Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 25

Cronica Vãii Jiului Marti, 13 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

, r o l e n i m a e Închider

L u r a m S co

r o l e t a u t i t s pro Se spune cã foamea ascute mintea ºi oferã oamenilor soluþii nebãnuite. În timp ce unii furã fier vechi, cãrbuni, sau dau în cap altora pe care îi considerã mai bogaþi decât ei pentru un blid de mâncare, femeile sãrace nu au prea multe opþiuni. Una dintre ele, mamã a trei copii, sãracã lipitã pâmântului, recunoaºte cã "din când în când" îºi mai vinde trupul, pentru a-ºi întreþine copiii. Femeia, de aproape 30 de ani, doreºte sã îºi spunã Reghina, nu vrea ca familia sã afle din ziar cu ce se ocupã ea, chiar dacã spune cã prin prostituþie nu-ºi vinde sufletul.

PAGINA A 3-A Preºedintele Casei Pensionarilor din Petrila:

"Am fost ofiþer de securitate la Secþia 4 - Contra-sabotaj"

P

ovestea unui fiu de miner din Petrila pare a fi subiect bun de roman. Pentru cã ºi-a dorit sã facã studii superioare, actualul preºedinte al Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila, Martin Borºa, a trecut de la ºcoala tehnicã, la ofiþer, ratând liceul teologic pentru cã a fost închis. >>> PAGINILE 6-7

B

ULETIN DE UCUREªTI

Mãdãlina & Mãlina

ª

i? Ce mai faci, ce-nvârþi? Cine s-a mai sinucis prin Bucureºti?" este formula de salut ºi politeþe care ar putea fi introdusã curând în Codul Bunelor Maniere. >>> PAGINA 11

"


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

Primii brazi în pieþele din Petroºani u douã sãpC tãmâni înainte de Crãciun în piaþa de la Petroºani au apãrut primii brazi. Ei sunt dintr-o pepinierã particularã ecologicã, iar preþurile sunt acceptabile.

Primii brãduþi de Crãciun au ajuns la piaþã tocmai din zona de Sud, de lângã Dãbuleni. Dupã pepeni, localnicii de acolo s-au specializat ºi în brazi de Crãciun,ºi nu oricum, ci unii ecologici. O familie din acel loc

a ajuns în aproximativ 6 ani sã vândã brazii din pepiniera particularã, iar oferta lor este cãutatã în piaþã,chiar dacã mai e pânã la Crãciun. "Sunt brazi crescuþi în pepinierã. Am adus ºi aici ºi lumea ne cautã din toatã þara. Noi îi aducem cu rãdãcinã cu tot. Pot fi plantaþi într-o gãleatã ºi, de ce nu, dupã Crãciun, îi sãdiþi în faþa blocului, pânã anul viitor", spune Mariana Butnaru, producãtor. Preþul unui astfel de brad de Crãciun este între 45 ºi 100 de lei,în funcþie de mãrime ºi coroanã, ºi sunt singurii care au fost aduºi la

piaþã pânã acum. "Este pentru prima datã când avem astfel de brazi la piaþã. Sunt ecologici ºi ideea de a-i putea sãdi din nou, pentru ca la Crãciunul viitor sã îi luãm acasã este ineditã", spune Sorin Pristavu, administratorul pieþei centrale Petroºani. Nici cumpãrãtorii nu se dau în lãturi. Asta chiar dacã mai e timp pânã la Crãciun. "Sunt foarte frumoºi ºi ne tenteazã cã avem curte ºi i-am putea planta acolo", spune un potenþial cumpãrãtor. Administraþia pieþei de la Petroºani a amenajat un spaþiu din care sã vândã aceºti brazi ºi aºteaptã ca în zilele urmãtoare, în piaþã sã ajungã ºi alþi comercianþi. Mai mult,preþurile ar putea sã scadã, dacã vor veni pãdurarii cu brazi tãiaþi la care, potrivit celor de la piaþã preþul va fi de cel mult 30 de lei. Diana MITRACHE

Concurs naþional pe teme de drepturile omului la Petroºani

P

rima ediþie a unui concurs de talie naþionalã pe teme privind drepturile omului a fost organizat luni la primãria din Petroºani. Organizatori au fost elevii ªcolii I G Duca, Organizaþia Salvaþi Copiii ºi primãria de la Petroºani, iar întrecerea s-a dat pe trei nivele. "La acest concurs au rãspuns chiar ºi competitori din întreaga þarã. Întrecerea se desfãºoarã pe trei nivele : primul este dedicat celor din ciclul primar, iar elevii au fãcut desene,al doilea nivel, îi vizeazã pe cei care au fãcut eseuri, iar astãzi, la primãria Petroºani, care ne sunt parteneri, organizãm concursul în power point, dedicat celor mai mari", a declarat Elena Gârjob, director al ªcolii IG Duca din Petroºani. Copiii au venit pregãtiþi ºi fiecare a vorbit despre

drepturile pe care le are în societate. "Tema pe care am ales-o este legatã de dreptul de a avea o familie. Cred cã fiecare copil trebuie sã trãiascã într-o familie. ªi pentru cã ºtiu cã sunt copii care nu au aceastã bucurie, vreau

sã atrag atenþia asupra acestui fapt", spune o fetiþã. "Voi prezenta un scurt film despre ce înseamnã sã poþi merge la ºcoalã. Acesta este un drept pe care mulþi copii nu îl au ºi noi, pentru cã avem o ºcoalã frumoasã, trebuie sã atragem atenþia asupra acestui fapt",a spus ºi un bãiat. Dupã succesul de care s-a bucurat prima ediþie,organizatorii spun cã au în vedere ca de anul viitor sã extindã la un nivel ºi mai mare competiþia. Asta pentru cã toþi elevii au fost încântaþi sã fie parte a acestui proiect. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Plasa de stele

22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Reap the Wild Wind

National TV 6:00 Sãrut mâna, mamã! (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Pe muchie de cuþit 2 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Pe muchie de cuþit 2 (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Comoara din Damasc 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Mai e mult pânã ajungem? (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:25 Sport 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Vocea României 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 CSI: Miami 1:30 CSI: Miami

Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Un samurai în sufragerie 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Bebe magia (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Anatomia lui Grey 21:50 Anatomia lui Grey 22:45 Eroii de la Telemark 1:00 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

S

Închiderea minelor, coºmarul prostituatelor

e spune cã foamea ascute mintea ºi oferã oamenilor soluþii nebãnuite. În timp ce unii furã fier vechi, cãrbuni, sau dau în cap altora pe care îi considerã mai bogaþi decât ei pentru un blid de mâncare, femeile sãrace nu au prea multe opþiuni. Una dintre ele, mamã a trei copii, sãracã lipitã pâmântului, recunoaºte cã "din când în când" îºi mai vinde trupul, pentru a-ºi întreþine copiii. Femeia, de aproape 30 de ani, doreºte sã îºi spunã Reghina, nu vrea ca familia sã afle din ziar cu ce se ocupã ea, chiar dacã spune cã prin prostituþie nu-ºi vinde sufletul. Ea ne spune cã trãieºte din alocaþiile celor trei copii, care merg la ºcoalã. "Nu se poate sã trãieºti într-o garsonierã tu, cu trei copii, care au nevoie de mâncare, de haine, de cãldurã, de luminã, de caiete ºi

cãrþi. Copiii mei învaþã bine ºi nu vreau sã ajungã la fel ca mine. Eu am învãþat bine la vremea mea, dar m-am lãsat de ºcoalã în clasa a X-a pentru bãrbatul meu. Credeam cã sunt cea mai frumoasã, cea mai deºteaptã ºi cã o sã cuceresc lumea. Florin mi-a fãcut trei copii, între plecãrile lui, ba în Spania, ba în Italia, ba la puºcãrie, cã l-au prins la furat. În tot timpul acesta i-am fost fidelã. ªi pentru ce? Sã iasã din puºcãrie ºi sã se ducã la alta? Copiii sunt trecuþi toþi trei pe numele meu, cã el nu a vrut sã-i recunoascã. Sunt cuminþi ºi educaþi,

citesc mult, ºtiu sã socoteascã, ºtiu multe", spune Reghina, mândrindu-se cu odraslele ei. Se întâmplã deseori sã rãmânã fãrã alocaþiile copiilor, fiindcã în acele zile bãrbatul ei îºi aminteºte cã are nevastã ºi copii ºi parcã tare ar mai închina un pahar în cinstea lor: "De obicei vine în ziua în care se dau alocaþiile la copii, ca sã-i bea. Nu îl pot împiedica sã nu-mi ia banii din casã, fiindcã mã bate de mã lasã latã. ªi nu vreau sã vadã asta copiii mei". Neavând cu ce sã-ºi creascã copiii, Reghina s-a gândit cã ar putea face bani mai uºor dacã

ºi-ar vinde trupul, fiindcã "ºi aºa nu îmi foloseºte la mare lucru". Prima datã i-a fost mai greu: "Am început cu un vecin de cartier, care îmi fãcea ochi dulci. I-am spus cã facem ce vrea el numai dacã mã plãteºte. ªi el a fost de acord. Mi-a dat 150 de mii ºi un pachet de Kent. A fost de ajuns atunci. Mi-a fost greu, m-am simþit scârbitã, dar am continuat. Iar vecinul le-a spus ºi altor prieteni despre ceea ce fac eu ºi am început sã iau bani mai mulþi, cam 450 de mii pe sãptãmânã", a declarat tânãra. Întrebatã dacã are curaj sã se uite în oglindã, Reghina s-a uitat zâmbind la mine, parcã miratã: "De ce nu? Iau bani pentru ce fac cu trupul, nu cu sufletul. ªtiu asta ºi nu îmi este greu sã fac. Am bani pentru copiii mei ºi îmi ajunge. ªi, la nevoie, îmi gãsesc pe cineva care sã îmi repare prin baie sau prin bucãtãrie", a spus ea, seninã. Cel mai mare succes din spusele ei - îl are în perioada când minerii îºi

Furturi pe bandã rulantã la Mina Uricani

U

n agent de pazã de la Mina Uricani este cercetat penal dupã ce a sustras, împreunã cu doi prieteni, elementele din cupru ale unui motor pe care îl avea în pazã. Ca sã scape de rãspunderea penalã, a reclamat cã persoane necunoscute, cu feþele acoperite cu cagule, au intrat cu forþa în ghereta lui.

Agentul de pazã le-a spus poliþiºtilor de la Uricani cã trei persoane care aveau faþa acoperitã au pãtruns în ghereta de pazã de unitatea minierã din localitate. Bãrbatul a susþinut cã nu a fost agresat fizic, însã la scurt timp de la plecarea acestora ar fi constatat lipsa bobinajului de la statorul unui motor electric. "În urma cercetãrilor ºi investigaþiilor efectuate de cãtre poliþiºti, s-a stabilit cã agentul de pazã, în vârstã de 23 de ani, din Uricani, a minþit cu privire la

faptul cã ar fi fost sechestrat în ghereta de pazã de cãtre persoane necunoscute. Poliþiºtii au stabilit cã tânãrul, împreunã cu doi complici, a sustras de la locul sãu de muncã elementele din cupru ale unui motor de 110 KW cu intenþia de a le comercializa la un centru de profil", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Pe numele celor trei suspecþi, poliþiºtii au întocmit dosare de cercetare penalã. Fier vechi furat cu TIR-ul ªi tot la Mina Uricani s-a mai produs o tentativã de furt. O maºinã de mare tonaj aparþinând unui afacerist din Valea Jiului a fost prinsã, duminicã seara, de paznicii Exploatãrii Miniere Uricani în timp ce încerca sã iasã pe poarta minei cu peste o tonã de fier vechi. Autotrenul a pãtruns în incinta unitãþii extractive sub

pretextul cã are de recuperat o macara, dar, pe lângã utilaj, s-a mai încãrcat tot ce le-a cãzut în mânã. În total este vorba despre mai mult de o tomnã de fier vechi. Paznicii au alertat imediat poliþia, care s-a deplasat de urgenþã la faþa locului ºi a declanºat o anchetã. "S-a întocmit dosar penal pentru tentativã de furt, pentru cã autotrenul nu a apucat sã iasã pe poartã, ºi urmeazã sã sã stabileascã prejudiciul ºi persoanele care se fac vinovate de comiterea acestei fapte", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. O altã anchetã a fost declanºatã ºi de Corpul de Control al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, cu atât mai mult cu cât sâmbãta ºi duminica în incinta unitãþilor miniere nu se poate pãtrunde decât cu acceptul personalului din conducere. Car men COSMAN

iau salariile, fiind ºtiut faptul cã majoritatea angajaþilor la mine îºi afundã nenorocirea în bãuturã. "Atunci primesc mai mult, cã sunt beþi ºi nu se uitã cât dau. Dacã au scandal cu nevestele lor, nu e treaba mea. Ei spun cã îºi pierd banii sau au bãut mai mult ºi ele nu zic nimic. Ce sã le fac eu? Oricum, cu mai mult de trei pe zi nu pot fi, cã nu pot eu. Dar iau ºi câte un milion în ziua aia ºi douã sãptãmâni stau. Nu fac ca alea de pe centurã, care se duc aproape în fiecare zi. Nu ºtiu ce o sã fac atunci când se închid minele,

cã nu or sã mai aibã ãºtia bani, dar mã descurc eu cumva", ne explicã Reghina. Cât despre ce or sã spunã copiii ei când vor mai creºte, tânãra este optimistã. "Pe mine nu mã ºtie lumea de curvã, aºa cã ei nu au cum sã mã judece. Eu am alte lucruri de fãcut. ªi bãrbaþii cu care am fost eu nu spun nimic, cã au neveste. Aºa cã nu o sã se afle ce fac eu. Copiii mei nu au cum sã mã judece, doar o fac pentru ei", mai spune Reghina. Anamaria NEDELCOFF

Târgul de iarnã a rãmas fãrã girul coonsilierilor deveni

ea de a doua ediþie a Târgului de iarnã, C care ar fi trebuit organizatã la Deva, este pusã sub semnul întrebãrii, din cauzã cã proiectul nu a fost aprobat în Consiliul Local Deva.

Pentru al doilea an consecutiv, Primãria Deva a intenþionat sã organizeze Târgul de iarnã, asta dupã ce anul trecut manifestarea s-a dovedit a fi un succes. Târgul de iarnã 2011 ar fi trebuit sã înceapã în data de

15 decembrie, iar manifestarea era programatã sã dureze o sãptãmânã, în Piaþa Cetãþii. Primarul Mircia Muntean a încercat sã suplimenteze ordinea de zi a ºedinþei de consiliu cu mai multe proiecte de hotãrâre, printre care ºi cel referitor la organizarea celei de-a doua ediþii a Târgului de iarnã, însã consilierii locali USL s-au opus. Aºa cã, ediþia din acest an a târgului este pusã, cel puþin pânã acum, sub semnul întrebãrii. Car men COSMAN


4 Politic

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

Buhãescu, în cãrþile PDL

I

on Stãnescu, consilier independent la Uricani, este acuzat - "pe surse" cã ar vrea din suflet sã colaboreze cu PDL pentru a obþine un post de inginer silvic în urma unui concurs ce va fi organizat în data de 14 decembrie. Însã Stãnescu neagã cu vehemenþã vreo apropiere de PDL, susþinând cã sursa tuturor zvonurilor este primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu, care vrea sã-l discrediteze. Chestionat în aceastã problemã, ºeful de la judeþ al PDL, Dorin Gligor, nu prea ºtie cine este Stãnescu, dar susþine cã are o colaborare foarte bunã cu primarul Dãnuþ Buhãescu.

S

tãnescu: "Buhãescu a pornit o campanie împotriva mea" "Eu nu am nici un aranjament cu PDL-ul, nu am vorbit niciodatã în viaþa mea cu Gligor nici despre intrarea mea în partid, nici despre altceva. Legat de postul de inginer care este scos la concurs, nu este ceva nou, am studiile necesare pentru a-l ocupa, dacã

voi câºtiga concursul. Eu lucrez de peste 33 de ani la Ocolul Silvic ºi deja fac aceastã muncã. În spatele acestor zvonuri ºi articole din ziare care-l susþin se aflã Dãnuþ Buhãescu, care încearcã sã mã discrediteze", susþine Stãnescu. De altfel, consilierul independent mai spune cã nu intenþioneazã sã treacã la vreun partid anume, dar cã primarul Uricaniului a pornit o campanie împotriva lui în urma sondajelor care aratã cã el este în picaj. "Buhãescu a pornit o campanie atât împotriva mea, cât ºi a celor care nu sunt de acord cu el. O ºti dumnealui ceva ce eu nu ºtiu? Probabil ºi-a fãcut niºte sondaje ºi îi este teamã de Stãnescu, fiindcã a observat cã picã. Omul este disperat, îi scade popularitatea pe zi ce trece ºi organizeazã tot

felul de atacuri care nu îi fac cinste. Cât despre PDL, despre el se vorbeºte în ultima vreme cã va trece acolo, nu despre mine, dar încearcã sã-ºi spele imaginea", mai precizeazã Ion Stãnescu.

ª

B

uhãescu ºi PDL colaboreazã bine Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara, s-a arãtat confuz la rostirea numelui lui Stãnescu, semn cã nu ºtie despre ce e vorba, însã a dat un rãspuns politic: "Nu am fãcut o temã din asta (aducerea lui Stãnescu la PDL - n.r.), dar am fãcut un apel cãtre toþi cei care doresc sã ni se alãture. (…) E corect, nu m-am întâlnit niciodatã cu domnul Stãnescu ºi nu am vorbit despre aºa ceva". Referitor la Buhãescu, Gligor susþine altceva. "Colaborãm foarte bine cu primarul Buhãescu. Dacã dumnealui va dori sã vinã la PDL, va completa o adeziune, dupã care va fi dezbãtutã intrarea lui în partid. Mai mult nu pot spune acum", a declarat preºedintele PDL Hunedoara. Totuºi, surse din interiorul PDL Uricani dau ca sigurã intrarea lui Buhãescu în PDL, având în vedere investiþiile care se fac în ultima vreme în Uricani din fonduri venite de la Guvern. "Da, au fost discuþii tensionate cu Gligor ºi cu Tiberiu Iacob-Ridzi referitoare la intrarea în PDL a lui Buhãescu ºi dacã se va întâmpla asta, va izbucni o revoltã, fiindcã Pârvan (preºedintele PDL Uricani - n.r.) nu este de acord. Dar Gligor tot

încearcã sã-l convingã de faptul cã Pârvan are motive personale de nu este de acord cu Buhãescu. Nu vedeþi cã a montat bãnci portocalii prin oraº, când pânã acum tot ce fãcea era roºu? Omul acesta e capabil de orice, nu pentru oameni, ci pentru scaunul lui. PDL-ul i-a promis cã îi dã fonduri, iar acum el îi pupã pe ãºtia. Eu mã gândesc sã nu-i pãcãleascã pe cei din PDL cum a fãcut-o

cu Moloþ, când l-a prostit cã vine la PNL ºi nu a mai fãcut-o", spun sursele noastre.

P

artea galbenã din USL se bucurã pentru Buhãescu Tot despre aderarea la tabãra portocalie a lui Buhãescu vorbesc ºi alþi politicieni locali. "E foarte bine cã trece la PDL, aºa am auzit ºi eu. În momentul în care treci dintr-o barcã în alta, ceea ce el a fãcut deja de

douã ori, conteazã cine va conduce campania. S-ar putea sã rãmânã în cãrþi, cãci va avea destui bani. În plus, el nu a fãcut nimic de doi ani ºi are nevoie de bani acum, pe ultima sutã de metri, sã arate ce primar bun este", a declarat Romeo Cãlin, membru PNL Uricani. Constantin Zaharia, ºeful PNL Uricani, considerã cã trecerea la PDL a lui Buhãescu ar mai da o ºansã uricãnenilor. "Eu abia aºtept sã se îndeplineascã acest lucru, am înþeles cã discuþiile între el ºi PDL sunt foarte avansate. Dacã trece la PDL, s-ar putea sã mai avem o ºansã, sã poatã candida ºi altul care, din cauza alianþei, nu putea. Chiar e bine dacã se duce acolo, nu ne mai intersectãm ºi nu ne mai prefacem cã existã înþelegere între noi", este de pãrere Zaharia. "Încã nu a trecut la PDL, dar omul a vãzut cã cei care schimbã barca o duc bine. Politicianul bun este cel care adunã voturi", a declarat ºi Daniel Moraru, consilier local PRM. Primarul Dãnuþ Buhãescu nu a putut fi contactat, deºi acesta susþine în ultima perioadã cã este de-a dreptul hãrþuit de reprezentantele sexului frumos ce semneazã în Cronica Vãii Jiului. Anamaria NEDELCOFF

Guvernul îºi angajeazã rãspunderea pe comasarea alegerilor

eful Executivului a anunþat luni, cã liderii coaliþiei au decis sã mandateze guvernul pentru a-ºi angaja rãspunderea pe proiectul de lege care prevede comasarea alegerilor locale ºi parlamentare în anul 2012.

Potrivit premierului Emil Boc comasarea alegerilor genereazã economii bugetare de cel puþin 20 milioane euro într-un an 2012 dificil din punct de vedere economic, iar România trebuie sã se preocupe de consolidarea sa economicã ºi sã evite derapajele populiste. "ªtim bine cã în perioadele de campanie electoralã lumea este mai puþin atentã la consolidarea economicã ºi mai tentatã de practicile populiste.(...) Dorim sã avem

mai puþinã dezbatere care sã producã instabilitate", a declarat premierul. ªeful Executivului susþine cã, Guvernul a decis promovarea acestui proiect prin angajarea rãspunderii deoarece trebuie demarate procedurile cât mai rapid, iar sesiunea parlamentarã se încheie

curând, iar deputaþii ºi senatorii îºi vor relua activitatea abia în luna februarie. Proiectul este unul tehnic ºi va fi trimis luni la Parlament, iar calendarul asumarii va fi stabilit de Birourile reunite ale celor doua camere parlamentare. Marius MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

Un ºut în fund, un nou pas în faþã pentru Pompiliu Budulan

Uns consilier la MECMA

La începutul sãptãmânii trecute, surse din Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA) au declarat cã Tudor ªerban, fost secretar de stat ºi actual consilier personal al ministrului Ion Ariton se aflã "în cãrþi" pentru postul de director general la SC Nuclearelectrica SA în locul fostului director general Pompiliu Budulan, care a demisionat acum o sãptãmânã din acest post. "Directorul la SC Nuclearelectrica SA va fi

numit în una - douã zile ºi va fi cineva din minister, care cunoaºte domeniul", a declarat luni, 5 decembrie Ion Ariton, care a refuzat sã dea un nume, dar a menþionat cã acesta va fi doar interimar. Pe de altã parte aceleaºi surse au susþinut cã este foarte posibil ca Pompiliu Budulan sã rãmânã în MECMA, pe un post de consilier. Vã reamintim cã Budulan ºi-a dat demisia ca urmare a suspiciunilor ce începeau sã capete o amploare tot mai mare,

precum cã ºi-ar fi angajat fica la aceastã firmã. ªi asta nu este tot, soþia sa este jurist la SC Nuclearelectrica SA iar fiul sãu, Gabriel Irimia Bãcãiþan, a fost demis anul trecut din funcþia de preºedinte al CA al aceleaºi SC Nuclearelectrica SA. Numirea lui Tudor ªerban ca director general de cãtre ministrul Ion Ariton îl cam scoate basma curatã, pe fostul director general Pompiliu Budulan, inducându-ne în minte cã nici nu este aºa grav ceea ce a fãcut ca sã se impunã demisia sa. În plus, meritã sã vã aducem aminte cã Pompiliu Budulan, petroºãnean de origine,

ºi-a început cariera profesionalã ca umil metrolog la defuncta SC UPSRUEEMP, alãturi de Aurelian C. Serafinceanu aflat de asemeni la începutul carierei sale, find promovat ca prefect al judeþului Hunedoara, în timpul guvernãrii CDR. Ulterior a fost uns director la o filialã a... BCR, ocupând diverse alte funcþii de conducere doar la companii ale statului, care au culminat cu acea de director general al SC Nuclearelectrica SA, informaþii care la vremea cu pricina a lãsat sideraþi mulþi dintre cunoscuþi sãi din Petroºani, din Valea Jiului. Dan CODREA

Minerii disponibilizaþi, instigaþi la violenþe refectul judeþului P Hunedoara a cerut, public, organelor de

maþii conform cãrora s-a mers pânã acolo în a instiga oamenii la spargerea cu pietre a geamurilor de la CNH Petroºani, ori sechestrarea directorului general al CNH Petroºani, Constantin Jujan. De precizat cã acordarea de ajutoare de urgenþã pentru disponibilizaþi este singura metodã legalã prin care Executivul putea sã asigure fondurile necesare acordãrii celei de-a doua tranºe a plãþilor compensatorii.

poliþie, declanºarea unei anchete care sã stabileascã dacã minerii disponibilizaþi au fost instigaþi la comiterea unor infracþiuni. Existã informaþii, chiar din rândul foºtilor ortaci, cã acest lucru s-ar fi întâmplat. Cea de a doua tranºã a plãþilor compensatorii, acordatã sub forma oarecum mascatã a ajutoarelor de urgenþã,a a juns pe cardurile minerilor disponibilizaþi. Cei care nu au semnat, pânã vineri, declaraþiile prin care se angajeazã sã renunþe la tranºa a doua în schimbul ajutoarelor de urgenþã, echivalente ca sumã, au primit banii cash, dar numai la schimb cu declaraþia respectivã. "Astãzi au intrat, pe card, sumele necesare plãþilor compensatorii pentru persoanele care avut anchetele sociale ºi au semnat acele declaraþii ºi este în Valea Jiului deja ºi suma necesarã pentru ceilalþi disponibilizaþi, care nu au semnat acele declaraþii. Plata se face în numerar la cele trei exploatãri miniere, respectiv Uricani, Paroºeni ºi Petrila, pentru persoanele care au anchetele sociale întocmite ºi depun declaraþiile semnate", a declarat prefectul judeþului

A

Hunedoara, Attila Dezsi. Nu toþi au fost de acord cu anchetele sociale necesare pentru plata aºa-numitului ajutor de urgenþã, aºa cã, pânã ieri la prânz din 900 de disponibilizaþi numai 830 aveau toate documentele. Nici declaraþiile nu au fost semnate de toþi, aºa cã - potrivit datelor oficiale, doar pentru 481 de foºti mineri banii s-au dat pe card. Restul, care a fost de acord pânã la urmã cu aceste declaraþii semnate pe propria rãspundere, au primti banii în numerar ºi, pentru cã vorbim de sume mari, oamenii legii au fost pe strãzile Vãii Jiului în numãr mare, tocmai pentru protecþia foºtilor mineri. Pe de altã parte, prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, a cerut public o anchetã care sã stabileascã eventualele fapte de instigare. "Fac un apel public cãtre organele de urmãrire penalã pentru a verifica dacã a existat instigare la vreo infracþiune care sã aducã atingere bunelor relaþii privind convieþuirea socialã în legpturã cu aceºti oameni. Foarte mulþi disponibilizaþi mi-au sesizat, inclusiv mie, acest lucru", a spus Dezsi. Sunt infor-

u fost 6, a rãmas doar unul...

Dupã ce vineri 6 oameni, printre care ºi o femeie, toþi disponibilizaþi, au intrat în greva foamei la Petroºani, luni doar un fost miner mai rezista protestului radical. Restul erau doar în grevã simplã. Asta pentru cã la ceilalþi li s-a fãcut rãu pe rând ºi au decis sã facã doar grevã. Oamenii sunt nemulþumiþi ºi spun cã nu vor renunþa la protest chiar dacã luni au intrat în contul lor o parte din bani. "Nu mai plec de aici, chiar dacã am ºi fost sunat de la minã cã la 12,00 au intrat banii în cont. Dacã plec ce rezolv? Vin peste câteva zile înapoi? Nu ºtim când vom primi ºi tranºa a treia ºi ne temem cã, dacã trecem în 2012 nu mai vedem banii. Stau aici ºi îmi cer banii cu care am fost convins sã plec de la minã", spune Sabin Firizoiu, singurul diponibilizat care mai face greva foamei.. Omul a fost transportat în week-end la spital ºi acum ºi-a reluat protestul. "Sunt aici sã îmi susþin cauza. Nu putem ceda cã ar fi în zadar. Vrem banii noºtri, toþi", spune ºi Ladislau Todor, disponibilizat grevist. "Am fãcut ºi eu greva foamei, dar nu mai pot. Eu sunt bãtrân, am lucrat în minã ºi am ajuns la spital, pentru cã m-au durut foarte rãu picioarele. E frig ºi abia mai rezistãm, dar nu vom renunþa", spune ºi Petru Blickling, diponibilizat. Minerii disponibilizaþi nu vor renunþa sã stea în faþa Companiei Huilei decât atunci când vor primi ºi ultima tranºã de bani pentru care au semnat când au plecat de la minã. Asta pentru cã luna decembrie este ultima lunã în care trebuie achitaþi banii. Car men COSMAN Diana MITRACHE

Chiul în masã!

E

levii din clasele I - XII continuã sã chiuleascã de la cursuri. Într-o singurã lunã, copiii ºi adolescenþii din judeþul Hunedoara au strâns peste 400.000 de absenþe.

În perioada 1 - 30 noiembrie, potrivit datelor Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, au fost înregistrate fix 407.402 de ore de absenþe. Acestea au fost "adunate" în special de cãtre elevii de liceu. În parantezã fie spus, 280.203 dintre absenþe au fost, pânã la urmã, motivate. Deciºi sã stopeze chiulul în masã, reprezentanþii Inspectoratului susþin cã, în perioada imediat urmãtoare, vor relua acþiunile de cãutare a elevilor prin sãlile de jocuri, baruri ºi restaurante. Acþiunile ar urma sã fie efectuate de patrule formate din profesori, poliþiºti ºi jandarmi. Mir cea NISTOR


6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

Reportaj 7

Preºedintele Casei Pensionarilor din Petrila:

"Am fost ofiþer de securitate la Secþia 4 - Contra-sabotaj"

P

ovestea unui fiu de miner din Petrila pare a fi subiect bun de roman. Pentru cã ºi-a dorit sã facã studii superioare, actualul preºedinte al Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila, Martin Borºa, a trecut de la ºcoala tehnicã, la ofiþer, ratând liceul teologic pentru cã a fost închis. Intrarea în PCR i-a fost condiþionatã de intrarea în rândurile securitãþii. Martin Borºa aratã o altã faþã a Vãii Jiului, începând cu 1953, economic vorbind, dar ºi un sistem pe care acum îl priveºte amuzat, cu detaºare. În periplul ziaristului cu scop de a afla subiecte de interes general, am poposit, din nou, la Casa Pensionarilor CAR Petrila, la preºedintele Martin Borºa. Aici se desfãºoarã de vreo 2-3 ani lucrãri ample de modernizare pe fonduri europene ºi proprii. Destul de înaintat în vârstã, bãnuiam cã dinamismul ºi energia sa trebuie sã aibã un izvor tumultuos. Ne-a spus chiar el: ofiþer de securitate ºi inginer minier. Martin Borºa a povestit deschis despre aceastã perioadã, de fost securist, a vieþii sale. A fãcut-o cu detaºare, cu mândrie, dar ºi cu amãrãciune exprimatã ironic, cu umor. Astfel, am aflat cã militarii erau "bãgaþi" în minã încã din anul 1954, iar ca militar nu puteai sã te opui hotãrârii superiorilor de a fi ofiþer de

securitate pentru cã un refuz însemna Tribunalul Militar.

ºcoalã L upeniul, de renume

Nãscut în 1933, chiar în ajun de 23 august, a terminat ªcoala medie tehnicã, fostã ªcoalã de Conductori Tehnici finanþatã de mina Lupeni. ªcoala era consideratã ca fiind una de renume, având în vedere curentul de la acea vreme care punea accent pe tehnicieni. ªcoala de la Lupeni, care funcþiona în actualul Club al Sindicatelor de lângã Primãria Lupeni, gãzduia comasarea ºcolilor de profil din Anina, Baia Mare, Brad ºi Câmpulung Muscel ºi avea peste 1000 de elevi, cu cãmine, cantine, sãli de sport. Dupã terminarea ºcolii tehnice, Martin Borºa a fost

recrutat, pentru studii în URSS, dar a fost respins în final, pentru cã locurile erau

limitate ºi trebuia sã meargã altcineva. Ca urmare a fost angajat la mina Petrila.

"Director era unul Cozma, fãrã legãturã cu Cozma Miron. M-am dus la el cu cerere pentru a-mi continua studiile, vroiam sã fac Facultatea de mine. Conform dosarului de cadre, el trebuia sã-ºi dea acordul. Mi-a zis: Bãããã, am ºase ingineri ºi nu am ce face cu ei. Am nevoie de tehnicieni. ªi nu mi-a dat aprobarea. Cred cã problema lui era cã nici el nu avea studii superioare" povesteºte Martin Borºa.

oi ne aºteptam "N sã ne trimitã la Braºov…"

Plin de energie, considerat cam obrãznicuþ ºi prea dinamic pentru acele vremuri, Borºa nu s-a lãsat ºi, cu alþi doi amici, prin cunoºtinþe a pãtruns la

ºcoala de ofiþeri. "În aprilie 1954, ne-a chemat la Comisariat ºi ne-am dus cu bine cunoscuta valiza de lemn. Noi ne aºteptam sã ne trimitã la Braºov, unde era o ºcoalã bunã de ofiþeri, dar ne-au dus scurt exact la Uricani. La careu, era colonelul Bejan, mare comandant al unitãþilor militare din Valea Jiului. Am ripostat, obrãznicuþ cum eram. Am zis cã noi ne-am înscris la ºcoala de ofiþeri ºi am ajuns aici, la Uricani! Ce, suntem detaºament de muncã? La care colonelul îmi rãspunde: Excat, eºti bãiat deºtept!" - râde Martin Borºa de momentul de atunci. Dar pentru cã printre

viitorii ofiþeri erau tehnicieni cu experienþã în minerit, au fost dezcazarmaþi ºi trimiºi la minele din oraºele unde locuiau. Martin Borºa a revenit la Petrila. Acesta a confirmat cã încã din acele vremuri militarii erau bãgaþi în minã.

R

fãceau de regulã securiºtii. Adicã ºi-a turnat colegi, îi spiona, asculta ce vorbesc etc. "Nu, nu ne ocupam cu aºa ceva. Altul era rolul nostru. Ca ofiþer de securitate la secþia 4 - Contra-sabotaj, ca ºi ceilalþi, eram interesaþi de acþiuni care ar fi dus, ca finalizare, la sabotaje. Studiam, cercetam, supravegheam, etc., de la focuri de minã pânã la accidente mortale ºi explozii. Iniþial am fost la mina Uricani. Securiºti erau peste tot în acea vreme, unii bine

uºii erau buni la minerit

"Da, militarii erau de atunci aduºi la minã prin acele detaºamente de muncã. Dar o duceau bine, erau bine coordonaþi. Era hranã din belºug. Minerii aveau cantinele la care era mâncare multã ºi bunã. Noi, cei de la ºcoala militarã mergeam o datã pe sãptãmânã la Unitate, în Uricani, ºi ni se dãdea raþia cuvenitã, carne, ulei, fainã zahãr etc.

rigini sãnãtoase O denumite minereºte: "mama curvã, tata hoþ"

Eram militar, dar nu eram membru de partid ºi trebuia sã intru în rândurile PCR. Da, dar la Raionul de partid, era prim secretar Barna, de la Aninoasa, simpatic el, ca om… Mi s-a spus cã pentru a fi primit în partid, sarcina mea de candidat la membru este sã intru în rândurile securitãþii. Am întrebat: cum cã habar nu am ce sã fac. Mi-a spus cã nu este treaba mea cum s-o fac pentru cã o fac alþii. M-a pus sã fac cerere. Verificarea mea ºi timpul pânã a deveni membru de partid era de un an. Dar în ºase luni am fost primit. În 28 februarie 1957 eram ofiþer de securitate ºi membru de partid plin, cu pistol în buzunar. Nu eram cãsãtorit ºi am venit acasã. Mama ºi buna mea erau tare mândre. Cand m-am

Militar fiind m-am întâlnit de câteva ori cu directorul general al Sovrom Cãrbune, Era unul Zubarev, un rus. ªtia meserie, nu glumã. Când apãrea el la minã, la locul de muncã z Vrei ca afacerea ta sã dãdeam raportul: fie cunoscutã? cine sunt ºi ce fac z Vrei sã te dezvolþi? acolo. Vreau sã vã spun cã în z Vrei sã-þþi gãseºti fiecare lunã ni se colaboratori serioºi de dãdea o primã, cã afaceri? într-adevãr era "haraºo", vorba z Vrei sã faci bani? lui Zubarev. Noi suntem Aveam 1200 lei partenerii pe care îi cauþi! ca militar, plus 100 lei bani penADRESA NOASTRÃ tru hranã, plus Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 hrana în alimente tel. 0374 906 687 - raþia. e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

îmbrãcat în haine de ofiþer, îmi amintesc ºi azi vorbele lu' buna: "mãããã, fetele acum numa' cuc o sã se piºe dupã tine!" Întrebându-l dacã avea origini sãnãtoase, adicã dosar de cadre din care sã reiese cã pãrinþii nu au fost chiaburi, comercianþi etc., ci simpli muncitori, Borºa a rãspuns cu o glumã minereascã. "Da, cum se spunea atunci: mama a fost curvã, tata hoþ (râde cu poftã). Adicã mama casnicã ºi tata muncitor". Peste ani, dupã cursuri de specialitate ºi de partid, mama a devenit cadru medical, iar tatãl primarul staþiunii Geoagiu.

la popã la D esecurist

În iulie m-am cãsãtorit, iar mama nu accepta sã nu mã cunun la popã ºi nu aveam voie ca ditai ofiþerul. La biserica asta din Petrila, Sf. Gheorghe, preot era Vulcu, copil de miner ºi tatãl lui a

fost coleg cu tata de ºcoalã. Apropo de asta. Trebuia sã mã duc în 1948 la liceul teologic sã mã fac popã, nu la cel tehnic de la Lupeni, dar atunci în '48 s-a închis ºi liceul ºi facultatea de teologie. Da, ºi ne-am cununat la popã, dar pentru cã nevasta mea era catolicã ºi popa de la Lonea, preotul Karda a venit acasã ºi ne-a mai cununat o datã. D-aia mi-a mers bine în cãsnicie pentru cã sunt cununat de douã ori. Eeee, dar la botezul primului bãiat nu a mai fost uºor. În ziua botezului am plecat la pescuit. Apoi în 1978, când am cununat pe cineva, m-au ameninþat cã mã pun în discuþia biroului de partid, cã eram ºi membru în Biroul executiv" - povesteºte amuzat Martin Borºa.

S

ecþia 4 Contra-sabotaj

L-am întrebat dacã în activitatea sa de la securitate a fãcut ceea ce se spune cã

pregãtiþi, alþii mai puþin. Trebuia sã facem analize sãptãmânal ºi eram traºi la rãspundere dacã se întâmpla ceva ºi noi nu am prevãzut acea întâmplare. Munca securistului de la sabotaj era una profilacticã. În activitatea asta a mea, nu am avut nici un caz major. În 1958 - 1959 am fãcut un curs la Bucureºti ºi a apãrut ordinul ministrului de interne care

spunea cã noi, cei cu ªcoala medie tehnicã ne puteam înscrie la facultate fãrã examen. Cu alþi doi amici am fost la prima sesiune la Facultatea de drept. Când sã merg la a doua sesiune, am fãcut cerere de concediu ºi trebuia sã scriu pentru ce îmi trebuie. Mi s-a spus: ce, mã, faci facultate pe spinarea securitãþii? De aici au început problemele. Mi s-a umblat pe dosarul de cadre ºi mi-au gãsit ei chichiþe, apoi momentul s-a suprapus peste mãsura reducerii forþelor armate conform Pactului de la Varºovia. ªi uite aºa am fost transferat la miliþie.

S

ecuritatea, locul de unde ieºi cu PCR (pile, cunoºtinþe, relaþii) Am început prin orice formã sã ies din sistem ºi am depus raport de demisie. Maiorul Savu, de

la Câmpu lui Neag m-a întrebat: de ce vrei sã pleci? I-am zis: sã fac facultatea ºi mã reorientez, mã fac inginer. Atunci mi-a replicat cã o sã fiu inginer când o sã fie el protopop. A fost scandal m-a pus în discuþia consiliului de onoare, am fost chemat la Bucureºti, m-au

ameninþat cu arest ºi… datoritã PCR (pile, cunoºtinþe, relaþii) am ajuns la marile cadre ºi m-au lãsat, cu condiþia ca la terminarea facultãþii sã mã întorc în securitate. Eu am terminat facultatea, dar Savu nu a ajuns niciodatã protopop. La terminarea facultãþii, la repartiþie, ne-am dus la Combinat, unde director general era Lãzãrescu, de la Aninoasa. Am fost inginer la Lonea, Dâlja ºi Livezeni. Meseria mea de inimã asta a fost, dar mã deranja cã veneau personalitãþi care se dãdeau profesionalitãþi care habar nu aveau de minerit. Eu le spuneam "gura bate adevãrul, cã curu îs ei" povesteºte inginerul ofiþer securist, pensionat în 1985. Martin Borºa a rãmas ofiþer în rezervã al securitãþii ºi un dinamic preºedinte al pensionarilor din Petrila. Din ati-

tudinea sa din timpul întâlnirii noastre, deºi plinã de umor ºi savoare, a rãzbãtut faptul cã încã existã teama de securitate, SRI sau ce o mai fi. Este posibil sã fi fost vorba doar de sechele ale trecutului. Ileana FIRÞULESCU


6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

Reportaj 7

Preºedintele Casei Pensionarilor din Petrila:

"Am fost ofiþer de securitate la Secþia 4 - Contra-sabotaj"

P

ovestea unui fiu de miner din Petrila pare a fi subiect bun de roman. Pentru cã ºi-a dorit sã facã studii superioare, actualul preºedinte al Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila, Martin Borºa, a trecut de la ºcoala tehnicã, la ofiþer, ratând liceul teologic pentru cã a fost închis. Intrarea în PCR i-a fost condiþionatã de intrarea în rândurile securitãþii. Martin Borºa aratã o altã faþã a Vãii Jiului, începând cu 1953, economic vorbind, dar ºi un sistem pe care acum îl priveºte amuzat, cu detaºare. În periplul ziaristului cu scop de a afla subiecte de interes general, am poposit, din nou, la Casa Pensionarilor CAR Petrila, la preºedintele Martin Borºa. Aici se desfãºoarã de vreo 2-3 ani lucrãri ample de modernizare pe fonduri europene ºi proprii. Destul de înaintat în vârstã, bãnuiam cã dinamismul ºi energia sa trebuie sã aibã un izvor tumultuos. Ne-a spus chiar el: ofiþer de securitate ºi inginer minier. Martin Borºa a povestit deschis despre aceastã perioadã, de fost securist, a vieþii sale. A fãcut-o cu detaºare, cu mândrie, dar ºi cu amãrãciune exprimatã ironic, cu umor. Astfel, am aflat cã militarii erau "bãgaþi" în minã încã din anul 1954, iar ca militar nu puteai sã te opui hotãrârii superiorilor de a fi ofiþer de

securitate pentru cã un refuz însemna Tribunalul Militar.

ºcoalã L upeniul, de renume

Nãscut în 1933, chiar în ajun de 23 august, a terminat ªcoala medie tehnicã, fostã ªcoalã de Conductori Tehnici finanþatã de mina Lupeni. ªcoala era consideratã ca fiind una de renume, având în vedere curentul de la acea vreme care punea accent pe tehnicieni. ªcoala de la Lupeni, care funcþiona în actualul Club al Sindicatelor de lângã Primãria Lupeni, gãzduia comasarea ºcolilor de profil din Anina, Baia Mare, Brad ºi Câmpulung Muscel ºi avea peste 1000 de elevi, cu cãmine, cantine, sãli de sport. Dupã terminarea ºcolii tehnice, Martin Borºa a fost

recrutat, pentru studii în URSS, dar a fost respins în final, pentru cã locurile erau

limitate ºi trebuia sã meargã altcineva. Ca urmare a fost angajat la mina Petrila.

"Director era unul Cozma, fãrã legãturã cu Cozma Miron. M-am dus la el cu cerere pentru a-mi continua studiile, vroiam sã fac Facultatea de mine. Conform dosarului de cadre, el trebuia sã-ºi dea acordul. Mi-a zis: Bãããã, am ºase ingineri ºi nu am ce face cu ei. Am nevoie de tehnicieni. ªi nu mi-a dat aprobarea. Cred cã problema lui era cã nici el nu avea studii superioare" povesteºte Martin Borºa.

oi ne aºteptam "N sã ne trimitã la Braºov…"

Plin de energie, considerat cam obrãznicuþ ºi prea dinamic pentru acele vremuri, Borºa nu s-a lãsat ºi, cu alþi doi amici, prin cunoºtinþe a pãtruns la

ºcoala de ofiþeri. "În aprilie 1954, ne-a chemat la Comisariat ºi ne-am dus cu bine cunoscuta valiza de lemn. Noi ne aºteptam sã ne trimitã la Braºov, unde era o ºcoalã bunã de ofiþeri, dar ne-au dus scurt exact la Uricani. La careu, era colonelul Bejan, mare comandant al unitãþilor militare din Valea Jiului. Am ripostat, obrãznicuþ cum eram. Am zis cã noi ne-am înscris la ºcoala de ofiþeri ºi am ajuns aici, la Uricani! Ce, suntem detaºament de muncã? La care colonelul îmi rãspunde: Excat, eºti bãiat deºtept!" - râde Martin Borºa de momentul de atunci. Dar pentru cã printre

viitorii ofiþeri erau tehnicieni cu experienþã în minerit, au fost dezcazarmaþi ºi trimiºi la minele din oraºele unde locuiau. Martin Borºa a revenit la Petrila. Acesta a confirmat cã încã din acele vremuri militarii erau bãgaþi în minã.

R

fãceau de regulã securiºtii. Adicã ºi-a turnat colegi, îi spiona, asculta ce vorbesc etc. "Nu, nu ne ocupam cu aºa ceva. Altul era rolul nostru. Ca ofiþer de securitate la secþia 4 - Contra-sabotaj, ca ºi ceilalþi, eram interesaþi de acþiuni care ar fi dus, ca finalizare, la sabotaje. Studiam, cercetam, supravegheam, etc., de la focuri de minã pânã la accidente mortale ºi explozii. Iniþial am fost la mina Uricani. Securiºti erau peste tot în acea vreme, unii bine

uºii erau buni la minerit

"Da, militarii erau de atunci aduºi la minã prin acele detaºamente de muncã. Dar o duceau bine, erau bine coordonaþi. Era hranã din belºug. Minerii aveau cantinele la care era mâncare multã ºi bunã. Noi, cei de la ºcoala militarã mergeam o datã pe sãptãmânã la Unitate, în Uricani, ºi ni se dãdea raþia cuvenitã, carne, ulei, fainã zahãr etc.

rigini sãnãtoase O denumite minereºte: "mama curvã, tata hoþ"

Eram militar, dar nu eram membru de partid ºi trebuia sã intru în rândurile PCR. Da, dar la Raionul de partid, era prim secretar Barna, de la Aninoasa, simpatic el, ca om… Mi s-a spus cã pentru a fi primit în partid, sarcina mea de candidat la membru este sã intru în rândurile securitãþii. Am întrebat: cum cã habar nu am ce sã fac. Mi-a spus cã nu este treaba mea cum s-o fac pentru cã o fac alþii. M-a pus sã fac cerere. Verificarea mea ºi timpul pânã a deveni membru de partid era de un an. Dar în ºase luni am fost primit. În 28 februarie 1957 eram ofiþer de securitate ºi membru de partid plin, cu pistol în buzunar. Nu eram cãsãtorit ºi am venit acasã. Mama ºi buna mea erau tare mândre. Cand m-am

Militar fiind m-am întâlnit de câteva ori cu directorul general al Sovrom Cãrbune, Era unul Zubarev, un rus. ªtia meserie, nu glumã. Când apãrea el la minã, la locul de muncã z Vrei ca afacerea ta sã dãdeam raportul: fie cunoscutã? cine sunt ºi ce fac z Vrei sã te dezvolþi? acolo. Vreau sã vã spun cã în z Vrei sã-þþi gãseºti fiecare lunã ni se colaboratori serioºi de dãdea o primã, cã afaceri? într-adevãr era "haraºo", vorba z Vrei sã faci bani? lui Zubarev. Noi suntem Aveam 1200 lei partenerii pe care îi cauþi! ca militar, plus 100 lei bani penADRESA NOASTRÃ tru hranã, plus Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 hrana în alimente tel. 0374 906 687 - raþia. e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

îmbrãcat în haine de ofiþer, îmi amintesc ºi azi vorbele lu' buna: "mãããã, fetele acum numa' cuc o sã se piºe dupã tine!" Întrebându-l dacã avea origini sãnãtoase, adicã dosar de cadre din care sã reiese cã pãrinþii nu au fost chiaburi, comercianþi etc., ci simpli muncitori, Borºa a rãspuns cu o glumã minereascã. "Da, cum se spunea atunci: mama a fost curvã, tata hoþ (râde cu poftã). Adicã mama casnicã ºi tata muncitor". Peste ani, dupã cursuri de specialitate ºi de partid, mama a devenit cadru medical, iar tatãl primarul staþiunii Geoagiu.

la popã la D esecurist

În iulie m-am cãsãtorit, iar mama nu accepta sã nu mã cunun la popã ºi nu aveam voie ca ditai ofiþerul. La biserica asta din Petrila, Sf. Gheorghe, preot era Vulcu, copil de miner ºi tatãl lui a

fost coleg cu tata de ºcoalã. Apropo de asta. Trebuia sã mã duc în 1948 la liceul teologic sã mã fac popã, nu la cel tehnic de la Lupeni, dar atunci în '48 s-a închis ºi liceul ºi facultatea de teologie. Da, ºi ne-am cununat la popã, dar pentru cã nevasta mea era catolicã ºi popa de la Lonea, preotul Karda a venit acasã ºi ne-a mai cununat o datã. D-aia mi-a mers bine în cãsnicie pentru cã sunt cununat de douã ori. Eeee, dar la botezul primului bãiat nu a mai fost uºor. În ziua botezului am plecat la pescuit. Apoi în 1978, când am cununat pe cineva, m-au ameninþat cã mã pun în discuþia biroului de partid, cã eram ºi membru în Biroul executiv" - povesteºte amuzat Martin Borºa.

S

ecþia 4 Contra-sabotaj

L-am întrebat dacã în activitatea sa de la securitate a fãcut ceea ce se spune cã

pregãtiþi, alþii mai puþin. Trebuia sã facem analize sãptãmânal ºi eram traºi la rãspundere dacã se întâmpla ceva ºi noi nu am prevãzut acea întâmplare. Munca securistului de la sabotaj era una profilacticã. În activitatea asta a mea, nu am avut nici un caz major. În 1958 - 1959 am fãcut un curs la Bucureºti ºi a apãrut ordinul ministrului de interne care

spunea cã noi, cei cu ªcoala medie tehnicã ne puteam înscrie la facultate fãrã examen. Cu alþi doi amici am fost la prima sesiune la Facultatea de drept. Când sã merg la a doua sesiune, am fãcut cerere de concediu ºi trebuia sã scriu pentru ce îmi trebuie. Mi s-a spus: ce, mã, faci facultate pe spinarea securitãþii? De aici au început problemele. Mi s-a umblat pe dosarul de cadre ºi mi-au gãsit ei chichiþe, apoi momentul s-a suprapus peste mãsura reducerii forþelor armate conform Pactului de la Varºovia. ªi uite aºa am fost transferat la miliþie.

S

ecuritatea, locul de unde ieºi cu PCR (pile, cunoºtinþe, relaþii) Am început prin orice formã sã ies din sistem ºi am depus raport de demisie. Maiorul Savu, de

la Câmpu lui Neag m-a întrebat: de ce vrei sã pleci? I-am zis: sã fac facultatea ºi mã reorientez, mã fac inginer. Atunci mi-a replicat cã o sã fiu inginer când o sã fie el protopop. A fost scandal m-a pus în discuþia consiliului de onoare, am fost chemat la Bucureºti, m-au

ameninþat cu arest ºi… datoritã PCR (pile, cunoºtinþe, relaþii) am ajuns la marile cadre ºi m-au lãsat, cu condiþia ca la terminarea facultãþii sã mã întorc în securitate. Eu am terminat facultatea, dar Savu nu a ajuns niciodatã protopop. La terminarea facultãþii, la repartiþie, ne-am dus la Combinat, unde director general era Lãzãrescu, de la Aninoasa. Am fost inginer la Lonea, Dâlja ºi Livezeni. Meseria mea de inimã asta a fost, dar mã deranja cã veneau personalitãþi care se dãdeau profesionalitãþi care habar nu aveau de minerit. Eu le spuneam "gura bate adevãrul, cã curu îs ei" povesteºte inginerul ofiþer securist, pensionat în 1985. Martin Borºa a rãmas ofiþer în rezervã al securitãþii ºi un dinamic preºedinte al pensionarilor din Petrila. Din ati-

tudinea sa din timpul întâlnirii noastre, deºi plinã de umor ºi savoare, a rãzbãtut faptul cã încã existã teama de securitate, SRI sau ce o mai fi. Este posibil sã fi fost vorba doar de sechele ale trecutului. Ileana FIRÞULESCU


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011 ::.. FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA. ANALIZÃ ..::

Minerul Uricani, peste aºteptãri

ostã divizionarã F "C" între anii

H

enþ cu

MÂNA

Puterea potenþei

Fotbalul îºi retrage ultima rãsuflare - la propriu vorbind -, acum, spre ultimele decade de decembrie. La ora analizelor ºi bilanþurilor, unii sunt mai încrâncenaþi, alþii mai normali. Am vãzut în week-end ieºirile ciobanului din Pipera la adresa unui arbitru maramureºan, la care cea mai tare acuzã a fost aceea cã umblã cu fotbaliºtii de la CFR Cluj la discotecã!? A uitat de "cruduþa" care îl stoarce de tot potenþialul puterii - sau invers! - pe Costea ãl mic din gaºca roº-albastrã. Gigi Becali nu ºtie sã primeascã înfrângerea, chit cã, e adevãrat, nici arbitrul Iulian Balaj nu a prea þinut post. În paralel (!?), câteva ore mai târziu, Realul ºi Barcelona, unde au jucat cândva Gicã Popescu, Hagi ºi fostul jiulist Berkessy, ofereau un alt gen de spectacol. Un spectacol în care nu ne aminteam prea exact numele patronilor cu echipe de 300 de milioane de euro. Alt film, altã regie, altã mâncare de revelion. Încet-încet, ne îndreptãm spre o vacanþã totalã, cel puþin pânã în jurul datei de 10 ianuarie anul viitor. Ne va fi, totuºi, dor de ai noºtri, aºa cum sunt ei, mãcinaþi de necazuri, cu puterea potenþei lãsatã jos.

1990-2003 ºi 2005-2006, echipa de pe Jiul de Vest se aflã acum în cel de-al patrulea campionat consecutiv în eºalonul judeþean al Ligii a IV-a. În campionatul trecut a încheiat pe locul 2.

P

ierderi individuale, câºtiguri pe echipã Echipa de la Uricani, dezamãgitã oarecum de ratarea accederii la baraj în sezonul trecut, a luato de la capãt, deºi jucãtorii de valoare precum Adi Farcaº, Ciocârlan, Cismaºiu, Filipescu, Ciocoi sau Rere Moldovan au optat pentru alte echipe. Preºedintele Vasile Scurtu, care ºi-a asumat ºi rolul de antrenor ºi chiar jucãtor, la cei 39 de ani ai sãi, a coagulat în jurul unor jucãtori experimentaþi, rãmaºi din vechea gardã, o serie de tineri cu care încet-încet, "corabia" s-a pus în miºcare. Cu douã victorii con-

MINERUL URICANI ED. 2011-2012 - TUR 1. 1-0 la Retezatul Haþeg: Cojocaru

2. 1-2 cu Aurul Certej: Chiºcã 3. 3-2 la Zarandul Criºcior: Al. Cojocaru, Ungurianu, Voina

4. 1-0 la Univ. Petroºani: Chiºcã

5. 0-1 cu Jiul II Petroºani: 6. 0-3 la Aurul Brad: 7. 3-2 cu Dacia Orãºtie:

Romanesc, Voina, Irina Irina (cu spatele) ºi Voina, sau 11 goluri 8. 2-0 la Victoria Cãlan: marcate de tandemul apãrare-atac Cãuneac, Chelaru secutive reuºite în Bun de asemenea ºi ficienþi în 9. 2-0 cu Minerul Aninoasa: deplasare în etapele finalul ultimelor trei deplasare Irina, Chiºcã 2 ºi 3, la Zarandul etape, fãrã înfrânDe remarcat din 10. 3-1 la Inter Petrila: Criºcior (3-2) ºi gere. Cu siguranþã, tabelul statistic, apetitul Voina, Irina, Romanesc Universitatea cea mai mare neîmofensiv al uricãnenilor, 11. a stat Petroºani (1-0), plinire a fost eºecul, care au marcat mai 12. 0-4 la CS Vulcan: echipa a cãpãtat greu digerat, de 0-4 multe goluri în 13. 2-1 cu Ret. Râu de Mori: încredere, chiar dacã la CS Vulcan, în deplasare decât acasã! Voina, A. Cojocaru apoi au urmat douã etapa a 12-a. E drept, au ºi încasat... 14. 2-3 la ªoimul Bãiþa: eºecuri usturãtoare, Echipa a avut zece Romanesc, Harangozo Se poate con0-1 cu Jiul II ºi 0-3 la marcatori (inclusiv 15. 1-0 cu Gloria Geoagiu: cluziona cã Minerul Aurul Brad. preºedintele!), fãrã Voina Uricani care avea o Cea mai bunã însã a se putea vorbi cotã redusã la prestaþia 16. 2-2 la Metalul Criºcior: serie a fost cea dintre despre un vârf auten- din campionat a reuºit Irina, Voina 17. 4-0 cu Minerul Teliuc: etapele 7-10, cu un tic, poate doar parþial din mers sã revinã ºi Al. Cojocaru (2), Voina, Scurtu ºir de patru meciuri Voina, care însã a sã se menþinã pe o Acasã: cu tot atâtea victorii! ratat enorm, compalinie de plutire mai rativ cu cele 7 mult decât sigurã, care 7 5 0 2 13-6 15p. Deplasare: goluri marar putea reintra, 9 5 1 3 14-15 16p. cate. Final de matematic vorbind, în TOTAL: TOTAL: tur cu cel mai cursa pentru poziþia 16 10 1 5 27-21 31p. mare scor, cea mai înaltã. 4-0 cu GOLGETERI ECHIPA Minerul Teliuc z 7 goluri: Voina ºi cu speranþe STANDARD: z 5 goluri: Al. Cojocaru cã echipa va A. Farcaº (I. Radu) - V. z 4 goluri: Irina avea un Dumitrescu (Cãuneac), z 3 goluri: Chiºcã, ascendent Irina, Bãlãnean, Chelaru Romanesc pentru Ciorâia (Þigãu), Romanesc z 1 gol: Ungurianu, Vasile Scurtu, în tripla posturã partea a doua (Mihãilescu), Chiºcã, Al. Cãuneac, Chelaru, de preºedinte-antrenor-jucãtor a campionaCojocaru (Ungurianu) Harangozo, Scurtu pentru Minerul Uricani tului. Voina (Timiºan), ANTRENOR: Harangozo Paginã realizatã de Genu TUÞU Vasile Scurtu

E

::.. DINASTII SPORTIVE ..::

Care-i mama, care-i fata!?

C

lubul Sportiv ªcolar Petroºani a dat de-a lungul vremii o serie de sportivi de performanþã.

Nãscutã pe 22 octombrie 1970, a evoluat pânã la nivelul lotului naþional universitar, dupã perioada CSSP (cu antrenoarea Iuliana Piscoi) ºi Cetate Deva, din 1990 revenind la Petroºani. Trei ani mai târziu, pe 22 martie 1993, se naºte Bianca Maria Becze, care, ca elevã la ªc. Gen. Nr. 1 "I.G.Duca" Petroºani, trece în paralel ºi la clasa de gimnasticã a mamei sale (devenitã între timp profesoarã la CSSP), reuºind un prim mare succes, medalie de aur, la junioare, la un open în Bulgaria.

În ultimii ani, gimnastica aerobicã a irumpt printr-o serie de performanþe notabile, aduse în vitrina clubului petroºenean de eminente sportive ale acestei grupãri.

N

fata îºi C ând depãºeºte mama

ãscute pe 22

Elena (Luminiþa) Becze - fostã Cazan -, a practicat gimnastica de la vârstã fragedã la CSSP.

Mama-antrenoare, Elena ºi fiica, sportiva, Bianca Becze

Sutele de ore de antrenament o aduce pe tânãra Bianca Becze în postura de ocupantã a unor locuri de frunte în competiþiile la care ia parte, anul 2006 fiind unul de cotiturã, atunci când la Petroºani se organizeazã finala Campionatului Naþional de gim-

Bianca Becze o multiplã campioanã de la CSS Petroºani

nasticã aerobicã. Bianca Becze (pe atunci avea 13 ani) alãturi de colegul ei Raul Furnea, aduc Petroºaniului trei titluri naþionale, fiind anul "exploziei" Biancãi Becze. Au urmat o multitudine de competiþii pentru cuplul Elena (antrenor) ºi Bianca Becze (sportiv), anul 2008 fiind din nou unul de mare succes, locul 1 la perechi-mixt ºi locul 3-individual, la Campionatul Mondial din Germania, performanþã reeditatã

la Campionatul European din Cehia în anul 2009. În anul 2010, Bianca Becze participã cu succes la C.M. din Franþa, unde ocupã un loc 1 la individual ºi tot un loc 1 la grup. Anul 2011 a fost unul mai greu pentru Bianca Becze (în prezent elevã la Liceul Sportiv "Decebal" din Deva), ea trecând la seniori, reuºind din aceastã posturã un loc 2 la etapa de campionat mondial de la Boroveþ (Bulgaria). O accidentare la un picior a þinut-o departe de unele competiþii din acest an, marele regret fiind ratarea participãrii la Campionatul European. Oricum, la aproape 19 ani, Bianca Becze este de acum o certitudine a gimnasticii naþionale ºi mondiale, evoluþia sa fiind o îmbinare a talentului, cu atenþia de care s-a bucurat în pregãtirea sa ca sportivã, de cãtre, aceea care îi este mamã ºi antrenoare. O familie, Elena ºi Bianca Becze, cu care sportul din Valea Jiului se mândreºte din plin.


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

La Mulþi Ani, Petrila - 2008!

Edilii de la Petrila au împãrþit oraºul în douã. O parte luminatã de sãrbãtoare, cu ghirlande mai rare ºi vechi, ce-i drept, iar cealaltã lãsatã în beznã. Oricum, ambele zone au un punct comun : aºteaptã intrarea în anul 2008! Cã Petrila aratã mai înapoi cu câþiva ani, este vizibil cu ochiul liber, nu doar prin ilumi-

natul ornamental pus din trei în trei stâlpi în zona centralã, ci ºi la capitolul actualitate. Întradevãr, Petrila are nevoie de un "update", pentru cã dacã este sã ne luãm dupã ghirlandele din oraº, aici am fi încã în anul 2007 cu paºi mari spre 2008. Bine, dacã este sã trecem în revistã multe lucruri ºi stãri de

fapt de aici, cã Petrila este încã în urmã cu 4 ani, nu ar fi departe de adevãr. Însã, acum, în iarna lui 2001, norocoºii care pot sã se bucure ºi ei de cele câteva beculeþe colorate, sunt cei care locuiesc la stradã, de la intrarea în oraº ºi pânã în zona Poºtei. Primarul Ilie Pãducel ridicã din umeri

Cabane ºi restaurante la control

Laptele ºi cornul, timpi morþi pe drum

P

rogramul " Laptele ºi cornul " se desfãºoarã normal, dar aprovizionarea nu e în grafic.

Inspectorii care verificã starea acestor produse atunci când ele ajung la ºcoli ºi grãdiniþe spun cã existã timpi morþi pe care încearcã sã-i elimine prin controale ºi avertismente. "Activitatea se desfãºoarã în condiþii optime, dar sunt probleme cu timpii în care aceste produse destinate copiilor ajung la ei de la producãtori. Mai trebuie puþin îmbunãtãþit, chiar dacã nu se pune deocamdatã problema calitãþii produselor pe care copiii le mãnâncã", spune dr. Octavian Popescu, ºef DSVSA Petroºani Programul se desfãºoarã în toate ºcolile ºi grãdiniþele din Valea Jiului, iar inspectorii spun cã verificã periodic calitatea produselor care ajung sã fie consumate de copii. Aceasta este o campanie care se desfãºoarã prin sondaj pe tot parcursul anului ºcolar,prin rotaþie în toate unitãþile de învãþãmânt. (Diana MITRACHE )

"Dãruind vei dobândi!"

Inspectorii sanitari pornesc campania de verificare a unitãþilor de cazare sau au celor care oferã masa de Revelion. Controalele demareazã în aceastã sãptãmânã ºi inspectorilor sanitar - veterinari , care asigurã calitatea produselor, li se alãturã ºi cei care verificã sãnãtatea publicã. Primii sunt luaþi în vizor cabanierii. "În aceastã sãptãmânã începem controalele, împreunã cu DSP. E vorba de un control mixt, benefic turismului, în unitãþile care sunt declarate ca fiind turistice.

Blocul alimentar, modul de depozitare al produselor ºi calitatea serviciilor sunt în atenþia noastrã", spune dr. Octavian Popescu, ºef DSVSA Petroºani. Nici restaurantele nu sunt lãsate deoparte ºi, în zilele acestea vor avea loc controale, pentru cã urmeazã sã fie organizate mese festive de Crãciun ºi Revelion. "Acolo unde se organizeazã Revelion, facem controale. Vom verifica la faþa locului ceea ce dânºii oferã sã punã pe masã", a mai precizat dr. Octavian Popescu. Inspectorii sanitari spun cã vor sã verifice cât de funcþionale sunt circuitele de la bucãtãrii, dar ºi ce produse ajung sã fie servite în meniuri. Asta pentru cã, în ultimele zile ale anului,mii de oameni vor urca la munte sau vor merge la restaurante. Diana MITRACHE

Peste 1000 de persoane au donat la

“Fabrica lui Moº Crãciun”

Proiectul intitulat "Fabrica lui Moº Crãciun" ºi-a încheiat prima etapã. Respectiv cea de colectare a ajutoarelor care vor ajunge la persoanele nevoiaºe din Petroºani. În acþiunea intitulatã "Dã din puþinul tãu, puþin!" s-au implicat peste 1.000 de persoane care au donat bani, alimente, haine, jucãrii ºi dulciuri. Numai la cortul special amplasat în Parcul

n Sala de Marmura a

Î Primãriei Petroºani se va

derula miercuri, 14 decembrie, cea de-a ºasea ediþie a manifestãrii socio-culturale intitulatã ,,Dãruind vei dobândi'!".

Aceasta este organizatã, în colaborare, de Asociaþia Maica Precista Petroºani ºi studentul Marius Baldovin. Printre obiectivele sociale ºi culturale vizate de acest proiect se numãrã susþinerea socialã a persoanelor de vârsta a III a, aflate

ºi spune cã…asta e! Dacã n-are bani, n-are… "Comentez sincer ºi deschis. Le-am spus cetãþenilor de când am pornit iluminatul ornamental cã acestea sunt posibilitãþile financiare ale primãriei. Am pus de la strada Minei, la intrarea în oraº un panou cu La mulþi ani, pânã aproximativ la

Poºta din oraº. În rest, mai este o ghirlandã cu niºte beculeþe în faþa primãriei. Nu am avut bani de mai mult ", ne-a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Cartierul 8 Martie nu are nicio instalaþie ornamentalã, fãrã sã mai vorbim de alte zone mai îndepãrtate ale oraºului: Lonea, Taia sau Cimpa. Luiza ANDRONACHE

în dificultate, din Valea Jiului, dezvoltarea spiritului caritativ filantropic la nivelul generaþiei tinere sau promovarea potenþialului uman valoric cultural local.

Central au venit cu daruri ºi pachete circa 400 de persoane. "Sunt copii din oraºul nostru care, în dimineaþa de Crãciun, nu gãsesc nimic sub brad. Sunt copii la care Moº Crãciun nu a ajuns, poate, niciodatã. Pentru toþi aceºtia am demarat o acþiune care va fi finalizatã în zilele de dinaintea Crãciunului. Deocamdatã, nu pot sã spun câte pachete vom con-

Pe lângã spectacolul sociocultural propriu-zis, la care vor participa elevi, adolescenþi, tineri ºi adulþi din Valea Jiului, vor fi prezentate ºi douã expoziþii speciale. Este vorba despre ,,Arte povera", coordonator Adrian Szuszer ºi "Expoziþie de icoane pe sticlã ºi artã plasticã,, - lucrãri semnate de Alexandra Cacovean. Totodatã, vor fi oferite, persoanelor în vârstã, daruri simbolice de cãtre studenþii de la Asistenþã Socialã ºi voluntarii Asociaþiei Maica Precista. Mir cea NISTOR

Lucrãrile de canalizare la Petrila se vor sista pentru o lunã de zile În curând, lucrãrile de introducere a canalizãrii ºi de modernizare a celei existente din Oraºul Petrila, se vor sista conform planului. Reprezentanþii administraþiei locale spun cã muncitorii se încadreazã în grafic. " Lucrãrile se vor sista în data de 15 decembrie ºi vor fi reluate în 15 ianuarie. Momentan, se lucreazã pe strada Mesteacãnului, de la podul Penny s-a introdus conducta pânã în Traian Vuia ", ne-a declarat Dorin Curtean, city manager Petrila. Aici, în cel mai estic oraº al Vãii, canalizarea trebuie introdusã în mai multe sate aferente localitãþii, iar proiectul, dupã toate estimãrile, nu se va finaliza mai devreme de 3 ani. "Mergem cu reþeaua începând de la Penny pânã la Taia, iar apoi încercãm sã urcãm în Colonia Brãtianu. Noi sperãm ca acest proiect sã fie finalizat în 3 ani de zile, aºa cum s-a stabilit la început, dar, ca orice lucrare, probabil cã ºi termenul acesteia va fi depãºit ", a mai spus Curtean. Luiza ANDRONACHE

fecþiona ºi câte familii vor beneficia de acestea pentru cã încã lucrãm la confecþionarea acestora", a declarat Eduard Werºanski, coordonatorul proiectului. O acþiune similarã, de colectare a cadourilor destinate nevoiaºilor din Petroºani, s-a derulat, tot în cursul sãptãmânii trecute, ºi în oraºul austriac Wolfsberg. "Am remarcat cã ºi austriecii au dat dovadã de un spirit de întrajutorare deosebit. Pachetele din Austria urmeazã a sosi în zilele urmãtoare ºi acestea se vor alãtura celor din Petroºani. ªi de acolo vor sosi cadouri constând în obiecte de îmbrãcãminte de iarnã, jucãrii sau rechizite ºcolare", a precizat Elisabeta Þopescu, voluntar Asociaþia

"Pro Parâng". Pachetele cu bunurile donate de cãtre cetãþenii din Petroºani ºi Wolfsberg vor fi înmânate beneficiarilor acþiunii, respectiv copiii ºi familiile cu probleme sociale, în zilele premergãtoare Sfintelor Sãrbãtori ale Crãciunului. Mir cea NISTOR


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011 REGISTRATURÃ:

Deva, Bd.1 Decembrie 1918, nr. 35, CP 330005, Judeþul Hunedoara, tel. 0254211574, fax. 0254216333, e-mail: tribunalul.hunedoara@just.ro

INFORMAÞIE DE PRESà În perioada 22-30 decembrie 2011 programul de relaþii cu publicul, la Birourile Registraturã, Arhivã ºi Arhivã Falimente din cadrul Tribunalului Hunedoara, se va desfãºura dupã urmãtorul orar:

-joi, 22 decembrie 2011 -orele 08.00-09.00 ºi 11.00-12.00 -vineri, 23 decembrie 2011-orele 08.00-09.00; -marþi, 27 decembrie 2011 -orele 08.00-09.00 ºi 11.00-12.00; -miercuri, 28 decembrie 2011-orele 08.00-09.00 ºi 11.00-12.00; -joi, 29 decembrie 2011-orele 08.00-09.00 ºi 11.00-12.00; -vineri, 30 decembrie 2011-orele 08.00-09.00.

ARVIHÃ ºi ARHIVÃ FALIMENTE:

-joi, 22 decembrie 2011-orele 10.00-12.00; -vineri, 23 decembrie 2011-orele 08.00-10.00; -marþi, 27 decembrie 2011-orele 10.00-12.00; -miercuri, 28 decembrie 2011-orele 10.00-12.00 -joi, 29 decembrie

SC EURO JOBS SRL

2011-orele 10.00-12.00 -vineri, 30 decembrie 2011-orele 08.00-10.00. În perioada 21-30 decembrie 2011 programul de relaþii cu publicul la Biroul Apostilare Acte din cadrul Tribunalului Hunedoara, se va desfãºura dupã urmãtorul orar:

BIROUL APOSTILARE ACTE -miercuri, 21 decembrie 2011 -orele 09.00-11.00; -marþi, 27 decembrie 2011 -orele 09.00-11.00; -miercuri, 28 decembrie 2011 -orele 09.00-11.00.

Cu consideraþie, BIROUL DE INFORMARE SI RELAÞII PUBLICE Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

ANGAJÃRI

VÂNZÃRI  Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.

HOROSCOP

Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

1 3 d e c e m b r i e 2 0 11

Dimineata va lipseste simtul practic si va irositi energia. Colegii va inteleg si incearca sa va ajute. Va recomandam sa fiti prudent. Nu refuzati ajutorul celor din jur! Evitaþi, sub orice formã, impulsivitatea. Orice miºcare greºitã vã costã.

De dimineaþã sunteþi hipersensibil ºi agitat, nu vã simþiþi în apele dumneavoastrã. Nu luaþi decizii importante, pentru cã nu aveþi un contact prea bun cu realitatea. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu cei din jur! Încercaþi sã vã stãpâniþi impulsivitatea.

Zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii ºi cu persoana iubitã. Dupã-amiazã, s-ar putea sã primiþi o sumã importantã de bani de la o persoanã mai în vârstã din familie. Nu este exclus sã aveþi probleme din cauza unei femei impulsive.

Deºi aveþi multã treabã, ar fi bine sã mai reduceþi ritmul în care munciþi. În prima parte a zilei, sunteþi tentat sã cheltuiþi cam mult. Încercaþi sã fiþi mai prudent! Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care poate intra în viaþa dumneavoastrã sentimentalã.

Vi se modificã programul pe neaºteptate, dar schimbãrile sunt de bun augur. Aveþi ºansa sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu experienþã, care vã ajutã întro afacere. Nu luaþi hotãrâri la nervi. Evitaþi speculaþiile financiare!

S-ar putea ca în prima parte a zilei sã aveþi mici probleme în cãmin. Trataþi-le cu calm. Un gest tandru sau o vorbã bunã vã pot ajuta sã evitaþi o ceartã. Financiar nu staþi prea bine, dar fiþi optimist! Banii vor apãrea când veþi avea nevoie.

Aveþi tendinþa sã fiþi idealist ºi sã credeþi cã puteþi rezolva totul, foarte uºor. Fiþi mai realist, ca sã nu aveþi surprize neplãcute! Aveþi grijã ce spuneþi, pentru cã riscaþi sã jigniþi o persoanã dragã. Nu vã impuneþi punctul de vedere!

Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã aveþi tendinþa sã vã grãbiþi. Astãzi sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã neglijaþi problemele importante. Ar fi bine sã vã faceþi o listã de prioritãþi. Încercaþi sã vã organizaþi cât mai bine timpul! Fiecare clipã este preþioasã.

Nu începeþi activitãþi noi astãzi, pentru cã puteþi sã vã loviþi de obstacole neprevãzute. De dimineaþã s-ar putea sã vã încurce planurile câteva drumuri scurte, pe care nu le puteþi evita. Amânaþi activitãþile dificile, care necesitã o concentrare intensã!

Dimineaþa sunteþi obosit ºi confuz, cu un simþ practic scãzut. Evitaþi sã luaþi decizii importante! Odihniþi-vã mai mult ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã. Cu alte cuvinte, astãzi, nu prea sunteþi în stare de nimic, aºa cã nu are rost sã încercaþi prea multe.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit, pentru cã o întâlnire de afaceri nu decurge cum aþi fi vrut. Nu este o zi prea bunã pentru afaceri, dar puteþi petrece clipe plãcute alãturi de persoana iubitã. Odihiþi-vã. O odihnã binemeritatã va contribui considerabil ãn favoarea sãnãtãþii.

Deºi cei din jur nu prea vã apreciazã ideile la adevãrata lor valoare, nu este cazul sã vã indispuneþi. Nu semnaþi documente oficiale ºi nu începeþi afaceri. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan sentimental ºi în relaþiile cu persoanele mai în vârstã.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

Bani pentru furnalul de la Govãjdie F

urnalul de la Govãjdie, unde s-a turnat fonta pentru Turnul Eiffel, are, în sfârºit o ºansã sã fie pus, din nou, în valoare. Un proiect depus de Primãria Ghelari a primit girul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi doar câteva completãri necesare îl mai þin departe de finanþarea mult aºteptatã..

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a fost de acord sã finanþeze un proiect în valoare estimativã de 1,5 milioane de euro, care prevede reabilitarea vechiului furnal de la Govãjdie. Proiectul este extrem de complex ºi este menit sã punã în valoare acest frnal dat în funcþiune în anul 1806, primul din lume care a utilizat un proces de producþie continuu. "Proiectul prevede reabilitarea furnalului, reabilitarea cãminului cultural, care va fi transformat într-un muzeu al fierului, pre-

B

Actualitate 11

ULETIN DE UCUREªTI

Mãdãlina & Mãlina

i? Ce mai faci, "ªce-nvârti? Cine s-a

cum ºi reconstrucþia Gãrii din Govãjdie", a declarat primarul comunei Ghelari, Ioan Bulbucan. Iar pentru turiºti se mai pregãteºte o surprizã. De la Huendoara aceºtia vor putea veni la Govãjdie, din pãcate nu cu vechea mocãniþã, care a ajuns istorie, ci cu un trenuleþ cu roþi de cauciuc, care va circula pe drum. Doar câteva clarificãri mai sunt necesare pentru ca MDRT sã dea drumul finanþãrii, iar la începutul anului viitor primarul Bulbucan sperã sã poatã fi declanºatã procedura de licitaþie.

Istoria vechiului furnal Fonta produsã la Govãjdie se regãseºte ºi acum în elemente care alcãtuiesc structura de rezistenþã a Turnului Eiffel din Paris. Construcþia lui de cãtre autoritãþile habsburgice nu a fost întâmplãtoare. Satul Govãjdie se aflã în apropierea sitului extractiv de la Ghelari, de unde se extrãgea minereu de fier. Între anii 1871 - 1889 furnalul înregistreazã vârful de activitate, dar dupã ridicarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, activitatea furnalului a intrat într-o perioadã de declin. Ultimele reparaþii au fost efectuate în primii doi ani ai primului rãzboi mondial. Timpul a mãcinat o bunã parte din acoperiº ºi din tencuiala exterioarã, iar ferestrele, fãrã sticlã, par sã zâmbeascã trist spre vizitatori. Incinta, însã, este uimitoare. Înãlþimea este copleºitoare, iar furnalul din centru s-a pãstrat intact, la fel ca ºi chingile de fier care strângeau conul de cãrãmidã cu bazã octogonalã. Car men COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

mai sinucis prin Bucureºti?" este formula de salut ºi politeþe care ar putea fi introdusã curând în Codul Bunelor Maniere. Aþi putea-o rosti atunci când întâlniþi un vechi prieten, când agãþaþi gagici pe Facebook, sau la începutul interviului pentru angajare.

Despre Mãdãlina Manole învârteam la un moment dat destul de multe informaþii, din cauza glumelor golãneºti pe care le fãceam în timpul liceului, pe marginea aspectului ºi a existenþei ei artistice de cãmin cultural rural. Dup-aia, ani de zile, parcã murise natural, întrucât am uitat cu desãvârºire cã biata posesoare a acestui nume de rezonanþã naþionalã mai existã. ªtiu sigur cã nici despre Mãlina Olinescu, pe care eu o catalogasem drept "bunãciune" prin anii '90, nu mai auziserãþi nimic pânã ieri, când ea a decis cã trebuie sã redevinã celebrã, în stilul Mãdãlinei Manole. Fãrã Furadan, dar plagiindu-l uºor pe Icar, singurele deosebiri fiind acelea cã Icar n-a locuit niciodatã la etajul 6 ºi n-a absolvit ªcoala Vedetelor. De cântat, o fi cântat, când desena prin peºteri. Dacã vã gândiþi bine, existenþa celor douã cântãreþe, Mãdãlina ºi Mãlina, are numeroase caracteristici comune. Cãmin cultural, Radio România Actualitãþi, gospodine, coafeze (alea mai bãtrâne, cã celelalte au dat-o de

mult pe Morandi ºi Inna), comPamflet poziþii îndoielnice, de Cosmin BARBU ignoranþã deplinã din partea caselor de discuri ºi, ca o consecinþã fireascã a tuturor acestor lucruri, probleme psihice ºi de familie. Cum sã n-ai probleme psihice când îþi vezi numele mic, mic, în subsolul unui afiº pe care scrie mare, mare "Doru Octavian Dumitru"? Nu pot sã nu-mi reprim o lacrimã gândindu-mã la lunga listã de cântãreþi cu cariere identice cu ale celor douã autodispãrute. Oare ce le-o trece acum prin cap Mirabelei Dauer, Angelei Similea ºi lui Mihai Constantinescu, foste vedete din generaþia lui Tyranosaurus Rex? Dacã stau sã cuget bine, nici unul ca Dinu Maxer, parcã aºa-l cheamã, n-ar fi departe de condiþia cuplului Mãdãlina & Mãlina... Ascundeþi Furadanul, opriþi metroul ºi mutaþi-i pe toþi la parter. Urgent. Nu pot sã-mi închei comentariul morbid ºi rãutãcios fãrã sã menþionez uluitoarea promptitudine a celebrei agenþii Mediafax, care a transmis abonaþilor newsletter-ul cu moartea Mãlinei Olinescu la peste 12 ore de la producerea evenimentului. Dacã artiºtii îºi duc zilele cum pot ºi încearcã totuºi sã trãiascã pânã când îi apucã gândul otrãvii sau al zborului, ziaristica de agenþie a murit de mult, cã era tare ramolitã, sãraca.

Dan Voiculescu, despre datoria istoricã a Germaniei cãtre România acã, în urma unor D înþelegeri oculte, Guvernul renunþã la 18

"

miliarde de euro, trebuie sã-ºi asume explicit responsabilitatea" Senatorul Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator a solicitat luni în Biroului Permanent al Senatului de a nu se mai accepta amânarea constituirii Comisiei privind problematica datoriei istorice a Germaniei cãtre România. În opinia lui Dan Voiculescu clarificarea existenþei unei datorii istorice reprezintã un exerciþiu de demnitate naþionalã, care nu este îndreptat împotriva nimãnui, iar adevãrul despre propria istorie nu trebuie ascuns doar

pentru cã actualul regim sã primeascã frânturi de simpatie de la parteneri externi. " Dacã nu vom învãþa sã ne respectãm statutul ºi sã ne apãrãm drepturile, vom rãmâne un stat de "mana a doua", condus de lideri slabi, dispuºi sã cedeze interese naþionale strategice în schimbul unei fotografii ºi a unei strângeri de mânã", a declarat Dan Voiculescu. În ºedinþa din 6 decembrie 2011 a plenului Senatului, votul privind Proiectul de Hotãrâre pentru înfiinþarea Comisiei speciale a fost amânat, la solicitarea senatorului UNPR ªerban Mihailescu, "în vederea consultãrii prealabile a liderilor grupurilor parlamentare din Senat". În opinia liderului PC, blocarea înfiinþãrii acestei

Comisii, în ciuda consensului iniþial, creeazã puternice suspiciuni asupra motivelor care au determinat un asemenea demers. "Dacã, în urma unor înþelegeri oculte, coaliþia de guvernare nu doreºte sã mai dezbatem aceastã temã, dacã Guvernul renunþã la 18 miliarde de euro, trebuie sã-ºi asume explicit responsabilitatea", precizeazã senatorul Dan Voiculescu. În consecinþã, senatorul Dan Voiculescu a propus Biroul Permanent al Senatului ca, în aplicarea hotãrârilor anterioare, sã solicite plenului, pânã la finalul actualei sesiuni parlamentare, sã voteze pentru înfiinþarea Comisiei privind problematica datoriei istorice a Germaniei cãtre România. Marius MITRACHE


12 Turism,

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 decembrie 2011

În cãutarea lui "Nessie de Retezat" am dat peste creveþii-zzânã

O

excursie de câteva zile prin "þara lui Zamolxe" - Parcul Naþional Retezat va dezvãlui turiºtilor dornici de frumos atât oazele Retezatului (lacurile glaciare), dar ºi oaze de liniºte, datoritã faptului cã puþini sunt cei care se pot bucura de frumuseþile parcã uitate de Dumnezeu pe pãmânt.

Aici poþi admira cel mai întins lac glaciar din þarã, Bucura, de 8,9 hectare, dar ºi pe campionul adâncimii, Zãnoaga, de 29 de metri. Tu, cãlãtorule, dacã ai norocul ºi puterea sã ajungi la el, te vei putea admira în apele limpezi ale Zãnoagei, care privesc senine spre cer. Poþi ajunge la lacurile suspendate între creste dupã aproape douã ore de mers prin Lãpuºnic sau dinspre cabana Pietrele dupã aproape trei ore. Lacurile glaciare ale Retezatului sunt urmaºe ale gheþarilor care se topeau, leneºi, în urmã cu 10.000 de ani,

prin vãile aflate la peste 1.500 de metri. Lacul Bucura se aflã la baza amfiteatrului vârfurilor Bucura, Custura Bucurii, Peleaga ºi se închide cu Piciorul pelegii, fiind alimentat cu pârâul din Cãldarea Berbecilor. Lângã lac se gãseºte ºi refugiul Salvamont, de unde turiºtii pot afla mai multe informaþii despre traseele pe care vor sã le strãbatã. Acolo, pe malurile Bucurii, este ºi campingul turiºtilor, unde aceºtia îºi pot monta corturile. În aceastã varã, lacurile glaciare ale Retezatului - frumuseþi

neîntinate încã de hãrmãlaia vieþii de zi cu zi a românilor - au fost "scotocite" de cãtre specialiºtii de la National Geographic România, aflaþi în cãutarea noului ºi frumosului.. "Incursiunile subacvatice nu au dezvãluit nimic senzaþional. Nici un "Nessie de Retezat" n-a apãrut din adâncul Zãnoagei; nici un tezaur dacic pe fundul Bucurei (cum, de altfel, se zvonea). Dar am descoperit cã fiecare lac are personalitatea lui, legatã de rocile, vegetaþia ºi vieþuitoarele cu care convieþuieºte. Tãul Gemenele este un colþ de rai. Rãzbuind pe poteca tãiatã prin canionul jepilor, printre flori ºi bãlãrii mai înalte decât omul, ajungi la un þãrm ascuns sub ierburi luxuriante. Aici, apele au o strãlucire de argint, din cauza nisipului bogat în mica albã spãlatã din granit. ªi

Trasee în Munþii ªureanu - III Pasul Tãrtãrãu 2. Foiana Muierii Vf. Sãlanele - Smida Mare - Gura Potecului Vf. lul Pãtru - Auºel curmãtura ªureanu cabana ªureanu. Marcaj: Durata: 7-8 ore Distanþa: 20 km.

Traseul acesta constituie un prim sector al drumului de creastã prin Munþii ªureanu. El

este ºi un fragment din poteca de creastã a Carpaþilor Meridionali (poate în viitor o magistralã turisticã de picior), care face legãtura între Munþii Cindrel, Lotru ºi Munþii Retezat, urmãrind cumpãna de ape între bazinul hidrografic al Muroºului ºi cel al Jiului. Se poate pleca în traseu fie din pasul Tãrtãrãu, fie de la cabana Obîrºia Lotrului. În prima situaþie, coborîm spre Obîrºia Lotrului pe DN-67 C,

circa 1,5 km, unde ºoseaua face un cot brusc (aproape 3600) la stînga. Chiar din cotul ºoselei spre dreapta (V) se desprinde poteca marcatã cu bandã albastrã ce ne va conduce spre curmãtura, vîrful ºi cabana ªureanu. Locul este marcat de un stîlp metalic, cu trei sãgeþi de tablã pe care apar (destul de neclar) indicaþiile spre: Obîrºia Lotrului, ªureanu, Tãrtãrãu. O poieniþã ne îmbie la puþinã odihnã înainte de a porni mai departe. Dacã se porneºte în traseu de la cabana Obîrsia Lotrului, atunci se va urca pe ºosea, spre nord, circa 5 km, în 1½ ore. Poteca largã, utilizatã ºi ca drum de cãruþe, urmãreºte aproximativ curba de nivel de 1600 m ºi, dupã ½ ore, traverseazã printr-o ºa cumpãna de ape dintre bazinele vãilor Pravãþ ºi Sãlanele. Dupã alte 15 minute de mers prin pãdure ajungem în ºaua Poiana Muierii, cu intersecþie

tot argintii sunt în lumina razelor irizaþiile care tremurã deasupra lacului, ca într-o magie. Sunt roiuri de fluturi, libelule, popoare întregi de alte insecte. La 3-4 metri adâncime, apele devin de un verde întunecos, imprimat de vegetaþua din care, ici-acolo, mijesc epavele unor arbori scufundaþi cine ºtie când. Dãm chiar de resturile unui Pinus cembram un conifer relict al timpurilor glaciare. Aflat la numai 1.800 de metri altitudine, bine adãpostit, Gemenetel este o oazã bogatã în hranã pentru locuitorii sãi", spune Cristian Lascu în urma vizitei sale aici. Cea mai mare suprizã întâlnitã de specialiºtii revistei menþionate o reprezintp crustaceelezânã, care trãiesc în Tâul Porþii, nestigherite, întrucât de mii de ani ele nu au inamic al lor.

de poteci (dar fãrã indicatori de direcþie): dinspre sud coboarã poteca ce vine de la Cotul Ursului prin Poiana Muierii, dinspre vest urca poteca de la cabana Voievodu prin Muntele Stenninosu, spre est coboarã un drum forestier pe valea Sãlanele. Ne continuãm traseul pe drumul orientat spre nord, care ocoleºte mai întîi pe la est un vîrf împãdurit ºi ajunge întro ºa. În continuare lãsãm în stînga un alt vîrf, trecem

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

"Un adevãrat nor de crustacee albe, graþioase, danseazã în faþa mãºtilor noastre, asemeni fulgilor de zãpadã vãzuþi noaptea prin parbriz. Cosmin Manci, biologul parcului, ne precizeazã cã este vorba de filopodul Chirocephalus diaphanus. În englezã i se spune fairy shrimp crevetele zânã, pentru cã e atât de diafan. În contrast cu aparenta fragilitate, crevetele-zânã din Retezat e capabil sã supravieþuiascã în condiþii de o vitregie arcticã. În caz de îngheþ prelungit sau secetã, ouãle sale pot rezista în mâl mai multe luni, poate chiar ani. Acesta pare sã fie misterul oazei cu creveþiizânã: nici un potenþial inamic nu trãieºte în condiþiile de aici", spune Cristian Lascu. Anamaria NEDELCOFF

printr-o ºa lungã ºi împãduritã, presãratã cu poieniþe. La capãtul acesteia urcãm puþin, apoi coborîm într-o poianã largã, dupã circa 1½ ore de cînd am pãrãsit DN-67 C. În faþa noastrã se ridicã Vf. Sãlanele (1 709 m). În acest punct ajunge ºi o potecã nemarcatã ce urca din valea Jiului de Est (cabana Voievodu) prin Muntele Grivei (traseul 23). Va urma Anamaria NEDELCOFF

- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.


2011-12-13