã. Apoi Dragobete este o sãr-

bãtoare care este marcatã în zona Munteniei, dar chiar ºi aºa, nu corespundea data, era mult prea devreme. Era ceva de genul: hai s-o punem de-o afacere. În plus, în condiþiile în care atunci când s-a votat bugetul local, s-a precizat clar cã este un buget de crizã. Chiar ºi Consiliul Judeþean are cu 30 la sutã mai puþin la buget pe acest an. Eu mã gândesc ca la buzunarul meu, trebuie sã fim buni administratori. Uite, ãºtia 200 de milioane îi putem da la construcþia grãdiniþei, pentru cã, se ºtie, copiii noºtri merg la Petroºani la grãdiniþe. Problema este cã au promis elevilor ºi acum este jenant. Sã fim serioºi, cum sã votez o asemenea hotãrâre când contractul cu formaþia Proconsul a fost semnat înainte de ºedinþa Consiliului Local. Aºa ceva nu se face pe bani publici. Pot colabora ºi colaborez cu mare deschidere, dar nu vreau sã fiu pãrtaº la prostii, nu vreau ca aceste lucruri sã se facã cu girul meu. Cât despre USL la Petrila nu-mi amintesc sã fi funcþionat vreodatã” – a declarat Gheorghe Bobar, preºedinte PSD Petrila.

iceeni au preluat L iniþiativa în folosul comunitãþii La Liceul „Constantin Brâncuºi” din Petrila, elevii boboci ºi cei din an terminal, organizatori de baluri pentru nou veniþii în liceu, s-au constituit într-un comitet de iniþiativã pentru a strânge banii necesari unui spectacol de þinutã care sã inaugureze sala de spectacole a modernei Case de Culturã, ocazie cu care

sã-ºi marcheze ºi balul, dar sã ºi ofere petrilenilor un moment de destindere ºi recreere. Ideea s-a nãscut dupã ce au vãzut modul de lucru al consilierilor locali, refuzul lor la tot ºi toate, de parcã ar fi o ruºine ca acestã colectivitate a Petrilei sã mai ºi zâmbeascã, sã-ºi mai însenineze sufletul dupã ani ºi ani de doliu adus de accidentelei minei, de sãrãcie ºi izolare. Este vorba de un comitet de iniþiativã în care sunt reprezentate cinci clase a XII-a ºi cinci clase de a IX-a, comitet coordonat de Timeea Vass. Liceeni vor merge din poartã în poartã pe la posibili sponsori, dar vor contribui ºi personal cu sume de bani. Astfel, consilierii locali ai Petrilei vor fi cu adevãrat umiliþi de tinerii care îºi doresc un oraº în rând cu lumea civilizatã, oraº care s-a remarcat doar prin scandalurile din ºedinþele consiliului local, ale unor consilieri care propovãduiau grija banului public, dar care au fost surprinºi prin lumea largã distrându-se pe banii pãrinþilor lor. Ileana FIRÞULESCU

Legea care schimbã internetul scoate oamenii în stradã!

Am dat peste un event interesant, în „pas cu moda”, sã zicem, deoarece toatã lumea deja a auzit de acel ACTA. Ei bun, nici petroºãnenii nu stau cu mâinile în... buzunarele goale ºi au anunþat pe o paginã de facebook cã vor ieºi în stradã. Da!

Astfel ne exprimãm solidaritatea faþã de celelalte þãri din Uniunea Europeanã participante la manifestaþie. Vã aºteptãm la construcþia unui viitor comun bazat pe libertatea de exprimare! Dacã nici A.C.T.A. nu vã scoate în stradã atunci mã întreb ce? Abia aºtept ziua de 11 februarie 2012 sã vãd cat de mult vã pasã. Suntem adolescenþi, dacã noi, acum, nu vom ieºi în stradã, nimeni nu o va face!” se menþioneazã pe respectiva paginã de facebook. Protestul paºnic de la Petroºani care se anunþã, se va desfãºura în faþa Casei de Culturã, ºi va începe simultan în toatã þara.

acã nici A.C.T.A. nu vã scoate în stradã atunci mã întreb ce?

rotestul, în P þarã ºi în lume

um stau eu pe facebook de vreo câþiva ani... (da, dacã mã întrebaþi, mai ºi lucrez) vãd cum acest site de socializare este o realã sursã de subiecte pentru (acum sã recunoaºtem!) cei mai mulþi dintre jurnaliºti mai de birou sau de... teren. Aºa aflu tot felul de „event-uri” cum se zice mai nou.

La Petroºani, se pregãteºte o miºcare împotriva ACTA ºi invitaþia la eveniment, afiºatã pe pagina de facebook al unui „anonymous” Kurokawa Taku sub numele de „Petroºani spune NU -ACTA! Invitã-þi prietenii!” ar urma sã aibã loc sâmbãta, 11 februarie 2012, începând cu orele 17.00. “Sâmbãtã, 11 Februarie 2012, vã a??teptãm în stradã, începând cu ora 17:00 pentru a protesta într-un mod pa??nic ??i creativ împotriva A.C.T.A..

Exact la aceeaºi orã ºi în aceeaºi zi cei responsabili de prostest vor striga adunarea ºi în oraºe precum Alba Iulia, Deva, Timiºoara, Arad, Bacãu, Bucureºti, Constanþa, ºi lista poate continua. Nici pe plan internaþional acest eveniment nu va fi trecut

cu vederea, astfel cã, la acest protest au anunþat cã se alãturã þãri printre care Franþa, Belgia, Londra, Germania, Suedia, Bulgaria, Italia, Ungaria, Austria ºi câteva state din America. Protestele împotriva ACTA, în lume pe 11 februarie le puteþi urmãri aici: http://maps.google.com/maps/ms?msid =212120558776447282985.0004b7b 33e16f13c710c7&msa=0&ll=50.40151 5%2C11.074219&spn=79.220963%2 C214.277344

paniile private, incapabile sã îºi protejeze propriile lor bunuri. ACTA nu e musai un acord rãu, doar cã în forma lui actualã, cu specificaþiile foarte generale, poate duce la abuzuri foarte grave. Problema ºi mai gravã va fi implementarea lui ºi modul în care autoritãþile noastre vor considera de cuviinþã sã îl punã în practicã”, a mai precizat acesta.

pe faþã A CTA, ºi pe dos

ãreri pro ºi contra

“Eu sunt pro ACTA! Mai citiþi ºi vedeþi tot adevãrul. Si acum în România este lege împotriva la ce protestaþi voi, dar nu se prea aplicã, vrei totul free?”, semneazã pe pagina evenimentului Law Gaby Un anume Lolec Bolec nu se lasã mai prejos decât comentatorul dinainte ºi dã replica: “Crezi cã numai românii protesteazã împotriva ACTA? Restul oamenilor de pe planetã nu o fac? Sau suntem mai tâmpiþi cã protestãm, în loc sã înghitem toate mizeriile” *** “Pe mine nu mã deranjeazã faptul

cã va trebui sã plãtim pentru muzicã, jocuri, softuri etc. E normal sã fie aºa, pentru cã cineva a muncit pentru ele. Dar din moment ce statul nu plãteºte un jandarm sã stea la uºa mea ºi sã îmi pãzeascã apartamentul de potenþialii hoþi, nu ºtiu din ce motiv ar avea dreptul sã mã considere din start pe mine un potenþial hoþ ºi ca atare sã îmi monteze un « jandarm » în calculator pentru a proteja bunurile nu-ºtiu-cui”, spune un

utilizator facebook. Acesta mai susþine cã pânã la urmã, orice om ºi orice companie, dincolo de taxe ºi impozite, este responsabil/ã de modul cum îºi protejeazã bunurile “Pentru astfel de bunuri care se menþioneazã în tratatul ACTA existã deja legi, o grãmadã chiar, referitoare la copyright, ™, drepturi de autori, patent, brevet, etc. Nu trebuie sã plãtesc eu statul sã facã pe detectivul pentru com-

În avanposturile ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerilor) s-au aflat Japonia ºi Coreea de Sud, þãri care au urmãrit sã-ºi protejeze progresele uriaºe în tehnologie. E un acord de care nu s-a ºtiut mare lucru ºi, în jurul lui, s-au creat teorii ale conspiraþiei ºi interpretãri populiste. ACTA vizeazã protejarea proprietãþii intelectuale pe trei domenii: contrafaceri fizice (produse de larg consum piratate), conþinutul cu drept de autor pe Internet (filme, muzicã, show-uri TV, competiþii sportive etc.), contrafaceri generice, ieftine, care copiazã formulele produselor originale. E cea mai controversatã arie de acþiune a acestui tratat, ACTA propunând o modificare esenþialã a legislaþiei internaþionale: providerii pot pãtrunde în interiorul calculatorului unui utilizator, printr-un

script instalat obligatoriu, ºi sã raporteze unei case de copyright ce produs a fost piratat fãrã a fi nevoie de obþinerea unui mandat judecãtoresc. Dacã vezi un film piratat, o casã de copyright este sesizatã ºi te poate pedepsi imediat: þãrile ACTA sunt de acord sã permitã acestei poliþii a Internetului sã-þi fie blocat automat IP-ul, sã fie retrase domeniile site-urilor pirat sau sã þi se impunã plata unor despãgubiri. Prin acest tratat, un utilizator poate fi plecat de acasã iar “Poliþia Internetului” îi poate cãuta în fiºierele din calculator. Aceastã prevedere naºte cele mai multe contestãri. În þãrile cu democraþii neconsolidate, guvernele pot înscena încãlcãri ale legii persoanelor incomode, trãgându-i la rãspundere fãrã ca aceºtia sã aibã vreo vinã. I se imputã tratatului faptul cã pune dreptul de autor mai presus de libertatea de exprimare ºi cã va lãsa dreptul la intimitate în mâinile unor companii private. Pentru protestul anunþat la Petroºani unii au început sã se pregãteacã cu bannere ºi manifeste, dar ºi cu celebrele mãºti “anonymous”. Protestul se anunþã a fi unul paºnic ºi se sperã cã nu vor fi probleme în ceea ce priveºte aceastã manifestare iar la închiderea ediþiei ºi-au anunþat participarea, pe pagina de facebook, peste 500 de persoane.

Geza SZEDLACSEK

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

detrimentul comunitãþii.

ine cã le pasã de Egipt ºi Creta”

„B

Legea care schimbã internetul scoate oamenii în stradã!

acã nici A.C.T.A. nu vã scoate în stradã atunci mã întreb ce?

rotestul, în P þarã ºi în lume

pe faþã A CTA, ºi pe dos

ãreri pro ºi contra

Geza SZEDLACSEK

8 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

Apa poate “cãdea” oricând

inând cont de temperaturile exterioare, dar ºi de seceta din ultimele luni, livrarea apei potabile cãtre cetãþenii din Valea Jiului ar putea avea de suferit în perioada imediat urmãtoare.

Chiar ºi în condiþiile în care regia de apã dispune de o rezervã înmagazinatã în rezervoare… “SC APA SERV dispune de o rezervã de apã înmagazinatã în rezervoare ºi, atunci când situaþia o va impune, va furniza apã potabilã din acele rezervoare care sunt umplute continuu. Totuºi, dacã debitele vor scãdea astfel

încât rezervoarele sã nu mai poatã fi umplute la capacitate maximã, ar putea apãrea ºi ºi unele situaþii – limitã în care s-ar putea sã se impunã restricþionarea furnizãrii apei potabile în localitãþile din zonã. Problema cea mai acutã este înregistratã la Staþia de Tratare a Apei Jieþ, râul Jieþ având un debit foarte scãzut. De aici este

Gerul gãureºte þevile! in cauza gerului ºi a temperaturilor extreme de scãzute, nu puþine au fost blocurile în care þevile de apã rece s-au spart.

Probleme de acest gen au fost înregistrate în toate localitãþile din Valea Jiului, în special, acolo unde uºile scãrilor de bloc nu pot

fi închise. “De-a lungul ultimelor zile,echipele noastre de intervenþie au fost solicitate în toate localitãþile din Vale, de dimineaþa pânã seara târziu, sã ajute la dezgheþarea ºi remedierea defecþiunilor apãrute la conductele de apã. Deoarece Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã ne-a transmis-o avertizare de “cod galben de ger” pânã în data de 12 februarie

2012, îim rugãm pe abonaþi sã încerce sã-ºi protejeze instalaþiile de furnizare a apei potabile, astfel încât sã nu mai existe riscul îngheþului. Noi vom face eforturi pentru a furniza apã pãotabilã, 24 de ore din 24, avem echipe acolo unde situaþia o impune dar, cu toate acestea, mai pot apãrea ºi situaþii – limitã care nu depind de noi”, a declarat Gabriela Gomoi, purtãtor de

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

cuvânt SC APA SERV Valea Jiului SA Petroºani. Numai în ultima sãptãmânã, în toatã Valea Jiului, au fost înregistrate câteva zeci de cazuri de spargere a þevilor de apã rece. Iar reparaþiile nu au fost, deloc, unele puþin costisitoare… Nu pentru regia de apã ci pentru buzunarele cetãþenilor care sunt proprietarii acestora. Mir cea NISTOR

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Patinoarul, fãrã succes atinoarul artificial din Petroºani nu prea mai are succes. Nu de alta dar, la cât e de frig afarã, la cât a nins ºi cum s-au transformat inclusiv trotuarele în patinoare naturale, cine sã mai dea bani pentru o gheaþã artificialã?

Aproape nimeni nu mai vine pentru o orã de distracþie, dar asta se întâmplã ºi din vina gerului persistent. Totuºi, oamenii de la patinoar aºteaptã searã de searã tinerii sã ajungã la ei la gheaþã. Foarte puþini, însã, o ºi fac. „Foarte puþini vin aici. Câþiva tineri care mai ies seara aici, cã e frig ºi în ultimele zile nu a mai ajuns mai nimeni”, spun

cei care locuiesc în zonã. Patinoarul s-a deschis în luna noiembrie a anului trecut ºi, dacã la început era supraaglomerat, acum abia dacã mai vin câþiva curajoºi care îndurã frigul de afarã. Acesta este singurul patinoar creat artificial în Valea Jiului ºi are o suprafaþã de 450 de

metri pãtraþi. Anul trecut, locaþia s-a bucurat de un real succes ºi tocmai de aceea, proprietarii instalaþiei s-au întors aici. Investiþia este 100% privatã ºi doar terenul ºi iluminatul a fost pus la dispoziþie de municipalitate. Diana MITRACHE

furnizatã apa potabilã în Petrila, Lonea ºi zona de Nord a Petroºaniului”, a precizat Gabriela Gomoi, purtãtor de cuvânt SC APA SERV Valea Jiului SA Petroºani. Totuºi, edilii locali au precizat cã nu vor fi înregistrate probleme în livrarea apei potabile cãtre populaþie. Cel puþin, în Petroºani... În cazul în care,

totuºi, vor apãrea disfuncþionalitãþi în livrarea de apã potabilã, reprezentanþii regiei de apã ºi-au luat angajamentul de a anunþa, din timp, populaþia despre eventualele restricþii pentru ca oamenii sã-ºi poatã face rezervele necesare de apã potabilã. Mir cea NISTOR

Codul galben de ger menþine alerta la Primãria Petroºani rimãria din Petroºani, prin serviciile din subordine, se concentreazã pe strângerea persoanelor fãrã adãpost de pe strãzi în aceste zile în care este valabilã avertizarea de cod galben de ger. Potrivit primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, aproape toate „ascunzãtorile” celor fãrã adãpost au fost descoperite, iar, cel puþin pe timp de noapte, cei fãrã adãpost sunt ridicaþi de poliþiºtii locali ºi duºi la adãpostul serviciului social.

„Pânã acum am avut 45 de persoane la adãpost ºi în tot acest timp am identificat 18 locuri în care se refugiau cei care trãiesc pe strãzi. Printre aceºti oameni am avut ºi ºapte persoane care nu aveau domiciliul în Petroºani ºi, dupã ce i-am gãzduit, i-am trimis spre casele lor. Pânã acum nu am avut nici un deces provocat de ger ºi vrem sã ne asigurãm ºi pe perioada de cod galben cã aceste persoane se vor putea adãposti”, a precizat edilul ºef al Petroºaniului. În plus, municipalitatea a încheiat colaborãri cu diferite fundaþii ºi asociaþii care se îngrijesc, în special, de persoanele

vârstnice care nu au aparþinãtori, astfel ca oamenii sã nu rãmânã fãrã alimente ºi provizii din cauza nãmeþilor. „Inclusiv Serviciul de Asistenþã Socialã are identificate aceste persoane ºi ne asigurãm cã nu au probleme, cã au alimente, îngrijire medicalã unde este cazul”, a mai spus edilul ºef al Petroºaniului. Pe de altã parte, chiar dacã avertizarea meteorologilor cu privire la ninsori abundente a fost ridicatã, edilii spun cã ºi-au suplimentat stocurile de material pentru deszãpezire astfel încât sã poatã interveni dacã este cazul. Pânã acum au fost folosite la curãþirea drumurilor din Petroºani peste 150 de tone de nisip ºi 40 de tone de sare. „Prima mãsurã a fost deszãpezirea strãzilor principale ºi apoi am intrat ºi pe cele secundare, astfel cã nu am avut probleme de circulaþie pânã acum”, a spus Tiberiu Iacob-Ridzi. Iarna grea din acest an ar putea bãga municipalitatea la cheltuieli suplimentare, mai ales dacã va mai ninge. „Pânã acum, bugetul alocat pentru deszãpezire în Petroºani nu a fost depãºit, suntem în limita bugetului dar, dacã va mai ninge abundent, sigur îl vom depãºi”, susþin reprezentanþii primãriei. Mir cea NISTOR

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

Profesori fãrã salarii din cauza disputelor politice proximativ 300 de A cadre didactice din municipiul Vulcan nu-ºi vor putea primi salariile astãzi, din cauza faptului cã bugetul local nu a fost votat. Liderii de sindicat spun cã este pentru prima datã în istoria Vulcanului când se întârzie plata salariilor. „Bugetul nu a fost aprobat ºi nu au cum sã fie fãcute plãþi. Dar promisiunile domnului primar sunt cã marþi vor fi fãcute plãþile. Aºteptãm pânã luni, la prânz, sã aflãm ce se întâmplã,

cã va fi o ºedinþã de consiliu local. Dacã nu se va vota, vor fi probleme, mergem peste ei. Vulcanul nu a avut niciodatã probleme cu plata salariilor ºi sperãm ca de aceastã datã sã fie un accident, nu o obiºnuinþã”, a declarat Rodica Dojcsar, secretar general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar Hunedoara. În ochii consilierului local de la România Mare, Dorel ªchiopu, principalul vinovat este primarul Gheorghe Ile ºi a colegilor din PDL. „Nu este vina mea, ci a celor din PDL. Din punctul meu de vedere, primarul poate folosi a doisprezecea parte din bugetul de anul trecut. Eu nu cred cã este

problemã cã nu existã bani, ci singura problemã este dispoziþia primarului. Este lipsã de respect ceea ce se întâmplã în Consiliul local. Dacã va convoca ºedinþa ºi va respecta con-

Peste 1.000 de dosare pentru un judecãtor udecãtorii hunedoreni lucreazã pe bandã rulantã. Un singur magistrat are de soluþionat peste 1.000 de dosare.

Conform datelor oficiale, anul trecut La Tribunalul Hunedoara s-a înregistrat o încãrcãturã medie de 955

cauze/judecãtor. Dintre cele 4 secþii ale Tribunalului Hunedoara cele mai multe dosare de soluþionat au fost pe rolul Secþiei a II-a civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, încãrcãtura medie fiind de 1195 cauze/judecãtor. La Judecãtoria Brad, pentru un singur judecãtor numãrul mediu de cauze repar-

tizate a fost de 1305. La Judecãtoria Deva s-a înregistrat o încãrcãturã medie de 1553 cauze/judecãtor, în timp ce la Judecãtoria Haþeg numãrul este de 810 cauze/judecãtor. În schimb, la Judecãtoria Hunedoara s-a înregistrat o încãrcãturã medie de 1262 cauze/judecãtor, la Judecãtoria Orãºtie s-a înregistrat o încãrcãturã medie de 1124 cauze/judecãtor, în timp ce la Judecãtoria Petroºani s-a înregistrat o încãrcãturã medie de 1192 cauze/judecãtor. De precizat cã numãrul judecãtorilor din Hunedoara este insuficient ºi în organigrama instanþelor de judecatã încã sunt

posturi neocupate. Potrivit raportului de activitate dat ieri publicitãþii, La Tribunalul Hunedoara sunt 4 posturi vacante, în condiþiile în care un judecãtor de la aceastã instanþã este delegat la Curtea de Apel Alba Iulia. Alte 2 posturi vacante de judecãtor sunt la Judecãtoria Deva, la Judecãtoria Hunedoara este un post vacant, 3 posturi sunt la Judecãtoria Petroºani, în condiþiile în care un judecãtor de la aceastã instanþã este detaºat la Consiliul Superior al Magistraturii ºi câte unul la Judecãtoria Brad, Judecãtoria Haþeg ºi Judecãtoria Orãºtie. Car men COSMAN

silierii, va avea toatã colaborarea din partea noastrã”, spune ªchiopu. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, spune cã sperã sã se rezolve problema

Banii disponibilizaþilor, doar pe sfârºitul lunii isponibilizaþii din minerit nu îºi vor primi cea de a treia tranºã de bani în data de 15 februarie, aºa cum s-a anunþat în timpul protestului declanºat de ei, însã acest lucru se va întâmpla pânã la finele lunii.

Petre Nica, reprezentantul Sindicatului „Muntele”, a declarat cã „din informaþiile pe care le am, nu se va respecta termenul de 15 februarie. Pe data de 22 avem promisiunea cã vom primi avizul Comisiei Europene pentru acordarea subvenþiei, iar banii îi vor primi pânã la sfârºitul lunii”. Acesta a precizat cã altã sursã de finanþare nue xistã, fiind vorba despre un efort financiar de aproape 2 milioane de euro doar pentru tranºa a treia. Prima tranºã pentru cei 900 de disponibilizaþi a fost plãtitã din fondul de salarii al CNH, dupã ce foºtii mineri au ieºit în stradã. A doua tranºã s-a achitat de la bugetul de stat sub formã de ajutoare sociale, tot în urma unor proteste de stradã, dar pentru cea de a treia – care

Petroºaniul ºi-a achitat obligaþiile onsiliul local al municipiului Petroºani a adoptat o hotãrâre care prevede achitarea contribuþiei municipalitãþii cãtre Asociaþia Salvital.

Suma alocatã de la buget este aferentã celor nouã paramedici care îºi desfãºoarã activitatea la Petroºani ºi se cifreazã la aproximativ 20.000 lei pentru un paramedic, pe an. Asociaþia Salvital este cea care cordoneazã SMURD-ul în judeþul Hunedoara, iar municipiul Petroºani

salariilor dascãlilor luni. „Nu s-a votat bugetul, iar luni am convocat o ºedinþã extraordinarã, în care am pus cele patru proiecte legate de buget. Sperãm sã se voteze. Dacã nu se va vota, se ia a doisprezecea parte din bugetul anului trecut”, a precizat Ile. Cât despre declaraþiile lui ªchiopu, Ile susþine cã lipsa de respect este din partea opoziþiei: „ªchiopu vorbeºte despre respect? Lipsa de respect a fost a opoziþiei, când trei ºedinþe la rând nu ºi-au exprimat votul. Numai ei nu sunt respectaþi? Dacã vrei sã fii respectat, atunci respectã ºi tu, la rândul tãu”. Anamaria NEDELCOFF

ºi-a achitat întotdeauna la timp obligaþiile cãtre acest organism, faþã de alte localitãþi ale Vãii Jiului care, ori au întârziat ori nu s-au achitat deloc de obligaþiile financiare pe care ºi le-au asumat încã de la înfiinþarea SMURD în judeþul Hunedoara. Mir cea NISTOR

trebuia datã încã din decembrie – singura resursã financiarã este subvenþia, pe care CNH nu a mai primit-o de 14 luni. Pe de altã parte, Petre Nica a spus cã toate revendicãrile consemnate în protocolul încheiat sãptãmâna trecutã, dupã ce minerii de la Lonea ºi lupeni au protestat în curtea Companiei, vor fi respectate. Este vorba despre majorarea preþului la huilã, creºterea sporului de periculozitate ºi achiziþionarea de energie electricã la un preþ care sã nu bage din nou Compania în groapã. „Începând cu protocolul încheiat în data de 17 ianuarie, orice memorandum semnat cu Ministerul Economiei va fi dus la îndeplinire. Nu voi fi de acord niciodatã cu protocoalele care rãmân doar pe hârtie, aºa cum s-a întâmplat în anii trecuþi. Pot sã spun cã am gãsit modalitatea prin care am reuºit sã-i determinãm pe factorii responsabili sã înþeleagã adevãrata situaþie în care se aflã mineritul din valea Jiului”, a precizat Nica. Car men COSMAN

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

10 februarie 2012

Aveþi succes în activitãþile comerciale ºi sunt favorizate investiþiile pentru cãmin. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un membru mai în vârstã al familiei, care nu este de acord cu ideile dumneavoastrã. La urma urmei s-ar putea ca acesta sã aibã dreptate iar asta vã va fi de un real folos.

Colaborarea cu un partener de afaceri începe sã dea roade, o datã cu finalizarea cu succes a unei activitãþi importante. Relaþiile sentimentale ar putea avea de suferit în partea a doua a zilei. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi: o rudã vã ajutã sã treceþi cu uºurinþã peste acest moment.

Sunteþi încrezãtor în forþele proprii ºi plin de energie. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan intelectual ºi social. Relaþiile sentimentale decurg excelent. Acordaþi mai multã atenþie celor vârstnici din familie. Meditaþi mai mult la propria viaþã ºi carierã pentru a nu da greº în viitor.

În prima parte a zilei vã simþiþi înstare sã mutaþi munþii din loc. Nu vã supra-estimaþi capacitatea de efort, dacã vreþi sã nu aveþi surprize neplãcute! Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi musafiri sau sã fiþi invitat la rude. Chiar dacã sunteþi entuziast, lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vorbeascã!

S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Cu toate cã apar dificultãþi, reuºiþi sã vã descurcaþi foarte bine ºi sã rezolvaþi toate problemele. Este posibil ca relaþiile sentimentale sã fie tensionate în prima parte a zilei, din cauza schimbãrii programului.

Se pare cã aveþi dificultãþi materiale, dar aveþi un randament excelent în activitãþile intelectuale. Este o zi favorabilã studiului, proiectelor de viitor, comunicãrii, dar ºi relaþiilor de prietenie. Dupã-amiazã ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele tinerilor din familie.

Vã simþiþi plin de energie ºi înstare de mari eforturi fizice. Nu vã supraestimaþi capacitatea de efort, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate. În partea a doua a zilei s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã!

Sunteþi în formã ºi bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Aveþi mari ºanse de reuºitã în toate activitãþile legate de cãmin ºi în societate. Situaþia financiarã nu vã satisface, dar vã veþi redresa curând. Seara mergeþi la o petrecere.

Sunteþi plin de energie ºi ideile dumneavoastrã sunt apreciate de anturaj. Dacã sunteþi invitat într-o excursie, profitaþi de ocazie! Chiar dacã trebuie sã cheltuiþi mai mult decât aveaþi de gând, meritaþi sã vã relaxaþi. E bine din când în când sã mai luaþi câte o pauzã.

Aveþi multe probleme de rezolvat ºi ar fi bine sã vã organizaþi cât mai riguros, ca sã nu vã consumaþi energia inutil. Deºi sunteþi o fire practicã ºi astãzi aveþi un randament bun, nu refuzaþi ajutorul care vi se oferã. În partea a doua a zilei, primiþi o sumã importantã de bani de la o rudã.

Puneþi suflet în tot ce faceþi ºi sunteþi hotãrât sã terminaþi tot ce aþi început. Sunt favorizate câºtigurile financiare ºi puteþi sã vã afirmaþi în societate. În relaþiile cu partenerul de viaþã aveþi parte de armonie ºi bunã înþelegere. Fiþi cumpãtat în tot ceea ce faceþi.

Inventivitatea de care daþi dovadã vã ajutã mult în afaceri. Planurile în privinþa unei noi investiþii se vor concretiza în scurt timp ºi vã vor aduce beneficii substanþiale. Preocupat de afaceri, aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele partenerului de viaþã însã ar fi bine sã nu o faceþi.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012 de Mircea BUJORESCU VORBA LU` BUJI Un fel de douã feluri…

Blestem (afarã ºi de-afarã) în ecluze de tãcere savantã… m spus ºi repet. Dupã aceastã iarnã grea, venirea primãverii este zadarnicã. În noi, românii din România, este atâta iarnã...

ªi atâta deznãdejde. ªi atâta lipsã de speranþã. ªi atâta netrebnicie. ªi atâta nesimþire. ªi atâta incompetenþã. ªi atâta tupeu. ªi atâta sãrãcie. ªi atâta bogãþie. ªi atâta limbuþie. ªi atâta tãcere. ªi atâta complicitate. ªi atâta falsitate. ªi atâta sinceritate. Þineti minte doar o frazã: Câteodatã, mãmãliga face poc ºi explodeazã! Unii zic cã mâine-poimâine va fi “Ziua Îndrãgostiþilor”. Mã dezic categoric de aceastã sãrbãtoare americãneascã, rãmânând la Dragobetele nos-

tru strãmoºesc. Chiar dacã o sã par un gazetar decrepit, acum, când toatã lumea se americãneºte, o sã vã supun atenþiei, gândurile mele de dragoste ºi de frondã, adicã de rãzvrãtire, împotriva unor reguli care nu respectã… regulile. BLESTEM Sã mã batã vântul! Sã mã ude ploile! Sã ascult necuvântul! Sã mã ardã soarele! Sã mã urascã femeile! Humã dospitã sã-mi fie memoria, Sã-mi scrie pe ea ideile ªi gândurile nespuse când trebuia! Sã-mi cadã verdele ochilor ca iarba sub muºcãtura coasei! Sã-mi moarã taina viselor,

Înecatã în râul Angoasei! Dar sã crez tu, minune Întâmplãtoare ca vântul, ca ploile, ca ideile, ca necuvântul Hai, spune cã mã crezi aºa cum sunt! Cu taine ºi vise, Cu verdele ochilor… AFARÃ AFARÃ ªI DE-AFARÃ… DE-AFARÃ… Vreau sã mã dea afarã ºi nu ºtiu cum sã fac! Vreau sã mã duc în lume ºi nimeni nu-nþelege. Din viaþa mea lipseºte o coastã de drac. Sunt liber ºi sunt achitat de lege. Vreau sã mã dea afarã ºi nu ºtiu cum sã fac, Vreau sã îmbãtrânesc frumos ºi trist

ochii nu-mi mai pãtrund printre sensuri, nu mai caut nestemate prin gunoaiele cotidiene, pe alei semiramidane nu îmi mai urmez visarea.

Am o meserie demnã. Dorm într-un hamac ºi mã cred un veºnic Anticrist… Vreau sã mã dea afarã ºi de-afarã. ( O chestie care-mi cade hilarã! ) Vreau sã mã cred cã-s mare, deºi-s mic. Am fãcut deja tot în viaþã dar nimic… Vreau sã mã dea afarã ºi nu ºtiu cum sã fac Nu ºtiu cum sã fac cãci am un mers de rac… HAZARDAT HAZARDAT ÎN ECLUZE DE TÃCERE SAV SAVANTÃ ANTÃ

Mi-au tot sângerat amintirile dupã moartea bãtrânilor În fructele toamnei ºi-n florile ei târzii n-am gãsit mângâiere ºi atunci m-am hazardat în ecluze de tãcere savantã pânã când mi s-au închis drumurile! Nu mai am glas lumesc,

Nu mi-a mai rãmas decât sã mã doarã gândul cã cel care trece în cânt de fanfarã condus aº putea fi eu… Dacã mâine-poimâine, inima mea (12 cu 8, dupã ultimele mãsurãtori) sau glicemia (104, dupã patru beri) mã vor lãsa, mãcar atât sã rãmânã în amintirea celor care citesc preambulul acestui articol: În noi, românii din România, este atâta iarnã... ªi atâta deznãdejde. ªi atâta lipsã de speranþã. ªi atâta netrebnicie. ªi atâta nesimþire. ªi atâta incompetenþã. ªi atâta tupeu. ªi atâta sãrãcie. ªi atâta bogãþie. ªi atâta limbuþie. ªi atâta tãcere. ªi atâta complicitate. ªi atâta falsitate. ªi atâta sinceritate…

“Miserupism“ de medic de la SUP e câte ori aþi ajuns la medic ºi v-aþi simþit umiliþi, lãsaþi de izbeliºte, ori strânºi cu uºa? ªi asta doar cã aþi ajuns la poarta spitalului! A Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Vã vine sau nu sã credeþi, dar existã aici medici care se cred Dumnezeu ºi cãrora le place sã fie numiþi medici, doar aºa cã au „gãtat” o facultate de profil. Cât despre jurãmântul lui Hipocrate…asta e altceva! Joi mi-a fost dat sã vãd cum un medic specialist, care se afla în sala de urgenþe a refuzat sã consulte un pacient, sub privirile stupefiate ale medicilor ºi asistentelor de la urgenþã, care i-au acordat primul ajutor. Medicul Elena Sãvulea, “Dumnezeul de joi” care era în secþia de urgenþã a Spitalului de Urgenþã din

Petroºani a ieºit trântind uºa ºi zbierând isteric atunci când i s-a propus sã examineze un pacient care avea probleme neurologice. Atenþie! medicul Sãvulea era tocmai medicul specialist pe astfel de afecþiuni. Doctoriþa era indignatã cã pacientul nu a aºteptat o lunã sã fie programat în ambulatoriu, ori la cabinetul particular, iar angajaþii din urgenþã, ”i-au bãgat cazul pe gât forþat”. Asta în timp ce, atât asistenta ºefã, cât ºi medicul de la Urgenþã implorau doctorul sã se aplece asupra cazului, care era de competenþa ei…Nici vorbã sã înduplece criza de personalitate a medicului Sãvulea, în urma cãreia au rãmas toþi - pacienþi, medici ºi asistenþi,- înmãrmuriþi. „Nu vrea sã consulte pacientul”, a venit ºi a replicat asistenta, vizibil încurcatã. Medicul din urgenþe, a dat asigurãri

aparþinãtorilor bolnavului cã, un alt medic specialist va coborî sã consulte pacientul. Lucru ce s-a ºi întâmplat dupã câteva zeci de minute de aºteptare. Iar ce i s-a pãrut doctorului Sãvulea o afecþiune ce poate aºtepta o lunã de zile, sau vizita la cabinetul particular, s-a dovedit a fi o urgenþã ce a necesitat internarea imediatã. ªi subliniez, asta în timp ce dr. Sãvulea nu considera cazul „urgenþã”, cã doar are cabinet particular. Cât îi consultaþia, doamna Sãvulea? Nu credeþi cã prin atitudinea dumneavoastrã de “ super-doctoriþã” nu demonstraþi decât faptul cã v-aþi greºit cariera? În plus, atitudinea dumneavoastrã de “miserupism” atrage o luminã negativã asupra întregului personal medical de la SUP, iar colegii dumneavoastrã chiar sunt niºte profesioniºti ºi nu meritã acest lucru.

Reprezentanþii spitalului spun cã nu este pentru prima datã când se întâmplã asta ºi cã au mai fost sesizãri cu privire la comportamentul acestui medic, care nu meritã o astfel de titularã nobilã. „Am mai avut sesizãri, dar nimeni nu a reclamat în scris. Un medic stricã, iar altul vine ºi mereu reparã în urmã”, a spus dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Pretroºani. Conducerea DSP Hunedoara a încercat cu calm sã aplaneze conflictul, iar medicul Dumitra ªtefan a spus cã sunt doar doi medici specialiºti ºi a pus reacþia doctoriþei pe seama tracasãrii generatã de gãrzi, consultaþii în spital ºi la policlinicã. Nu este o scuzã pentru comportamentul acestui cadru medical! Dacã este stresatã, sã se trateze, iar la locul de muncã sã se comporte ca un profesionist, dar

poate în aceastã situaþie nu este cazul sã vorbim de profesionalism. Aparþinãtorii bolnavului sunt hotãrâþi sã depunã plângere la conducerea

Spitalului de Urgenþã ºi la Colegiul Medicilor deoarece considerã cã medicul Sãvulea a fãcut un abuz în sericiu. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 februarie 2012

Urmaºii minerilor din Colonie vor avea o bisericã in Colonia Petroºani s-a clãdit întreg municipiul de astãzi ºi chiar dacã zona muncitoreascã numãra, cândva, mii de suflete, niciodatã nu a avut propria bisericã. Edilii de astãzi din Petroºani vor sã îndrepte lucrurile.

Prima aºezare organizatã din Petroºani a fost colonia muncitoreascã care, pe vremea când „diamantul negru” abia începea sã fie exploatat, avea o semnificaþie aparte. Astãzi, puþini sunt cei care trudesc în minele de cãrbune însã, în Colonie, încã mai trãiesc foºti ortaci ce povestesc cu nostalgie despre timpurile de glorie ale vechii colonii. Încã de la începutul secolului trecut, în „inima” Petroºaniului, minerii aveau teatru, cazinou, baie comunalã ºi un magazin central care le aducea cumpãrãturile direct la poarta casei. De ceea ce au dus lipsã tot timpul a fost, însã, un loc în care sã se poatã ruga. O bisericuþã doar a lor, a celor care trãiesc în Colonie! Înainte de regimul comunist era în plan sã se construiascã un lãcaº de cult însã, odatã cu venirea regimului totalitar, proiectul a fost abandonat. Prin urmare, cele câteva mii de suflete au

fost nevoite sã meargã la slujba de duminicã la bisericile din afara cartierului. Oamenii n-au renunþat însã niciodatã la planul lor de a avea o bisericuþã, iar dorinþa lor va deveni realitate, în viitorul apropiat. „Au venit numeroase solicitãri de la locuitorii Coloniei pentru ridicarea unei biserici. Cartierul nu are un asemenea edificiu iar mulþi oameni bãtrâni nu mai pot merge la slujbã pânã la bisericile din oraº. În acest an va începe construcþia, finanþarea fiind cuprinsã în bugetul local pe acest an, cifrându-se la circa 100.000 de lei. Va fi o bisericuþã din lemn, cu preot în permanenþã, ºi am primit ºi girul Episcopiei Devei ºi Hunedoarei”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi.

remuri, demult apuse...

graniþelor judeþului, iar pentru oamenii veniþi în Vale a fost nevoie, în primul rând, sã se construiascã locuinþe. Prima aºezare organizatã din Petroºani a fost colonia muncitoreascã, aceasta având la vremea respectivã o semnificaþie aparte. Colonia existã ºi astãzi, în casele vechi mai locuiesc familii de mineri care, generaþie dupã generaþie, au pãstrat „tradiþia” lucrului în subteran. O caracteristicã a cartierului o

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, în Valea Jiului, a început sã se dezvolte o intensã activitate industrialã, bazatã mai ales pe exploatarea sistematicã a straturilor bogate în cãrbune din zonã. Acest lucru a presupus ºi atragerea forþei de ompetiþia muncã din afara

reprezintã strãzile largi ºi surprinzãtor de drepte, deºi au fost construite într-o perioadã în care se þinea prea puþin cont de sistematizare. Misterul „rectilinitãþii” acestora are, însã, ºi o explicaþie. Înainte, în Colonie, au fost amenajate linii ferate pe care, cu vagoneþii, se aducea, direct la casele minerilor, raþia de cãrbune de care aceºtia beneficiau, pe vremuri, de la Societatea Minierã. Tot în colonie mai funcþiona

Open Race Retezat, amânat

de schi de turã, Open Race Retezat, a fost amânatã din data de 12 februarie pentru sfârºitul acestei luni, în perioada 24-26 februarie.

„Aceastã amânare se datoreazã memorialului unui coleg care a murit într-o avalanºã, iar cea mai mare parte a concurenþilor vor fi acolo. De aceea am decis sã amânãm acest concurs pentru ultimul week-end din luna februarie, întrucât foarte mulþi ºi-au anunþat intenþia de a

la acea vreme ºi un magazin denumit „Consum” de unde gospodinele îºi fãceau cumpãrãturile. Femeile nu plãteau alimentele sau produsele alimentare de care aveau nevoie în gospodãrie, contravaloarea acestora fiind reþinutã direct din retribuþiile soþilor mineri. Acestea nu trebuiau sã se osteneascã nici mãcar cu transportarea cumpãrãturilor pentru cã acestea erau duse direct la poarta casei cu vagoneþii cu care se aduceau ºi cãrbunii. Dacã nu se duceau „în oraº”, la plimbare, cum spuneau ei, locuitorii din vechea colonie se puteau destinde la o piesã de teatru sau la un film la Cazinoul Muncitoresc, unde serile se organizau baluri pentru tineret. În anul 1925, în Colonie, a fost datã în folosinþã ºi o baie muncitoreascã unde, pe baza unei cartele primite de la minã, muncitorii, împreunã cu familiile lor, puteau face baie sau saunã. Mir cea NISTOR

participa, atât din þarã, cât ºi din judeþul Hunedoara”, declarã organizatorul concursului. Open Race Retezat este prima competiþie de schi de turã din acest an în zona noastrã ºi se aflã ºi la prima ediþie. Gazda concursului este oraºul Uricani, iar startul va fi dat de pe DN 66A, urmând Scorota Seacã – Pietrele Albe – Drãgºan – vârful Piule – Cheile Buþii, iar traseele vor fi marcate cu balize ºi arbitri. Categoriile de concurs vor fi feminin ºi masculin, cu trei subcategorii: Amatori, Profesioniºti, Salvamont ºi Jandarmerie montanã. Taxa de concurs este de 20 de lei de persoanã, iar ca echipament obligatoriu, concurenþii vor trebui sã aibã schi de turã cu legãturi de turã, piele de focã, clãpari de turã, beþe de schi, pieps, lopatã de avalanºã, sondã de avalanºã ºi îmbrãcãminte adecvatã. Anamaria NEDELCOFF