DIN CE MATERIALE CONSTRUITI CASA / Structuri si pereti de exterior

DIN CE MATERIALE CONSTRUITI CASA Structuri si pereti de exterior

Intro Una din intrebarile cele mai grele pe care le poate pune cineva care doreste sa-si construiasca o casa este: “Din ce materiale sa o fac?” Asaltat cu sfaturi de la prieteni si alti binevoitori, cu experiente mai mult sau mai putin placute in domeniul constructiilor, se ajunge la arhitect cu solutia “clara” – zidarie de caramida (sau BCA). Dar de fapt care sunt optiunile?

Alcatuirea de principiu a unei structuri de casa Titlu poza: Sectiune prin casa – elemente constructive - 1 Fundatie - 2 Elevatie - 3 Placa pe sol - 4 Perete din zidarie portanta - 5 Centura intermediara din beton armat - 6 Planseu pe structura din profile metalice - 7 Centura din beton armat - 8 Sarpanta pe structura din profile metalice

Toate constructiile, indiferent de destinatie si de forma au nevoie de cateva elemente care sa permita sustinerea greutatii cladirii si care sa suporte comportamentul acesteia sub influenta mai multor factori (vant, zapada, cutremure, incarcari din mobilier si echipamente, etc).

Aceste elemente care sustin constructia poarta denumirea de structura de rezistenta si este in general, formata din: fundatii, stalpi, stalpisori, grinzi, centuri, pereti structurali (portanti), plansee, sarpanta. Modul in care sunt conformate si dimensionate elementele structurale este direct dependent de mai multi factori: de tipul de material ales pentru aceasta, zidarie, beton armat, metal, lemn; de dimensiunile cladirii; de conformarea acesteia in plan dar si ca volumetrie; de marimea golurilor de tamplarie, etc.

Structuri pentru case si materiale din care se pot realiza Fundatii – rolul lor este sa ofere stabilitate constructiei si sa sustina cladirea transferand greutatea acesteia catre terenul de fundare.

Sunt influentate de doua componente: alcatuirea terenului pe care se executa fundatia, in sensul ca acesta trebuie sa aiba capacitatea portanta necesara pentru a suporta greutatea cladirii care va fi amplasata pe acel loc si greutatea efectiva a cladirii. In functie de aceste doua elemente se alege un anumit tip de fundatie: fundatii cu talpa, fundatii tip radier, fundatii izolate, fundatii pe piloti, etc. Fundatiile se realizeaza in principal din beton armat si doar in anumite cazuri din beton simplu!

Titlu poza: Sectiune prin teren – identificarea cotei terenului bun de fundare se face inca din etapa de studiu geotehnic. In functie de capacitatea portanta a straturilor de pamant identificate prin foraj se poate alege o solutie constructiva optima.

Zidarie portanta (confinata) – este un sistem “clasic” de realizare a caselor cu regim mic de inaltime (P+1+M) in care marea majoritate a peretilor (95%) au rol portant.

Panourile de zidarie portanta (confinata) sunt realizate din blocuri de zidarie (blocuri ceramice, BCA) precizate de producatori ca se pot utiliza in acest scop sau din caramizi presate pline (CPP - mai rar utilizate in ultimii ani) si incadrate (inchise) cu stalpisori si centuri din beton armat la partea superioara.

Planseele se realizeaza in principal din beton armat dar se pot utiliza si corpuri prefabricate pentru plansee sau plansee pe structura din lemn sau metal.

Sarpantele se realizeaza din structura de lemn sau metal. Deasupra golurilor de usi sau ferestre se pozeaza obligatoriu buiandrugi din beton armat.

Titlu poza: Caramizi si blocuri de zidarie

Structuri in cadre din beton armat (stalpi si grinzi) – un sistem imprumutat de la cladirile cu mai multe nivele si care permite deschideri mai mari (6 - 7m) si posibilitati de recompartimentare ulterioare. Stalpii si grinzile se realizeaza doar din beton armat. Planseele se realizeaza in mod uzual din beton armat dar se pot utiliza si structuri din metal sau lemn.

Sarpantele se pot realiza din structuri metalice sau de lemn dar si din grinzi inclinate din beton armat sau chiar din placi inclinate din beton armat.

Peretii de exterior si interior se pot realiza in mod uzual din zidarie sau din pereti pe structuri usoare din lemn sau metal (gips-carton).

Exista si variantele mai putin utilizate pentru case dar nu mai putin performante, in care inchiderile de fatada se pot realiza din panouri prefabricate, acestea fiind utilizabile si la compartimentarile interioare.

Structuri din lemn masiv, lamelar – un sistem constructiv importat in principal din SUA si Canada, care inseamna utilizarea unor montanti din lemn cu sectiune dreptunghiulara (dulapi) dispusi la maxim 60 cm interax si a unor distantieri si contravantuiri din acelasi material. Prinderile intre elementele de lemn se realizeaza doar cu piese metalice si holzsuruburi. Intregul sistem constructiv (pereti, plansee, sarpante sau terase) este realizat din lemn masiv sau incleiat si placi de OSB (pereti, plansee, sarpanta). Este nevoie de tratarea foarte atenta a lemnului utilizat pentru structura impotriva atacurilor ciupercilor, bacteriilor si insectelor. Compartimentarile interioare se realizeaza din gips-carton.

Titlu poza: Elemente din lemn masiv sau lamelar pentru structuri din lemn

Structuri realizate din cofraje pierdute termoizolante si beton armat – constituie o solutie relativ destul de moderna, utilizand cofraje pierdute termoizolante din polistiren expandat sau PIR in care se toarna beton peste armaturile montate in prealabil. Cofrajul termoizolant ramane montat, asigurand termoizolarea ulterioara a casei. In acest caz plansele se realizeaza din beton armat iar sarpanta se poate realiza din profile de metal sau lemn. Peretii interiori realizati in acelasi sistem sunt fie tencuiti, fie placati cu gips-carton.

Structuri din profile metalice – se pot utiliza toate tipurile de profile metalice de la Europrofile, profile metalice procesate la rece dar si confectii metalice complexe.

Sistemul structural cu profile din otel zincat procesate la rece constituie o solutie ultra moderna si este din ce in ce mai utilizat pentru executia caselor, avand avantaje mari legate de timpii de executie, de precizia acesteia si nu numai.

Un astfel de sistem se realizeaza integral din profile metalice de tip U, C, Σ, Z,Ω ( utilizate pentru pereti, plansee, sarpante sau terase ) asamblate cu fixari mecanice de tip suruburi metrice sau autoforante si placatela interior si exterior cu placi pe baza de ciment sau OSB. Sistemul astfel conformat este destul de permisiv, acceptand in mod uzual deschideri de pana la 6m, utilizarea tuturor tipurilor de finisaje de interior si exterior iar compartimentarile interioare se fac cu pereti din gips-carton.

Titlu poza: Elemente din profile si tabla pentru structuri metalice

Aceasta este o foarte scurta trecere in revista a sistemelor constructive care se pot utiliza pentru constructia unei case. Despre fiecare din acestea, in alte articole.

Factori care influenteaza comportamentul structurilor Exista cativa factori foarte importanti care pot afecta comportamentul structurilor : Cutremurele Exista suficienti partizani pentru fiecare solutie structurala in parte despre care s-ar crede ca rezista cel mai bine la cutremur. Trebuie sa precizam ca indiferent de tipul de structura ales, aceastea ar trebui sa reziste la fel in cazul aceleiasi constructii, cu conditia sa fi fost calculate de un inginer proiectant de structuri si sa fie respectat proiectul pe durata executiei.

In legatura cu faptul ca solutiile elastice rezista mai bine la cutremur este recunoscut ca toate structurile sunt calculate sa lucreze in domeniul rigid – adica sa nu fie elastice! – tocmai pentru a nu permite colapsarea finisajelor si echipamentelor prinse de acestea.

Vantul si Zapada Acesti doi factori pot crea neplaceri mai ales in cazul sarpantelor pentru care nu a fost facut proiect de rezistenta si/sau pentru care nu au fost respectate detaliile de executie conform proiectului. Vantul poate produce pagube mult mai mari datorita faptului ca acoperisul poate fi dislocat si purtat in vecinatati afectand mai multe constructii sau chiar persoane. Zapada cazuta in cantitati mari poate conduce la colapsarea sarpantei fara a afecta neaparat si alte constructii.

Combinate, cele doua elemente, vantul si zapada pot conduce la acumulari de cantitati mari de zapada pe suprafete mici, putand sa afecteze inclusiv tamplaria de la nivelul parterului sau chiar peretii de la constructiile incorect executate.

Focul

NU exista structuri care sa fie prietenoase cu focul sau cu care focul sa fie mai prietenos! Este doar o problema de cat de mult se poate intarzia focul, astfel incat sa nu afecteze structura de rezistenta a casei, pana la interventia pompierilor sau pana la stingerea incendiului.

Chiar daca materialul din care este executata structura este incombustibil el poate fi afectat ireversibil de temperaturile si gazele fierbinti degajate si nu in ultimul rand de apa sau substantele utilizate la stingerea incediului.

Este mult mai simplu si mai putin costisitor, ca prin detalii de executie, corect implementate, sa se evite situatiile periculoase in care elementele care pot produce incendii (cosuri de fum, instalatii electrice, sobe, seminee, paratraznete, etc) sa fie separate de elementele combustibile.

Apa si umezeala Practic apa si umiditatea sunt peste tot in jurul nostru si la fel ca si focul pot afecta ireversibil – intr-un timp mai scurt sau mai indelungat - elementele structurale ale caselor. Exista foarte multe surse din care poate proveni apa si umiditatea care pot afecta constructia atat la interior cat si la exterior, de aceea este recomandat ca in jurul caselor sa existe o zona impermeabila care sa nu permita apelor meteorice sa ajunga la nivelul fundatiilor iar in cazul constructiilor in care panza de apa freatica este situata foarte sus, ar trebui prevazute pe langa hidroizolatia fundatiilor si drenaje de adancime care sa nu permita acumularea unei cantitati insemnate de apa.

In ceea ce priveste umiditatea de la interior aceasta se poate acumula in cantitati mari mai ales in incaperile de baie si bucatarie dar si in incaperile care nu se ventileaza corect, marind sansele pentru aparitia condensului la nivelul peretilor si/sau tavanelor, a mucegaiurilor si ciupercilor dar si corodarea sau alterarea elementelor neprotejate.

Concluzii Dupa cum vedeti sunt destul de multe optiuni pentru a conforma structura si inchiderile unei case, mai mult, existand pentru fiecare sistem in parte nenumarate variatiuni, unele mai bune, altele mai costisitoare, dar pe care din lipsa de spatiu nu am putut sa le punctam aici.

Cea mai importanta concluzie ar fi aceea ca nu exista materiale de constructii proaste ci doar materiale care nu sunt folosite corect, aceasta fiind valabila in toate cazurile, fie ca este vorba despre structuri, finisaje sau instalatii.

Construirea unor case sau a unor parti din acestea, fara un proiect bine documentat si mai ales fara o executie care sa respecte proiectul, poate conduce la rezultate care nu o sa avantajeze nici un beneficiar.

Dar daca va intrebati care ar fi totusi avantajele utilizarii unuia sau altuia dintre tipurile de structuri enumerate mai sus, ei bine, o sa va invitam sa ne urmariti urmatoarele articole.

Arh. Cristian Cocioba Romeho.ME