Page 1

RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 3

editorial

După 20 de ani Marius CRISTIAN tau uneori şi mă gândesc cu melancolie la vremurile de acum 20 de ani, la ce vinuri, în special, şi băuturi, în general, puteai găsi în rafturile magazinelor. Probabil că, dacă aş spune acum poveştile astea unui tânăr născut în preajma lui '89, m-ar crede cel puţin dus cu pluta. Cum ar putea el înţelege ce-i aia bătaie pentru vin pelin, şi nu cu beţivanii zonei, ci cu doamne cât se poate de respectabile şi cu domni foarte serioşi? Şi, Doamne, ce băutură oribilă mai era şi aia, chit că, pe lângă vinul cu pecete şi cel la ţăruş nu era chiar de lepădat. Sau ce era ăla Vinifruct şi cum mai apărea el în raft de sărbători, de-un 23 august, de pildă (că doar nu vă gândeaţi la Crăciun sau Paşti!). Să le mai amintesc nostalgicilor de Rapid, Calypso sau Nucet? Mai bine nu, că mă ceartă un amic care zice că şi-acuma îl doare capul. Ei, dar sigur că, altminteri, consumatorii serioşi aveau sursele lor. Care pe la ţară, care pe la mănăstiri, care direct pe la crame. Cred că deatunci au devenit toţi românii extraordinari cunoscători în ale vinului şi degeaba încerci să îi îndemni să mai încerce şi altceva, că ei tot pe-a lor o ţin. Aşa că mai auzim şi azi expresii precum „e natural, dom'le, nu se compară!“, „are naşu' o viţă de i se urcă pe casă, mamă ce vin iese!“ sau chiar (achiziţie recentă!) „las' că-i bun ăsta, nu vezi că-i ieftin, n-au avut bani de chimicale!“. Pe cuvânt că am auzit-o şi, ţinând cont că preopinentul se referea la un BFL, mi-a confirmat bănuielile că numita imitaţie de vin chiar te tâmpeşte. e ce mi-a venit să vă povestesc prostiile astea? Pentru că, anunţându-se în acest număr al revistei deschiderea noului Salon de Vinuri A&V, am stat şi m-am uitat pe îndelete la puzderia de poze de sticle, pregătite pentru promovare. Şi încă nu-s toate, iar în numărul ăsta n-au intrat nici 5%. Le veţi găsiţi ici-colo prin paginile ce vor urma, dar începeţi cu minunatul Rotenberg de-alături, că zic unii c-ar fi cel mai bun Merlot produs în România ultimilor ani. Nu zic nici da, nici ba, ci doar că merită să-l încercaţi, e păcat să vă mulţumiţi doar cu privitul. Iar îndemnul este valabil pentru absolut toate vinurile prezentate de

S

D

Rotenberg – Merlot 2006 Podgoria Dealu-Mare Vin roşu, catifelat cu o corpolenţă medie, cu arome de cirese negre, prune, ciocolata, cafea, piper si lemn exotic. www.artevino.ro

Salonul de Vinuri A&V (şi nu numai) în acest număr. Chit că, eu unul, m-am consolat deja cu ideea că n-am să mai apuc să gust toate vinurile bune care apar, că-s prea multe şi mereu apar altele. Măcar pe astea româneşti de-aş apuca să le cinstesc cum se cuvine... a, sunt foarte multe şi cu greu te mai poţi descurca prin ele. Aşa că mă bucur că m-am alăturat, cu modestele mele puteri, unei reviste precum Romanian Wine Art, care-şi propune (şi, în calitate de fost simplu cititor, zic eu că şi reuşeşte) să ghideze consumatorul interesat prin veritabilul hăţiş al negoţului actual cu vin. Fiindcă doar ţinând permanent legătura între producători şi consumatori, prin intermediul celor mai bune case de vinuri, acest scop poate fi atins. Aşa că nu poate decât să mă bucure recenta hotărâre a editorului de a trimite revista la toate târgurile internaţionale de profil, de a stabili relaţii cu cele mai importante reviste străine de profil, de a trimite revista la toate ambasadele României peste hotare şi, pe de altă parte, de a oferi abonamente ambasadelor de la Bucureşti ale celor mai importante ţări producătoare şi consumatoare de vin, în toată reţeaua HORECA şi la toate instituţiile bancare importante. Iar în curând o veţi putea citi şi în timpul zborurilor cu Taromul. Însă, pe de altă parte, după cum puteţi deja remarca din acest număr, ne interesează foarte mult şi nevoile producătorilor, aşa că vom veni în sprijinul lor cu toate informaţiile de care au nevoie referitoare la fondurile europene şi la toate noutăţile legislative care apar şi care-i interesează. eea ce nu înseamnă, desigur, că Romanian WINE Art va fi altceva decât ceea ce a fost încă de la apariţie: o revistă mereu interesată de cultură, de istorie, de civilizaţie şi de tradiţii. Mai ales că toate au, într-un fel sau altul, legătură cu vinul. Aşa că, alături cu celelalte reviste de profil, de toţi ziariştii membri ai Clubului Presa de Vin şi nu numai, vom încerca să sprijinim cât putem revenirea vinurilor pe locul meritat, atât pe masa, cât şi în cultura şi civilizaţia noastră. Semne bune, după cum vă spuneam, ar cam fi. m

D

C

septembrie 2009 | romanian WINE art | 3


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 4

din Cuprins 8 - Dorin POPA Decizii complicate 9 - pnVV, mereu alături de producători 6-7- Bucuraţi-vă Chestiunea ţărănească: ţărani şi orăşeni, împreună la Km 0

10-11 - Lucia PIRVU sélections Mondiales des vins Canada 12 - principalele nouă bănci străine au semnat angajamente ...

44-47 - Interviu cu Ovidiu Komornyik Dacă pâinea de toate zilele e stropită cu vin, uiţi de toate necazurile

14-15 - piB-ul va scădea cu 8% -8,5% în 2009... 18-19 - Carmen PASCU, Emilian PASCU italia in rosa 26-27 - Aurora DOBRIN Vinul bio, simplă dezinformare sau înşelăciune? 28-29 - Marian TIMOFTI Lumina care ne copleşeşte 36-37 - Gabriel LEŢ, Viticultura şi nisipurile viitorului

20-25 - S-a deschis Salonul de vinuri A&V

40-43 - Dr. Constantin CROITORU Aspecte privind gestionarea stării de maturitate a strugurilor 51 - Cătălin GALAN Defecte de natură non-organică ale vinurilor 53-55 - Laura DEDIU,

78-79 - Dan MIHĂESCU La un pahar de 4 | vorbă... romanian WINE art | septem-

Firmele care angajează absolvenţi sunt sprijinite financiar de stat

56 - Aurora DOBRIN Modificări legislative în viticultura ecologică 58-59 - interviu cu profesorul Nicolai Pomohaci Cât am fost copil, niciodată nu m-am săturat de struguri 62-63 - Răzvan CRUCEANU Cârciumioara fără nume 64-65 - La Ginger, gustul bun se întâlneşte cu bunul gust 66-67 - Interviu cu Sergio Faleschini Vinul este simbolul nostru de pe columna lui Traian 68-69 - Trei vinuri de excepţie de la Col d’Orcia 70-71 - Gabriel LEŢ, Cătălin GALAN Brăila sub domnia şampaniei „Meunier“ 72 - Poveste de altădată (Frantz Eberhard, oenologul personal al prinţului Ştirbei) 74-75 Acad. Valeriu D. COTEA Înnoiri pe traseul continuităţii 76-77 - Raoul SOREANU Adormirea Maicii Domnului www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 5

carte de vizită

Tenuta Odobeşti de încercări, aplicând cea mai înaltă tehnologie în vinificaţie, un vin cu totul special. Ne plac lucrurile bine făImpresiile specialiştilor O discuţie academică între prof. dr. Viorel Stoian, cute, spune Fabrizio Mos - în degustare cât şi a consupreşedintele de onoare al ADAR, prof. dr. Florian Popa, coni. Am sosit la Odobeşti matorilor sunt încurajatoare rectorul Universităţii de Medicină Carol Davila, şi, împreună cu tânărul oe- iar recentele teste la care organizatorul conferinţei SANABUNA 2009, şi nolog Gabriel Stoica, am am participat în cadrul Saproducătorii de vin Fabrizio Mosconi şi Gabriel Stoica modernizat Crama Vapor, lonului de Vinuri Arte & situată la poalele dealului Vino din Bucureşti ne dau Şarba, şi construită timp de certitudinea că munca noasmai bine de 140 de ani de tră va fi încununată de sucstrăbunicul, bunicul, fiul şi ces. În prezent, lucrăm la nepotul vestitei familii de etichete şi la alegerea stigenerali de geniu, familia clelelor, în aşa fel încât, în Raşcu. cel mai scurt timp, vom preAm proiectat şi contruit zenta pe piaţă atât soiul Şaro linie modernă, completă ba, cât şi celelate soiuri care de prelucrare a strugurilor vin din timpuri dacice. m cu o capacitate de depozitare de 1 000 000 de litri de vin, iar Crama Vapor o utilizăm Fabrizio Mosconi, the owpentru învechire. Aşa a luat ner of Tenuta Odobeşti is fiinţă Tenuta Odobeşti. presenting his work and Prin multă muncă, pasiuhis accomplishments, esne şi pricepere, preluând o afacere maturizată în timp, pecially his great pride, the Şarbă, a totally special dar care şi-a pierdut intenwine Fabrizio Mosconi, adâncit în sitatea în veacuri de istorie, lectura revistei Romanian WINE Art am reuşit să redăm strălucirea vinurilor Cramelor Raşcu. Am obţinut medalii cu vinurile albe din soiurile istorice, cum ar fi Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignonul Blanc, dar şi vinuri bune din soiurile roşii Merlot şi Fetească Neagră. Pentru noi, şi sperăm că şi pentru specialişti şi consumatori, o mare speranţă reprezintă un vin relativ nou, cunoscut mai mult în lumea specialiştilor. Este vorba despre Şarba de Odobeşti. Soiul de struguri Şarba este un soi relativ tânăr, obţinut pe aceste meleaguri după 27 de ani de muncă, cercetare şi ameliorare în câmpurile Staţiunii de Cercetări Vitivinicole Odobeşti. Atât membrii Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, cât şi profesorii Din strugurii minunaţi universitari, membri ai Senatului Universităţii de Medicină Carol Davila, care imprimă o personalitate prezenţi la degustare, după o dezbatere pe tema „Promovarea vinurilor aparte a acestui soi am reuşit româneşti“, au apreciat în mod deosebit calităţile Şarbei de Odobeşti să obţinem, după trei ani

Raul SOREANU ec. Laurenţiu VELEA

www.artevino.ro

septembrie 2009 | romanian WINE art | 5


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 6

Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească, criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României

Chestiunea ţărănească:

ţărani şi orăşeni, împreună la Km 0 Bucureşti Km 0 Sâmbătă dimineaţă aveam programată o întâlnire cu un harnic şi priceput director din Ministerul Agriculturii cu care urma să discutăm armonizarea politicilor agrare ale Uniunii Europene referitoare la Legea Camerelor Agricole, lege aflată în dezbatere publică de la începutul acestui an. Încerc să intru în curtea interioară a Ministerului dar m-am oprit deoarece curtea era plină de oameni. Obişnuit cu diversele nemulţumiri ale agricultorilor, amintindu-mi de perioada anilor 1989 -1990, când am primit în audienţă peste 300.000 de ţărani, organizaţi în grupuri de 50 până la sute de oameni, şi care toţi doreau un singur lucru, pământul înapoi, m-am gândit că am nimerit ca nuca-n perete. Şi totuşi mi-am luat inima-n dinţi, am parcat pe o stradă lăturalnică şi am pornit spre Minister. Am înţeles imediat de la câteva perechi de oameni care mergeau în acelaşi loc că nu e vorba de vreun protest dar totuşi că au venit ţăranii la Ministerul Agriculturii. SURPRIZĂ! În curtea Ministerului multă lume dar, în jurul unor tarabe amenajate special şi acoperite cu rogojini, pe de o parte orăşeni, iar pe de altă parte ţărani adevăraţi. De multă vreme n-am mai văzut atâţea oameni fericiţi şi culmea printre ei fiind şi un reprezentant al Administraţiei Centrale, nimeni altul decât Ministrul Agriculturii Ilie Sârbu. 6 | romanian WINE art | septembrie 2009

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 7

bucuraţi-vă

Da, nu-i uşor, dar aşa cum am găsit soluţii pentru Legea Comercializării produselor alimentare (relaţia între producătorii agricoli şi supermarket-uri) vom rezolva şi cu Legea Camerelor Agricole.

Deci stimaţi cititori, la iniţiativa Ministerului Agriculturii, în fiecare sâmbătă şi duminică, ţăranii vor expune şi vinde produse proaspete cum ar fi legumele, fructele, dar şi preparate tradiţionale româneşti din carne şi lapte, miere de albine, plante medicinale. După cum ştiţi, revista noastră este specializată pe promovarea producătorilor de vinuri, stimularea consumatorilor pentru a înţelege vinul ca pe un aliment, precum şi prezentarea tehnologiilor moderne de înfiinţare a plantaţiilor viticole, fabricarea vinurilor, combinaţia cea mai bună între preparatele culinare şi vinuri, cu scopul de a fructifica la maximum calităţile acestora. După cum vedeţi sunt mai multe motive pentru care am hotărât ca în această rubrică să mărturisesc public bucuria provocată de acest eveniment. Principalul motiv îl reprezintă faptul că am întâlnit mici producători de www.artevino.ro

vinuri şi ţuică, atenţie, ţărani care ne-au prezentat cu mândrie produse de foarte bună calitate.

Nu-i vorba numai de Armani Mi-a venit în minte imediat imaginea de la marele târg internaţional de vinuri de la Verona, Vinitaly, unde pe lângă marii producători de vinuri erau sute de producători care deşi au cinci sau zece rânduri de vie se consideră cu mândrie producători de vinuri din tatăn fiu şi rezistă de ani de zile la concurenţa pieţii formată dintr-un public deja cunoscător de vinuri. Între Vinitaly şi Km 0 există măcar două diferenţe. Una constă în faptul că ei, italienii erau îmbrăcaţi în Armani iar cea de-a doua rămâne s-o stabiliţi dumneavoastră. Noi, românii tot ne întrebăm : De ce ne-ai părăsit, Europă, timp de 50 de ani? Şi aşa din vorbă-n vorbă politica Bruxelului în dome-

niul agriculturii, dezbaterea despre Camerele Agricole sa mutat din Cabinet în piaţă în prezenţa Ministrului Ilie Sârbu, la care s-au adăugat Tudor Dorobanţu, Secretar General al Federaţiei Sindicatelor AGROSTAR, câţiva specialişti din Ministerul Agriculturii, orăşenii consumatori şi ţăranii producători. Din lipsă de spaţiu nu putem reda întreaga dezbatere, dar am reţinut modul civilizat şi profesionist în care s-au pus şi s-au dat răspunsuri la întrebări pe subiecte cum ar fi costurile de producţie, transportul produselor, a stupilor în pastoral, concurenţa neloială din unele pieţe, programele de finanţare europene, subvenţiile, programul rabla de înnoire a tractoarelor, irigaţiile, şi noroc că Ministrul Ilie Sârbu avea o şedinţă de guvern, că altfel ne-ar fi apucat noaptea. La prima vedere s-ar putea comenta că acţiunea din curtea Ministerului Agriculturii cu ţărani şi produse oferite în direct la Km 0, în Piaţa Universităţii, în faţa Teatrului Naţional, ar reprezenta o picătură într-un ocean. Nu cred că va fi aşa, pentru că această piaţă se va

organiza în fiecare sâmbătă şi duminică, precum şi de sărbători. Beneficiarii acestei iniţiative sunt, pe de o parte, ţăranii care vând la preţuri reale, şi orăşenii, care cumpără la preţuri fără speculă (cu mult sub preţul intermediarilor din pieţe). Este interesant cum comentau locuitorii din cartier şi care încheiau cu: Dumnezeu să vă dea sănătate! Eu cred că mai este un câştig. La cât îi ştim de ambiţioşi pe primarii de sectoare şi pe primarul general al capitalei, profesorul Sorin Oprescu, sper că în cel mai scurt timp în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării vor apărea sute de asemenea pieţe care vor pune în direct faţă în faţă două categorii de oameni mulţumiţi, orăşeni şi ţărani. Să vă ţină obiceiurile! Bucuraţi-vă!

An excellent initiative of the Ministry of Agriculture: Every Saturday and Sunday, at km. 0 of Bucharest, the peasants will exhibit and also sell fresh products such as vegetables, fruits, but also traditional Romanian courses.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 7


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 8

de gustibus

Decizii complicate Dorin Popa, preşedinte ASCER (Asociaţia Consultanţilor Oenologi din România) Aproape în fiecare zi suntem puşi în situaţia de a alege sau a decide. Se spune că şi o decizie proastă e mai bună decât lipsa unei decizii. Fiind un adevăr relativ, în cazul vinului consider că e păcat de bani. Legat de acest subiect primesc foarte multe întrebări care mă pun în dificultate, deoarece se referă la o decizie personală. Iată câteva exemple: v Cum alegem un vin? v Care este cel mai bun vin? v Cele mai bune vinuri sunt cele albe sau cele roşii? v Preţul unui vin reprezintă nivelul calităţii? v Vreau să fac un cadou, ce vin îmi recomandaţi? Prima întrebare are „n“ variante de răspuns, deoare-

ce fiecare sticlă de vin e o mică aventură, deci dacă dorim aventura, răspunsul e simplu la întâmplare. Dacă surpriza de a avea un vin dulce ca aperitiv nu ni se pare foarte agreabilă, atunci va trebui să ne apropiem de etichetă şi să-i descifrăm dicţionarul. Denumirea de origine controlată (D.O.C.) este prima garanţie a calităţii, iar podgoria ne recomandă anumite soiuri de vin care, prin lipsa sau prezenţa zaharurilor (sec, demisec, demidulce şi dulce), stabilesc locul vinului la începutul sau la sfârşitul mesei. Din păcate, recomandarea trebuie să o opresc la acest nivel iniţiatic; a încerca să dăm sfaturi ar însemna să încalc un principiu: acela că gusturile nu se discută. La întrebarea „Care e cel mai bun vin?“ răspunsul e sfârşitul răspunsului anterior. Dacă „cele mai bune vinuri sunt cele albe sau cele

8 | romanian WINE art | septembrie 2009

roşii?“ alb sau roşu nu este un criteriu de calitate, ţine doar de preferinţe şi meniu. „Preţul unui vin reprezintă nivelul calităţii?“ O „axiomă“ adaptată ne avertizează „că suntem prea săraci să cumpărăm vinuri ieftine“, cu toate că axioma e discutabilă avem şi vinuri care se vând sub pragul sărăciei, iar câteva au tendinţe de integrare în euro, dar majoritatea aşteaptă vremea când vor fi preţuite după valoare. „Vreau să fac un cadou, ce vin îmi recomandaţi?“ La această întrebare primul răspuns ar fi „cui?“ Urmare a acestor întrebări am încercat şi un mic experiment. Am intrat într-un supermarket oprindu-mă la raionul de vinuri unde l-am abordat pe domnul aflat în halat şi cu ecuson, aflat în apropiere, cu întrebarea: „Cum să aleg un vin?“. Mi-a răspuns amabil: „Serviţi ce doriţi, tot ce avem este expus pe raft“.

Vreau ca acest articol să-l consideraţi doar o provocare, iar împreună, articol cu articol, vă promit că vom dezlega „taina“ acestor „decizii complicate“. O jumătate de concluzie este cuprinsă în una din legile lui Murphy: „Cu cât un lucru pare mai simplu, cu atât este mai complicat“.

When it comes to wine, the world will not stop if we make the wrong decision. After all, personal taste is the one that matters and makes the difference, but a little piece of information does not hurt. If we find DOC on the label, this is already a guarantee of wine’s quality. Lack or presence of sugar recommends the place of wine: before or at the end of the meal. The colour of wine is not related to quality, but to personal taste and menus. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 9

actualitatea

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului, mereu alături de producători Director general, Ovidiu GHEORGHE Specialist PR, Dan ILIE

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) este o organizaţie care grupează cei mai importanţi producători, importatori şi exportatori de vin din România, precum şi societăţi comerciale din industria conexă, formând alături de Guvern şi sindicatele din ramură cadrul pentru parteneriatul social în sectorul vitivinicol. Scopul asociaţiei este de a identifica şi promova sistematic şi unitar interesele profesionale specifice viticulturii şi industriei producătoare de vinuri din România PNVV ca asociaţie patronala reprezinta, susţine şi apăra interesele membrilor ei în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate, atât în plan naţional, cât şi international, potrivit propriilor statute şi în acord cu prevederile legii 356/2001. www.artevino.ro

În luna august 2009, pe lângă activităţile curente, PNVV a semnat contractual de finanţare cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Obiectul contractului îl reprezinta acordarea finanţării nerambursabile (Fondul Social European şi contribuţia publică naţională) pentru proiectul „Consolidarea patronatului şi dezvoltarea capacităţii acestuia de a participa la procesul decizional“. Proiectul se va derula pe o perioada de 2 ani, începând cu 1 septembrie 2009, şi poate fi considerat o premieră prin obiectivul sau principal, care vizează extinderea PNVV la nivel naţional prin înfiinţare a 7 filiale la Iaşi, Constanţa, Alba, Ploieşti, Timişoara, Focşani şi Craiova. Prin proiect se va urmări realizarea unei imagini cât mai exacte a sectorului vitivinicol din România, se vor consolida relaţiile cu autorităţile locale, producătorii şi comercianţii din sectorul vitivinicol vor fi informaţi corect şi în timp util, vor fi consiliaţi de reprezentanţii PNVV în teritoriu în legătură cu accesarea fondurilor europene, vor realiza schimburi de experienţă în cadrul acţiunilor derulate prin proiect. Tot în luna august, PNVV a început un demers pe lângă Ministerul Finanţelor Publice şi pe lângă Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, demers care are două direcţii principale: stabilirea accizei la valoarea 0 (zero) pentru vinurile spumante/spumoase şi modificarea prevederilor

Codului Fiscal, cu scopul de a „însănătoşi“ piaţa vinului şi, implicit, mediul de afaceri din România. Referitor la prima problema trebuie precizat că legislaţia europeană permite statelor membre stabilirea accizei la nivel zero şi pentru vinurile spumoase, iar acest lucru va incuraja investiţiile, producţia şi consumul moderat, ceea ce va genera încasări superioare la bugetul de stat (în prezent din accizarea vinurilor spumoase se încasează la bugetul de stat doar un million de euro anual). A doua problemă vizează introducerea unei limite de producţie pentru autoconsum (30 hl/an şi coborârea plafonului maxim pentru care nu este necesară obţinerea autorizării de antrepozitare fiscală (de la 200 hl/an cât este prevazut în prezent în Codul Fiscal la 30 hl/an), corelate cu intensificarea acţiunilor de control. Aceste propuneri au ca scop eliminarea concurenţei neloiale şi a nefiscalizării a cel puţin jumătate din comerţul cu vinuri din România (în prezent, dintr-o producţie medie anuala de circa 5,5-6 milioane hl de vin, doar 1,2-1,5 milioane hl de regăsesc în piaţa „organizat/oficială“). O ultimă problemă pe care dorim să o atingem este Comunicatul de presă dat de PNVV la sfârşitul lunii august, în care se face o estimare pentru acest an a producţiei în jurul a 6 milioane hectolitri de vin, peste media ultimilor ani cu 510%. Acest lucru se datorează în principal condiţiilor meteo deosebit de favorabile pentru viticultură (perioada prelungită de insolaţie şi precipitaţii suficiente – superioare celor din anii precedenţi, mai ales în Dobrogea) şi investiţiilor din ultimii ani în reconversia şi restructurarea plantaţiilor viticole (o medie anuală de

Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV reînnoire a circa 3.000 ha cultivate cu viţa de vie). Din punct de vedere al comerţului internaţional cu vinuri, din datele statistice reiese că pentru primele 5 luni ale anului 2009, comparat cu similar 2008, importul a scăzut cu circa 72% (de la 164.193 hl la 47.560 hl) iar exportul a scăzut cu circa 11% (de la 60.053 hl la 53.409 hl), iar Principalele pieţe de destinaţie pentru vinul romanesc sunt Germania, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Federaţia Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, China, SUA. PNVV has a new project of 2 years duration, through which it wants expanding at national level. He also started some steps aimed to eliminate unfair competition and fiscal non-observance for at least half of the wine trade in Romania

septembrie 2009 | romanian WINE art | 9


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:21 Page 10

10 | romanian WINE art | septembrie 2009

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:21 Page 11

eveniment

Sélections Mondiales des vins Canada ing. Lucia PIRVU expert degustator vicepresedinte Relatii si Imagine ADAR

Quebec

26-31 mai

Argint pentru Cotnari şi Murfatlar Ing. Lucia Pârvu, vicepreşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România şi organizator al Salonului de Vinuri VINVEST, din Timişoara, a reprezentat recent România la cel mai important concurs de profil din Canada, „Selections Mondiales des Vins 2009“. Lucia Pârvu a fost unul dintre cei 60 de membri ai juriului - o elită internaţională a degustătorilor din 20 de ţări - chemaţi să judece valoarea vinurilor înscrise. Doi producători din România – Murfatlar şi Cotnari au participat cu 23 de probe la această competiţie, în care s-au întrecut 602 crame din 32 de ţări. www.artevino.ro

Acest concurs s-a desfăşurat sub patronajul OIV Franţa, iar cele 554 de probe de vin medaliate au reprezentat 30% din vinurile inscrise. La cel mai important concurs de profil din Canada au fost jurizate 1.836 de vinuri, din ţări recunoscute ca Africa de Sud, Argentina, Australia, Bulgaria, Chile, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, România, Spania, Ungaria sau Uruguay – dar şi din ţări mai puţin cunoscute la noi, precum Bolivia, Columbia, Luxemburg, Polinezia Franceză, Cehia, Slovacia sau Tunisia. Numărul cel mai mare de probe l-a avut Franţa, 465, de la 191 de producători , urmată de Italia, cu 277 de probe de la 81 de producători, şi Spania, cu 178 de probe de la 82 de crame. Canadienii au înscris 162 de vinuri, de la 43 de producători. Romania a participat cu 23 de vinuri de la doi producatori, Cotnari şi Murfatlar O elită internaţională de 60 de degustători din 20 de ţări a jurizat timp de o săptămână cele 1.836 de probe, într-o locaţie de mare eleganţă, beneficiind de asistenţa unor somelieri renumiţi. Zilnic, aveau loc trei sesiuni de degustare cu aproximativ 45-50 de probe. Acesta era numărul de probe degustate zilnic de fiecare comisie, formată din 6 degustători. În total, au funcţionat zece comisii. Fişele de degustare însumau aspectele vizuale, olfactive şi gustative ale vinuririlor, nota finală fiind media aritmetică a punctajelor acordate de către toţi cei şase degustători. Pauzele dintre sesiuni erau un bun prilej de a contacta degustătorii şi de a comenta vinurile. Programul de degustare a fost completat cu sesiunile de prezentare Zilnic, de la ora 8.00 dimineaţa, timp de 30 de minute, câte un specialist recunoscut internaţional susţinea câte o conferinţă pe o temă de interes pentru profesionişti la nivel mondial. În conformitate cu regulamentul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, cel mult 30% dintre probe pot primi medalii, în ordinea punctajelor obţinute (Mari Medalii de Aur, Medalii de Aur şi Argint). Anul acesta, doar trei vinuri au primit Marea Medalie de Aur (Mayu Syrah Reserva 2006, din Chile; Shingleback Shiraz Reserva 2005, din Australia; Maestoso Merlot Lastella Winery 2006, din provincia canadiană Columbia Britanică). Au mai fost acordate 60 de Medalii de Aur şi 491 Medalii de Argint.

Ghislain K.-Laflamme, preşedintele Selections Mondiales des Vins Canada Producătorii vinurilor româneşti, şi nu numai ei, se pot mândri cu cinci Medalii de Argint, patru pentru Cotnari si una pentru Murfatlar. Respectul faţă de degustătorii prezenţi a excelat prin prezenţa echipei de organizatori implicată în toate momentele evenimentului, un mare buget alocat, arta culinară şi oenologică de la Hotel Palace Royal sau dineurile, de fiecare dată organizate impecabil în locaţii renumite (Café de la Paix, La Cache a Maxime, La Fenouilliere, L'Erabliere du Lac Beauport, Château Bonne Entente). Vizitarea obiectivelor turistice ale Quebecului nu au fost neglijată: Citadela, Reşedinţa Guvernatorului General din Canada, Parcul Chute de la Chaudiere, Centrala hidroelectică, Primăria din Levis, Muzeul Regimentului Claudiere, dar şi o excursie cu vaporul pe fluviul St- Laurent. Şansa de a participa la acest concurs marchează un capitol de noutăţi în această meserie, o mândrie de a reprezenta Romania la acest concurs pregătit la standard mondial. Toată admiraţia pentru organizatori: domnii Ghislain K.-Laflamme, preşedintele Selections Mondiales des Vins Canada, Denys Paul-Hus, vicepreşedinte, Pierre Paul-Hus, vicepreşedinte tehnic, şi pentru doamnele Carole Cliche, secretara concursului, Francine Dione, director tehnic, Brigitte Robinet, director administrativ, sau Chantal Demers, director adjunct administrativ. Cu siguranţă, un exemplu de urmat în măsura în care promovarea vinului la noi va prezenta acelaşi interes precum cel remarcat în America de Nord. Lista de medaliaţi poate fi consultată pe site-ul www.smvcanada.ca m

Introducing wine contest held in May in Quebec, where Romania has won 5 silver medals (4 for Cotnari, 1 for Murfatlar)

septembrie 2009 | romanian WINE art | 11


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:21 Page 12

Principalele nouă bănci străine au semnat angajamente bilaterale privind expunerile pe România Comunicat de presă FMI - CE - Iniţiativa de coordonare în domeniul bancar pentru România din 10 august 2009 n urma acordului convenit în lunile martie şi mai ale anului curent, băncile mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România au semnat scrisori prin care se angajează să menţină expunerea generală a grupurilor respective faţă de România şi să majoreze capitalul subsidiarelor în vederea menţinerii unei rate de adecvare a capitalului de 10% pe întreaga durată a Programului Economic al României. Săptămâna precedentă au fost înregistrate noi progrese privind implementarea Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România. Băncile mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România (Erste Group Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit Group), care deţin o cotă de piaţă de aproximativ 70%, au finalizat şi au semnat scrisori de angajament bilateral, având la bază modelul convenit la reuniunea de la Bruxelles din data de 19 mai 20091), pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de comun acord la Viena în data de 26 martie 20092). Scrisorile confirmă cele două angajamente de bază asumate de băncile mamă pentru susţinerea economiei româneşti: menţinerea expunerii generale a respectivelor grupuri bancare faţă de România şi majorarea capitalului subsidiarelor în vederea menţinerii unei rate de adecvare a capitalului de 10% pe întreaga durată a Programului Economic al României. În cadrul primei analize a Programului Economic al României susţinut de instituţiile financiare internaţionale şi de Uniunea Europeană, o echipă formată din reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE) a analizat

Î

12 | romanian WINE art | septembrie 2009

stadiul îndeplinirii acestor angajamente. Expunerile au fost, în general, respectate, deviaţiile temporare înregistrate fiind datorate tranzacţiilor specifice de mare valoare din jurul datelor de raportare. Angajamentul financiar al băncilor străine faţă de România a fost în continuare consolidat şi extins prin intermediul împrumutului de tip „club loan“ acordat de un grup de bănci statului român în luna iulie a anului curent. a data de 6 august, oficiali ai Băncii Naţionale a României, ai FMI şi ai CE au avut întrevederi la Bucureşti cu reprezentanţii locali ai celor nouă bănci pentru a evalua experienţa acumulată până în prezent şi pentru a discuta etapele următoare ale acestei iniţiative de importanţă crucială, care asigură stabilitatea unei părţi importante a finanţării bancare disponibile pentru România, oferind astfel asigurări ferme cu privire la menţinerea situaţiei financiare bune a sistemului bancar al acestei ţări. Succesul programului de reforme macroeconomice al României şi sustenabilitatea balanţei de plăţi a acesteia depind, într-o măsură semnificativă, de implicarea activă în continuare a băncilor străine din România. Programul de reforme contribuie la asigurarea stabilităţii macroeconomice, inclusiv a stabilităţii preţurilor, şi astfel la reducerea primei de risc. Ulterior, concurenţa în domeniu va conduce şi la reducerea ratelor dobânzilor la creditele bancare. Bucureşti, 10 august 2009 m

L

The nine major banks credit institutions with foreign capital in Romania have signed letters of commitment to maintain the overall exposure of these groups to Romania and to increase capital subsidiaries. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:21 Page 13

finanţe

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară În şedinţa din 4 august 2009, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: m Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 8,5% pe an de la 9,0% începând cu data de 5 august 2009; m Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţe reziduale de sub doi ani ale instituţiilor de credit la nivelul de 30% de la 35% începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2009; m Utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă în vederea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea scadenţei principalului instrument de politică monetară, operaţiunile repo efectuate prin licitaţie, de la o lună la o săptămână.

Inflaţia dă înapoi CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 6 august 2009. Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,86% în luna iunie a.c. faţă de 5,95% în luna precedentă şi 6,89%, vârful din acest an, atins în luna februarie 2009. Inflaţia de bază CORE2 ajustat – calculată prin eliminarea impactului preţurilor administrate, al celor volatile (legume, fructe, ouă şi combustibili) şi al taxei pe viciu – a coborât la nivelul de 4,79% în luna iunie faţă de 5,04% în luna anterioară. www.artevino.ro

Consolidarea procesului de dezinflaţie a fost rezultatul reducerii dinamicii preţurilor combustibililor şi produselor alimentare în condiţiile scăderii cererii agregate şi a temperării volatilităţii cursului de schimb al leului. Funcţionarea pieţei monetare a înregistrat evoluţii pozitive, ratele dobânzilor interbancare stabilizându-se în apropierea nivelului ratei dobânzii de politică monetară, în timp ce ratele medii ale dobânzilor la credite şi la depozite pentru clienţii nebancari şi-au continuat reducerea, având loc o atenuare în termeni relativi a distorsiunilor anterioare de poziţionare a acestora în raport cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară şi cu cele ale ratelor dobânzilor interbancare. Analiza indicatorilor financiari externi relevă îmbunătăţiri semnificative, evidenţiate prin reducerea substanţială a deficitului de cont curent, scăderea nivelului datoriei externe private pe termen scurt şi creşterea rezervei valutare. Se remarcă totodată modificarea structurii rezervei valutare, ca urmare a diminuării ponderii resurselor provenind din constituirea rezervelor minime obligatorii în valută. Conduita politicii monetare a continuat să fie prudentă, BNR calibrându-şi în permanenţă ansamblul condiţiilor monetare în sens larg în vederea consolidării convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi a asigurării condiţiilor favorabile revitalizării sustenabile a procesului de creditare.

Scad dobânzile Pe baza datelor disponibile şi a analizei evoluţiilor recente şi de perspectivă, CA al BNR a decis reducerea ratei do-

bânzii de politică monetară la nivelul de 8,5% pe an de la 9,0%. În aceste condiţii, începând cu data de 5 august 2009, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 4,5% pe an de la 5,0%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 12,5% pe an faţă de 13,0%. În acelaşi timp, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 18,75%, începând cu perioada de aplicare 24 august 23 septembrie 2009, de la 19,5%. CA al BNR a decis totodată continuarea utilizării active a operaţiunilor de piaţă pentru gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea scadenţei principalului instrument de politică monetară, în prezent operaţiunile repo efectuate prin licitaţie, de la o lună la o săptămână. În vederea fluidizării fluxurilor de lichidităţi şi continuării procesului de aliniere graduală la standardele Băncii Centrale Europene, CA al BNR a hotărât, de asemenea, reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţele reziduale de sub doi ani la nivelul de 30% de la 35%, începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2009. CA al BNR a analizat şi a aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care evaluează contextul macroeconomic recent, analizează perspectivele inflaţiei şi identifică principalele provocări şi constrângeri cu care politica monetară se va confrunta în perioada următoare. Raportul trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat pu-

blicului într-o conferinţă de presă, organizată în data de 6 august 2009.

Dezinflaţia continuă Perspectivele indică continuarea procesului de dezinflaţie, cu sublinierea faptului că traiectoria acestuia este însă marcată de evoluţia în continuare a crizei economice de pe plan mondial şi de menţinerea unor rigidităţi structurale semnificative în economia românească. Consolidarea dezinflaţiei, menţinerea stabilităţii financiare şi crearea premiselor relansării durabile a activităţii economice sunt condiţionate de implementarea fermă şi consecventă a mix-ului de politici macroeconomice monetară, fiscală, de venituri, precum şi a reformelor structurale convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale. CA al BNR reafirmă că BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare. Potrivit calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 29 septembrie 2009. m NBR has announced new measures on disinflation consolidation, maintaining financial stability and creating sustainable economic premises of relaunching.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 13


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:21 Page 14

finanţe Şeful delegaţiei FMi, Jeffrey Franks:

PIB-ul va scădea cu 8% -8,5% în 2009, ceea ce înseamnă că o recesiune foarte severă a lovit România Şeful delegaţiei Fondului Monetar International la Bucureşti, Jeffrey Franks, a declarat că economia ţării noastre va înregistra o descreştere de 8%-8.5% în acest an, adăugând că „o recesiune grava a lovit România“. FMI prognozează o uşoară creştere pentru 2010. Oficialul a spus că „sistemul bancar românesc a reuşit să facă faţă situaţiilor economice rele“, avertizând însă că „stresul în sistem va continua“. Delegaţia FMI a prezentat concluziile misiunii de evaluare în RomâniaIată cele mai importante declaraţii făcute de Jeffrey Franks: m echipa FMI a fost aici în ultimele 10 zile şi am lucrat îndeaproape cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale m am cooperat bine cu BNR, cu Ministerul de Finanţe şi cu reprezentanţi ai altor ministere şi agenţii m sunt bucuros că am ajuns la un acord la nivelul misiunii de experţi pentru evaluarea acestei prime perioade din cadrul programului de asistenţă m am ajuns la un acord cu autorităţile române cu privire la ceea ce s-a făcut pana în acest moment şi ceea ce trebuie făcut în viitor m acum este rândul să discutam cu conducerea Fondului şi cu boardul m conducerea FMI va lua decizia finala legata de evaluare m imediat ce boardul va lua o decizie privind aceasta evaluare, fondurile din a doua transa a împrumu-

Date despre situaţia macroeconomica:

tului FMI vor fi puse la dispoziţie imediat m ţintele stabilite pentru finele lui iunie au fost respectate cantitativ, cu o singura excepţie m în ceea ce priveşte datele cu privire la arieratele bugetului general consolidat, nu avem datele care să ne poată da certitudinea că aceasta ţintă a fost respectata m vom face evaluarea acestui aspect mai târziu, când vom avea datele finale m am avut 2 criterii structurale de performanta care aveau ţinte de îndeplinit pana la sfârşitul lui iunie şi ele au fost îndeplinite: ratificarea în parlament a unor acte legislative de natura fiscala şi modificarea legislaţiei care prevede fondul de asigurare a depozitelor m respectarea acestor ţinte arata eforturile făcute de Guvern, în special prin Ministerul Finanţelor condus de Gheorghe Pogea, pentru a asigura o tinere sub control a cheltuielilor pentru a se evita derapajele de la ţinta stabilita m aceste eforturi au fost necesare şi pentru că situaţia economica a fost mai proasta decât ne aşteptam iniţial

14 | romanian WINE art | septembrie 2009

m când am negociat acest program, în martie, am anticipat că PIB-ul va scădea cu 4.1% în 2009 m la acest moment, prognoza noastră este că descreşterea economica va fi de 8%-8,5% din PIB m aceasta înseamnă o recesiune foarte severa care a lovit România m ne aşteptăm ca inflaţia să fie la sfârşitul anului de 4,3%, ea a descrescut mai repede decât prognozam m balanţa de plăţi urmează o curba descendenta mult mai rapida datorita şi diminuării drastice a producţiei m deficitul de cont curent va fi de 5,5% în acest an, comparativ cu acel 7% pe care-l anticipam m deteriorarea s-a produs atât din cauza că la nivel international situaţia economica s-a înrăutăţit mai mult decât ne aşteptăm, dar şi pentru că cererea interna a fost mai slaba decât prognozasem noi iniţial m nu reflecta nicio deficienta la nivel de politici m este adevărat ca, dacă la sfârşitul anului 2008, România ar fi avut alte politici, situaţia ar fi evoluat diferit m acum, când criza a lovit, nu se mai pune problema cât de bune au fost aceste politici, ci este vorba de influenta impusa la nivel international m ce trebuie să subliniez este faptul că majoritatea factorilor care ne duc la aceasta prognoza (n.red.

declin de 8-8.5% din PIB) sunt lucruri care deja s-au întâmplat în prima jumătate a anului şi mai puţin ceea ce prevedem că se va întâmpla în a doua jumătate din 2009 m primul trimestru a fost mai rău decât anticipasem noi, iar trimestrul doi a fost şi el sub prognozele noastre m dacă ne uitam la trimestrele următoare din acest an, vom vedea că declinul se va micşora, astfel încât vom vedea o trecere în teritoriul pozitiv în trimestrele următoare m ceea ce ne da posibilitatea să întrevedem o modesta creştere economica pentru 2010 m având în vedere aceasta situaţie macroeconomica mult mai rea, este foarte clar că şi rezultatele au fost mai rele

Măsuri ce trebuie luate: m prognoza noastră este aceea că dacă nu s-ar lua unele măsuri de corecţie, deficitul bugetar ar putea ajunge la -8% în acest an m nu vrem să înrăutăţim situaţia economica printr-o politica fiscala mult prea strânsă m nu dorim să împingem spre o contracţie care să fie mult mai severa m trebuie să consolidam şi să întărim procesul fiscal în România, care priveşte, încă înainte de venirea crizei, unele probleme ale construcţiei bugetare m România nu este în poziţia de a finanţa un deficit bugetar atât de mare www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:21 Page 15

finanţe m de aceea trebuie să obţinem un echilibru intre aceasta consolidare necesara şi recunoaşterea faptului că nu poţi merge prea departe cu aceasta consolidare m acordul la care am ajuns cu Guvernul este să avem unele corecţii fiscale în 2009, contrabalansate cu permiterea unui deficit mai mare decât cel anticipat m ajustarea fiscala înseamnă 0,8% din PIB pana la sfârşitul anului, ceea ce reprezinta un efort ambiţios m acest efort suplimentar, de 0,8% din PIB, ne lasă cu un deficit de 7.3%, mai mult decât anticipasem iniţial, de 4,6% m trebuie să găsim surse de finanţare pentru a acoperi aceasta diferenţa m am căzut de acord să înaintăm boardului FMI propunerea ca pentru următoarele doua transe, din septembrie şi decembrie, o parte să meargă direct pentru finanţarea deficitului bugetar m Ministerul de Finanţe va trebui să identifice intern şi extern restul de finanţare necesara pentru acoperirea acestei creşteri de deficit m continuam să ne gândim şi că execuţia bugetara trebuie sprijinita şi de ceilalţi parteneri: CE şi Banca Mondiala m pentru 2010, am ajuns la acordul că vor fi necesare eforturi suplimentare de 2%-2.5% din PIB m deficitul se va reduce de la 7.3% din PIB în 2009 la mai puţin de 6% în 2010, diminuarea nu va fi automata, făcută în baza acestui efort suplimentar m acestea sunt ajustările bugetare necesare în termen scurt m ele vor fi acompaniate de reforme, care vor avea şi unele rezultate pe termen scurt, însă rezultatele majore sunt aşteptate pe termen mediu şi lung m multe dintre aceste reforme au fost deja convenite www.artevino.ro

cu autorităţile în scrisoarea de intenţie iniţială m avem o Lege a salarizării unice, care să îmbunătăţească sistemul de plata la nivel bugetar; are ca obiectiv să facă sistemul de plata mai simplu, mai transparent şi în acelaşi timp, e menit să salveze banii din sectorul public, să fie mai echitabil m următoarea zona unde trebuie luate măsuri de reforma este cea a pensiilor m aici se continua elaborarea textelor şi a viziunii care subîntinde proiectul de lege; nu anticipam mari schimbări în aceasta legislatura m acest sistem este conceput astfel încât să asigure o sustenabilitate a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung m am avut o alta echipa a FMI care a lucrat cu autorităţile pentru a acoperi o alta zona şi anume zona responsabilităţii sociale m putem să spunem că munca în acest domeniu, elaborarea legii funcţionează satisfăcător m un alt lucru pe care l-am convenit cu autorităţile române este în ceea ce priveşte colaborarea intre autorităţile centrale şi locale m în lunile care urmează, Guvernul va lucra la un pachet de acte normative care să poată să se asigure că relaţiile financiare cu autorităţile locale şi cu cele autofinanţate va duce, pe de-o parte, la asigurarea autonomiei acestora care să fie cuplata cu o disciplina financiara care să permită o buna funcţionare pe viitor m continuam să fim îngrijoraţi în legătură cu situaţia financiara din anumite intreprinderi proprietate de stat m am convenit să se facă eforturi suplimentare pentru a se asigura o mai buna funcţionare a acestor intreprinderi

m am convenit cu Guvernul să întreprindă eforturi semnificative pentru îmbunătăţirea activităţii fiscale care să ducă la o mai buna colectare a taxelor m am convenit că Guvernul să întreprindă reforme în zona asistentei sociale

Despre sistemul bancar românesc: m sistemul bancar românesc a reuşit pana în prezent să facă faţă situaţiilor economice mai rele decât cela anticipate m suntem bucuroşi că am putut ajunge la un acord cu cele mai importante noua bănci din România cu privire la păstrarea angajamentului lor în România dar şi la aducerea unor finanţări suplimentare m am primit acorduri de la toate cele noua bănci m trebuie să recunoaştem că stresul în domeniul bancar va continua m exista însă o rezerva confortabila în cadrul sistemului şi mecanisme de control care să asigure buna funcţionare a sistemului m acele reforme pe care leam convenit în martie continua în termenii stabiliţi iniţial m din punct de vedere monetar, suntem bucuroşi să vedem că rezervele Băncii Naţionale au crescut m am fost bucuroşi să vedem că cerinţele de rezerve obligatorii şi rata dobânzii au fost scăzute de BNR, ceea ce da posibilitatea relaxării la momentul potrivit m sprijinim BNR în demersul ei de a relaxa gradual politicile monetare m Banca Naţională va trebui să fie precauta în politicile sale, datorita posibilelor presiuni inflaţioniste ale deviaţiilor pe rata de schimb Reprezentanţii FMI s-au întâlnit, începând din 29 iulie, de când se afla la Bucureşti, cu premierul şi şeful statului,

membri ai Guvernului şi reprezentanţi ai BNR, dar şi cu reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor şi băncilor, iar la o parte din întâlniri au participat şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.Din echipa guvernamentala care a participat la discuţiile cu FMI şi CE au făcut parte miniştrii democrat-liberali Gheorghe Pogea, Radu Berceanu, Adriean Videanu, iar din partea PSD vicepremierul Dan Nica şi miniştrii Constantin Niţă şi Marian Sârbu.

A doua transa de la FMI, condiţionată de concluziile misiunii de evaluare Scopul misiunii FMI la Bucureşti a fost să evalueze respectarea ţintelor fixate României, în funcţie de care va fi acordata a doua transa a împrumutului contractat de statul roman de la Fond. Aceasta ar urma să se ridice la aproximativ 1,9 miliarde euro, calculata la cursul de schimb din 24 iulie.România a ajuns în luna martie anul acesta la un acord pentru o finanţare totala de 19,95 miliarde de euro pe o perioada de doi ani, din care 12,95 miliarde de euro de la FMI, 5 miliarde de euro de la Comisia Europeana, 1 miliard de euro de la Banca Mondiala şi 1 miliard de euro de la Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeana de Investiţii şi International Finance Corporation.Guvernul României a negociat cu reprezentanţii FMI că banii din a doua transa de la Fond să meargă la buget, pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar, şi nu la rezerva valutara de la banca centrala, asa cum se stabilise iniţial şi cum s-a întâmplat cu prima tranşa.

Jeffrey Franks said that our economy will register a decrease of 8% -8.5% this year, but believes that „the Romanian banking system was able to cope with bad economic circumstances”.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 15


GoodWine

Wo r l d Tr a d e p l a z a , 2 – 4 o c t o m b r i e

RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:22 Page 16

Târgul de vinuri Organizat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării rurale Ideea unui târg de vinuri premium la Bucureşti a venit în urma cu doi ani şi prima întrebare pe care ne-am pus-o, în calitate de organizatori de evenimente, a fost: de ce un nou târg de vinuri? Primul răspuns pe care ni l-am dat: pentru că suntem capabili să organizam un târg de vinuri mai bine decât au făcut alţii înaintea noastră la Bucureşti Pasul următor a fost să monitorizăm ce fac alţi organizatori de asemenea târguri în România şi să observam cum este organizat un eveniment similar în Italia sau Marea Britanie. Am analizat aspectele pozitive şi cele negative şi am început să cerem puncte de vedere celor din industria locală a vinului. La sfârşitul anului 2008, am decis să demaram acest proiect, chiar dacă am fost avertizaţi că ne va fi aproape imposibil să-l realizam, nefiind din lumea vinului şi, pe deasupra, confruntându-ne din plin şi cu criza economică mondială. Tocmai acest lucru ne-a ambiţionat şi mai mult şi am decis să mergem mai departe cu Târgul International de Vinuri „GoodWine“, având convingerea ferma că un târg specializat de vinuri din gama premium este un puternic şi eficace instrument de marketing pentru companiile din domeniu.

Ținta GoodWine – Principalul târg B2B romanesc de vinuri Prin „GoodWine“ dorim să începem să implementam în mod real conceptul de târg de vinuri business-tobusiness. La prima ediţie „GoodWine“, specialiştii, reprezentanţii HORECA şi colecţionarii vor avea o zi dedicata numai lor, din cele doua zile şi jumătate alocate acestei prime ediţii Totodată, vor avea loc seminarii pentru managerii din HORECA în care somelieri autorizaţi vor ţine prelegeri, vor face demonstraţii şi vor da sugestii pentru ca meniurile oferite să se îmbine armonios cu vinurile aflate pe listele prezentate clienţilor. Ca o premieră, dorim să lansam şi Premiile Clubului Presei de Vin, la care să aibă acces şi vinurile de import. Partenerul oficial al Târgului GoodWine este compania Arte&Vino, importator de vinuri nobile de calitate, care încearcă să introducă în România un nou concept de prezentare şi educare enologică a consumatorilor. Arte&Vino a deschis cel mai modern magazin de vinuri în Bulevardul Mărăşeşti din Bucureşti. Salonul de vinuri şi wine-barul Arte Vino stau la dispoziţia clienţilor cu personal calificat, o sală de degustare profesională, un wine-bar şi o terasă atrăgătoare unde vinurile pot fi degustate în cele mai optime condiţii, cât şi cu distribuitoarele Enomatic, care aduc un plus de calitate şi de siguranţă în degustarea vinurilor, etalând unicitatea acestui tip de comerţ, deocamdată, din România. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 17

www.artevino.ro

GoodWine

GOLD FM şi Radio ZU. Vor fi, de asemenea, spoturi TV pe canalele Antena 1, Antena 2, Antena 3 şi Brava TV. Promovarea on-line din perioada august 2009 – octombrie 2009 include posÎn cadrul Târgului de vin- tarea de e-bannere ale Târuri GoodWine Bucureşti gului GoodWine Bucureşti 2009, expozanţii vor avea 2009 pe următoarele siteposibilitatea sa-şi invite uri: www.foodandbar, www. clienţii pentru degustări şi revista-piata.ro, www.mopentru îmbogăţirea contac- dernbuyer.ro, www.horecatelor de business într-un ca- romania.ro, www.vinul.ro, dru deosebit oferit de am- www.evinoteca.ro, www. bianţa unui târg de vinuri. secrete-de-chef.ro, www. Vizitatorii vor putea folosi, deluxe-lifestyle.ro, www. în premiera la un târg de gastromedia.ro, www.buvinuri în România, pahare catarie-online.ro, www.despeciale de degustare con- gustari.ro, www.9am.ro, forme cu normele interna- www.wall-street.ro, www. ţionale şi care vor fi oferite, corporate-news.ro, www. la intrarea în târg, contra rol.ro, www. dailybusiunei garanţii împreună cu ness.ro, www.infoaliment un suport special pentru .ro, www.topgear.ro. acestea. Promovarea pe suporturile outdoor se va desfăşura Adiţional, atât expozanţii, cât şi vizitatorii, se vor putea în perioada 2 septembrie delecta cu show-uri gastro- 2 octombrie 2009 şi va cunomice şi cu degustări de prinde led screen-uri poziţionate în locaţii centrale vinuri. din Bucureşti: Piaţa Romană, Promovare de Dorobanţi/ Ştefan cel Mare, Naţiunilor Unite, Iuliu excepţie la Piaţa Maniu, Plaza România, Calea GoodWine Floreasca, Piaţa Presei Libere şi city light-urile din Un aspect foarte impor- reţeaua Euromedia. tant în reuşita unui târg este Publicitatea indoor a evepromovarea acestuia, iar din nimentului se va efectua in acest punct de vedere conperioada septembrie – ocsideram că Târgul Goodtombrie pe suportul Instore Wine Bucureşti 2009 va beneficia de promovare de ex- TV – reţeaua Monopoly Mecepţie. Astfel, în presa scrisa, dia pe toate ecranele, 500 în perioada mai – octombrie de monitioare, poziţionate 2009 vor apărea articole des- la casele de marcat din supre târg şi machete în ur- permarketurile din Bucureşti mătoarele publicaţii: Ro- (Carrefour, Metro, Cora, manian Wine Art, Food & Kaufland, Immedio - distri Bar Magazine, Piaţa, Mo - buţie presă, Mall Vitan şi dern Buyer, HORECA Ro- Plaza, clinici medicale pri mânia, Good Food, Secrete vate, aeroportul Henri Coan de Chef, Gastromedia, Via dă, Reţeaua Sensiblu etc). & Vinul, Jurnalul Naţional, Ca o avanpremieră a TârSăptămâna Financiară, Fi- gului Goodwine, în data de nanciarul, Confidenţial, Top 30 septembrie, se va desfăGear, Deluxe Lifestyle, Stop şura o conferinţă de presă to shop. care va anunţa deschiderea În perioada 20 septembrie oficiala a târgului şi va face - 3 octombrie 2009 vor fi di- o radiografie a sectorului fuzate spoturi audio pe viti-vinicol autohton. m

Managerii HoReCa şi colecţionarii de vinuri – principalii beneficiari ai GoodWine

Wo r l d Tr a d e p l a z a , 2 – 4 o c t o m b r i e

Bucureşti 2009


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 18

eveniment

iTALiA i n Carmen PASCU Emilian PASCU Singurul şi cel mai important eveniment din Italia dedicat vinurilor rozé, Italia in Rosa, a fost organizat anul acesta în perioada 2628 iunie în oraşul Moniga del Garda, pe ramura occidentală a lacului Garda, cel mai extins lac din Italia. Putem afirma că evenimentul a fost un succes, după cele două zile deschise publicului, 27-28 iunie, dacă privim următoarea statistica: peste 3200 de vizitatori, au expus 220 de producători din 18 regiuni, care au oferit 270 de vinuri la degustare, au participat 54 de jurnalişti, iar servirea vinurilor a fost asigurată de un număr de 30 de somelieri de la AIS Brescia. A doua ediţie a evenimentului a marcat şi naşterea premiului Miglior Etichetta Italia in Rosa (Cea mai bună etichetă Italia în Roz), criteriile de premiere fiind: pentru design şi grafică, eticheta cea mai artistică şi premiul acordat pentru ansamblul: sticla-eticheta-grafica. Juriul, compus din doi pictori, un arhitect şi un grafician, a selecţionat un număr de 9 etichete şi anume: Tenuta di Pomine, Certaldo (Firenze), Rosa-Ae di Torre dei Beati, Loreto Aprutino (Pescara), Rosato Simboli La Vis, Lavis (Trento), Abra Kadabra Manara, Ziano Piacentino (Piacenza), Rosé Mottura, Tuglie (Lecce), il Grigio Eugenio Col lavini (Udine), Rosato del Varo, Tenuta Cavalier Pepe, Sant’Angelo all’Esca (Avellino), Bardolino Chiaretto

Zenato (Verona), il Mimo, Antichi Vigneti di Canta Lupo Ghemme (Novara). Cele trei premii au fost câştigate de il Grigio di Eugenio Collavini (Udine) – premiul pentru design şi grafică, Rosa-Ae Torre dei Beati (Pescara) – premiul eticheta cea mai artistică şi Bardolino Chiaretto DOC Zenato (Verona) – premiul pentru ansamblul: sticlă-etichetăgrafică. Ediţia a doua a evenimentului Italia in Rosa aproape a coincis cu decizia Comisiei Europene din 19 iunie 2009

18 | romanian WINE art | septembrie 2009

de a renunţa la proiectul care ar permite producerea de vinuri rozé prin amestecul vinurilor albe cu vinuri roşii. Motiv pentru care organizatorii evenimentului de la Moniga del Garda (ziaristul Bruno Donati, preşedintele Consorzio Garda Classico, Sante Bonomo, asesorul turismului şi preşedintele asociaţiei Riviera dei Castelli della Valtenesi, Luigi Alberti, împreună cu primarul oraşului, Lorella Lavo) au organizat o cină festivă, în prima zi, 26 iunie, protagonist fiind vinul Chiaretto.

Vara este anotimpul cel mai indicat pentru degustarea vinurilor rosé, tinere, care păstrează încă intacte aromele puternice ale strugurilor culeşi toamna precedentă. Vinurile rozé au marea calitate de a putea fi consumate împreună cu o infinitate de reţete culinare. Cu toate acestea, în Italia, nu cu mult timp în urmă, aceste vinuri nu existau în vocabularul consumatorilor. Din fericire, în ultimi doi ani am asistat la o revenire spectaculoasă, chiar o explozie, la o „rozatomanie“ am putea spune. Vinul rosé este considerat pe nedrept un vin hibrid, nici carne nici peşte. În faţa acestei consideraţii noi, care am înţeles acum valoarea şi calitatea acestui vin, nu putem decât să vă dăm un sfat: consumaţi un vin bun rosé cu incomparabilele fructe de mare! m (va urma)

Documentary report of Italia in Rosa Festival, which was held in Moniga del Garda (Brescia), during 26th-28th June 2009, a festival totally and exclusively dedicated to rosé wines.

Oraşul Moniga del Garda este un simbol al vinului rosé. Aici, în anul 1896, Pompeo Molmenti, senator, istoric şi jurist, a inventat „reţeta“ vinului Chiaretto, care astăzi este unul dintre cele mai celebre vinuri rozé tradiţionale ale Italiei. Este obţinut prin metoda vinificării „în roz“ a patru soiuri de strugure, autohtone italiene: Groppello, Sangiovese, Marzemino şi Barbera. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 19

eveniment

i n rOsA

Moniga del Garda (Brescia), 26-28 Iunie 2009

Organizatorii evenimentului, de la stânga la dreapta: preşedintele Consorzio Garda Classico, Sante Bonomo, ziaristul Bruno Donati, primarul Lorella Lavo şi preşedintele asociaţiei Riviera dei Castelli della Valtenesi, Luigi Alberti

Vinoteca Civielle din oraş este amplasată într-un loc absolut extraordinar, cu ferestre care dau spre lacul Garda, peninsula Sirmione, golful Padenghe, iar în zare se vede muntele Baldo www.artevino.ro

septembrie 2009 | romanian WINE art | 19


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 20

Salonul deVinuri

A&V

Mormântul ostaşului necunoscut După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor ce s-au jertfit pe câmpul de luptă, conform Tratatului de la Versailles, în care se stabilea responsabilitatea fiecărei ţări de a respecta mormintele eroilor de război. Drept urmare, în ziua de 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Ostaşului Necunoscut. Liniştea eroului a fost tulburată însă de regimul comunist când, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti. Abia după 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I. 20 | romanian WINE art | septembrie 2009

Este situat într-o zonă de mare atracţie turistică a capitalei, în imediata vecinătate a Parcului Carol, obiectiv înscris pe Lista monumentelor istorice din 2004. Creaţie a arhitectului francez Eduard Redont, parcul Carol a fost proiectat în anul 1900 şi inaugurat în anul 1906 pe Dealul Filaretului, pe o suprafaţă iniţială de 36 ha. Parcul, amenajat în stil mixt cu latură peisagistică dominantă, are aleea centrală construită în stil geometric, vegetaţia fiind grupată astfel încât să creeze imagini apropiate peisajelor naturale. De asemenea parcul are şi un mic lac, de 2 ha, destinat agrementului.

A&V Located in an area of great tourist attraction in the capital, Wine Salon A & V proposes to the customers all vineyards Romanian wines, but also imported wines from all around the world, tasting provided by qualified staff and launching of new wines still unknown by the Romanian general public www.artevino.ro


e a a , a n . z a i e o . t ă ă , l i r l , .

RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 21

A&V carte de vizită

„CINE BEA DOAR APA ARE UN SECRET DE ASCUNS“ – Charles Baudelaire

Arte & Vino a deschis „Salonul de vinuri“ A&V, într-un spaţiu deosebit de generos, la parterul complexului Carol Park Residence, din B-dul Mărăşeşti nr 2 B, în zona turistică a parcului Carol. Salonul de vinuri este organizat după un nou concept, care îmbină tradiţiile producătorilor şi prezentatorilor de vinuri cu exigenţele moderne ale consumatorilor. Vinurile tuturor podgoriilor româneşti, dar şi vinuri importate din toată lumea, pot fi achiziţionate endetail şi en-gros. În cazul în care nu cunoaşteţi vinurile cu care doriţi să vă încântaţi momentele unei clipe din viaţă, în salon veţi găsi un somelier cu experienţă în domeniu, care vă poate orienta în alegerea vinului potrivit pentru momentul în care urmează să-l consumaţi. Astfel, somelierul de serviciu vă poate consilia pentru o asezonare cât mai plăcută a produselor achiziţionate cu felurile de mâncare la care doriţi să serviţi vinul, sau cadourile pe care vreţi să le faceţi celor dragi. Somelierul vă poate oferi spre degustare vinurile albe, rosé, roşii, spumante, de la vinurile seci la vinurile de desert. Veţi avea o surpriză plăcută, unicat în România, realizarea degustărilor cu ajutorul noilor instalaţii Enomatic, realizate de o firmă specializată în Italia.


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 22


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 23

A&V Salonul de Vinuri A&V vă poate oferi în sala de degustare, amenajată special, o prezentare de vinuri pentru grupuri de prieteni sau turişti, până la un număr de 35 de persoane. Degustarea este asigurată de personal calificat, iar la cerere pot fi prezente personalităţi ale Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România(ADAR), producători de vinuri din România sau din alte podgorii ale lumii. Salonul de vinuri A&V vă oferă posibilitatea de a servi un aperitiv, o cafea la wine-bar sau pe terasă , în cadrul unui orar flexibil, toate pentru a satisface chiar şi cele mai rafinate gusturi în materie de vinuri, delicatese, trufe, cadouri. Sala de degustare poate oferi amatorilor seri de neuitat, prin prezentarea de produse noi din toată lumea, seri în care se vor desfăşura şi cursuri iniţiere în degustarea vinurilor precum şi demonstraţii de prezentare şi de servire a vinului, cât şi sfaturi pentru diferite asezonări de vinuri cu bucate.

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 24

Vinul este un aliment, un medicament, un stimulent al creativităţii şi exuberanţei, un prieten al omului cumpătat, de la împărtăşania botezului şi până la veşnica pomenire.

Am băut şi eu din el Nota zece, Păstorel

A&V

În cramă, vinurile vrac sunt menţinute la o temperatură controlată

Enomatic

Crâmpoşie

Şarbă

Cupaj alb

Cupaj roşu Merlot Fetească Neagră


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 25

A&V Salonul de vinuri A&V vă oferă o gamă variată de vinuri vrac, o activitate curajoasă, dar rezolvată profesional, deoarece vinul de la producător şi până la consumator este transportat şi depozitat în condiţii de temperatură controlată şi însoţit de certificat de conformitate. Aceste vinuri pot fi achiziţionate în cantităţile dorite pentru diferite evenimente, nunţi, botezuri etc. Depozitul nostru, construit după toate normele, oferă vinurilor aceleaşi condiţii pe care le au la cramele de origine, unde ele se maturează şi se păstrează timp îndelungat: depozit refrigerat, butoaie de inox de 1000 de litri, închidere ermetică, capac plutitor pe vin, care înlătură orice posibilitate de contact între vin şi aer, fără lumină, fără zgomot. Salonul de vinuri A&V va organiza în fiecare săptămână, degustări de vinuri cunoscute, dar realizate în condiţiile noilor tehnologii, lansări de vinuri noi sau încă necunoscute de marele public românesc, promovarea producătorilor şi a produselor autohtone precum şi a vinurilor valoroase din podgoriile consacrate ale lumii. Vă invităm să vizitaţi Salonul de vinuri A&V. Programul de degustări şi cursurile de iniţiere le puteţi urmări fie afişat la intrare fie în paginile revistei „Romanian WINE Art“ şi, în curînd, pe site-ul nostru.

www.artevino.ro

Telefon: Relaţii cu publicul: Somelier:

021/3063795, fax 021/ 2315263 Tamara Timofti, 0732905394 Marian Timofti, 0731520035

Sala de degustare


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 26

viticultura

VinuL BiO simplă dezinformare sau înşelăciune? Biolog Aurora DOBRIN Zilele trecute, la o discuţie amicală cu câţiva prieteni ni s-a recomandat cu căldură un vin BIO, la care, spuneau ei, nu s-a intervenit chimic. Ştiind că francezii şi americanii au investit în ultimii 15 ani sume fabuloase pentru găsirea unor alternative biologice la omniprezentul SO2, subiectul ne-a trezit interesul. Din păcate, toate încercările utilizate în vinificaţia modernă de substituire a SO2, s-au încheiat până în prezent fără un rezultat concludent. Aşa am aflat că prietenii noştri comiseseră o gravă confuzie: nu era nici vorbă de un vin BIO 100%, ci de un vin obţinut din struguri BIO, ceea ce parcă e altceva. În goana după senzaţional, o parte din „adevăraţii profesionişti“ ai breslei noastre omit din neştiinţă sau ignoranţă anumite mici detalii care în final conduc la concluzii total greşite. Adică, precum în bancul cu Radio Erevan, nu i s-a dat, ci i s-a luat. Este bine de ştiut că orice produs BIO, conform legislaţiei europene actuale, trebuie să fie un produs 100% natural, la care intervenţia omului să fie judicios şi strict limitată în sensul de a nu se interveni cu produse de sinteză sau artificiale în nici o etapă tehnologică. Ori, din acest punct de vedere, vinul poate fi BIO doar dacă e vorba de zaibărul lui nea Mărin, obţinut în spatele casei şi care nu dura mai mult de 2-3 luni de la desprimăvărare. Orice vin, în adevăratul sens al cuvântului, sau cel puţin aşa cum este definit de vinificaţia modernă, este

Domeniile viticole franco-române exploatează 48 de hectare în regim bio supus unor intervenţii artificiale din partea producătorului şi mai ales a unor adaosuri nenaturale. Practic, nu putem avea un vin limpede şi stabil microbiologic dacă nu avem şi tratamente cu SO2. În acest caz, cu siguranţă el nu este un vin BIO. O astfel de fermă viticolă specializată în producerea strugurilor BIO există de aproape 8 ani şi în ţara noastră. Mai exact din anul 1999, când două firme din Franţa, respectiv societatea Moillard (director Thomas Denis) şi firma Becier, au decis să investească pe colinele calcaroase de la Breaza, judeţul Buzău. Aşa a luat naştere S.C. Domeniile viticole franco-române S.R.L., firmă cu capital 100% francez.

lul, dintre care amintim neseriozitatea partenerilor contractuali, fărâmiţarea excesivă a proprietăţii sau lipsa subvenţiilor din partea statului.

Fărâmiţarea proprietăţii şi lipsa subvenţiilor

Exploataţia viticolă de la Breaza însumează azi aproximativ 48 ha, deţinute în proprietate de domeniile franco-române, la care se adaugă începând cu anul acesta 18 ha arendate. Din cele 48 de ha exploatate în regim bio, 22 ha sunt plantaţii tinere de 2-8 ani. Sortimentul plantaţiei cuprinde atât soiuri româneşti, cât şi europene, ca de exemplu 11 ha Pinot Noir, 5 ha MerStruguri ecologici lot, 7 ha Chardonnay, 1,5 ha Riesling sau Cabernet, made în România alături de Burgund, Fetească Neagră, Fetească albă. Dacă Deşi pare ireal pentru o pentru acest areal viticol Românie insensibilă la proprezenţa Pinot Noir-ului nu tecţia mediului şi la sănătamiră pe nimeni, vinul obţinut tea cetăţenilor săi, o mână din acest soi fiind livrat exde profesionişti au reuşit să clusiv în Franţa, prezenţa pună bazele unei plantaţii Chardonnay-ului şochează, viticole ce implementează mai ales în condiţiile în care cu succes în România con- acesta a confirmat printr-o ceptul de viticultură ecolo- calitate deosebită. gică ce are ca unic scop Doamna director Cristina producerea de struguri bio. Anca Staicu ne declară că Şi asta, în ciuda piedicilor principalul impediment penşi a vicisitudinilor de tot fe - tru dezvoltarea afacerii în

26 | romanian WINE art | septembrie 2009

România a reprezentat-o fărâmiţarea proprietăţii: „Ne-au trebuit nu mai puţin de 8 ani pentru a reuşi să adunăm la un loc 48 de ha. Ne-a fost foarte greu, deoarece au fost cazuri de proprietari care aveau parcele de 3 metri lăţime şi nu doreau să vândă. Şi acum mai avem mici proprietaţi individuale situate chiar în mijlocul plantaţiei noastre. Ne este foarte greu să ocolim aceste proprietăţi, mai ales că unele dintre ele sunt abandonate sau sunt lucrate deficitar, dar nu avem ce face, mai ales dacă proprietarii nu vor să vândă sau să arendeze.“ Apropo de greutăţi, dacă anul trecut au existat ceva subvenţii suplimentare pentru plantaţiile ecologice, anul acesta guvernanţii sau gândit să nu mai strice orzul pe gâşte şi au sistat orice fel de ajutor. Nu de alta, dar poate sau gândit că într-un viitor apropiat românului îi va păsa de calitatea alimentelor şi astfel va scădea consumul de cipsuri sau aditivi alimentari. Că doar de acolo vin grosul banilor pentru campania electorală şi nu de la nişte amărâte de produse ecologice. În concluzie, atunci când mai auziţi de vinuri bio vă rugăm să fiţi mult mai sceptici decât de obicei. Nu de alta, dar noi ne-am făcut datoria şi v-am informat în prealabil. Riscul este exclusiv al dumneavoastră. m The author explains the difficulties to obtain a real bio wine and also about the accomplishments in this line of SC Franco-Romanian “Domeniile viticole S.R.L.” www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 27

Măsuri anticriză (ii):

Ajutorul de şomaj se prelungeşte cu trei luni Lector univ. dr. măsuri de protecţie socială Cătălin GALAN (publicată în M. O. nr. 186/25.03.2009).

Pentru podgorenii a căror afaceri sunt afectate de criză şi care sunt nevoiţi, datorită restrângerii activităţii, să-şi disponibilizeze personalul, este bine de ştiut că guvernul a prelungit ajutorul de şomaj cu 3 luni. De asemenea, în cazul în care firma îşi întrerupe temporar activitatea pe o perioadă de max. 3 luni, angajatorul şi salariaţii sunt scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, iar salariaţii pot beneficia de 75% din salariul de bază. Aceste noi reglementări legislative sunt prezentate succint în materialul de mai jos.

Cadru legislativ actual l Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (publicată în M. O. nr. 103/06.02.2002); l Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare; l O.U.G. nr. 28/18.03.2009 privind reglementarea unor www.artevino.ro

Prelungirea ajutorului de şomaj se aplică şi retroactiv Astfel, O.U.G. nr. 28/2009 prevede: „Art. 1 - (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2009, perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj, stabilită în condiţiile legii, se prelungeşte cu 3 luni. (2) Pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, perioada de acordare se prelungeşte cu 3 luni de la data până la care a fost stabilit dreptul respectiv.“

Scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale „Art. 2 - (1) Pe durata întreruperii temporare a activităţii angajatorului prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 3 luni, angajatorul şi salariaţii sunt scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate atât de angajatori, cât şi de salariaţii care beneficiază de indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. (2) Indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii, de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, plătite din fondul de salarii, pe durata întreruperii temporare a activităţii angajatorului prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, pentru o perioadă de cel mult 3 luni în anul 2009, în înţelesul impozitului pe venit prevăzut de Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Prin sintagma contribuţii de asigurări sociale se înţelege contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări pentru şomaj, contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, inclusiv contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorate atât de angajatori, cât şi de salariaţii care beneficiază de indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. (4) Pentru perioada prevăzută la alin. (1) salariaţii îşi păstrează calitatea de asigurat. (5) Pentru stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.“ m

septembrie 2009 | romanian WINE art | 27


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 28

gânduri de somelier

Lumina care Marian TIMOFTI xistă locuri unde mintea se deschide, cu gânduri instantanee, locuri unde te regăseşti tu însuţi, cum ar fi la Stonehenge. Aici nu mai suntem prizonierii propriului timp şi mintea divaghează liberă, măturând timpul din trecut către viitor cu viteză, şi doar câteodată oprindu-se la prezent. Multe crame din lume au această caracteristică importantă, pentru cine şi-a propus să facă vin adevărat. Vin care, degustându-l, te duce cu gândul la trecut, dar te poate trimite şi într-un viitor în care ţi-ai dori să ajungi, să poţi degusta atunci acel vin, care va exprima cel mai bine numai după lunga învechire potenţialul podgoriei, priceperea agronomului şi arta vinificatorului, calitatea soiului şi grija culegătorilor, lucru care te va trimite cu viteză în trecut. ulţi ne-am dori să ajungem timpurile când vinurile de Bordeaux create pentru viitor vor fi la potenţialul lor maxim, când vinul lui BiondiSanti va atinge apogeul sau când Barolo al lui Gaja va putea să exprime tot ceea ce a vrut să transmită producătorul viitoarelor generaţii. Dar noi, grăbiţi, sau nerăbdători, mai bine spus, să ne etalăm calităţile de... cunoscători, ne pripim să le consumăm la timpul prezent şi să relatăm de fapt ceea ce am citit prin cronici sau prin articole, lăsând impresia că am fi descoperit ceea ce de fapt nici măcar nu am reuşit să înţelegem. Multe sunt aceste locuri care ne dau această senzaţie de trecut amalgamată cu viitorul şi care nu ne readuc cu picioarele pe pământ decât atunci când le părăsim. Până şi revistele de specialitate fac trimiteri în trecut sau ne propulsează în viitor. Diferite crame noi, abia la început de drum, vezi crama Rotenberg, restaurante, luaţi o dată cina la Ginger, vinoteci, vizitaţi noua vinotecă „Arte & Vino“ şi multe altele. Vinul adevărat are un traseu al lui, pe care ne poartă şi ni-l dezvăluie în timpul degustării, are o poveste de spus, o cronică de relatat, în fine are ceva de comunicat.

E

M

North-Ridge Rose - 2007 Demisec Cu o culoare preţioasă, cu arome de pere şi petale de trandafiri, dar cu o uşoară amăreală plăcută de busuioc, amintind de Busuioaca de Bohotin.

28 | romanian WINE art | septembrie 2009

ar oare ce să mai înţeleagă consumatorul din multitudinea de „vinuri“ care ne-au invadat comerţul cu „nume“, nu şi cu calitate? Ce să mai înţeleagă consumatorul când este servit la restaurant şi-i este aproape impus un meniu şi un vin, de la care ospătarul păstrează dopul, deoarece acela reprezintă ceva în plus la salariul lui sau, mai direct spus, este gratificat la final de către şef cu o sumă pentru fiecare dop, şef care primeşte la rândul său de la producător recompensa de promovare a vinului. Ce să mai înţeleagă cititorul din revistele de specialitate, care se crează cu eforturi financiare mari, cu muncă multă, cu organizarea de colective de redacţie care promovează personaje, iar mai apoi se destramă, se „rebrenduiesc“, se reorganizează şi-i terfelesc pe cei pe care, sub alt nume, îi promovau? Am pomenit de Ginger, restaurantul pe care dacă-l priveşti din exterior, te duce cu gândul la trecut, dacă-i citeşti menu-ul şi cartea de vinuri te propulsează în occident, dacă-i vizitezi şi bucătăria (privilegiu de care am avut parte), te vezi în viitorul foarte îndepărtat al unui vis gastronomic pentru ţara noastră.

D

Nu este greu să distingi un vin preparat cu migală, cu muncă şi cu dragoste, de un vin „făcut“ din componente şi cu alternativi.

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 29

gânduri de somelier

ne copleşeşte Această timidă rază care apare va deveni o lumină puternică, care se va instala şi care ne va emoţiona, copleşindu-ne. Theodor Ludwig Wiesengrund Adorno

Am pomenit de Rotenberg deoarece şi aici ai impresia de trecut, de vremuri de mult uitate, de făurirea manuală a vinului, fără pompe, fără cisterne de inox, cu decantare prin cădere (este construit pe trei etaje), fără temperaturi controlate (totul e natural aici, datorită construcţiei cramei), aşa că atunci când deguşti vinul pleci în timp, colinzi zone la care poate nici nu visai, simţi adevărata valoare a soiului şi a grijii cu care este realizat vinul. Nu este greu să distingi un vin preparat cu migală, cu muncă şi cu dragoste, de un vin „făcut“ din componente şi cu alternativi. Trebuie doar să lăsăm deoparte parfumurile, senzaţiile aromatice, aşa zisul „nas“ care, sigur, are o mare importanţă, dar arcul, bolta gustativă pe care un vin ne-o desenează este mult mai relevantă. Un vin „făcut“ este din start ambiţios, are un atac agresiv, arogant pot spune, ne lasă să înţelegem că ar fi dotat de cine ştie ce calităţi, intensităţi dar, în doar câteva secunde, se înmoaie, se stinge şi ne lasă senzaţia unei cortine frumos pictate, decorate, dar în spatele căreia nu se află nimic. Actorii care urmează nu au pregătirea necesară sau regizorul este o nulitate. Şi spectacolul se termină repede. Acestea sunt vinuri care se complac şi plac doar în partea anterioară a degustării, a părţii anterioare a palatului gurii, parte mult mai uşor de sedus, de fapt partea cea mai infantilă. Un vin adevărat urmează, de cele mai multe ori, o stradă total diferită, pe cât de precisă pe atât de sigură. Atacul în prima parte a palatului gurii este discret, anemic, dar, o dată ajuns în profunzimea palatului, îşi www.artevino.ro

dezvăluie în mod gradat, dar sigur, toată incisivitatea, energia care-l propagă mai profund, până la a desena acel arc gustativ amplu, armonios, plin, cu un final care te face să radiezi. Total opus celuilalt vin. O cortină simplă, ca de circar ambulant, dar în spatele căreia stă un profesionist, care va demonstra o progresie implacabilă şi un final lung şi luminos. heodor Ludwig Wiesengrund Adorno, marele critic al capitalismului avansat, care la reflexiile sale filosofice a alăturat permanent o activitate muzicologică, spunea printre altele : „Mediocritatea paginii din care se naşte soarele în Simfonia Alpilor de Richard Strauss nu vine numai din banalitatea acordurilor, ci din splendoarea pe care încearcă să o prezinte. Răsăritul, chiar şi acela la care putem asista în munţii Alpi, nu are nimic pompos, triumfal şi suveran, se întâmplă zilnic, într-un mod timid, chiar cu o oarecare ezitare; ca speranţa noastră că în viitor va fi mai bine pentru toţi. Această timidă rază care apare va deveni o lumină puternică, care se va instala şi care ne va emoţiona, copleşindu-ne.“ Aşa se exprimă şi vinul adevărat şi aşa vom reuşi, ca experţi sau pasionaţi, să descoperim şi să apreciem adevărata natură. umai atunci când vom face totul cu pasiune, cu dragoste şi cu dăruire, cu respect pentru toţi cei din breaslă (indiferent de aceasta), cărora trebuie să le acordăm sprijinul necesar la început, dacă-i simţim atraşi de lumea noastră, sau să-i acceptăm aşa cum sunt, cu ideile, cu modul lor de a fi, dar fără să-i agresăm sau să-i desconsiderăm ca oameni, numai aşa cred că vom reuşi să realizăm multe în ţara aceasta atât de bulversată din toate colţurile şi din toate punctele de vedere, politic, agrar, economic, social etc. Vise şi gânduri, gânduri de somelier. m

T

N

Starting from the wines, the author makes a plea for things made with passion, with love and dedication, with respect for everyone in guild. septembrie 2009 | romanian WINE art | 29


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:24 Page 30

advertorial

VINARTE

un nume de importanţă considerabilă în sectorul producţiei de vinuri din România Costel CAINAMISIR

Fondată în 1998, cu scopul de a produce şi comercializa vinuri de înaltă calitate, Vinarte a făcut deja o serie de investiţii, care se cifrează la 10 milioane euro, atât în partea agronomică, cât şi în tehnologia centrelor de vinificaţie, devenind un nume de importanţă considerabilă în sectorul producţiei de vinuri din România. Vinarte produce în prezent în trei centre viticole majore: Dealu Mare, Sâmbureşti şi Vânju Mare.

La Sâmbureşti s-a achiziţionat un centru de vinificare – Bolovanu – care se afla în plin proces de modernizare, cu scopul de a deveni primul „chateau“ de vinuri din România, şi s-au preluat în asociere 60 ha de vie, Vinarte controlând în întregime exploatarea acestora.

Sâmbureşti Regiunea viticolă unde se afla podgoria Castel Bolovanu este una din cele mai vechi şi mai frumoase din România. Legat de descoperirile arheologiCASTEL BOLOVANU ce recente, a fost formulată ipoteza existenţei sale acum 2000 ani. m Latitudine: 44°35’ Compoziţia minerală este tipică pentru soluri alum Expoziţia: Sud-sud/est viale, cu posibilitatea de a produce vinuri cu cam Clima: Media anuala lumină: 2500 ore racter deosebit. Expunerea spre sud-vest a teraseSuma temperaturii medii anuale: 3200-3600°C lor, coborând spre râul Olt, comportându-se ca un Precipitaţii medii anuale: 450-500 litri/m2 m Suprafaţa: 60 hectare regulator termal, permite coacerea liniştită a ciclum Înălţimea: 260-300 metri peste nivelul mării rilor de vegetaţie ale strugurilor. Microclimatul m Teren: Brun, brun-roşcat de pădure. Bogat în calcar şi pieideal al acestor ţinuturi garantează un balans extriş,origine aluvionar celent intre nivelul zaharului, aciditate şi poliphem Apelaţiune: Podgoria Sâmburesti DOC (malul stâng al Oltului) nol. m Soiuri: Cabernet Sauvignon m Vârsta plantaţiei: 15-18 ani m Producţie: 50 q/ha

30 | romanian WINE art | septembrie 2009

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 31

advertorial

La Vânju Mare, Turnu Severin, s-a încheiat un contract de asociere pentru centrul de vinificare Stârmina, inclusiv via existentă pe 190 ha (60 ha plantate cu soiuri roşii şi 130 ha cu soiuri albe). Un program amplu de lucrare şi exploatare a viilor şi de modernizare a tehnologiei în cramă este în curs de realizare.

Terasele Danubiane Mulţumită aşezării lor în regiunea de sud-vest a ţării, în apropiata vecinătate a Dunării, cu un cliTERASE DANUBIENE mat avantajat de influenţa mediteraneană, aceste podgorii au produs întotdeauna vinuri remarcabim Latitudine: 44°25’ le. m Expoziţia: Est – Sud – Sud/Vest Datele climatice statistice confirmă că aici avem o m Clima: Media anuală lumină: 2400-2600 ore temperatura ideală în tot timpul anului şi un nuSuma temperaturii medii anuale: 4200-4500°C măr semnificativ de ore însorite (un studiu scris în Precipitaţii medii anuale: 600 litri/m2 m Suprafaţa: 190 hectare 1868 menţionează că „soarele străluceşte deasum Înălţimea: 250 metri peste nivelul mării pra podgoriilor tot timpul zilei“), elemente foarte m Teren: Brun, brun-roşcat de pădure. Bogat în calcar, origine importante în atingerea maturităţii complete a aluvionar strugurilor. Aceste podgorii au menirea deosebita m Apelaţiune: Vânju Mare-Oreviţa DOC de a produce vinuri cu caracter deosebit, atât rom Soiuri: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Muscat Ottoşii, cât şi albe. nel, Sauvignon Blanc, Riesling Italico m Vârsta plantaţiei: 15 ani m Producţie: roşii 80 q/ha, albe 100-110 q/ha

La Zoreşti, în podgoria Dealu Mare, s-a instalat în 1998 linia proprie de vinificare, producându-se în acelaşi an de recoltă o cantitate de 1.600 hl vin Merlot. În aceasta podgorie Vinarte a încheiat un contract de asociere pentru 127 ha plantate cu soiuri roşii (Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon). În crama Zoreşti s-a demarat un program de modernizare şi restructurare, inclusiv restaurarea pivniţei, unde se află deja la învechire şi maturare vinuri roşii, în baricuri noi, importate din Franţa.

Villa Zorilor VILLA ZORILOR m Latitudine: Latitudine 44°09’ m Expoziţia: Sud-sud/est m Clima: Media anuală lumină: 2200-2300 ore Suma teperaturii medii anuale: 4000°C Precipitaţii medii anuale: 400 litri/m2 m Suprafaţa: 132 hectare m Înălţimea: 102 metri peste nivelul mării m Teren: Brun, brun-roşcat de pădure. Origine maritim m Apelaţiune: Podgoria Dealu Mare DOC m Soiuri: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră m Vârsta plantaţiei: 18 ani m Producţie: 70 q/ha

www.artevino.ro

Este situata într-una din cele mai renumite regiuni viticole: Dealu Mare cu o regiune extinsa de mai mult de 60 km şi în particular renumit pentru producţia de vinuri roşii Aici poţi găsi aproape toate caracteristicile pedo-climatice favorabile necesare pentru producerea vinului de înaltă calitate. Viile sunt situate pe dealurile însorite cu o expunere spre sud, sud-est, protejate de vânturile reci dinspre nord, o poziţie care conferă o acumulare optima a căldurii verii în timpul perioadei de vegetaţie, fără sa fie afectate de excesul de umiditate. Aici solul este mai degrabă sărac, ideal pentru producerea vinului de înaltă calitate.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 31


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 32

advertorial

CEC Bank vă aduce mai Interviu cu doamna Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank Cum apreciaţi interesul agenţilor economici din sectorul viticol pentru accesarea fondurilor europene? În ultimul timp remarcăm un interes deosebit al agenţilor economici pentru dezvoltarea sectorului viticol şi vinificaţiei, existând un adevărat potenţial geografic în acest sens, dar şi o moştenire istorică de mii de ani. Comercianţii urmăresc în general îmbunătăţirea producţiei, dezvoltarea comerţului cu utilaje specifice cramelor, transportul, distribuţia şi comercializarea vinului şi a produselor derivate din acesta. În ceea ce priveşte posibilitatea accesării fondurilor europene de către aceşti comercianţi, menţionăm că, pentru a putea beneficia de finanţare, aceştia trebuie să fie în primul rând eligibili pe unul din programele de finanţare şi să aibă şi un proiect eligibil. Luând în considerare actuala conjunctura economică, nu tocmai favorabilă, datorită crizei financiare internaţionale, mediul de afaceri, atât marii antreprenori, dar în special întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi fermierii tradiţionali se îndreaptă din ce în ce mai mult către accesarea fondurilor europene, considerându-le deseori un „colac de salvare“ pentru continuarea afacerii, dar şi văzând perspectiva dezvoltării unei activităţi de nişă Pentru perioada 20072013 au fost aprobate de către autorităţile de management un număr semnificativ de programe de finanţare din domenii distincte, dintre care menţionăm: competitivitate economică, cercetare, dezvoltarea sectorului energetic, protecţia mediului, dezvoltarea reţelelor

Este evident că, pentru oricare dintre investiţiile precizate mai sus, CEC Bank stă la dispoziţia clienţilor săi cu produse de finanţare pentru accesarea fondurilor europene, atât pentru cofinanţare cât şi pentru finanţarea contribuţiei proprii a comercianţilor. În plus fata de cele de mai sus, CEC Bank sprijină acordarea plăţilor pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, acordate viticultorilor prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Acestea se situează în jurul valorii de 12.200 euro/hectar pentru reconversie, precum şi 3.764 lei/hectar pentru viile pe rod.

de transport, dezvoltarea serviciilor sociale şi a microîntreprinderilor, turism, dar şi dezvoltare rurală şi pescuit. În cazul în care un agent economic ar dori să acceseze fonduri europene, care ar fi programul de finanţare pe care ar putea aplica? Daca ne referim strict la activităţi comerciale specifice sectorului viticol şi vinificaţiei, acestea pot fi finanţate din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune, care susţine implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Fondurile nerambursabile europene FEADR pot fi acordate pentru următoarele tipuri de investiţii:

32 | romanian WINE art | septembrie 2009

ü Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I); ü Creşterea valorii economice a pădurilor (Axa I); ü Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Axa I); ü Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii (Axa I); ü Diversificarea activităţilor nonagricole (Axa III); ü Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător (Axa III); ü Încurajarea activităţilor turistice (Axa III); ü Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală (Axa III)

Cum trebuie să procedeze un agent economic care doreşte să devină beneficiar al fondurilor europene? Pentru a putea beneficia de fondurile nerambursabile prin FEADR în vederea finanţării propriei afaceri, agentul economic trebuie să fie beneficiar eligibil pentru una dintre axele FEADR. Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiţii trebuie să se încadreze, în general, în una din următoarele categorii: ü Persoană Fizică Autorizată/Asociaţie Familială (PFA/AF); ü Asociaţii în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători şi Cooperative; ü Microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii. Pe site-ul sau oficial, www.apdrp.ro, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - APDRP anunţă deschiderea sesiunii pentru depunerea şi evaluarea proiectelor de investiţii pentru Măsurile din cadrul PNDR. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 33

advertorial

aproape banii europeni

Proiectele se vor întocmi conform specificaţiilor Ghidurilor Solicitantului aferente fiecărei Măsuri în parte, care vor fi publicate în secţiunea Investiţii prin FEADR şi distribuite în format tipărit prin centrele regionale şi oficiile judeţene ale APDRP. Proiectele se vor depune la Oficiile Judeţene ale APDRP, începând cu luna septembrie. Ne puteţi puncta câteva din criteriile de eligibilitate valabile pentru solicitanţi şi proiecte? Sintetizat, criteriile de eligibilitate comune pentru solicitanţi şi proiecte sunt următoarele: ü Proiectele vor trebui să fie în acord cu obiectivele măsurii prin care sunt finanţate; ü Proiectele de investiţii şi cheltuielile aferente trebuie să fie eligibile; www.artevino.ro

ü Proiectele vor trebui să se încadreze în perioada de referinţă stabilită în apel;

ü Proiectele vor trebui să se desfăşoare pe teritoriul României;

ü Solicitanţii trebuie să dispună de cofinanţarea necesară. Cum se implică CEC Bank în finanţarea acestor tipuri de proiecte? CEC Bank pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă variată de servicii şi produse bancare. În acest sens, Banca noastră sprijină prin finanţare aceste tipuri de activităţi în două direcţii. Prima direcţie o constituie punerea la dispoziţia clienţilor de credite pentru investiţii, linii de credit, credite pentru stocuri, de exemplu. Durata de creditare merge pâna la 10 ani, iar pen-

tru garantarea acestora se poate apela la fondurile de garantare cu care CEC Bank colaborează (FNGCIMM, FGCR). O altă direcţie de finanţare, pe care CEC Bank a adoptat-o prin strategia sa de dezvoltare 2007-2011, este finanţarea proiectelor europene prin acordarea de credite pentru accesarea fondurilor structurale. În acest sens, CEC Bank ofera produse şi servicii specifice de consiliere clienţilor săi, beneficiari de fonduri europene. În ceea ce priveşte activitatea de consiliere oferita de CEC Bank:

ü vă stă la dispoziţie prin cei 120 de consilieri pregătiţi pe problematica fondurilor europene;

ü vă sprijină în definirea ideii de proiect;

ü vă pune la dispoziţie datele de contact ale autorităţilor de management responsabile de gestionarea programelor operaţionale;

ü vă ajută să identificaţi cea mai potrivită soluţie de finanţare în proiectul dumneavoastră;

ü vă stă la dispoziţie pentru clarificări în timp real a aspectelor legate de managementul fondurilor europene, precum şi de asigurarea finanţării proiectelor. În ceea ce priveşte activitatea de finanţare, CEC Bank intervine atât de faza de depunere a proiectelor, prin emiterea de scrisori de garanţie bancara şi scrisori de confort, cât şi în faza de implementare a proiectelor. l

septembrie 2009 | romanian WINE art | 33


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 34


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 35

Produse pentru toate domeniile finanţate din fonduri europene Interviu cu domnul Cristian Nae, director, Direcţia Produse şi Servicii Bancare a CEC Bank Care sunt produsele specifice pe fonduri europene puse la dispoziţie de CEC Bank? Pentru finanţarea proiectelor europene, CEC Bank va pune la dispoziţie produse specifice, dintre care menţionăm: linia de credit pentru investiţii, creditul de investiţii sau creditul punte. Primele două vor fi utilizate pentru: pre-finanţarea parţială sau integrală a grantului aferent proiectelor de investiţii, co-finanţarea cheltuielilor eligibile aferente pro iectelor de investiţii şi/sau finanţarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor de investiţii, în timp ce creditul punte va fi folosit doar pentru prefinanţarea grantului, pe o perioadă de maximum 6 luni. Cel mai utilizat tip de credit este linia de credit pentru investiţii, care funcţionează în sistem revolving. Acest sistem permite ca, pe perioada de implementare a proiectului, clientul să plătească doar dobânda la sumele utilizate, urmând ca la încasarea grantului acesta să înceapă să ramburseze contravaloarea ratelor de credit şi a dobânzilor aferente. Clientul poate demara proiectul utilizând creditul de la CEC Bank, urmând ca, pe măsura derulării activităţilor eligibile din proiect şi efectuarea în concordanţă a cheltuielilor eligibile, să elaboreze cereri de rambursare pe care le va înainta auto-

rităţilor competente. În urma verificării acestora în vederea confirmării valorii eligibile, contravaloarea acestora va fi rambursată beneficiarului în contul special deschis la CEC Bank. CEC Bank va utiliza contravaloarea cheltuielilor eligibile pentru stingerea parţială sau totală a creditului şi a dobânzilor aferente. Pe perioada de implementare a proiectului, beneficiarul va efectua trageri pe măsura necesităţilor acestuia, urmând ca, pe măsura rambursării grantului, creditul să se diminueze. Acest sistem va funcţiona pe toata perioada de implementare a proiectului. După implementarea proiectului, linia de credit se va transforma în credit pentru investiţii, clientul fiind obligat să plătească ratele şi dobânzile aferente pe baza unui nou grafic de rambursare. Durata maximă de creditare este de 10 ani, atât pentru administraţiile publice locale, cât şi pentru agenţii economici. Un alt aspect deosebit de important îl constituie faptul că produsele CEC Bank sunt destinate tuturor domeniilor finanţate din fonduri europene. Dintre acestea menţionăm: dezvoltarea competitivităţii economice, dezvoltarea IMM, dezvoltarea resurselor umane, mediu, dezvoltarea reţelelor de transport, dezvoltare rurală etc. l


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 36

viticultura

Viticultura şi nisipurile Dr. Ing. Gabriel LEȚ României, implacabil şi BăDr. Ing. Cătălin GALAN răganului, sintagma de Vremurile s-au schimbat şi odată cu ele şi Bărăganul. Au apărut întâi păstorii care în fiecare iarnă coborau cu turmele la iernat în Lunca Dunării. După ei au apărut mici cătune de vânători şi agricultori. Vegetaţia a început încet, încet să se schimbe fiind înlocuită de ogoare şi păşuni.

Bărăganul, leagăn de poveste

Pe vremea când un celebru poet latin îşi deplângea surghiunul pe malul Mării Negre, iar lupul dacic îşi arăta colţii semeţei Rome, Bărăganul, această regiune din sud-estul Daciei nu reprezenta nimic altceva decât o imensă stepă ce obosea privirea prin întinderea sa nemărginită, limitată doar de linia orizontului.

Acoperită cu vegetaţie de talie mică spre medie, bogată în păsăret de tot felul şi cutreierată iarna de haite dezlănţuite de lupi, această zonă nu îşi evidenţia pentru acea vreme în nici un fel potenţialul agricol. Anii 1920 – 1930 aveau să-i confere

36 | romanian WINE art | septembrie 2009

„Grânar al Europei“, odată cu împuţinarea stolurilor de prepeliţe şi dropii. Apoi s-a instaurat peste imensa întindere de pământ era comunistă, când agresarea mediului sub sloganul „Gospodari, redaţi agriculturii fiecare palmă de pâmânt“ a devenit politică de stat. Populaţiile locale de dropii ce reprezentau cândva simbolul Bărăganului şi-au dat obştescul sfârşit plătind astfel tributul lor marilor realizări socialiste.

Pentru viticultură şi nu numai, nisipurile sunt pământul viitorului. Prof. dr. ing. Petre M. Baniţă

Şi Europa are Sahara sa După revoluţie, fărâmiţarea fără precedent a proprietăţii funciare, distrugerea sau abandonarea sistemelor de irigaţii, defrişarea perdelelor de salcâmi şi exterminarea fără discernământ a ultimilor petece din pădurile de câmpie, suprapuse peste fenomenul de încălzire globală, au făcut din legendarul Bărăgan „Sahara“ Europei. Astfel, după nisipurile Olteniei ce însumează circa 230.000 hectare, al doilea mare areal cu predispoziţie spre deşertificare este Bărăganul, cu peste 110.000 ha, din care numai în judeţul Brăila se află 41.000 ha. Deşi caracteristicile fizico-chimice ale acestor tipuri de sol cu grad incipient de

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 37

viticultura

viitorului humificare, sărace în elemente nutritive şi având o textură slabă şi mobilă este demult cunoscută specialiştilor noştri, realitatea ultimilor ani a bătut legendele despre „ploi de nisip“ şi „dune mişcătoare“, plasând acest areal mai aproape de peisajul deşertic de pe continentul asiatic ori african.

Nici ciulinii nu mai cresc ca altădată Deşi anticipată de puţinii specialişti care au supravieţuit perioadei de tranziţie, anii 2007-2009 au depăşit pe nisipurile Brăilei orice previziuni. Amploarea fără precedent a fenomenului de secetă (complexă şi deosebit de persistentă) cu precipitaţii mai reduse decât în perioada 1945-1947, temperaturi de 69-70°C la nivelul solului, umiditate atmosferică specifică deşertului (sub 20 %) şi nopţi cu temperaturi tropicale (peste 24°C), a făcut din această regiune a României un spaţiu apocaliptic, de nelocuit. În vara recent încheiată nici chiar vestiţii ciulini ai Bărăganului n-au mai crescut decât pe jumătate. Culturile agricole de câmp, pajiştile şi păşunile s-au calamitat pe suprafeţe întinse, peisajul din luna lui Cuptor semănând mai degrabă cu cel din luna lui Brumar. Singurele oaze de verdeaţă care au reuşit să păstreze un verde tonic, au fost ultimele plantaţii viticole din zona Însurăţei. Se pare că printre puţinii locuitori ai Bărăganului care se bucură în această toamnă de „defectele“ climaterice ale anului 2007 sunt viticultorii de la Centrul Viticol ÎnsurăţeiBrăila, care se pot mândri cu certitudinea obţinerii unor vinuri de colecţie. www.artevino.ro

Colecţie ampelografică unică pe nisipurile din Bărăgan Aici, la Însurăţei, în mijlocul zonei cu cele mai extinse „nisipuri zburătoare“ şi aflată în imediata vecinătate a pădurii Viişoara în care şi-au găsit liniştea (cel puţin până acum) ultimii stejari multiseculari din zona de câmpie, precum şi câteva populaţii de salcâmi cu floarea rozie, a ,,supravieţuit“ o colecţie ampelografică unică, ce însumează peste 360 creaţii de Vitis vinifera. Aici au fost aduse din toate cele 12 staţiuni româneşti de cercetare viticolă marea majoritate a soiurilor de viţă roditoare omologate în ţara noastră. De asemenea, au fost testate şi soiuri din sortimentul internaţional ce au fost recomandate în mod special de Staţiunea Centrală de Cercetări pe Soluri Nisipoase Dăbuleni - Dolj. Colecţia ampelografică a fost sistematizată timp de 7 ani pe criteriul direcţiilor de producţie viti-vinicole româneşti, cu specific distinct pe viticultura şi vinificaţia nisipurilor, la care a fost adaptat un sistem de irigare prin picurare, soluţie tehnică originală. Pentru a putea cuantifica elementele ecoclimatice şi pedogenetice, Colecţia ampelografică de la Însurăţei – Brăila dispunea cândva de instrumente agrometeorologice (termometre de aer, sol şi subsol, termo-hidrografe cu înregistrare automată, heliografe şi pluviometre). De asemenea, pentru cercetări de fineţe mai dispunea de o sondă cu neutroni (brevet românesc), capabilă să înregistreze parametrii nisipurilor pe profil pedologic, ceea ce conferea

zonei reputaţia de veritabil centru de analiză şi înregistrare agrometeorologică.

Mingea e în terenul „specialiştilor“ Revenind la preocupările acestui an de excepţie, nu putem trece cu vederea câteva cercetări de ultimă oră care pot avea un impact deosebit în viitor mai ales prin aplicaţia noilor tehnologii şi culturi tolerante la secetă, concretizate mai ales prin dezvoltarea unor centre pilot de plantaţii cu struguri apireni. Având în vedere parametrii ecoclimatici zonali specifici nisipurilor, respectiv lungimea perioadei bioactive la peste 193 de zile, radiaţia solară globală de cca. 91,50 kcal.cm2, bilanţul termic util de peste 1610°C şi aproximativ 1730 ore de insolaţie reală, singura soluţie ştiinţifică de salvare a potenţialului productiv a acestor suprafeţe o reprezintă deocamdată plantaţiile de viţă de vie şi, în special, a celor din sortimentul apiren, singurul sortiment capabil de a scoate în evidenţă atât resursa naturală a acestui ,,peisaj“, cât şi inteligenţa umană. Rămâne de văzut dacă aşa zişii noştri ,,specialişti“ agrenaţi în stabilirea politicilor şi strategiilor de dezvoltare durabilă agricolă vor conştientiza la timp importanţa unor astfel de proiecte avangardiste. Nu de alta, dar dacă de tornade te mai poţi feri încă, de nisipuri nu prea! m

Vineyards from Însurăţei Braila is a proof of fight against desertification, as on poor soils in the area, exceptional wines are obtaining

Sauvignon Blanc - 2006 Vin cu arome caracteristice Sauvignonului, dar cu un final de gutuie pârguita bine. Este recomandat si ca aperitiv cu gustări reci, dar şi cu preparate de peşte de apă dulce.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 37


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 38

advertorial Vigneto Consult vă oferă

Vii la cheie Firma Morelli activează în domeniul viticulturii încă din 1950. Activitatea începută în acei ani de Mario Morelli a fost dusă înainte cu succes de fiul său, Silvano Morelli, care, având o optică modernă de gestiune a firmei, a extins activitatea acesteia, punând accentul în special pe calitatea produsului. În ultimii ani producţia s-a diversificat, firma a crescut şi a investit în România, o ţară cu tradiţie şi cu puternic potenţial în viticultură. Am reuşit să dezvoltăm şi în România un puternic centru de creştere şi multiplicare a butaşilor de viţă-devie, venind astfel în sprijinul viticultorilor locali, care investesc şi cred în vinul romanesc. Vigneto Consult pune la dispoziţia clienţilor butaşi altoiţi rădăcinoşi de viţă-devie certificaţi de către UE, selecţionaţi şi parafinaţi , oferă clienţilor săi soluţii complete pentru plantaţii de viţă-de-vie şi oferă consultanţă în viticultură. Specialiştii noştri pot să ofere consultanţă în ceea ce priveşte o cât mai buna optimizare a terenului, servicii de pregătire a terenului, plantarea viţei-de-vie, sistem de susţinere tensionar a firului, unelte. În cadrul pepinierei proprii din localitatea Dorobanţi, judeţul Arad, sunt altoite anual peste 4.500.000 de plante din cadrul varietăţilor autohtone . În cadrul pepinierei proprii din Italia sunt altoite anual peste 12.000.000 de plante din cadrul varietăţilor internaţionale Dintre varietăţile autohtone amintim: Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă, Grasă de

Cotnari, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin. Dintre varietăţile internaţionale amintim: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris, Traminer Roz, Syrah, Riesling Italian, Cabernet Franc etc. Producem şi varietăţi de viţă-de-vie pentru struguri de masă, în pepiniera proprie din Italia: Victoria, Italia, Cardinal, Muscat Hamburg, Alphonse Lavalle, Isabela Grossa.

Plantaţia în aer liber de la Dorobanţi

Vii la cheie cu randament sigur Serviciul premium pe care Vigneto Consult SRL vrea sa-l ofere clienţilor săi este „VII LA CHEIE“, serviciu care prevede realizarea proiectului în toate fazele (viţă-de-vie – vin). Vigneto Consult proiectează şi realizează plantaţii de vii la cheie cu randament sigur în timp, garantând un procent de prindere de peste 98%, furnizând plante certificate internaţional, personal calificat, maşini şi accesorii de ultima tehnologie. Dintre serviciile oferite menţionăm: pregătit terenul, plantat spalieri cu utilaje ce beneficiază de ghidaj laser şi sistem GPS 8, maşini de plantat plante cu ghidaj laser, tensionat sârmă între spalieri, utilaje pentru plantat stâlpi. Accesorii la sistemul de susţinere al plantaţiilor: plăci şi sisteme de ancorare, accesorii de fixare, sârmă din aliaj fier-aluminiu cu tripla zincare, tutori bambus sau fier.

Investiţiile continuă Pepiniera CASA VERDE face o investiţie de 15 ha de portaltoi mamă şi 5 ha

38 | romanian WINE art | septembrie 2009

Hala de forţare a butaşilor altoiţi de corzi mamă pentru altoire. În plus, peste o lună, va pune în funcţiune staţia de termoterapie, unde vor fi tratate toate corzile şi portaltoii, pentru a putea oferi clienţilor săi un produs de calitate superioară din punct de vedere fitosanitar. Ca dovadă a calităţii serviciilor şi produselor noastre, menţionăm că avem o bună colaborare, încă de la început, cu firme de prestigiu, precum Agro-Coh, Apcovin, Avisan, Cotnari, Cramele Recaş, Elite Wine, Leader International, Murfatlar, Natura, Ostrov, Provitis, Grupul Interagro,Vincon ,Vinia Iaşi, Grupul Generali etc. Vigneto Consult este deţinătoare al certificatului de calitate ISO 9001:2001.

Astfel, toţi cei care lucrează în viticultură, fie ei mici întreprinzători, ferme medii sau exploataţii viticole, vor găsi la SC VIGNETO CONSULT SRL, într-un singur interlocutor, toate soluţiile pentru fermele viticole. Pentru cei care acţionează în domeniu şi nu numai, vă invităm se ne vizitaţi (contactându-ne în prealabil) la pepiniera noastră SC Casa Verde SA, situată în localitatea Dorobanţi, Ferma 11 (FN11), la intrarea în localitate pe partea dreaptă. Pentru mai multe informaţii vizitaţi-ne pe www.vignetoconsult.com sau trimiteţi e-mail la adresa info@vignetoconsult.com. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 39

advertorial

Vinurile spaniole vor să ne cucerească paharele La degustare au fost prezentate vinuri din cinci crame spaniole: Bodegas Mascaró Manuel Manzaneque Viñedos y Bodegas Viñas del Bierzo Calitatea vinului spaniol este recunoscută în toată lumea, nu numai pentru tradiţia vinicolă seculară a Spaniei, ci şi datorită vocaţiei exportatoare a acestei ţări. Pe 14 iulie a avut loc la Hotelul Howard Johnson din Bucureşti prima prezentare de vinuri de calitate din Spania, organizată de firma Onyx Business International, societate care se ocupă cu reprezentarea şi promovarea unor produse spaniole în România în sectorul alimentar, vinuri, şi lichioruri. www.artevino.ro

Bodegas Vetas Bodegas Hermanos Paramo-Arroyo

Emilio PELLICER

L

a eveniment au participat distinşi membrii ai unor importante firme importatoare sau de distribuţie din România, precum doamna Elena Trandafir (Waldy), domnul Cristian Iancu (Prier CD Invest), domnul Marian Timofti (Arte & Vino), domnul Marius Bratu (cramele Halewood). De asemenea au participat reprezentanţi ai firmelor Cyrom Romania, Vinitaly, Good Grape, membri ai Oficiului Comercial al Guvernului Spaniol din Bucureşti şi ai altor organisme teritoriale,

cum ar fi Oficiul Comercial din Castilla şi Leon, zona viticolă reprezentată la eveniment, precum şi redacţia revistei Romanian Wine Art. Este greu de descris în acest comunicat caracteristicile tuturor produselor, dar vom face un scurt rezumat. Dintre cramele prezentate, Bodegas y Viñedos Manuel Manzaneque posedă prima Denumire de Origine Controlata proprie din Spania, iar Bodegas Vetas a fost distinsă cu Premiul Diamant care se acordă celor mai bune vinuri pentru femei. Crama Hermanos Paramo – Arroyo a prezentat vinurile sale eco-

Onyx Business International Este coordonată de Emilio Pellicer şi operează în România din ianuarie 2009, în colaborare cu domnul Jose Luis Fernandez. Firma intenţionează să realizeze şi alte degustări de produse spaniole, cu

logice din zona viticolă Ribera del Duero, iar Mascaró, cramă catalană din zona Penedes, a oferit o mare varietate de Cava Brut Nature şi Rosado, brandy, lichioruri şi alte vinuri. În ultimul rând, crama Bierzo a prezentat câteva vinuri cu înaltă clasificare în Ghidul Parker, unul dintre acestea, Marques de Cornatel, impresionând asistenţa, fiind unul dintre vinurile care s-au bucurat de cea mai mare apreciere. De asemenea, s-au putut degusta câteva produse gourmet spaniole, precum măslinele, tonul, sosul de ardei, uleiuri de măsline şi oţet. m

scopul de a face cunoscute calitatea şi varietatea acestora. În acest moment reprezintă 14 dintre cele mai importante firme spaniole din sectorul alimentar, băuturi, vinuri şi lichioruri, care doresc să pătrundă pe piaţa românească. m septembrie 2009 | romanian WINE art | 39


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 40

cercetare

Aspecte privind gestionarea stării de maturitate a strugurilor până la declanşarea campaniei de vinificaţie Obiectivele controalelor privind maturarea strugurilor

Dr. Constantin CROITORU Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură

Realizarea controalelor în cursul etapei de maturare a strugurilor va permite aprecierea stării sanitare, a potenţialului alcoolic, a acidităţii totale şi pH-ului, a potenţialului aromatic şi polifenolic al acesteia. O sintează a elementelor ce trebuie să figureze într-o fişă de maturare a strugurilor dintr-o anumită parcelă viticolă sunt prezentate în figura 1 (pagina 25)

Evaluarea stării fitosanitare a recoltei

Urmărirea periodică a evoluţiei stării de maturitate şi a stării fitosanitare a strugurilor cu cinci săptămâni înainte de declanşarea culesului pe câteva parcele viticole de referinţă va permite nu numai o gestionare mai eficientă a planificării recoltei ci, în egală măsură, o valorizare superioară a potenţialului parcelei respective sau chiar a întregii producţii viticole a anului de recoltă respectiv. Problematica gestionării etapei de maturare a strugurilor până la stadiul declanşării culesului este foarte importantă şi implică mai multe controale cu obiective bine stabilite.

l Examinarea vizuală a prelevărilor de boabe efectuate în urma deplasării prin parcela analizată. l Înregistrarea eşantioanelor de boabe prelevate în vederea efectuării controalelor de maturare. l Efectuarea testului lacazei şi dozarea acidului gluconic efectuate la recepţia calitativă a recoltei la cramă. l Funcţie de determinările efectuate, ce evidenţiază evoluţia frecvenţei şi a intensităţii atacului mucegaiului Botrytis cinerea, se poate practica o desfrunzire a butucilor pe faţa mai puţini expusă la soare. Aplicând această tehnică preventivă se poate limita dezvoltarea putregaiului cenuşiu printr-o mai bună aerare a zonei ciorchinilor afectaţi, ca urmare a diminuării umidităţii în interiorul acestei zone. Cercetările prezentate în literatu-

40 | romanian WINE art | septembrie 2009

ra străină de specialitate au demonstrat că desfrunzirile cele mai eficiente sunt cele practicate în etapa de fructificare a boabelor imediat după fecundare.

Evaluarea gradului alcoolic potenţial l Estimarea o dată pe săptămână folosind mustul obţinut în urma prelevărilor de boabe. l Determinarea acestuia folosind refractometre sau densimetre.

Determinarea acidităţii totale, a pH-ului şi a acidului malic l Estimarea acestor parametri o dată pe săptămână folosind mustul obţinut în urma prelevărilor de boabe. l Determinări ale acidităţii totale direct în parcela viticolă folosind echipamente reduse ce funcţionează cu soluţie de sodă (de concentraţie N/10) şi un reactiv adecvat. l Determinări ale pH-ului direct în parcela viticolă cu instrumentar adecvat. l Determinări în laborator ale evoluţiei acidului malic folosind kituri disponibile.

Evaluarea potenţialului aromatic şi polifenolic l Examinarea vizuală a culorii boabelor, a pedicelelor (elementele de prindere a boabelor de ramurile scheletului ciorchinelui) şi a rahisurilor (scheletul ciorchinelui împreună cu ramificaţiile sale pe care se prind boabele de strugure poartă denumirea de rahis).

l Cu cât culoarea boabelor se intensifică, cu atât maturarea lor progresează: la soiurile albe se trece de la tenta verzuie la cea galbenă şi uneori la cea aurie; la soiurile roşii, tenta culorii boabelor se intensifică în fiecare săptămână pe măsură ce maturitatea avansează. l Degustarea boabelor: la soiurile albe şi roşii, gusturile ierbacee se diminuează progresiv şi aromele de fructe se intensifică, iar la ambele categorii asistăm la o diminuare progresivă a intensităţii senzaţiei de astringenţă determinată de evoluţia seminţelor. l Monitorizarea evoluţiei materiei colorante constă în determinări analitice ale concentraţiei acesteia şi a extractibilităţii sale (din pielilţe şi din seminţe) în laboratoare specializate (1- 2 determinări în etapa finală a maturării).

Modalităţi practice pentru realizarea controalelor de maturare l Se vor alege mai multe zone de prelevare a boabelor ţinând cont de soiurile cultivate, de tipurile de sol existente, de sistemele de conducere a viţei de vie. l Se vor identifica cu exactitate rândurile pe care vor fi realizate prelevările de boabe. l Se recomandă prelevarea a 200 – 400 boabe preluate la întâmplare din zona interioară de pe cele două feţe ale rândului respectiv. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 41

l Operaţiunea de prelevare trebuie efectuată întotdeauna de aceeaşi persoană, în absenţa căderilor de rouă sau de ploaie. l Se recomandă declanşarea prelevărilor cu 2 – 3 săptămâni înainte de perioada prognozată a culesului.

Aspecte privind calitatea eşantionării boabelor Foarte importantă este alegerea rândurilor şi a butucilor de pe care se va efectua prelevarea, dar mai ales alegerea boabelor de pe rândurile respective.

Criterii de alegere a rândurilor şi a butucilor l Se recomandă efectuarea prelevărilor de boabe în parcele omogene folosind întotdeauna aceleaşi rânduri şi aceiaşi butuci din cadrul acestor rânduri. l Se vor evita întotdeauna rândurile şi butucii situaţi la marginea parcelelor. l Se vor marca întotdeauna butucii şi rândurile de pe care s-au efectuat prelevările

Criterii de alegere a boabelor l Se va ţine seama întotdeauna că ciorchinii www.artevino.ro

unui butuc şi boabele unui ciorchine nu au aceleaşi caracteristici: v Boabele situate la soare sunt cele mai colorate şi cele mai dulci. v Partea superioară a ciorchinelui este cea mai colorată. v Ciorchinele cel mai apropiat de lemnul de tăiere este cel mai bogat. l Se vor preleva în mod alternativ boabele de la un rând la altul, o dată pe zona expusă la soare, o dată pe zona expusă la umbră.

mularea de potasiu, concentraţie în azot rapid asimilabil mai redusă (mai ales în regiunile viticole mediteraneene) şi la solubilizarea polizaharidelor.

Evoluţia principalilor constituenţi în zona de maturitate întârziată a seminţelor Se observă o concentraţie mai mică în zaharuri şi o concentraţie mai mare în acizi organici. Este o zonă foarte aderentă. Pe măsura evoluţiei maturării seminţele se colorează în brun sau în galben, îşi diminuează gustul astringent şi evidenţiază arome de gril (tratat termic la grătar).

Evoluţia principalilor constituenţi în Evoluţia principalilor diferitele părţi ale constituenţi în zona boabelorîn cursul pieliţei Se observă o acumulare maturării Dintre elementele constitutive ale boabelor de struguri a căror evoluţie este importantă în cursul perioadei de maturare, merită a fi menţionate pieliţa, pulpa, seminţele şi pedicelul (elementul de prindere a boabei de scheletul ciorchinelui).

Evoluţia principalilor constituenţi în zona pulpei În etapa de maturare în zona pulpei asistăm la creşterea acumulării zaharurilor, diminuarea acidităţii (şi mai ales a acidităţii malice), acu-

a compuşilor aromatici. La toate soiurile, precursorii de aromă se găsesc în concentraţii semnificativ mai mari decât aromele libere. La soiurile roşii se produce o creştere a concentraţiei în antociani, ce culminează cu o diminuare a senzaţiilor de astringenţă şi uscăciune determinate de taninuri. Se produce şi o hidroliză a pereţilor celulari ce va determina o creştere a extractibilităţii compuşilor de aromă şi culoare.

Evoluţia pedicelului Se produce lignificarea acestuia, astfel încât creşte aptitudinea boabei respective la desbrobonire (o desprindere mai uşoară a boabei de scheletul ciorchinelui). Totodată se produce o colorare progresivă şi o reducere dimensională a acestuia.

Aspecte privind condiţiile de maturitate ideală la recoltat la vinificaţia în alb Condiţiile de maturitate ideală în cazul recoltelor de soiuri albe promovează şi impun câteva reguli importante: l Aşteptarea maturităţii depline folosind practici vinicole preventive, protecţia antibotrytis, randament bine gestionat al producţiei de struguri la hectar, desfrunzirea butucilor şi aerisirea ciorchinilor. l Maturitatea deplină la vinificaţia în alb reprezintă un stadiu ce corespunde compromisului ideal între o stare fitosanitară corespunzătoare, concentraţii în zaharuri suficient de ridicate, niveluri de aciditate corecte, însoţite de un potenţial aromatic interesant. Continuare în pagina 24

septembrie 2009 | romanian WINE art | 41


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 42

cercetare Continuare din pagina 23

l Dozarea acidului malic în cursul ultimelor controale ale stării de maturitate reprezintă un indicator eficient al stadiului mai avansat sau mai puţin avansat în care aceasta se află. l Prezenţa mucegaiului Botrytis cinerea constituie un pericol major pentru structura şi bogăţia aromatică ulterioară a vinurilor albe seci. l Recomandarea de a recolta struguri sănătoşi şi cu o maturitate omogenă reprezintă un criteriu prioritar. l Degustarea boabelor este o operaţiune indispensabilă pentru aprecierea caracteristicilor senzoriale ale viitorului vin şi pentru evaluarea echilibrului zaharuri aciditate. Se recomandă degustarea boabelor cel puţin cu 10 zile înainte de declanşarea recoltatului. Prin degustarea boabelor este posibilă anticiparea viziunii tehnice privind dirijarea operaţiunilor prefermentative (de exemplu,valorizarea potenţialului aromatic al recoltei printr-o extracţie enzimatică eficientă).

Aspecte privind condiţiile de maturitate ideală la recoltat la vinificaţia în roşu Condiţiile de maturitate ideală în cazul recoltelor de soiuri roşii promovează şi impun câteva reguli importante: l Aşteptarea maturităţii depline folosind practici vinicole preventive, protecţia antibotrytis, randament bine gestionat al producţiei de struguri la hectar, desfrunzirea butucilor şi aerisirea ciorchinilor, ca şi la vinificaţia în alb.

l Maturitatea deplină la vinificaţia în roşu reprezintă un stadiu ce corespunde compromisului ideal între o stare fitosanitară corespunzătoare, concentraţii în zaharuri suficient de ridicate, niveluri de aciditate corecte, însoţite de o concentraţie ridicată în materie colorantă. l Urmărirea maturităţii fenolice vizează şi evidenţiază următoarele aspecte: v Oferirea de informaţii care să permită anticiparea realizării extracţiei materiei colorante în etapa de macerarefermentare. v Vinurile cele mai tipice sunt obţinute din struguri recoltaţi la supramaturare deoarece la acest stadiu taninurile astringente sunt inactive. Stadiul de supramaturare este atins la câteva zile după atingerea nivelului maxim al concentraţiei în antociani (ce corespunde cu stadiul maturităţii fenolice) v Determinarea maturităţii fenolice se poate face prin mai multe metode (dintre care cea care vizează determinarea indicelui polifenolilor totali elaborată de profesorul Yves GLORIES este cea mai utilizată deoarece caracterizează starea maturităţii fenolice la nivelul pieliţei, al pulpei şi al seminţelor). v Limitată la singură parcelă, această maturitate este dificil de interpretat. v Variaţiile de măsurare la un interval de o săptămână apropie incertitudinile analitice. v Mai multe dozări pe acelaşi areal viticol sunt necesare în vederea organizării planului de recoltare a parcelelor.

42 | romanian WINE art | septembrie 2009

l Degustarea boabelor este o operaţiune indispensabilă pentru aprecierea caracteristicilor senzoriale ale viitorului vin, pentru evaluarea echilibrului zaharuri – aciditate şi pentru evaluarea structurii fenolice posibile. Se recomandă degustarea boabelor cel puţin cu 15 zile înainte de declanşarea recoltatului. Se recomandă degustarea seminţelor, a pieliţelor şi a boabelor întregi.

În loc de concluzii: descoperirea maturităţii strugurilor în vie ! Există oenologi care descoperă recolta de struguri abia când aceasta a ajuns la cramă. Este ca şi cum chirurgul nu şi-ar fi văzut pacientul înainte ca acesta să ajungă adormit pe masa de operaţie. Iată de ce se impune descoperirea maturităţii strugurilor direct în plantaţila viticolă prin acţiuni simple cum sunt evaluarea gustativă globală prealabilă, examinarea vizuală a seminţelor şi testarea pieliţelor.

Evaluarea gustativă globală Factorii decisivi care determină maturitatea tehnologică a boabelor de struguri sunt concentraţia în zaharuri (răspunzătoare de intensitatea gustului dulce) şi echi-

librele gustative percepute în bolta palatină între cele trei gusturi fundamentale care le guvernează (cel dulce datorat zaharurilor, cel acru răspunzător de prezenţa acidităţii şi cel amar determinat de prezenţa polifenolilor). Această practică simplă ne va permite să luăm decizii oenologice juste.

Examinarea vizuală a seminţelor După degustarea boabelor trebuie recuperate seminţele de strugure. Trebuie să vedem dacă sămânţa este verde sau dacă este maro. Atât timp cât sămânţa este verde, înseamnă că nu s-a ajuns încă la un stadiu de maturitate corespunzător; în anumiţi ani de recoltă acest stadiu nu poate fi atins. Un exemplu elocvent îl reprezintă regiunea viticolă Bordeaux, la care în anul de recoltă 2003 nu s-au copt strugurii, dar aceştia au trebuit totuşi culeşi (deşi aveau un stadiu de maturitate necorespunzător).

Examinarea tactilă a pieliţelor Atât timp cât pieliţele boabelor de struguri roşii nu pătează degetele, va fi greu să se extragă culoarea strugurelui. Fie mai aşteptăm până se obţin pieliţe care vor ceda spontan culoarea, fie nu se vor obţine niciodată pieliţe care pătează degetele în anul de recoltă respectiv. m

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 43

cercetare FiGurA 1

Model de fişă de monitorizare a evoluţiei maturării strugurilor pentru un anumit soi şi o anumită parcelă viticolă Parcela Soiul Data Numărul controlului Analize efectuate

Control 1

Control 2

Control 3

Control 4

Control 5

Aciditate totală

pH

Potenţial alcoolic

Aciditate malică Greutatea a 100 boabe Comentarii

Observaţii

Starea foliară

Starea sanitară

Culoarea boabelor

Culoarea rahisului Rezistenţa la spargere a boabelor Degustarea seminţelor Degustarea pieliţelor şi pulpei www.artevino.ro

septembrie 2009 | romanian WINE art | 43


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 44

interviu

Dacă pâinea de toate zilele e stropită cu vin, uiţi de toate necazurile

Ovidiu Komornyik în concert


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 45

interviu Interviu realizat de în sufletele ascultătorilor Raul SOREANU mei, de aceea, nu o dată, Domnule Komornyik, de unde atâta talent ? Am simţit de copil că am un destin. Destinul meu este muzica şi, prin muzică, iubirea de oameni. După o asemenea îmbrăţişare a destinului, m-am simţit dator să-i mulţumesc într-un fel lui Dumnezeu pentru harul şi puterea cu care m-a înzestrat de a face acest lucru. Am compus, am scris texte şi m-am apropiat cântând de sufletul oamenilor Marele public în timpul numeroaselor concerte este un puternic consumator de energie. Cum reuşiţi să vă reîncărcaţi bateriile ? Am încercat întotdeauna ca prin cântecele mele să cuprind lucruri pure, familiare, care să ajungă direct

am fost întrebat cum reuşesc să fiu atât de aproape de suflet. Ca orice om care iubeşte adevăratele valori, Când vin acasă, în mijlocul căminului meu, unde îmi găsesc liniştea, sunt întâmpinat cu căldură şi iubire. Suntem o revistă care se adresează publicului consumator de vinuri. Consideraţi un pahar de vin bun, un partener al muzei marilor artişti ? Sunt un om normal, care acordă un deosebit respect bucatelor alese, în special a bucatelor preparate de soţia mea şi bineînţeles că la masă servesc un pahar cu vin bun, un vin roşu. Să înţeleg că vă plac vinurile roşii ? În mintea mea, culoarea asta înseamnă viaţa, viaţa plină de iubire, pasiune şi

Suflet pierdut sub clar de lună. Concert susţinut de Angela Similea şi Ovidiu Komornyik în Parcul Plumbuita

speranţă. „Ce este vinul bun?“ Răspunsul pare simplu, dar nu e. Un lucru e limpede: toţi ar spune altceva. Lumea vinului este una complexă pentru necunoscători. Combinaţiile de gusturi şi mirosuri, precum şi varietatea soiurilor, intimidează pe cei care nu se pricep la aşa ceva. Adevarul este că această lume a vinului nu trebuie să apară complexă şi greu de înţeles. Vinul bun este o opţiune personală, extrem de subiectivă, care ţine de nivelul de aşteptări, de experienţele anterioare, de momentul şi contextul în care fiecare ajunge în situaţia de a aprecia un vin. Dar dincolo de toate acestea, vinul bun, aşa cum spune un vechi proverb: Vinul bun înveseleşte inima omului. De fapt, vinul dintotdeauna a fost considerat o băutură nobilă, nefiind altceva decât licoarea zeilor, iar dacă-l bei cu măsură, nu te face să-ţi pierzi minţile, îţi

stimulează creativitatea şi exuberanţa. Şi după această feerie la gura sobei, ce urmează ? Mă las purtat în feeria gustului dulce-acrişor al vinului şi, fie că este seară, sau la ceas de tăcere al stelelor, îmi vin în minte acordurile cântecelor cu care sper să pot atinge sufletele celor ce suferă din iubire, cântă de fericire sau adorm în braţele iubite ale sufletului pereche. Vă marturisesc un aspect nu foarte mediatizat până acum. Când inima mea se încarcă din poveştile şi confesiunile celor dragi mie, şi am avut grijă să mă înconjor doar de suflete sincere, simt că se mai naşte o melodie minunată, iar mintea mea deja fredonează, chiar şi în miez de noapte, cântecele ce au să devină bucuria publicului meu. Continuare în pagina 46


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 46

interviu Continuare din pagina 45

Muzica pe care o compuneţi este uneori destul de ritmată, modernă şi totuşi rămâneţi un romantic…. . Din dorinţa de a nu dezamăgi am riscat, poate, să nu ţin pasul cu tânăra generaţie, însă simt şi ştiu că cei ce ascultă muzica mea simt aceeaşi trăinicie şi familiaritate pe care eu încerc să o transmit. Pâinea noastră cea de toate zilele, în afară de hrană, înseamnă şi legătura omului cu vatra, cu casa, cu familia, şi dacă pâinea este stropită cu un pahar cu vin, şi te afli lângă iubita pe care o strângi la piept cu drag spunându-i cuvinte ceţi izvorăsc din suflet atunci uiţi de toate necazurile şi toată lumea este a ta. Asta este ceea ce îşi doreşte Ovidiu Komornyik să transmită atunci când numai lumina lunii îmi este martoră la naşterea unui cântec, pentru asta simt că am fost binecuvântat - că pot pune pe note ceea ce toţi simţim cu adevărat în această viaţă, iar odată ce ai avut confirmarea că tot ceea ce ai vrut să spui a fost înţeles, nu te mai poţi opri şi mergi mai departe cu credinţa că laşi ceva din tine în eternitate. Ce altă plăcere vă oferă un pahar cu vin ? Întâlnirile cu cei dragi, plăcerea de a închina un pahar cu vin cu prietenii. Dulcile revederi, evadările printre amintiri comune, poveşti ascunse în clepsidra timpului, toate şi multe altele nu poti să le îmbrăţisezi decât savurând minunea picăturilor trandafirii, acel gust aromat şi plin de mister pe care-l explorezi până în zorii zilei fără să regreţi că noaptea s-a strecurat silenţioasă în compania celor cu care candva ai împărţit o pâine. Şi a doua zi iar la muncă? Aţi creat o casă de discuri de succes, OVO Music – Ce satisfacţii aveţi ?

Cum poate fi înnobilat un artist în mai mare masură decât cu muncă şi apoi cu fericirea ce o vede pe feţele celor ce radiază împlinirea şi fericirea atunci când ascultă un cântec de dragoste scris cu iubire. Şi cum aş fi putut face mai bine altfel decât să-mi adun lângă suflet inimi tandre, romantice, blânde şi sincere. Aşa s-a născut familia casei de discuri Ovo Music, un univers care cuprinde colaborări cu tinere speranţe ale muzicii uşoare romaneşti, inimi pline de încredere şi dăruire, dar şi cu valori deja consacrate, artişti de valoare, suflete ce au fost alese să transmită fiecare din paradisul lui, aceeaşi bucurie de a cânta şi de a duce mai departe talentul unui spirit înzestrat. Zoia Alecu, Marcel Pavel, Luminiţa Anghel, Mirabela Dauer, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Sanda Ladoşi sunt doar o parte dintre vedetele Ovo Music. Şi mai mult decât ceea ce speram, deşi în adâncul sufletului meu nu am încetat niciodată să-mi doresc, primul album şi totodată prima colaborare Ovo Music a fost cu Doamna muzicii noastre uşoare, suflet diafan şi plin de har, doamna Angela Similea. Este o colaborare ce datează din 2003 , o colaborare ce s-a transformat într-o prietenie sinceră. O colaborare care pe parcursul timpului a adunat şlagăr după şlagăr, o colaborare care a dezvăluit şi o altă Angela Similea, o Angela Similea care scrie texte de o încărcătură emoţională extraordinară. Nimeni nu a ştiut niciodată să-mi spună că îngerii vor coborî să asculte tăcut frumuseţea albastrului infinit care se aşterne când Angela Similea cantă. Pentru asta şi pentru tot ceea ce mi-a fost dăruit, voi continua să compun să scriu, să cânt şi să trăiesc pentru publicul meu minunat.

46 | romanian WINE art | septembrie 2009

Cum apreciaţi revista noastră ? M-am bucurat sa descopar această revistă 100% românească, care promovează vinul de calitate şi încearcă să ne educe pe noi toţi în acest scop. Lumea vinului ascunde secrete minunate ce merită descoperite pas cu pas citind revista Romanian Wine Art. O poţi asemăna unui vin bun, de colecţie, după o masă bogată. Vă mulţumim, domnule Komornyik, şi vă mai aşteptăm în paginile revistei noastre. m

The Composer and singer Ovidiu Komornyik talks about his music and wines, citing a Romanian proverb „good wine cheers the heart of man“.

Ovidiu este mereu îndrăgostit de natură. Aici, surprins de fotograf în propria grădină

Am fost în sală la multe concerte şi, din respect pentru public, cât şi cu speranţa că vă facem şi dvs. o surpriză, redăm în continuare textul integral al melodiei Când vin acasă, mesaj care se potriveşte, sperăm, tuturor bărbaţilor.

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 47

interviu

Când vin acasă

www.artevino.ro

septembrie 2009 | romanian WINE art | 47


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 48

carte de vizită

S.C. ROVIT S.A. Valea Călugărească ntre apa Teleajănului şi apa Buzăului se întinde una dintre cele mai mari podgorii din regiunea viticolă Muntenia, podgoria „Dealu Mare“, renumită ca „Patria vinurilor roşii“, cunoscută din timpuri venite din istorie. Azi, în cele zece centre viticole ale podgoriei, producţia şi comercializarea vinului se face de unităţi de profil care şi-au câştigat faima atât pe piaţa internă dar şi, mai ales, pe cea internaţională. Valea Călugărească este unul dintre străvechile centre viticole renumite din România, unde societatea comerciala Rovit S.A., înfiinţată în anul 1991 prin preluarea patrimoniului fostei intreprinderi I.A.S. Valea Călugărească, are ca principal obiect de activitate producţia de vinuri. Suprafaţa terenurilor agricole cu viţa de vie ce sunt exploatate în prezent este de 500 ha., organizată în 6 ferme, iar capacitatea de producţie şi depozitare a vinului este de 15 milioane litri, în cadrul combinatului de vinificaţie propriu, care dispune de linii moderne de prelucrare a strugurilor şi utilaje de înaltă tehnicitate. Aici se efectuează întreaga gama tehnologică – vinificare primară, fermentare, învechire şi îmbuteliere a vinurilor. La sol şi climă s-a adăugat cea mai nepreţuită calitate, mâna omului, mâna gospodarului de la ROVIT, bătătorită de vânturile şi ploile podgoriei, de atâtea teascuri cu care toamna, pana târziu în noapte, au stors şi ultima picătură de nectar. Ani mulţi au trecut peste aceasta unitate, ani de muncă, de trudă depusă pe întinsele suprafeţe cultivate cu viţă de vie, ani care au adus mereu bucuria pe feţele celor care şi-au legat viata de numele ei. Sunt simpli podgoreni, care iubesc viţa de vie şi vinul, la care s-au adăugat permanent specialiştii, „făcătorii“ de vin, cei care se mândresc acum cu multe medalii obţinute de vinurile cărora le-au dat naştere şi au dus faima lor şi a

Î

Capacitatea de producţie şi depozitare a vinului este de 15 milioane litri, în cadrul combinatului de vinificaţie propriu, care dispune de linii moderne de prelucrare a strugurilor şi utilaje de înaltă tehnicitate.

Suprafaţa terenurilor agricole cu viţa de vie ce sunt exploatate în prezent este de 500 ha., organizată în 6 ferme

s.c. ROVIT s.a. până dincolo de hotarele ţării. Respectul pentru calitate, pentru valoare, pentru noi înşine şi pentru ceilalţi, acestea sunt gândurile celor care lucrează aici, acestea sunt de fapt cuvintele care pot caracteriza vinurile societăţii comerciale ROVIT s.a. Valea Călugărească. Vinurile roşii şi albe şi-au găsit la Valea Călugărească adevărata lor patrie, iar la s.c. ROVIT s.a. sunt la ele acasă. La loc de cinste se situează vinurile specifice podgoriei: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, care au urcat de multe ori treapta medaliaţilor cu aur. Vinurile albe ale Rovit-ului, viguroase, dar şi delicate, „au prins curaj“ în ultimii ani, la „bătălia“ pentru primele locuri participând „ducesa“ Fetească Albă, Rieslingul Italian, bărbătosul Sauvignon Blanc şi Feteasca Regală. tât ca organizare a patrimoniului intelectual, dar mai ales a calităţii produselor, a strategiilor de marketing, Rovit S.A. se considera o firmă care are misiunea de a-şi desfăşura activitatea în conformitate cu standardele impuse de client, obiectivul final fiind acela de „happy customer“, de a forma şi păstra o tradiţie privind calitatea produselor, de a vinde produsele atât pe piaţa internă, cât şi internaţională, de a dezvolta permanent tehnologiile existente, conform cu standardele europene. Având în vedere tendinţa consumatorilor de a se orienta către latura calitativă a produselor, avem în oferta noastră un raport acceptabil preţ/calitate. De asemenea, dorim realizarea unei strategii comune cu clienţii noştri în scopul îmbunatăţirii vânzării, prezentării, promovării produselor noastre în conformitate cu standardele impuse de piaţă şi consumator, şi realizarea unui climat de lucru reciproc avantajos. m

A

Medaliile au fost cucerite atât de vinurile specifice podgoriei (Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră), care au urcat de multe ori treapta medaliaţilor cu aur, cât şi de vinurile albe ale Rovit-ului (Fetească Albă, Riesling Italian, Sauvignon Blanc şi Feteasca Regală). 48 | romanian WINE art | septembrie 2009

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 49

carte de vizită

Fetească Albă 2004

Fetească Regală 2006

Riesling 2006

S.C. rOViT S.A. Adresa: Sos. Naţională 210, 107620, Valea Călugărească, Jud. Prahova, România Tel: 0244 236 385; Fax: 0244 235 822 Persoana de contact: Director general, ing. MIHAI GAVRIL Tipul de activitate: Producător - în special exportator Zona viticolă: Viile Dealu Mare, judeţ Prahova Oferta la export: Vinuri albe: Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Fetească Albă, Fetească Regală Vinuri roşii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Burgund, Sangiovese

Sauvignon Blanc 2006

Fetească Neagră 2006 www.artevino.ro

Cabernet Sauvignon 2006

Merlot 2006

Pinot Noir 2006 septembrie 2009 | romanian WINE art | 49


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 50


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 51

cercetare

Defecte de natură non-organică ale vinurilor Prof. univ. dr. Nicolai POMOHACI Dr. Ing. Cătălin GALAN Ne-am făcut un obicei din a da vina pe drojdii sau bacterii pentru anumite tulbureli sau defecte constatate la vinurile de toate genurile. Din păcate, nu întotdeauna materia organică din vin este responsabilă de acestea, multe apărând ca urmare a unor „accidente“ fizicochimice. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva exemple

Precipitarea sărurilor tartrice Această anomalie de natură non-organică se întâlneşte frecvent în special la vinurile tinere, insuficient stabilizate. Fenomenul este datorat unor modificări de natură fizico-chimică ce au loc în masa vinului şi se manifestă prin apariţia unei uşoare tulbureli, urmată de formarea unui sediment de culoare albicioasă, cu aspect cristalin. Atunci când sărurile tartrice ce fac obiectul depunerii antrenează şi taninuri, proteine, levuri şi alte resturi organice, culoarea depozitului virează spre alb murdar (la vinurile albe) sau alb roşiatic (la cele roşii). Responsabile de acest fenomen nedorit sunt substanţele tartrice prezente în masa vinului şi în special a tartratului acid de potasiu şi tartratului de calciu. În mod normal între acestea, prezente în vin atât sub formă solidă, cât şi dizolvată, există un echilibru. Când acest echilibru dizolvareprecipitare este „deranjat“, www.artevino.ro

Se recomandă păstrarea vinului minim 2 ani în budane sau recipienţi de inox apar fenomene de precipitare a sărurilor tartrice, concretizate prin tulbureli şi depuneri. Ruperea echilibrului poate fi determinat fie de o variaţie bruscă a pH-ului, datorat în principal amestecării (cupajării) unor loturi diferite de vin, chiar dacă acestea provin din acelaşi soi, an de recoltă sau aceeaşi podgorie, fie de o scădere bruscă a temperaturii din cramă. Dacă vinul nu este îmbuteliat, precipitarea sărurilor tartrice se contracarează destul de uşor prin tragerea acestuia de pe deposit, eliminarea sedimentului, filtrare şi stabilizare. Dificultăţi majore apar în cazul vinurilor îmbuteliate, acestea necesitând desfacere şi reîmbuteliere. Ca măsuri preventive se recomandă : l refrigerarea vinului ; l stocarea (depozitarea) timp de 10-14 zile a vinului tânăr la temperaturi scăzute (+2°-6°C) pentru „stimularea“ precipitării excesului de tartraţi, urmat de filtrare şi stabilizare; l evitarea amestecării unor loturi diferite de vin mai ales dacă din analize rezultă diferenţe semnificative de pH ; l evitarea îmbutelierii vinurilor tinere insuficient sta-

bilizate. În acest caz se recomandă păstrarea vinului minim 2 ani în budane sau recipienţi de inox pentru o maturare corespunzătoare şi precipitarea tartraţilor.

Combinaţia fatidică - fierul şi oxigenul Fierul, ca element natural, ajunge în vin pe cale osmotică fiind preluat de plantă din sol şi transmis mustului. În limite normale acesta se găseşte în proporţie de 2-6 mg/litru. Urmare a unor erori tehnologice, datorate în primul rând contactului direct cu diferite maşini şi utilaje, mustul sau vinul se poate „îmbogăţi“ în fier ajungând până la valori nedorite de 20-40 mg/litru şi declanşând precipitările sau casările ferice. Trebuie reţinut faptul că nu toate combinaţiile fierului cu diferite componente ale vinului fie sub formă bivalentă (Fe 2+) sau trivalentă (Fe 3+) produc casările ferice, ci numai o mică parte din acestea, ca de exemplu fosfatul feric. De asemenea prezenţa oxigenului reprezintă un factor favorizant, alături de substanţele proteice, calciul şi cuprul. Casarea ferică se manifestă printr-o opalescenţă

accentuată iar mai apoi prin apariţia unei tulbureli alburii (casare albă), vinul căpătând aspect lăptos. Totodată la fundul vasului se formează un depozit de culoare albgri. Atunci când fierul interacţionează cu substanţe fenolice (taninuri şi antociani) apare o tulbureală neagrăalbăstruie (casare neagră) însoţită de sediment de culoare neagră. Gustul vinului devine neplăcut asemănător cu cel al apelor feruginoase. Din păcate modul de tratare a unor astfel de vinuri este destul de costisitor implicând administrarea celei mai toxice substanţe folosite în vinificaţie şi anume ferocianura de potasiu. Ca măsuri preventive se recomandă: l evitarea contactului direct a mustului şi a vinului cu părţile metalice ale utilajelor tehnologice ; l stabilizarea corespunzătoare a vinului prin filtrare şi administrare de SO2 în dozele legale ; l evitarea contactului prelungit a vinului cu aerul, prezenţa oxigenului fiind factor favorizant. m The authors lists some wines defects of non-organic origin, explaining their causes and in the same time the solution options

septembrie 2009 | romanian WINE art | 51


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 52


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 53

Pentru viticultorii sau podgorenii care doresc să încadreze în muncă proaspeţi absolvenţi este bine de ştiut faptul că statul acordă angajatorului, în termen de un an, bonificaţii în cuantum de 12-18 salarii minime brute, indiferent de şcoala absolvită. În plus, în următorii 3-5 ani de la angajarea absolvenţilor, fermierii pot solicita pentru aceştia, indiferent de gradul de rudenie (fiu, fiică, nepoţi etc.), ajutor financiar din partea statului pentru decontarea cheltuielilor cu pregătirea profesio nală.

Firmele care angajează absolvenţi sunt sprijinite financiar de stat


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 54

legislaţie

Firmele care angajează absolvenţi, sprijinite financiar de stat „Art. 83. - (1) Angajatorii Economist Laura DEDIU care încadrează absolvenţi Lector dr. Cătălin GALAN

Angajatorii „premiaţi“ cu 12-18 salarii minime brute

Cadrul legislativ actual m Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asi gurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (pu blicată în M. O. nr. 103/ 06.02.2002); m Ordin al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 342/ 14.04.2009 privind aprobarea Procedurii pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 84.1 din Legea nr. 76/2002 (publicat în M.O. nr. 266/ 23.04.2009).

Legea şomajului (Legea nr. 76/2002) cu modificările şi completările ulterioare prevede: „Art. 80. - (1) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând un salariu minim brut pe ţară, în vigoare. (2) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1,5 salarii minime brute pe ţară, în vigoare.“ „Art. 82. - În sensul prezentei legi, prin absolvent al unei instiţutii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.“

Atenţie: raporturile de muncă trebuie să dureze cel puţin 3 ani!

54 | romanian WINE art | septembrie 2009

în condiţiile art. 80 sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 3 ani de la data încheierii. (2) Angajatorii care încetează din iniţiativa lor raporturile de muncă sau de serviciu ale absolvenţilor, anterior termenului de 3 ani prevazut la alin. (1), sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sumele încasate pentru fiecare absolvent, plus dobânda aferentă, calculată la nivelul celei acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj. (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în situaţia în care încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu are loc din iniţiativa sau din motive imputabile angajatului. (4) Absolvenţii pot fi încadraţi în condiţiile art. 80, o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.“

Ajutor financiar pentru pregătirea profesională a absolvenţilor Aceeaşi Lege nr. 76/2002 mai prevede: „Art. 84. - (1) În perioada celor 3 ani, prevăzută la art. 83 alin. (1), absolvenţii pot urma o formă de pregătire profesională, organizată de către angajator, în condiţiile legii. (2) Cheltuielile necesare pentru pregătirea profesio-

nală prevăzută la alin. (1) vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru şomaj.“

Durata de rambursare a studiilor creşte de la 3 la 5 ani În completarea legii, Ordinul M. M. F. P. S. nr. 342/ 2009 stipulează: „Art. 1 - (1) Ajutorul financiar prevăzut la art. 84.1 din lege se acordă la solicitarea angajatorilor care încadrează în muncă absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ în condiţiile art. 80 din lege şi care, după îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege, menţin raporturile de muncă ori de serviciu cu persoane din rândul absolvenţilor respectivi, pe o perioadă de unu sau 2 ani. (2) Ajutorul financiar prevăzut la art. 84.1 din lege se acordă angajatorilor prevăzuţi la alin. (1) pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu cu persoanele prevăzute la alin. (1), după îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege, dar nu pentru mai mult de 2 ani. (3) Perioada de unu sau 2 ani prevăzută la alin. (1), precum şi perioada pentru care se acordă ajutorul financiar prevăzută la alin. (2) se calculează începând cu data de întâi a lunii următoare lunii în care se îndeplineşte obligaţia prevăzută la art. 83 alin. (1) din lege.“ www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:25 Page 55

legislaţie

Documente necesare Pentru acordarea ajutorului financiar prevăzut la art. 84.1 din lege, angajatorii vor depune la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană ori a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi au sediul, în termen de 60 de zile de la data expirării perioadei de unu sau 2 ani, următoarele documente: „a) cerere pentru acordarea ajutorului financiar prevăzut la art. 84.1 din lege, care va conţine şi o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut (…); b) tabel nominal cu persoanele încadrate în muncă din rândul absolvenţilor inwww.artevino.ro

stituţiilor de învăţământ, cărora le-au menţinut raporturile de muncă ori de serviciu pentru perioada de unu sau 2 ani pentru care se solicită acordarea ajutorului financiar, conform modelului prevăzut (…); c) carnetul de muncă, în copie, sau alte acte prevăzute de lege care să ateste menţinerea raporturilor de muncă ori de serviciu pe perioada stabilită pentru a se putea acorda ajutorul financiar prevăzut la art. 84.1 din lege; d) certificat de atestare fiscală, eliberat de instituţia competentă, care să ateste că la data depunerii cererii angajatorul nu înregistrează debite provenind din neplata contribuţiilor sociale prevăzute de lege;

e) situaţie privind cuantumul sumei care face obiectul restituirii, reprezentând ajutorul financiar solicitat, întocmită pe categorii de contribuţii sociale, pentru fiecare absolvent în parte, conform modelului prevăzut (…); f) statele de plată, în copie certificată de angajator, care să prevadă distinct drepturile salariale ale absolvenţilor încadraţi în condiţiile art. 80 din lege, ale căror raporturi de muncă sau de serviciu sunt menţinute după îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege, pentru perioada de unu, respectiv 2 ani, precum şi contribuţiile sociale datorate de angajator pentru absolvenţii respectivi şi semnătura acestora.“

Nu mai trebuie să puneţi nimic în balanţă: orice absolvent angajat vă aduce, practic, bani

Explaining the current legal framework and how the employment of recent graduates is a real business advantage

septembrie 2009 | romanian WINE art | 55


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 56

legislaţie

Modificări legislative în viticultura ecologică (9) În situaţia în care un Biolog care desfăşoară activităţi de operator administrează una colectare din flora spontană, Aurora DOBRIN Pentru viticultorii care au optat pentru produse ecologice este bine de menţionat faptul că anul 2009 a debutat cu noi schimbări legislative. Astfel, pe data de 17.02.2009 a fost publicat, în Monitorul Oficial nr. 93, Ordinul M.A.P.D.R. nr. 35 privind modificarea şi completarea Ordinului nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Faţă de vechiul ordin, noua prevedere legislativă introduce o serie de facilităţi producătorilor, dintre care cea mai importantă este aceea că aceştia îşi pot înregistra anual activitatea la direcţiile agricole judeţene şi nu la departamentul de specialitate din cadrul ministerului ca până acum. Mai simplu spus nu mai e necesar ca fiecare producător să bată drumul până la Bucureşti pentru înregistrare, având posibilitatea înregistrării pe plan local. Pentru cititorii interesaţi prezentăm integral textul Ordinului nr. 35, precum şi formularul de înscriere: Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 2. - (1) În fiecare an, până la data de 1 iunie, operatorii au obligaţia de a-şi înregistra activitatea la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) producătorii 56 | romanian WINE art | septembrie 2009

procesatorii şi comercianţii care îşi pot înregistra activitatea până la data de 31 decembrie a fiecărui an. (3) Operatorii completează fişele de înregistrare prezentate în anexele nr. 1-7 şi le depun la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea. (4) Fişele de înregistrare vor fi însoţite de contractul încheiat între operator şi organismul de inspecţie şi certificare menţionat în fişa de înregistrare. (5) Fişele de înregistrare a operatorilor se avizează şi se aprobă de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. (6) Directorii executivi din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti vor desemna prin decizie o persoană responsabilă pentru înregistrarea operatorilor şi desfăşurarea altor activităţii din sectorul agricultură ecologică. (7) Fişele de înregistrare aprobate sunt transmise în original operatorului, iar o copie se păstrează la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. (8) Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti vor transmite Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la sfârşitul fiecărei luni, centralizatorul operatorilor înregistraţi în agricultura ecologică, al cărui model este prezentat în anexa nr. 8.

sau mai multe ferme/unităţi cu locaţii diferite, solicitantul va completa un set de fişe de înregistrare pentru fiecare fermă/unitate. (10) În cazul în care fişele de înregistrare nu sunt completate corect sau conţin informaţii neclare, se va acorda operatorului o perioadă de 15 zile pentru rectificarea acestora. Dacă fişele de înregistrare nu sunt remediate în termenul legal, procedura de înregistrare este anulată. (11) În scopul verificării informaţiilor cuprinse în fişele de înregistrare, operatorul furnizează, la cererea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi a direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, orice alte documente necesare. (12) În situaţia în care operatorul încetează activitatea cu organismul de inspecţie şi certificare menţionat în fişa de înregistrare, acesta va informa Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti la care s-a înregistrat.“ Menţionăm de asemenea faptul că toate anexele şi formularele de înscriere au fost modificate şi înlocuite de Ordinul nr. 35, iar art. 1, alin. (2) din Ordinul nr. 219/2007 a fost abrogat. m Presentation of Order M.A.P.D.R. no. 35 and explanation the advantages of applying it for the producers who are focusing on organic farming www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 57

Sauvignon Blanc

3 Hectare – Rose

Rose - Vanju Mare

Arezan – Cabernet Sauvignon

Vin produs la Vanju Mare cu arome caracteristice soiului, recomandat pentru carne alba (pui, peste) dar şi pentru branzeturi.

Un rose care este obţinut din soiul Cabernet Sauvignon şi care păstrează caracteristicile specifice datorită culesului de dimineaţă, devreme,.

Un cupaj realizat din Merlot, Pinot Noir şi Cabernet Sauvignon, cu arome frumos împletite între cele trei soiuri. Se recomandă la fructe de mare, brânzeturi si carne albă.

Un cabernet de o rară frumuseţe, un vin cu un final lung şi tanini fini, echilibrat, catifelat şi destul de rotund. Recomandat pentru preparate mai fine din vânat, vită sau la brânzeturile stagionate.

Cashmere –dulce

Sirena Dunarii

Birbone Toscano – IGT Fattoria dei Barbi

Brunello di Montalcino – 1985 Biondi-Santi, Tenuta Greppo

Vin spumant, produs de Oenotera Dealu-Mare, din soiul Tamâioasă Romanească. Vin dulce de desert.

Vin dulce, de desert, produs din soiul Riesling dar cules la înnobilarea boabelor din struguri selecţionaţi cu rigurozitate. Vin nefiltrat, deci uşoarele depuneri nu reprezintă un defect.

Este unicul vin care iese de la acest producător şi împleteşte de minune catifelarea plăcută, mediterană, din Scansano cu terroirul aspru din Montalcino.

Vin de meditaţie, de colecţie, vin care nu e cu nimic mai prejos decât fratele său din 1955 care a fost „Sigurul vin italian clasificat în cele 12 vinuri ale secolului”.

Romito del Romitorio Cupaj IGT Rosu, creat de către pictorul Sandro Chia, care dezvăluie, prin puternicul parfum si post-gustul lung, catifelat, plăcut, tenacitatea acestui producător.

Chardonnay – Castello Romitorio

Frine – Chardonnay

Erasmo – Chile

Acelasi producator, dârz, tenace, a dat la iveală un vin alb, de 13,5%, pe care la baricat timp de 6 luni de zile în baricuri noi, lemn care a dat vinului o altă savoare.

Produs în centrul italiei, lângă Roma, acest Cardonnay păstrează tipicitatea soiului, adăugând o placută senzaţie a vecinătăţii de Marea Mediterană.

Vin roşu, cupaj, un cupaj frumos împletit într-o armonie de parfumuri şi de gusturi a soiurilor care se îmbină plăcut, se împletesc de minune şi care se regăsesc într-un final interminabil.


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 58

interviu

Cât am fost copil, niciodată Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Povestea vinului

DAVINODomaine Ceptura Rose Produs în arealul DealulMare, Ceptura numai in anii favorabili, din soiurile Merlot si Cabernet Sauvignon. 14,6%.

,,Undeva în India un împărat aflat la vânătoare cruţă de la moarte un bătrân vultur. Drept recunoştinţă, vulturul lasă să cadă în mâna împăratului câteva seminţe. Plantate cu grijă în grădina împăratului, acestea au dat naştere unei plante nemaivăzute cu flori verzi şi boabe negre, zemoase. Fiind nevoit să plece la război, împăratul a poruncit ca nemaivăzutele fructe să fie culese şi încuiate în cămară până la reîntoarcerea sa. Numai că, după câteva săptămâni, la întoarcerea împăratului, fructele se tranformaseră într-un lichid roşu. Curios, împăratul obligă un condamnat la moarte să bea din ciudata băutură. După primul pahar acesta declară că nu simte nimic. După al doilea a devenit mai vorbăreţ, după al treilea mai curajos, iar după al patrulea s-a simţit ca împăratul.“ Aşa obişnuia să-şi înceapă cursul de oenologie profesorul Nicolai Pomohaci. Având o memorie infailibilă prezentările sale au fascinat generaţii întregi de studenţi ai Facultăţii de Horticultură din Bucureşti. Anii au trecut, dar verva ,,ultimului mohican“ al catedrei de viticultură a rămas. Cum a reuşit un bucovinean provenit dintr-o zonă fără tradiţie viticolă să pătrundă în lumea vinului ? Aşa este. Bucovina nu a avut niciodată tradiţie viticolă, predominând mai mult creşterea animalelor. Îmi amintesc că bunicul avea în curte un singur butuc de vie crescut pe un pom, pe care îl proteja iarna cu ,,strujeni“ de porumb, care dădea maxim 15-20 kg de struguri.

58 | romanian WINE art | septembrie 2009

În fiecare toamnă bunicul ne strângea pe noi, nepoţii, pentru a împărţi în mod egal recolta. Cât am fost copil niciodată nu m-am săturat de struguri. Poate că tocmai tentaţia ,,fructului oprit“ ma făcut să optez mai târziu pentru acest sector. La facultatea din Bucureşti erau două secţii, una de horticultură şi una de viticultură. Fiind solicitări multe, selecţia studenţilor se făcea în ordinea mediilor obţinute după primii doi ani de facultate. Deşi mai bine de jumătate din colegii mei proveneau din regiuni viticole renumite, după primii doi ani de studii am avut medie bună şi am putut intra la secţia de viticultură. Am făcut parte din cea mai numeroasă promoţie cu circa 280 studenţi, din care am absolvit în anul 1954 208.

,,Funcţia nu m-a schimbat niciodată“ Aţi condus destinele Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară timp de 8 ani, într-o perioadă extrem de dificilă, marcată de greve studenţeşti, proteste, tensiuni sociale şi contestaţii. Care a fost secretul acestei longevităţi ? Secretul a fost respectul şi echilibrul faţă de întreg

Am încercat întotdeauna să scot în evidenţă ceea ce îi uneşte pe oameni şi nu ceea ce îi dezbină. Oamenii când se ceartă nu au timp de lucru. Vedeţi ce se întâmplă azi în lumea politică?

colectivul universităţii şi în special faţă de cadrele didactice din universitate, ale căror orgolii uneori au creeat tensiuni nejustificate. Funcţia nu m-a schimbat niciodată. Am militat întotdeauna pentru echilibru şi conciliere. Am crezut că este important ca oamenii să vină cu plăcere la servici şi să plece cu regret. Nu am favorizat şi nu am ,,oprimat“ niciodată pe nimeni. Bucovinenii sunt cinstiţi şi muncitori, calităţi de la care nu am făcut rabat niciodată. Am încercat întotdeauna să scot în evidenţă ceea ce îi uneşte pe oameni şi nu ceea ce îi dezbină. Oamenii când se ceartă nu au timp de lucru. Vedeţi ce se întâmplă azi în lumea politică? ,,Certurile“ nu sunt canalizate pe probleme principiale, ci pe probleme colaterale. Revoluţia v-a prins la catedră ? Da. La revoluţie eram decanul Facultăţii de Horticultură. A fost o perioadă de mari tensiuni. Îmi amintesc că după vacanţa de iarnă mai mulţi studenţi au venit la mine cu o listă a profesorilor ,,ceauşişti“, selectaţi de către studenţi prin vot, ce trebuiau excluşi din învăţământul universitar. În această listă se regăseau şi multe cadre didactice tinere, extrem de competente profesional. Nu am fost de acord cu punerea în aplicare a acestei liste, fapt pentru care pentru o perioadă mai multe cursuri nu s-au mai ţinut. Nu îmi pare rău nici acum de acest lucru deoarece mai târziu multe din acele cadre didactice au confirmat profesional. De altfel facultatea de Horticultură a fost singura facultate din ţară care nu şi-a sancţionat profesorii. Din memoriile dvs. rezultă că nu aţi fost un protejat al regimului. V-a favorizat sau nu acest lucru la alegerile din

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 59

interviu

nu m-am săturat de struguri Când ruşii au intrat în Basarabia, viticultorii basarabeni au fugit în România, iar românii în Iugoslavia.

anul 1993 când aţi devenit rector ? Pe mine m-a adus la catedră ,,basarabeanul“ Gh. Constantinescu. Circula pe vremea aia şi un banc. De ce cei mai buni viticultori români sunt ,,ruşi-basarabeni“ şi cei mai buni viticultori iugoslavi sunt români? Când ruşii au intrat în Basarabia, viticultorii basarabeni au fugit în România, iar românii în Iugoslavia. În anul 1967 am fost ales secretar de partid la Facultatea de Horticultură. Pe profesorii Gherasim şi Martin eu i-am băgat în partid, pe amândoi odată, deoarece erau foarte orgolioşi. Atunci dacă nu erai în partid nu puteai avea viaţă lungă la catedră. În plus, prin această ,,stratagemă“ am reuşit să aplanez şi conflictul existent între ei de ani buni, deoarece între membrii de partid nu trebuiau să existe divergenţe. Din acest considerent am fost extrem de contestat la alegerile din 1993, deşi soţia mea a avut de suferit profesional în perioada comunistă şi chiar eu am fost la un pas de excluderea din partid cu vot de blam. Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră? O să surprind pe mulţi din colaboratorii apropiaţi spunând că cea mai mare realizare sufletească a mea sunt cei doi băieţi. Regretul meu este că nici unul dintre ei nu şi-a ales meseria de viticultor. Am de asemenea o nepoată în Spania care şiwww.artevino.ro

a susţinut de curând licenţa în domeniul informaticii, fapt ce mă face mândru. De altfel mă bucur sincer de fiecare dată când aud că un român confirmă, mai ales în străinătate unde criteriile de performanţă sunt altele. Este ceea ce ne detaşează de restul, făcându-ne mândri că suntem români. O altă ,,realizare“ a mea este mica livadă şi plantaţie de vie amenajate lângă casa fiului meu din Bolintin de Vale, unde lucrez la sfârşitul fiecărei săptămâni. Atât în cariera dvs. de profesionist dar şi ca degustător, aţi ,,parcurs“ nenumărate vinuri româneşti şi străine. Care vin v-a atras în mod deosebit? Dintre vinurile cele mai apreciate pe care le-am întâlnit în cariera mea de oenolog, soiul Furmint cultivat în zona transilvană m-a impresionat în mod deosebit. Deşi popular se spune că denumirea Furmint provine de la faptul că ,,fură“ şi ,,minte“ la cântar, înflorind mult dar producând puţin, adică în termeni ştiinţifici meiază şi mărgeluieşte, vinul (produs pe scară largă în Ungaria) este deosebit prin aromă dar şi tărie alcoolică (12,00 – 12,50 % vol. alcool). După decesul regretatului profesor dr. Milu Oşlobeanu sunteţi practic singurul ,,descendent“ al elitei viticulturii universitare bucureştene, reprezentată de profesorii Gh. Constantinescu, Teodor Martin, Bernaz etc. Dintre cadrele didactice tinere, cine credeţi că se ridică la nivelul înaintaşilor ? Profesorul Liviu Dejeu este considerat de mine ca succesor la destinele catedrei de viticultură. Bun profesionist, echilibrat şi meti-

Contestat şi hulit de unii, lăudat şi aprobat de alţii, profesorul Pomohaci a condus destinele Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară timp de 8 ani, într-o perioadă extrem de dificilă atât economic cât şi social. Secretar de partid ameninţat cu excluderea înainte de ’89, decan al facultăţii de horticultură la revoluţie, acuzat de ceauşism şi apoi de iliescinism de către studenţii postrevoluţionari, ,,bucovineanul“ Pomohaci a reuşit să încheie cu succes o prodigioasă carieră universitară, îmbogăţind patrimoniul universitar cu numeroase manuale, cursuri, prelegeri şi lucrări de specialitate. m culos este singurul care se ridică la nivelul tradiţiei moştenite de catedra noastră. Din păcate trebuie să o spun cu regret că niciunul dintre mai tinerii noştri colegi şi colaboratori nu se evidenţiază în mod deosebit prin profesionalism şi seriozitate. Spun acestea cu atât mai mult cu cât destul de recent Catedra de Viticultură Bucureşti s-a confruntat cu primul caz de plastografie la nivel universitar din istoria sa. m

Professor Nicholas Pomohaci tells about his childhood, about Bucharest University viticulture and about the wines who have impressed himself during his imposing career.

DAVINODomaine Ceptura Rosu Cupaj din Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon şi Merlot. 50% din producţie este maturată 10 luni in baricuri, iar 50% in inox. Este favorizat de cele 12 luni de maturare fină la sticlă.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 59


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 60

interviu

Totul începe cu alegerea viţei interviu cu Silvano Morelli, fondatorul Societăţii Vigneto Consult

În data de 30 martie anul acesta, Guvernul României a notificat Uniunii Europene programul de acordare a sprijinului financiar viticultorilor pentru restructurarea plantaţiilor de viţă de vie. Pe scurt, se definesc normele şi metodele cu care vor fi acordate 211 milioane de euro, cu un cuantum anual de 42 de milioane pentru perioada 2009-2013. O cifră considerabilă, care va permite viticulturii naţionale să schimbe „pielea“ şi să înfrunte competiţia economică pe o piaţă cum este cea a vinului, care este foarte puternică. Însă trebuie să ne amintim că în Regulamentul Comunitar nr. 479/2008 privitor la organizarea pieţei nu sunt doar referiri despre contribuţiile care trebuie acordate fermelor agricole pentru restructurarea plantaţiilor de vită de vie. Regulamentul stabileşte cadrul de referinţă al întregului sistem de piaţă (OGM în termen tehnic) al vinului în Uniunea Europeană. Bineînţeles că impactul pe care îl are acesta pe piaţa mondială a vinului este decisiv, având în vedere că în Uniunea Europeană găsim state producătoare, cum ar fi Italia, Franţa şi Spania. Unul dintre elementele strategice este alegerea varietăţii de viţă de vie de plantat. Pe acest subiect am cerut opinia Societăţii Vigneto Consult, în persoana fondatorului său, Silvano Morelli.

Dacă e alb îl beau ziua, iar dacă e roşu îl beau seara Viitorul viticulturii româneşti este vinul alb sau roşu? Întrebarea pe care mi-o puneţi îmi aminteşte de o maximă a bunicului meu care, pe vremea când mergea la piaţă şi răspundea ţăranilor care îi cereau informaţii cu privire la strugurii cei mai căutaţi, răspunsul său imperturbabil era: dacă e alb îl beau ziua, iar dacă e roşu îl beau seara! Întrebarea dumneavoastră

60 | romanian WINE art | septembrie 2009

simplă necesită un răspuns articulat, deoarece azi strugurii sunt la baza unui proces productiv care duce la apariţia vinului, unde producătorul trebuie să conjuge multe variabile de la gusturi la mode, la costurile de producţie, la tehnologiile inovatoare, până la imprevizibilitatea condiţiilor atmosferice. Deci o abordare diferită! Care este vinul şi care varietăţi de viţă de vie pentru succesul viticulturii româneşti? Trebuie să-mi permiteţi o mică paranteză sau, mai bine zis, o sinteză a mersului

pieţei vinului ca şi macrosistem economic în ultimii ani. Reprezentarea grafică prezentată în continuare (în pagina alăturată, n.n.) este o reprezentare grafică a evoluţiei pieţei vinului în Europa, în urma intervenţiei OGM a Uniunii Europene. În Europa, de la o piaţă în triunghi în anii 70, unde vinul de masă era cantitatea cea mai mare, mulţumită politicilor de calitate s-a trecut la o formă în romb, unde marea cantitate este cea garantată DOC etc. Pentru a ajunge până în prezent, unde evoluţia a împins „les grands crus“, vechi şi noi, în top, www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 61

interviu

iar vinul de masă a devenit DOC mulţumită noilor tehnologii, atât în câmp, cât şi în vinărie, recuperând cote de piaţă.

Varietăţile autohtone, motor al tipicităţii şi al excelenţei

Adică gusturile consumatorului au împărţit piaţa în două, de lux sau la preţ bun, nu-i aşa? Într-un anumit sens, e aşa, însă ar fi greşit să nu evidenţiem dezvoltarea enormă atinsă datorită programelor de dezvoltare finanţate de Uniunea Europeană. Astăzi, vinurile de masă sunt vinuri de calitate excelentă, unde raportul calitate – preţ nu se poate compara cu cel de acum 30 de ani. Vinul top de gamă se înţelege a fi un melange de caracteristici unice, pe care un teritoriu, o varietate de viţă-de-vie, o tehnologie, un viticultor poate să-l exprime, dar într-o cantitate limitată. Aşadar, azi observăm un consumator globalizat, care se apropie de vin cu curiozitate, dar şi cu atenţie la raportul preţcalitate.

După părerea dumneavoastră, care este drumul de urmat pentru viticultura românească? Eu am interpretat semnalele care vin de la cerinţele clienţilor noştri, care sunt protagoniştii acestei reînnoiri a viticulturii româneşti. Peste 40% din butaşii vânduţi sunt varietăţi autohtone. În afară de Tămâioasa Românească şi Grasa de Cotnari, care au arii destul de limitate, peste 60% din butaşii autohtoni produşi sunt Fetească. Cea mai solicitată este Feteasca Neagră cu 50% din total, urmată de Albă şi Regală. Pe versantul internaţional, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Merlot, Muscat Ottonel, Chardonnay reprezintă 70% din solicitări. Drumul pare a fi trasat cu utilizarea varietăţilor autohtone ca şi

www.artevino.ro

motor al tipicităţii şi al excelenţei, urmată de o bază robustă de producţie de varietăţi internaţionale productive, în măsură să răspundă provocărilor unei pieţe oricum foarte competitive în ce priveşte preţul.

ale viticultorului, care uneori au loc. Noi dorim să suportăm alegerile creând condiţii în aşa fel încât, oricare ar fi alegerea viticultorului, să nu fie blocată de lipsa de material vegetativ.

Alegerea soiurilor locale penalizează viticultorul

Ca şi încheiere, există în momentul de faţă probleme legislative care împiedică optimizarea acestei provocări mari a viticulturii româneşti? Ca şi conţinut, este penalizatoare norma care defineşte standardele de certificare pentru butaşii autohtoni. De fapt, efortul pentru menţinerea patrimoniului varietăţilor româneşti este descurajat, deoarece producţia şi alegerea varietăţilor locale nu premiază viticultorul; dimpotrivă, îl penalizează cu o contribuţie mai mică. Ar fi oportun, în interesul tuturor, să se echivaleze materialul vegetativ reprodus la standardul de certificat, chiar şi pentru varietăţile autohtone. m

Varietăţile autohtone ca şi marcă a originalităţii şi varietăţile internaţionale ca şi producţie. Este o reţetă care se oferă la orice fermă agricolă? Vedeţi, noi cei de la Vigneto Consult, suntem o bucată din filieră, iar datoria noastră este să dăm răspunsuri viticultorului, nevoilor sale. Noi nu dorim să impunem alegeri cu privire la varietăţi. Ar fi suspect dacă noi, producători de butaşi, am promova o varietate în locul celeilalte, făcând abstracţie de alegerile strategice

septembrie 2009 | romanian WINE art | 61


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 62

România cu gust

Cârciumioara fără nume Răzvan CRUCEANU

Cap-compas Vama Veche Acum vreo săptămână, prietena mea Raluca mi-a propus să mergem câteva zile cu cortul la Vama Veche. Zis şi făcut. Ne-am luat „echipamentul“ şi am purces la drum într-o zi de miercuri. Voiam să evitam aglomeraţia din week-end şi să ne întoarcem vineri seara, când toata lumea se năpusteşte spre litoral. Drumul a fost mult mai liber decât ne aşteptam şi chiar ne gândeam că o să fim cam singuri pe plaja. O data cu apropierea de staţiuni a început totuşi să se simtă o oarecare aglomeraţie, dar nu cine ştie ce. Ajunşi în Vama, după prânz, ne-am instalat cortul chiar pe plaja şi am ieşit repede să mai prindem puţin soare. În prima seara am preferat să ne plimbam pe „promenada“ prăfuită din Vama Veche, am mâncat nişte porumb copt, care costa pe bucată cât un siloz întreg, după care ne-am retras în liniştea cortului nostru. În timpul plimbării am sesizat în apropierea plajei, în zona de nord, un fel de terasa şi nişte plite care fumegau din greu, dar care pe moment nu ne-au trezit interesul şi chiar ne-am amuzat privind acele „furnale“ despre care nu prea ştiam la ce folosesc exact.

„Corsarul“ ne-a lovit fără milă A doua zi, activitatea obişnuită a omului care merge la mare, adică lâncezit la soare şi pierdere de vreme. Spre seara ne-am plimbat până la graniţa cu Bulgaria, am asistat la primele acorduri ale festivalului Folk You şi ne-am gândit că ar fi o idee buna să mergem să

În prima seară chiar ne-am amuzat privind acele „furnale“ mâncăm la restaurantul Corsarul, care e destul de renumit prin zona. Ideea sa dovedit a fi nefericită! Serviciul a fost slab (ne-au fost aduse toate deodată – inclusiv desertul - deşi cerusem expres să le primim eşalonat), iar mâncarea necomestibilă. Raluca a vrut doar desert şi a comandat nişte clătite cu cremă de ciocolată, iar eu am luat calcan prăjit cu cartofi natur şi plăcintă cu brânză la desert. Clătitele erau ornate cu nişte grămezi de frişcă artificială şi cu un sos verde care avea gust de şampon. Calcanul meu era mort demult, mirosea a mercaptan, am avut ghinionul să nimeresc şi o bucată plină de oase, prăjită până la epuizare şi – pot să spun fără ezitare – chiar periculoasă pentru sănătate. M-am gândit că poate car-

62 | romanian WINE art | septembrie 2009

tofii o să salveze o parte din dezastru, dar nu! Erau complet „natur“, adică nefierţi şi imposibil de consumat. N-am mâncat, am plătit şi am zis bogdaproste că am scăpat cu viaţă!

Peşte cât vrei în Marea Neagră Eu am fost întotdeauna fascinat de peşte, de pescuit, de gătit şi, mai ales, de mâncat peşte. Aşa că, având cortul instalat în apropierea unor pescari care aveau cartierul general chiar lângă „furnalele“ de care am vorbit, m-am gândit să profit şi să le fac o vizita în dimineaţa următoare, când se întorc bărcile cu captura pe care marea a lăsat să-i fie smulsă. În dimineaţa următoare, la ora 7.00, eram prezent lângă o barcă ce tocmai

acostase şi care, spre surprinderea mea de semi-ecologist aproape convins că în Marea Neagra există orice în afară de peşte, era încărcată cu cel puţin 200 kg de „marfă“, în principal stavrid, dar şi multe alte specii pe care nu prea le cunoşteam: barbun, zărgan, limba de mare (cu ocazia asta am aflat că exista şi în Marea Neagră) etc. Am intrat în vorba cu un pescar bătrân, slab şi bărbos, dar foarte jovial, şi l-am întrebat ce o să facă cu atâta peşte, mă temeam că n-are cine sa-l cumpere şi o să fie irosită cine ştie cum acea frumuseţe de captură. Mi-a răspuns liniştit că nu e nici o problemă, arătându-mi un şir de persoane care se aşezaseră deja la o masă din apropierea „furnalelor“, în aşteptarea peştelui proaspăt. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 63

Minimum zece castroane Cea mai mare parte se vindea direct, iar câteva lăzi erau păstrate pentru ceea ce bătrânul pescar a numit cârciumă şi pentru care lucrau „furnalele“ de care ne amuzasem noi. Pescarii îl cărau în lăzi până la o masa şi aici era vândut direct către oricine era interesat. Nu exista cântar, ci doar un castron convertit ad-hoc în instrument de măsură de mare exactitate – un castron, un kilogram. N-am văzut pe nimeni să comande mai puţin de zece castroane. Aşa m-am convins că la singurul loc din Vama Veche unde se poate manca peşte proaspăt este cârciuma care nu ne spusese nimic la început. Iam povestit şi Ralucăi şi neam hotărât ca în aceeaşi zi să mergem să luam prânzul acolo. Şi asta chiar a fost o idee bună!

Toate locurile erau ocupate Am găsit o mică terasă acoperită cu stuf, aşezată de o parte şi de alta a unui drumeag de pământ pe care mai treceau uneori maşini. Aceasta terasă are ataşată o încăpere, unde există un fel de bucătărie/spălătorie. Toaletă nu am văzut. Sunt sigur că nu se auzise de HACCP pe o raza de cel puţin 40 Km dar, la ora 12.30, toate locurile erau ocupate. Veniseră să ia masa acolo şi câţiva turişti cazaţi la Neptun care, după ce le-au comunicat prietenilor rămaşi la hotel încântarea fata de felurile mâncate, au primit ordin să le ia şi lor câte o porţie la pachet.

Şi ce dacă n-aveau meniu? A venit să ne ia comanda o doamna foarte draguţă şi amabilă. Am întrebat dacă exista meniu. Nu exista! Nea spus doamna, din memorie, tot ce aveau disponibil în ziua aceea: borş de peşte, peşte fript - vreo 10 specii, www.artevino.ro

toate pregătite în acelaşi mod - şi salată de icre. Ca băuturi aveau apă, bere şi nectar bulgăresc – acesta mi-a marcat copilăria, aşa că am comandat o sticla fără să clipesc. Vin n-am văzut să aibă şi nici doamna nu ne-a spus nimic. Oricum nu puteam să comand, pentru că am şi plecat spre Bucureşti, după masa. Am comandat o salata de icre şi câte un borş de peşte. Apoi Raluca a preferat hanos, iar eu calcan. Salata de icre, cu ceapa servită alături, arăta foarte bine, avea o consistenţă plăcută şi nu era prea sărată – cum se cam întâmplă de obicei. Poate că dacă ar fi conţinut ulei de măsline în loc de floarea soarelui ar fi fost şi mai bună. Oricum, mi-a plăcut şi am mâncat-o toată. Borşul de peşte era ceva gen bouillabaise, deşi e clar că nu avea nici o legătură. Conţinea însă o cantitate foarte mare de peşte, din diferite specii, şi alături – într-un bol – ni se adusese şi un sos picant care se potrivea de minune. Foarte bună.

Asta, da, gastronomie dobrogeană! Peştele fript a fost cheia de boltă, gătit absolut impecabil, atât cât trebuie astfel încât să rămână suculent, dar fără să fie crud. Peştele era asezonat cu legume fripte şi mujdei de usturoi. Porţiile erau foarte mari, Raluca a mai luat şi la pachet, dar pentru mine încă nu s-a inventat o porţie prea mare, deşi calcanul pe care l-am primit avea 650 g l-am „ras“ tot! Avea carnea atât de albă, de fragedă şi de gustoasă că nu i-am dat nici o şansă de scăpare. Ne-a părut rău că trebuia să plecam în câteva minute. Am decis totuşi să mai facem un drum până la Vama Veche doar pentru a mai mânca o data în cârciumioara fără nume, mai ales că nota de plata a fost chiar mai mică decât ne aş-

teptam. Am întrebat de nume, de o carte de vizită, de program. Nu există aşa ceva! Doamna a fost foarte amabilă şi ne-a dat numărul de telefon al administratorului. O să-l folosim cu siguranţă! În comparaţie cu „restaurantul“ (îl pun între ghilimele pentru că restaurant consonează cu revigorare, pe când eu am plecat de acolo livid!) Corsarul, aceasta cârciumioară fără nume este o minune a gastronomiei tradiţionale din Dobrogea!

Iată deci că se poate manca foarte bine în locuri unde nici nu te aştepţi, iar în asazisele restaurante consacrate, sau în unele dintre ele, ai mari şanse să ingurgitezi fel de fel de mortăciuni şi cadavre de animale şi peşti în descompunere la preţuri de delicatese rarisime. m

Many times one can eat better and more authentic in small restaurants than in more pretensions once. A report to Vama Veche

septembrie 2009 | romanian WINE art | 63


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 64

România cu gust

La Ginger, gustul bun se întâlneşte cu bunul gust Restaurantul „Ginger“, o seară ca oricare alta, petrecută în compania unor amici amatori de o masă şi un vin bun, la un preţ rezonabil, dar cu o servire de clasă, cam aşa ar putea fi descrisă în puţine cuvinte o cină petrecută la acest foarte bun restaurant. Odată ce te-ai aşezat la masă şi ai comandat, lucrurile se schimbă, în această locaţie, faţă de cele cu care eşti obişnuit. Şi, din fericire, se schimbă în bine. Chiar unul dintre proprietari se prezintă şi face o scurtă trecere în revistă a preparatelor comandate, sfătuind clientul şi despre vinurile care se asezonează la menul în pregătire deja (pagina din dreapta, foto sus). De menţionat că, deşi ambii propietari au studii superioare, au urmat şi cursuri de bucătărie, de somelărie şi au chiar masteratul în marketing de vin. O adevărată pasiune pentru cei doi. Lista de vinuri este absolut impresionantă: cele peste 280 de soiuri, dar şi vinul casei selecţionat de proprietari, te trimit cu gândul la un restaurant cu stele Michelin. Vă mărturisesc faptul că am rămas impresionat de vinuri, de prezentarea lor, dar mai ales de faptul că am fost invitat să văd spaţiul de depozitare al vinurilor. De apreciat eforturile făcute de către cei doi pasionaţi de bucătărie şi de vinuri pentru crearea şi adaptarea unui spaţiu special pentru depozitare, cu temperatură şi umiditate controlată. Şi nu m-au impresionat doar în acest sens. Ci şi prin mult, foarte mult bun gust. Experienţa externă, pasiunea, pregătirea profesională şi entuziasmul cu care au plecat la un drum greu de ... „asfaltat“ în România iau ambiţionat şi mai mult pentru realizarea unui obiectiv, în teorie simplu, dar care în alte locaţii lasă mult de dorit: promovarea, pe lângă „gustul bun“ şi al „bunului gust“. Şi este cât de poate de îmbucurător că numărul celor pasionaţi şi de acest aspect este din ce în ce mai mare.

Din beci, am avut deosebita plăcere şi, pot spune, onoare, de a fi invitat şi la o vizită în bucătărie, neanunţată, unde tocmai se pregăteau felurile de mâncare pentru noi (foto dreapta). Am întrebat de ce se folosesc, pentru 4 persoane, 4 tigăi? Aşa am aflat că fiecare persoană are o porţie şi un gramaj bine stabilit, deci fiecare trebuie să beneficieze de tot ceea ce există în menu, dar şi pentru a da posibilitatea fructelor de mare (comandasem paste cu fructe de mare) să fie pregătite lejer, cu calm, fiecare fiind „rotită“ când trebuie şi coaptă cât trebuie. Am cerut permisiunea şi am făcut şi câteva fotografii, după care am urcat în salon. Alesesem o masă în cel de fumători, dar nu am simţit deloc miros de fum, instalaţiile (deloc ieftine!) făcându-şi, pe deplin, datoria. Pastele cu fructe de mare, excelente (pagina din dreapta, foto mijloc), file-ul de peşte (pagina din dreapta, foto jos), preparat fără cusur, vinurile de excepţie şi servirea fară reproş ne-au hotărât să ne reîntâlnim cât mai curând ca să petrecem în acelaşi loc o seară ca aceasta de care vă povestesc. Felicitări acestor doi „pionieri“, care ne-au încântat seara şi ne-au demonstrat că şi în România există potenţial pentru asemenea activităţi, dacă sunt făcute cu suflet, cu pasiune, dacă te pregăteşti pentru ele şi dacă aplici tot ceea ce ai acumulat, fie din experienţa externă, fie încercând să faci ceea ce la noi nu se face: să pui umărul, mai întâi tu ca patron, să-i educi pe cei cu care colaborezi şi, abia apoi, să aştepţi rezultatele. Şi acestea vor apărea, chiar dacă nu în primele zile; dar timpul, constanţa şi respectul faţă de meserie şi faţă de client îşi vor spune cuvântul. m Absolute flawless prepared foods, exceptional wines and irreproachable services are placing Ginger restaurant among the most pleasant restaurants in Bucharest.

64 | romanian WINE art | septembrie 2009


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:26 Page 65

www.artevino.ro

septembrie 2009 | romanian WINE art | 65


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 66

interviu

Vinul este simbolul nostru de pe Interviu cu domnul Sergio Faleschini, administrator şi coacţionar al firmei Vinarte Costel CAINAMISIR

S-a născut la 19 iulie 1943 în Craiova, ambii părinţi fiind italieni emigraţi în România în căutare de lucru. Erau vremurile de glorie ale economiei româneşti, când petrolul mioritic domina piaţa europeană iar un leu echivala cu un dolar american. Tânăra familie se stabileşte în anul 1936 în Craiova, aici fiind deja o importantă comunitate de italieni. A finalizat studiile la A.S.E. Bucureşti şi este şi licenţiat în drept. În perioada comunistă şi-a făcut ucenicia ca angajat al statului român, răspunzând de o parte din comerţul exterior cu produse agro-alimentare. Numele său este Sergio Faleschini şi este administrator şi coacţionar al firmei Vinarte, un important producător de vinuri din România. În plină criză, a acceptat un scurt interviu pentru cititorii revistei noastre, pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează.

In the interview, Sergio Faleschini refers to his professional career, to the risks and benefits of investing in Romanian agriculture and to the state's role in supporting Romanian wines

Domnule Faleschini, sunteţi român sau italian? Sunt român. Am trăit împreună cu familia în România până în anul 1966, când am terminat Facultatea de Comerţ Exterior la A.S.E. Bucureşti. În această perioadă părinţii au locuit şi au muncit în Craiova, ca şi cetăţeni italieni. După terminarea facultăţii am fost repartizat la Prodexport, o întreprindere de stat care controla o parte din comerţul exterior al României şi care exporta printre altele şi vin. Apoi, în anul 1973 am absolvit şi Facultatea de Drept Bucureşti. În anul 1986 am fost trimis de Ministerul Comerţului Exterior în Franţa, unde am fost director general la o societate mixtă românofranceză: FARO. Mai exact, făceam comerţ cu cereale, carne, vin şi alte produse agro-alimentare. Regretaţi că aţi ales să investiţi în viticultura românească? Întrebarea e uşoară. Răspunsul e mai greu. Nu pot spune că regret, dar au fost perioade când am avut unele îndoieli. Eu am avut marele avantaj că, datorită profesiei cunoşteam foarte bine viticultura românească, şi cu bune, şi cu rele. Deşi după revoluţie am locuit mai mult în Franţa, aveam prieteni din sector cu care ţineam legătura. Deci, ştiam adevărul. Ştiam spre exemplu

Eu am avut marele avantaj că, datorită profesiei cunoşteam foarte bine viticultura românească, şi cu bune, şi cu rele.

66 | romanian WINE art | septembrie 2009

Butoaiele cu vin apar des pe Columna lui Traian că ţara e plină de HPD-uri, dar cunoşteam şi adevăratul potenţial al viticulturii româneşti. Aşa că nu am investit chiar la întâmplare.

Piaţa externă, soluţia ieşirii din criză Vă afectează actuala criză? Personal consider că România nu a intrat încă în criză, deoarece nu sunt pierderi masive ale locurilor de muncă. Dar recesiunea economică ne afectează pe toţi, direct sau indirect. Poate nu în aceeaşi măsură ca pe micii producători individuali, care pot avea un sistem propriu de distribuţie. Avem o producţie de 2 milioane sticle anual, ceea ce nu ne permite eliminarea distribuitorilor. La marile magazine şi la restaurantele de lux avem încheiate contracte directe, dar deocamdată nu putem elimina intermediarii în totalitate. Noi producem vinuri de calitate şi de aceea şi preţul este unul ceva mai mare, iar consumatorul „de criză“ tinde să-şi îndrepte atenţia spre vinuri mai ieftine. Pe piaţa internă am observat că se întâmplă din ce în ce mai frecvent întârzieri ale plăţilor. Simţim că partenerii noştri au probleme. Soluţia ar fi reorientarea spre alte pieţe, unde vinurile româneşti sunt competitive

Azi în Franţa, în noul context european cu România ca ţară membră U.E. nici un restaurant care se respectă nu îşi mai permite să nu aibă măcar un vin românesc în ceea ce priveşte raportul preţ-calitate. Spre exemplu, azi în Franţa, în noul context european cu România ca ţară membră U.E. nici un restaurant care se respectă nu îşi mai permite să nu aibă măcar un vin românesc. Acest lucru mă ajută să pătrund acolo şi să concurez vinurile tradiţionale europene. De aceea noi încercăm să ne îndreptăm atenţia spre export. Încercăm să creştem ponderea de vinuri autohtone pe piaţa europeană. La cât se ridică investiţiile firmei Vinarte? Am împlinit aproape 11 ani de prezenţă pe piaţa românească. Firma mea a investit până acum aproximativ 5 milioane de euro în domeniul agricol. În plus, am absorbit din 2005 până acum aproximativ 1,3 milioane euro din fondurile europene, pe care le-am canalizat spre replantări. Practic, am investit în vinurile pe care le vom produce peste 10 ani. Cele mai mari www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 67

interviu

columna lui Traian greutăţi le-am întâmpinat la derularea finanţării, deoarece trebuie să începi cu banii tăi iar asta e foarte greu. Totuşi fondurile europene au reprezentat pentru noi un balon de oxigen, altfel nu am fi reuşit performanţele actuale. În schimb, întârzierea plăţii subvenţiilor de către APIA a reprezentat o problemă, mai ales că între timp cursul valutar a crescut substanţial.

Prezentare franceză, cutume dâmboviţene Ce ar mai fi de făcut pentru vinul românesc? Vinul este un veritabil potenţial pentru România şi mai ales pentru turism. Să nu uităm că este simbolul nostru de pe columna lui Traian. De aceea sprijinul statului este decisiv mai ales în refacerea imaginii acestuia pe piaţa mondială. Ca producător am primit ceva sprijin prin subvenţionarea unor standuri la târgurile şi concursurile internaţionale, dar acest lucru nu e suficient. Vă dau un exemplu. Anul trecut, mai exact pe data de 29 noiembrie, a fost organizată de către Ambasada română de la Paris, o prezentare de vinuri cu ocazia zilei naţionale. Dintre producătorii care şi-au prezentat în mod direct produsele am fost doar eu şi domnul baron Kripp, de la Domeniile Ştirbey. Pentru ceilalţi producători, ministerul a pus la dispoziţie transportul, dar nu şi personal specializat pentru prezentarea acestora. Am asistat chiar la o situaţie hilară. Unul din chelnerii francezi a fost pus să prezinte vinurile româneşti, acesta neavând nici cele mai elementare cunoştinţe despre caracteristicile acestora. Speriat, a venit la noi şi ne-a www.artevino.ro

rugat să îl ajutăm. Aşa ceva nu este nici normal şi nici firesc, mai ales că pentru aducerea din ţară a unui somelier sau a unui oenolog nu era necesar un efort bănesc extraordinar. Cred că misiunile diplomatice pot juca un rol important în promovarea vinurilor româneşti, prin organizarea unor serate şi a unor întâlniri cu oamenii de afaceri din străinătate, cu condiţia ca acestea să fie făcute într-un mod profesionist. m


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 68

vinoteca

Trei vinuri de excepţie de poggia al Vento Brunello di Montalcino riserva 2001 Acest Brunello din pe drept lăudatul an 2001 a strălucit la degustare. Chiar dacă a avut o concurenţă puternică, fiindcă au fost multe alte Brunello foarte reuşite de aceeaşi vârstă, cel produs de Col d'Orcia a fost cu o treaptă deasupra tuturor. Reprezentative pentru el sunt aromele bogate, pământoase şi afumate de fructe negre, dar mai ales lungimea şi complexitatea au fost caracteristicile care ne-au impresionat. Un vin de păstrat, cu tanini supli şi copţi, nu verzi şi tari, care sugerează o evoluţie splendidă, mai ales datorită unui echilibru remarcabil. În catalogul meu personal, acest vin primeşte cel mai înalt calificativ, WB (de la „would buy“, aş vrea să-l cumpăr)

Cine este Robert Parker? Marius CRISTIAN pronunţat întotdeauna îmRobert M. Parker, Jr., probabil cel mai influent critic de vin din lume, s-a născut pe 23 iulie 1947 la Baltimore, Maryland (SUA) şi-a cucerit celebritatea prin publicarea unor ghiduri de vin în care îşi comentează degustările. Detractorii săi îi reproşează că, prin activitatea sa, contribuie la uniformizarea planetară a vinului (Parkerizarea), impunând criterii de calitate precum utilizarea cvasi-sistematică a butoaielor noi, pentru a da o notă vanilată vinurilor, sau folosirea micro-oxigenării pentru a rotunji mai rapid taninurile. Documentarul Mondovino, realizat de regizorul american Jonathan Nossiter, este realizat în acest sens. Dar până şi criticii săi cei mai acerbi recunosc că s-a

potriva practicilor susceptibile să denatureze vinurile, precum acidificarea sau filtrarea marilor vinuri (a numit chiar filtrarea excesivă „emasculare a vinului“). A militat intotdeauna pentru recolte scăzute, care permit o mai bună concentrare a aromelor, şi nu a ezitat să critice vinuri celebre, considerându-le prea lejere, sau să promoveze podgorii mai puţin cunoscute, dar cu produse de înaltă calitate. Printre inovaţiile pe care le-a adus meseriei de degustător se numără: v necesitatea independenţei degustătorului în raporturile cu producătorii sau comercianţii v perfecţionarea degustării „à l'aveugle“ v sistemul de notare cu 100 de puncte maximum posibile

68 | romanian WINE art | septembrie 2009

Brunello di Montalcino Riserva Poggia al Vento 2001 este splendid, cu arome succesive de mentol, lemn dulce, condimente dulci, piele şi prune, care se amestecă toate într-un Brunello perfect echilibrat. După cum se prezintă va fi bun de băut mulţi ani de-acum încolo, chiar dacă taninii par mai rezistenţi decât fructul. În acelaşi timp, este de admirat nota finală impecabilă, lungă, care imploră o a doua degustare. http://www.erobertparker.com

Michael APSTEIN

Influenţa sa este atât de mare încât a determinat deja unii producători să-şi modifice stilul de) elaborare al vinurilor, trecând peste specificul zonei şi tradiţie. În plus, o notă bună din partea sa determină aproape întotdeauna creşterea preţului şi vânzarea tuturor sticlelor cu vinul respectiv, mai ales pe piaţa americană. Pentru activitatea sa remarcabilă, a primit în 1993, din partea lui François Mitterand, titlul de Chevalier de l'Ordre National du Mérite. În 1999, Jacques Chirac l-a decorat cu titlul de Chevalier de l'Ordre de la Légion d'honneur, iar în 2005 acelaşi preşedinte francez l-a ridicat în gradul de Officier de la Légion d'honneur. Dincolo de Alpi, în Italia, preşedintele Carlo Azeglio Ciampi şi premierul Silvio Berlus-

coni l-au făcut, în 2002, Commendatore dell’Ordine al merito della Repubblica italiana. Demn de menţionat este faptul că Parker este primul critic de vin care a primit distincţii atât de înalte în cele două ţări. m www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 69

la Col d’Orcia

Brunello di Montalcino 2004 Brunello di Montalcino 2004 are o claritate, eleganţă şi precizie absolut splendide. De corpolenţă medie, vinul aduce cu el arome de cireşe coapte, mentă, minerale, tutun şi lemn dulce, într-o armonie bine structurată. Este un vin al graţiei, purităţii şi echilibrului perfect Francesco Marone Cinzano, proprietarul, face vinuri puternice, de o calitate deja tradiţională, din viile sale întinse la sud de Montalcino.

rosso di Montalcino 2006 Rosso di Montalcino 2006 al celor de la Col d'Orcia este un vin roşu proaspăt, bogat în alcool, cu arome reuşite de fructe roşii coapte şi cu o personalitate accesibilă www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 70

vin şi istorie

Brăila sub domnia şampaniei „Meunier“ dr. Ing. Gabriel LEȚ dr. Ing. Cătălin GALAN O informaţie primită recent, incitantă prin ineditul ei, mi-a întărit o convingere şi anume : încă mai avem multe de „descoperit“ din parfumul vremurilor demult apuse. Chiar dacă în aceste zile împlinesc nu mai puţin de trei decenii de profesiune în breasla horticolă, recunosc că subiectul e o noutate chiar şi pentru mine. Autorul moral al acesteia este reputatul oenolog Dr. Ion Puşcă. Într-un expozeu dedicat şampaniei, domnia sa preciza: „Pe teritoriul României au luat fiinţă societăţi de preparare a vinurilor spumante mai întâi în oraşele Timişoara (1862), Cluj (1870), Azuga (1880), Brăila (1884) şi Bucureşti (1913) …“ . Faptul că oraşul Brăila era nominalizat ca al patrulea centru pentru producerea vinurilor spumante, chiar înaintea capitalei, a reprezentat o mare surpriză. Rămâneau totuşi câteva întrebări : cine a fost producătorul, ce marca producea şi mai ales, ce l-a determinat sa aleagă oraşul Brăila?

70 | romanian WINE art | septembrie 2009

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 71

vin şi istorie Brăila – oraş cosmopolit După trei sute de ani de ocupaţie otomană, cetatea cea mai dorită de turcii de la Dunăre devine în anul 1829 urbea cea mai înfloritoare a Munteniei, fiind declarată la 12 ianuarie 1836 „Porto-Franco“. Aceasta titulatură, menţionată în buletinele maritime internaţionale ale vremii, oferea comercianţilor şi armatorilor posibilitatea de a depozita în portul dunărean orice fel de mărfuri fără a se cere de către autorităţi vamă sau alte taxe, excepţie făcând doar tutunul, vinul şi rachiul. Acest lucru a făcut ca, în scurt timp, viaţa economică a oraşului să aibă o dezvoltare fără precedent. Deşi portul Brăilei era recunoscut în Europa ca un port cerealier, creşterea economică a influenţat şi dezvoltarea altor sectoare de activitate. Astfel, în anul 1837 erau înregistrate nu mai puţin de 25 corporaţii profesionale (bresle) dintre care cele ale dogarilor, vinarilor şi grădinarilor figurau la loc de cinste. În plus, la Brăila funcţionau viceconsulatele Austriei, Greciei, Rusiei, Angliei şi Piemontului. Dintr-un document al vremii reiese că englezul C.B. Eliott, prin Biroul consulatului britanic din Brăila, şi-a înlesnit transportul de doage pentru butoaie şi unele partizi de vinuri din podgoriile moldoveneşti Călătorii sosiţi în portul brăilean erau transportaţi cu „trăsura braşoveană cu coviltir“ pentru şase persoane, putând citi o gazetă în limba italiană („Mercurro giornale di comercio“) şi un jurnal politic, literar, ştiinţific şi filologic în limba franceza („L’Eclaireur“).

Coniac, mastică, rom, trandafir, zmeară, duzică, şliboviţă şi alte „băuturi pentru muncitori“ Deşi Brăila nu a fost niciodată un „ţinut“ tipic podgoriilor de elita, din documentele vremii reiese faptul că aici se desfăşura o intensa activitate legata de transportul, producerea şi comercializarea alcoolului şi a derivatelor acestuia. Astfel, la Brăila funcţiona „Fabrica de bere Müller Rudolf“ (1872)“, „Casa de vinuri Abramovici“ (1893), „Distileria franceză Rosam“ (1893) şi numeroase „fabrici de spirt“. Dintre proprietarii numeroaselor distilerii pentru producerea de băuturi spirtoase menţionăm pe izraelitul Ivanciu Lasarovici (1856), grecul Panait Shina (1857), turcul Hagi Costea (1858) şi romanul Nicolau Trifu (1862). www.artevino.ro

O fotografie a Brăilei din vremea în care oraşul dunărean producea o şampanie care câştiga premii la concursurile internaţionale Acestea, pentru a funcţiona profitabil, aveau nevoie de cantităţi considerabile de materie primă reprezentata de borhoturi de fructe şi tescovină de struguri, fapt ce a dus la înfiinţarea în jurul Brăilei a importante plantaţii de pomi şi vie. Dealtfel, într-o adresa către autorităţi, datată octombrie 1852, „Departamentul pricinilor“ stabilea reguli clare în vederea „concesionarii cotăritului buţilor de vinuri şi rachiuri“, în caz contrar apelându-se la sechestre şi falimente. Deosebit de pitoreşti erau micile hanuri, birturile, cârciumioarele şi restaurantele din port, unde, alături de vinurile moldoveneşti şi dobrogene se serveau coniacuri, lichioruri, mastica, rom, trandafir, bitter, vişinată, zmeară, duzică, secărică, şliboviţă etc. În anul 1913 erau înregistraţi 43 de „breslaşi“, 30 de restaurante, 142 de mici cârciumioare, 22 depozite de vinuri şi 10 ateliere de confecţionat butoaie şi doage.

Înapoi la origini În urma „investigaţiilor“ migăloase efectuate în arhivele brăilene am descoperit câteva surse documentare de necontestat : m Almanahul „Anuarul Brăilei“ (1913) ce prezintă câteva anunţuri deosebit de sugestive prin care anumite societăţi comerciale puneau în vânzare „Champagne Pommery“, „Greno-Carte Blanche“ şi „Drapeau Americain“. m Almanahul „Monitorul Brăilei“ (1924) care, la pagina 103, prezintă „şampania Meunier“ ca fiind premiata la Paris în anul 1900 şi Bucureşti în anul 1906, cu medalia de argint, respectiv aur. Societatea în comandită „Meunier“, cu sediul pe strada Cetăţii, nr. 29-31,

Brăila, s-a înfiinţat oficial în 22 februarie 1916, acţionari fiind industriaşul Iacob Keinirich Trost şi doctorul în chimie industrială Heinrich W. Reiss, ambii de religie mozaică. Ulterior aceasta a devenit „Societatea Meunier & Co – sucursala W. Reiss“ cu sediul pe str. Împărat Traian, nr. 4, fiind înregistrată la Tribunalul Brăila cu nr. 1022/1924 şi având o filială în Bucureşti pe şoseaua Vergului, nr. 2, iar pivniţele pe strada Plevnei în Brăila Prin Decretul regal nr. 138/18 aprilie 1925 este nominalizata ca unic furnizor al Curţii Regale de vinuri spumoase şi spumante, marca Meunier şi Reiss. De altfel, un certificat al Direcţiei Generale a Monopolului alcoolului din Bucureşti la 26 februarie 1941 atesta că firma brăileană „Meunier“ „…a fabricat doar vinuri şampanizate, respectând legislaţia“. Societatea a fost dizolvată şi lichidată la 19 ianuarie 1948.

* * * Aceasta este povestea vremurilor demult apuse pe care Brăila le-a trăit în răstimpul a doua jumătăţi de secol sub domnia şampaniei „Meunier“ (1884-1948). Avântul economic, social şi cultural ce a marcat oraşul la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX avea sa fie brusc curmat de era comunista, în care, şampania de bea de clasa muncitoare prin reprezentanţii săi. m

A little known story of how champagne was made in Braila since 1884, by the company Meunier, who arrived in 1925, being the sole supplier of the Royal Court for sparkling wines and champagne.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 71


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 72

vin şi istorie

Poveste de altădată Jean JURUBIȚĂ, Cătălin GALAN

Puţini dintre noi cunosc faptul că în istoria României au existat şi perioade mai puţin nefaste, când muncitorii din vest preferau să emigreze aici datorită câştigurilor consistente. Este şi cazul maistrului oenolog Frantz Eberhard, un profesionist desăvârşit, ce a ales să lucreze şi să moară în România.

Frantz Eberhard, oenologul personal al prinţului Ştirbei Frantz a terminat în 1910 şcoala de maiştri enologi la Wiesbaden, Germania. Ca tânăr enolog s-a angajat la un magazin de vinuri din Elveţia ce comercializa şi îmbutelia vinuri la sticle lucrate manual, ceea ce reprezenta o premieră la acea vreme. A venit în România la insistenţele prinţului Ştirbei, fiind enologul personal al prinţului. Odată cu participarea României la primul război mondial, Frantz a fost expulzat din ţară, fiind mobilizat de autorităţile militare germane şi repartizat ca marinar pe un vas de război ce aproviziona corpul de armate germane staţionate în Bulgaria. După bătălia de la Turtucaia, vasul lui Frantz a început să facă curse regulate de aprovizionare cu materiale de război pe ruta Constanţa-Istanbul. După 1918, Frantz Eberhard se căsătoreşte la Constanţa, cere cetăţenie română şi se angajează ca maistru la fabrica de şampanie Mott.

Dragoste tovărăşească După 23 august 1944, preferă să rămână în România şi se înscrie în partidul comunist, devenind printre primii activişti de la Zarea. De altfel aşa a şi scăpat de expulzare, deoarece ruşii trimiteau în Siberia cetăţenii de origine germană sub acuzaţia de colaborare cu duşmanul nazist. Criticat într-o şedinţă de partid că ar fi pălmuit un muncitor pe vremea regimului burghezo-moşieresc, neamţul ar fi replicat: „Da, este adevărat, dar a fost spre

72 | romanian WINE art | septembrie 2009

binele său, altfel patronul l-ar fi dat afară. În plus, ce mai contează o palmă între tovarăşi, dacă a fost dată din dragoste tovărăşească ?“ În anul 1956, neamţul de la Zarea avea tot timpul sub birou o „baterie“ de vin formată din 8-10 sticle, pe care le consuma pe parcursul unei zile de lucru, fără să fie beat nici o clipă. Erau vremurile când şampania românească produsă la Zarea, atunci aveam voie să îi spunem şampanie, ajungea până la Vladivostok. De multe ori, după câteva săptămâni de tranport cu trenul prin Siberia, şampania ajun-

gea la destinaţie cu un calup de gheaţă format în sticlă. Ruşii desfăceau sticla şi îndoiau şampania cu vodcă, având şi gheaţă românească la acelaşi preţ. Frantz Eberhard era un tehnolog şi un profesionist de înaltă clasă căruia îi sunt recunoscătoare multe generaţii de lucrători şi ingineri.

Frantz Eberhard's life story; arrived in Romania as oenologist of Prince Stirbey, first expelled, then returned and remained here, even after the Communists came, as a technician at Zarea www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 73

Aceste vinuri le găsiţi la SalonuldeVinuriA&V şi în reţeaua HORECA, la cei care se aprovizionează de la Arte&Vino

Aceste vinuri le găsiţi la SalonuldeVinuriA&V si la reteaua HORECA care se aprovizionează de la Arte&Vino

Aceste vinuri le găsiţi la SalonuldeVinuriA&V si la reteaua HORECA care se aprovizionează de la Arte&Vino

Aceste vinuri le găsiţi la SalonuldeVinuriA&V si la reteaua HORECA care se aprovizionează de la Arte&Vino


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 74

biblioteca

Înnoiri pe traseul continuităţii Acad. Valeriu D. COTEA Dr. ing. Constantin Croitoru, Cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Alimentare (I.C.A.) şi Director promovare, dezvoltare, cercetare la societatea SODINAL, a publicat anul acesta, 2009, la editura AGIR, un impunător volum, de 1050 pagini, reprezentând un nou şi valoros tratat de oenologie.

O noutate pentru literatura română de specialitate De pe coperta a patra a volumului aflăm deja entuziaste şi elogioase aprecieri ale profesorului dr. Viorel Stoian, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, eminent exponent al ştiinţei oenologice româneşti şi nu numai (care consideră cartea „Un tratat al noutăţilor. Un mijloc «grupat» de informare cu tot ce este de strictă actualitate în ştiinţa şi practica oenologică – deci exact ceea ce era necesar acum şi nu mai târziu“), precum şi ale profesorului dr. Gheorghe Mencinicopschi, Director general al I.C.A., care crede că volumul „reprezintă o noutate pentru literatura română de specialitate“.

Primul pas spre un Tratat de ştiinţă şi inginerie oenologică Mai mult, aş menţiona ca perspectivă că, de facto, actualul volum Produse de elaborare şi maturare a vinurilor face parte – citez din prefaţa lucrării – din

tematica Produse şi tehnologii de elaborare, maturare, stabilizare şi îmbuteliere a vinurilor care, adăugată la cele încă şase tematici proiectate, vor constitui un Tratat de ştiinţă şi inginerie oenologică ce se va materializa, probabil, în vreo 10-15 volume, la alcătuirea cărora autorul, Constantin Croitoru, invită să colaboreze competenţe „care slujesc oenologia românească“. Dacă un specialist se recomandă prin lucrările sale, atunci cred că sunt îndreptăţit să afirm că îl ştiu pe Constantin Croitoru de când am avut prilejul sa-i citesc cartea Reducerea acidităţii musturilor. Metode şi procedee fizice, fizico-chimice, chimice şi biologice (Editura AGIR, Bucureşti, 2005). Lectura acesteia mi-a relevat posibilităţile autorului de-a contribui la ameliorarea modalităţilor realizării unui vin de calitate superioară, vădindu-se astfel, încă de atunci, prin volumul informaţional şi ştiinţa folosirii acestuia, o autoritate în devenire a oenologiei româneşti.

Autorul îşi dobândeşte legitimitatea de expert Cu această a doua sa carte, care relevă posibilităţi superioare de cuprindere a domeniului, de contextualizare a ideilor, Constantin Croitoru depăşeşte elita oenologilor în creştere, dobândind legitimitatea de expert. Am apreciat deopotrivă imensa informaţie, ca şi capacitatea autorului de a o integra creativ. Cine ştie unde îşi desfăşoară activitatea Constantin Croitoru (I.C.A. şi SODINAL) ştie că această carte îl motivează integral, îndrituindu-i excelenţa în oenologie pentru Produse de elaborare şi maturare a vinurilor.

74 | romanian WINE art | septembrie 2009

Având o experienţă profesională de peste 25 de ani, folosind o informaţie bibliografică adusă foarte aproape de imediat, stăpânind bine reglementările europene şi recomandările internaţionale şi valorificând inteligent realizările societăţii SODINAL, autorul reuşeşte să imprime cărţii o marcă originală ca aprofundare şi perspectivă.

Cartea impresionează prin densitatea informaţiei Surprinsă şi comentată în toată complexitatea sa, problematica produselor şi practicilor oenologice, abordată în partea I, impresionantă prin densitatea informaţională activă, devine cu atât mai interesantă cu cât înaintezi în lectură. În partea a II-a, unde se prezintă detaliat produsele utilizate în oenologie (preparate enzimatice, levuri selecţionate şi bacterii malolactice) autorul, respectând exactitatea ştiinţifică, lărgeşte totodată câmpul investigaţiei, abordând şi analizând, printre altele, şi incidenţa lor asupra însuşirilor olfacto-gustative ale vinului, reliefând utilitatea reală a acestor produse în practica vinicolă. În partea a III-a, unde sunt prezentate principalele produse pentru optimizarea fermentaţiilor alcoolică şi malolactică, reţin atenţia mai ales punctele de vedere ale autorului, susţinute articulat şi elocvent.

Lucrarea surprinde esenţialul În partea a IV-a a cărţii, intitulată „Produse naturale şi de origine biologică destinate maturării şi protejării vinurilor“, ne întâmpină noi surprize ce reţin atenţia tocmai prin faptul că autorul a ştiut să surprindă esenţialul şi să-l

comunice celor interesaţi, fără a exclude pe viitor posibilitatea ameliorării soluţiilor propuse.

Fiecare text este filtrat sever Impresionează de asemenea omogenitatea redactării celor patru părţi ce includ cele 12 capitole, precum şi claritatea şi temeinicia demonstraţiilor, prilej cu care fiecare afirmaţie este pusă în relaţie cu ideile unor oenologi importanţi ai lumii contemporane. Exprimându-ne în limbajul nostru, se poate spune că fiecare text este filtrat sever.

Un excelent îndreptar pentru toţi cei interesaţi Cu o pană sprintenă, într-o frază fluentă, cartea lui Constantin Croitoru se adresează, în primul rând, specialiştilor, dar este deopotrivă utilă şi studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, constituind totodată un excelent îndreptar pentru toţi cei cu adevărat interesaţi să producă vinuri la dimensiunea potenţialului natural al podgoriilor şi soiurilor. Calităţile reliefate sunt tot atâtea solide argumente pentru ca prezentul volum să se înscrie în rândul majorelor opere reprezentative şi angajante, de largă respiraţie ale literaturii noastre oenologice. Transmit autorului cordiale felicitări pentru dimensiunea gândirii sale, pentru pasiunea şi rigoarea muncii, pentru bucuria căutărilor şi împlinirilor. m Presentation of paper: Science and oenological engineering textbook. Products for the development and maturation of wines, new to the Romanian literature specialist. www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:27 Page 75

biblioteca

„Cartea (...) reprezintă o noutate pentru literatura româna (...) de specialitate şi evidenţiază experienţa vastă a autorului în domeniul problematicii abordate. (...) Nu este nici un tratat de nutriţie şi nici de microbiologie sau biochimie, ci este pur şi simplu un manual cu caracter aplicativ foarte pronunţat despre www.artevino.ro

produsele de elaborare şi maturare a vinului şi despre condiţiile, parametrii tehnologici şi toate celelalte aspecte ce vizează utilizarea acestora în producţia vinicolă. Ea oferă numeroase soluţii la probleme practice întâlnite destul de frecvent în industria vinicola. (...), Lucrarea (...) abordează o tematică

(...) care interesează în mod direct pe toţi producătorii de vinuri. Am convingerea că va fi (...) foarte apreciată, atât de lumea oenologică românească, cât şi de mediul ştiintificoacademic internaţional.“ Prof. dr. Gheorghe MENCINICOPSCHI, Directorul Institutului de Cercetări Alimentare

„Cartea doctorului Constantin CROITORU invită la o analiză (...) mai profundă, mai ales în privinţa opticii noastre despre ceea ce ar trebui să însemne «tehnologia de elaborare, maturare şi condiţionare a vinurilor». (...) Toate aceste elemente de noutate nu se găsesc (...) în nici un tratat de oenologie (...). Ei bine, tocmai o astfel de carte ne oferă dr. Constantin CROITORU: Un tratat al noutăţilor. Un mijloc «grupat» de informare cu tot ce este de strictă actualitate în ştiinţa şi practica oenologică deci exact ceea ce ne era necesar acum şi nu mai târziu. (...) Azi, dacă vrem să «stăm în faţă» în producerea de vinuri trebuie să fim în stare să stăpânim procesul. Cum ? Cu levuri selecţionate, cu enzime, cu derivate de levuri (...), cu (...) produse alternative. Pe toate acestea trebuie să ştim cum să le folosim. Or, taina lor nu o desluşim în nici unul din tratatele clasice, nici măcar în celebrul tratat al Şcolii de la Bordeaux. O găsim în tratatul dr. Constantin CROITORU.“ Prof. dr. Viorel STOIAN, Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ,,Gheorghe Ionescu Şişeşti“

septembrie 2009 | romanian WINE art | 75


Adormirea Maicii Domnului

RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:28 Page 76


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:28 Page 77

preot paroh Neculai ANISIA, Raul SOREANU Mare sărbătoare la creştini, sunt multe biserici şi mănăstiri care au hramul Adormirea Maicii Domnului. Undeva întrun colţ de ţară de Dumnezeu, cu dealuri molcome cu ape care nu se grăbesc spre marea cea mare, trăiesc oameni blânzi, harnici şi chetroşi. Nu se grăbesc, calcă rar şi apăsat, mângâie cu privirea mândria trecutului şi incertitudinea viitorului. Nu fugăresc vorba nici atunci când îi simt pe aproape pe cei de la care moştenesc dulcele grai moldovenesc, Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu, care deşi au trecut demult în lumea celor drepţi sunt pomeniţi de dimineaţa la şcoală şi până seara târziu la un pahar de Străşinică. Într-un sat din colegiul de deputaţi nr. 6, Ştefan cel Mare, în apropierea vestitului târg Tupilaţi, brăzdat de drumul care şerpuieşte de la Hanul Ancuţei spre drumul Romanului pe lângă Condor, o mână de oameni, vreo 700 de familii, sunt supăraţi şi astăzi că Ştefan cel Mare n-a avut o bătălie cu turcii în zona lor. Din această cauză au rămas fără biserică. De peste 500 de ani îşi doresc o biserică ortodoxă. Un comitet de iniţiativă format din mai mulţi săteni, în frunte cu preotul paroh Neculai Anisia au hotărât să nu păşească în deceniul II al primului secol din mileniul III fără a construi o biserică ortodoxă. Primarul Petru Gherghel, un catolic inteligent şi inimos, tată a unor copii olimpici, a preluat iniţiativa şi împreună cu protopopul Ioan Dogaru sau rugat la Dumnezeu aşa cum au făcut şi Preafericitul Teoctist, împreună cu Papa Ioan al II-lea, aşa cum fac şi astăzi Preafericitul Patriarh Daniel şi Înalt Preasfinţitul Ioan Robu. Dumnezeu i-a ajutat şi întro zi binecuvântată, după ce au turnat temelia noii biserici amplasată în apropierea cimitirului şi a vechii capele s-au pregătit cum se cuvine cu caii şi odăjdii aşteptând să calce pe covorul de flori nimeni altul decât Înalt Presfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei. Mare bucurie, mare emoţie, sute de oameni au aşteptat binecuvânwww.artevino.ro

tarea Înalt Presfinţitului Teofan care înconjurat de un sobor de preoţi a sfinţit temelia bisericii ortodoxe din Tupilaţi cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Şi cum le aşează bunul Dumnezeu parcă pentru a-i împăca pe tupilăţeni cu Ştefan cel Mare, la marea sărbătoare au participat şi măicuţele de la Mănăstirea Războieni, în frunte cu Maica Stareţă Acachia Căuş. Şi cum toate lucrările bune se încheie cu o prăznuire, la vreme de seară am fost găzduiţi cu ospitatalitatea binecunoscută de Ioan Asaftei, un mare suflet de moldovean, care pe lângă bucatele tradiţionale nea oferit la alegere vinuri bune: Străşinică, Frâncuşă de Cotnari şi Şarbă de Odobeşti. Aşa s-a mai scris o pagină din istoria neamului românesc. Înalt Presfinţitului Teofan, soborul de preoţi, oficialităţi şi săteni uniţi întru Hristos au reuşit să mobilizeze inimile participanţilor şi deşi în perioadă de criză pe lângă banii veniţi cu zgârcenie de la centru s-au mai adunat încă ceva pentru ca peste piatra de temelie să crească zidurile bisericii Adormirea Maicii Domnului. În această zonă, în care rugăciunea este foarte puternică, credincioşii din satul Curechiştea, comuna Grumăzeşti, au simţit, de asemenea, piatra de temelie a bisericii. Aşa neau spus atât primarul Constantin Mătase, cât şi preotul Vasile Tomoioagă. O situaţie deosebită am întâlnit însă la biserica din satul Climeşti, comuna Făurei, unde, datorită unui incendiu, biserica a fost deteriorată în proporţie de 30% (au avut de suferit mai ales acoperişul şi o parte din icoane). Menţionăm că, deşi au existat promisiuni ferme de ajutor financiar din partea Guvernului, deocamdată refacerea bisericii s-a făcut doar cu sprijinul sătenilor, organizaţi de primarul Vasile Gherghel şi de preotul paroh Vasile V.Luncanu. Dumnezeu să ne ajute!

At Tupilati, Neamt County, has been sanctified, by His Sanctity Father Teofan, Head of Moldavia and Bucovina Ortodox Church, the foundation of a new church, under protection of Holy Virgin Mary


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 78

Vreau să gust şi eu din isabele! Nu se poate, n-am voie să nu vă povestesc despre unul dintre cele mai formidabile restaurante din Bucureşti, care culmea, a funcţionat şi câţiva ani buni din obsedantul deceniu. S-o luăm însă, mai de dinainte. Să zicem că ceasul timpului a rămas în urmă, cu vreo 82 de ani, când pe Calea Şerban Vodă, colţ cu o piaţă de fructe, găseai o cârciumioară unde se mai odihneau la un pahar oltenii cocoşaţi de cobiliţele coşurilor cu bunătăţi, sau coşari negri de fum şi de supărare când n-aveau clienţi. Ţinea cârciuma un fost jandarm, Nicu Zissu, care bine a făcut când l-a ascultat pe Alfred Pagony s-o transforme în bar de noapte. Alfred Pagony era vedetă în epocă: solist vocal, compozitor, pianist, şef de orchestră, realizator de programe artistice. În primul program al barului, Pagony a cântat în duet cu un necunoscut, un modest funcţionar de bancă, Ion Moscu, pe care el l-a botezat pentru scenă: Jean Moscopol. Apoi, acesta a devenit unul dintre cei mai faimoşi cântăreţi de muzică uşoară de la noi, alături de Cristian Vasile. S-au păstrat până azi cântece ca: „Violete pentru fete“, „Sub balcon eu ţi-am cântat o serenadă“, „Vrei să ne întâlnim sâmbătă seară“, „Mână birjar“, „Nu mă uita“ sau „Te aştept diseară-n Cişmigiu“. Dar la „Zissu“ mai cânta seară de seară, o fată frumoasă coz, pe nume Isabele, plătită întrun mod foarte curios. Fără onorariu. Ea a inventat însă, un cocteil, numit „Cocteil Isabele“, aşezat la vedere, printre băuturile din bar. Câte cocteiluri se vindeau, atâţia bani lua. Şi a luat la greu. Se spune că atunci când comandai cocteilul, unii clienţi mai glumeţi, se explicau: „Vreau să gust şi eu din Isabele!“ 78 | romanian WINE art | septembrie 2009

www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 79

sare şi piper De toate pentru toti ai nostri (6)

La un pahar de vorbă... Dan MIHĂESCU nale, frumoasele acelor vremi. (de la Şosea în Obor, haimanaua nopţilor. Cândva!) Barul „Zissu“ era deschis vara pe terasa „Colonade“, la şosea dar patronul a mutat, inspirat, afacerea într-o casă boierească de pe strada Batişte 5, lângă „Cinema Fantasio“, astăzi Arcub, pe o felie din terenul unde s-a înălţat hotelul „Intercontinental“. Prin 1947, Nicu Zissu şi-a închis localul şi, ceva mai târziu, după câţiva ani, a apărut aici o unitate de alimentaţie publică, de stat, care nu mai ştie nimeni cum se numea, fiindcă toată lumea-i zicea: „La Zissu!“ A devenit, alături de „Mon Jardin“, „Cina“ şi „Athenee Palace“, un loc în care nu găseai mai niciodată loc!

Visând la Brigitte Bardot cu un Amalfi mic în faţă Autorul acestor rânduri era pe atunci student în anul I, n-aveam bani de Zissu, deşi programul muzical era fantastic şi oaspeţii numai VIPuri, cum s-ar zice astăzi. Preţurile nu erau foarte mari, dar zicerea „studenţie-sărăcie“ era valabilă. Funcţiona însă o iniţiativă lăudabilă. Studenţii aveau voie o dată pe săptămână, la mai toate restaurantele de lux din capitală, cu acces la specialităţile servite acolo, cu preţuri mult reduse. De obicei, se putea merge sâmbăta între orele l7-19. Programul artistic era acelaşi ca seara şi noi pentru asta mergeam. Bineînţeles că, ulterior, povestind despre programele de la „Zissu“ sau „Mon Jardin“, omiteam statutul de milogi şi ne dădeam clienţi frecvenţi ai respectivelor localuri, născocind petreceri gen „1001 de nopţi“, cu partenere mai sexi decât Brigitte Bardot, Gina Lollobrigida sau Claudia Cardiwww.artevino.ro

În realitate stăteam cu câte un „Amalfi“ mic în faţă (vermut cu votcă). Dar, dacă vă spun cine cânta acolo, rămâneţi pe două rânduri. Orchestra Jean Ionescu, vioară şi clarinet (se spunea despre el că este fiul nelegitim al regelui Carol al II-lea, cu care semăna leit). Jean Ionescu a fost şi dirijorul orchestrei Cinematografiei Naţionale.

Sergiu Malagamba la cutia de chibrite Tot la vioară, Joe Reiningher, şef şi el, al unei orchestre celebre de jazz, cu program săptămânal la Radio. Saxuri: Alexandru (Şoni) Imre, devenit dirijorul orchestrei „Electrecord“, Bebe Prisada şi Miki Ampoiţan, instrumentişti de cert nivel european. La pian Iancsi Korossy, cel mai bun atunci, chitară Gabi Mezei, contrabas Bela Kalausz (alteori, Johnny Răducanu) şi la tobe, marele, inegalabilul Sergiu Malagamba, dirijorul orchestrei Teatrului de Estradă. Numai zmei! Odată, la un solo de tobe, se cânta o prelucrare după „Dansul săbiilor“ de Haciaturian, Sergiu a simulat că i s-a rupt un băţ de la tobe, a mers la microfon, pe care a aşezat o cutie de chibrituri şi a continuat să ţină ritmul cu două beţe de chibrit, lovite de cutie. Efectul a fost devastator. Solişti vocali erau: Zaidee Jackson, o negresă electrizantă, Gică Petrescu, adult, Luminiţa Cosmin, Ovid Teodorescu, actor mare, la propriu şi la figurat (143 de kile), cu soţia lui Ilinca Cerbacev. Mai era o altă cântăreaţă de succes (până să plece la „Mon Jardin“), o rusoaică superbă, roşcată cu ochii verzi, Vera Lescenko, acompaniată la balalaică de Petre Lescenko, soţul ei un ins expirat, care nu merita în nici un caz frumuseţea aia de fată.

A dispărut la un moment dat. Am auzit că ea a fost săltată de la noi de KGB şi împuşcată pentru spionaj. (Iancsy şi Johnny Răducanu au făcut şi ei succes mare, mare, la „Mon Jardin“după ce au renunţat la „Zissu“).

Birlic, Giugaru, Calboreanu, Vraca... Între consumatorii de la „Zissu“, puteau fi întâlniţi (ţineţi-vă bine): N. Stroe cu soţia, actriţa Rolanda Camin, baritonul Petre Ştefănescu Goangă, compozitoarea Hilda Jerea, poetul Miron Radu Paraschivescu, maeştrii Birlic, Calboreanu, Giugaru, Geo Barton, George Vraca, Iancovescu, scriitorul Petre Dumitriu, poetul Eugen Jebeleanu, surorile (dive) Tanţi şi Dina Cocea, compozitorul Ion Vasilescu, în sfârşit, toată floarea cea vestită a intelighenţiei şi artelor noastre. Pe un scăunel, lângă pianul lui Iancsy, asculta programul seară de seară o prinţesă adevărată, pur sânge, care îl adora pe pianist şi la mese vedeai atâtea femei frumoase, încât simţeai nevoia să te operezi de cataractă, fără să fie nevoie. Se venea atunci la restaurant în primul rând pentru muzica bună şi am să povestesc o dată despre ce orchestre şi solişti de vază, s-au perindat prin restaurantele şi barurile din Bucureşti, dacă vă puneţi bine cu mine.

Înţelepciunea lui Antonică Citind toate acestea, vreun confrate cârcotaş din redacţia revistei noastre îmi va zice că n-am spus nici un cuvinţel şi despre vin. Uite, că spun. Un şef de sală de la Zissu, Antonică (ulterior promovat pe merit director la „Cina“) a avut răbdare să înveţe până şi un fraier ca mine că vinul

nu se bea, zicând: „cum îmi place mie!“ Se degustă cum este el în realitate, respectându-i personalitatea. Îl amintea pe pivnicerul lui Ştefan cel Mare, care în „Fraţii Jderi“, zămisliţi de Sadoveanu, ne sfătuia: „Vinul nu se bea ca apa, ca să se audă cum gâlgâie în gâtlej, ci îl primeşti pe limbă ca pe un şirag de mărgele, ca să-i prinzi agerimea şi mireasma.“ Se referea la vinul domnesc, din care România avea, slavă Domnului! Am citit undeva că Ştefan Vodă, înainte să guste vreun vin de soi, îl saluta cu sceptrul ridicat.

Vinuri mai bune decât cele franţuzeşti La „Zissu“, Antonică aducea de la Valea Călugărească un Pinot gris,despre care domnul Loustaunau, oenolog vestit, de la Institutul Tehnic al vinurilor franceze din departamentul Maineet-Loire, vizitând Valea Călugărească şi gustându-ne vinurile, printre care şi acest Pinot gris, a spus: „Calitatea vinului obţinut la dumneavoastră este superioară celei obţinute la noi“. Poftim de vezi! Nu ştiu dacă v-am mai spus asta, dar îmi asum riscul repetării, că la noi, la români, nu există să-ţi fie foame şi să nu se găsească cineva care să-ţi dea un pahar de vin! Bravos naţiune! m Former Bucharest stories: Zissu bar, great Romanian singers and actors of the '50s. Romanian wines in that time, acclaimed by the French oenologists.

septembrie 2009 | romanian WINE art | 79


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 80

magazin Viţă de vie în sahara? Totul este posibil

Sahara Vineyards s-a născut în Toscana italiană Karim Hwaidak, om de afaceri egiptean, dar şi mare amator de vinuri, locuieşte cu familia în Toscana, la a doua sa casă, în localitatea Petroio. Aici, cele câteva hectare de vie erau admirate zilnic de la fereastra casei de omul de afaceri şi de familia lui. „A trăi printre vii, întro zonă atît de renumită pentru vinurile sale, mi-a răscolit visele mai vechi de a avea un vin al meu, numai al meu. Cele câteva hectare de vie nu erau ceea ce eu visasem. Dar era primul pas în viticultură pentru mine. Cultivarea viţei de vie în deşert

este o iniţiativă, un pionierat unic, riscant, dar care a dat roadele dorite datorită tenacităţii şi tehnologiei”, spune omul de afaceri din Egipt. Astăzi, „Sahara Vineyards“ are în produţie plantaţii de vie situată la circa 50 km de Cairo, în apropierea localităţii Luxor, pe o suprafaţă de circa 223 de hectare, plantate cu 16 varietăţi de struguri

roşii şi 14 varietăţi de struguri albi. Prima producţie de vinuri albe a fost în 2007, cu un blend de Viognier şi de Chardonnay, în timp ce pentru vinuri roşii s-a folosit un blend de Syrah şi Carignan. Conducerea podgoriei este sub controlul spaniolului Jose Lluiz Perez, un consultant cu experienţă în Priorat – Catalonia. Egiptul are o antică tradiţie vitivinicolă. Primele viţe de vie comune au fost introduse pentru prima oară probabil în Siria şi Palestina, dar descoperirile arheologice au arătat o tradiţie viticolă a Egiptului în

epoca preistorică (el Omari), în Prima Dinastie (Abydos) şi în a Treia Dinastie (Sakkara). Din punct de vedere agronomic este decisivă irigarea cu sistem de picurare (la baza butucului), sistem care permite controlul creşterii viţei de vie, în timp ce senzorii de umiditate introduşi în teren, clegaţi la un sitem de programare-analizare, reglează în timp real debitul de apă. Este posibil datorită acestui sistem, să se recolteze struguri perfect maturi, cu un conţinut de zaharuri foarte bun. m

În Brazilia s-a făcut, în premieră, eiswine Datorită unui val de frig anormal, în partea meridională a Braziliei, Districtul – Perico, localitatea JoaquinSanta Caterina, societatea vitivinicolă Perico a produs primul eiswine din istoria Braziliană. Plantaţiile de viţă

de vie ale societăţii, situate la 1300 de metri altitudine, au avut parte de o coborâre a temperaturii la -7,5 grade, (o valoare record pentru acea zonă) lucru care le-a permis să recolteze bobiţele de struguri... congelate.

80 | romanian WINE art | septembrie 2009

Aceste condiţii extreme permit producerea unui vin concentrat, dulce, dar cu o optimă aciditate, cu parfumuri bogate şi bine integrate. Tradiţia acestor vinuri este deţinută de Germania, Austria şi Canada, în timp

ce pentru alte ţări este o raritate. În ultimii ani, încălzirea globală a făcut tot mai dificilă producerea acestor vinuri. Iar eiswine-ul brazilian va fi întradevăr o raritate. Să-l aşteptăm. m www.artevino.ro


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 81

magazin

70.000.000 pe zi ! Aţi citit bine, şaptezeci de milioane de ceşcuţe de cafea pe zi, acesta este numărul de cafele pe care italienii şi-l oferă ca relaxare şi mică plăcere cotidiană. Este un răspunsul la un studiu efectuat de către Institutul Naţional de Expresso Italian, care doreşte să instituie Ziua expresso Italiană, prima zi naţională de «expresso» şi de «cappuccino». Ca să o facă într-adevăr ca nişte profesionişti ce sunt, italienii vor distribui în circa 3500 de baruri mici pliante cu ce înseamnă un Expresso Italian Certificat şi câteva sfaturi pentru a putea evalua profesionalitatea celui care se afla în spatele barului.

www.artevino.ro

Iată că adevăraţii iubitori de produse care ne dau mici satisfacţii cotidiene ştiu să evidenţieze modul acestora de a fi consumate, apreciate, dar şi servite. Să sperăm că vom începe şi noi să explicăm tinerilor noştri ce este acela vin, ce însemnă el pentru oameni, cum se consumă şi la ce, cum trebuie prezentat şi servit. Asta doar aşa ca să nu mai fim luaţi de fraieri de orice ospătar cu pretenţii de somelier. m

septembrie 2009 | romanian WINE art | 81


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 82

Cea mai mare piramidă din cupe de şampanie Dar câtă muncă şi cîtă investiţie sunt necesare, nu putem relata. La Anvers, în Belgia, a fost construită cea mai mare piramidă din cupe de şampanie. Cei care sau încumetat la o asemenea sfidare a echilibrului şi greutăţii au fost patru somelieri. Dar în spatele lor, alte patru firme mari au contribuit la realizarea acestei uimitoare piramide din cupe de şampanie. Producătorul de pahare, organizatorul, supermagazinul tip Mall care a fost gazdă şi producătorul de utilaje de ridicat, utilaje cu ajutorul cărora a fost realizată piramida.

43.000 de cupe de şampanie s-au folosit la realizarea ei. Înălţimea era de 7 metri, cu o greutate de circa 9 tone.Când „bolicinele” rozalii au început să se scurgă dintr-un pahar într-altul, un murmur de uimire a umplut holul acelui „Mall”. Culoarea roz, care cobora către bază trimetea reflexe uimitoare de la un pahar la altul. Acea fântână care parcă nu se mai umplea, devenea din ce în ce mai colorată şi mai frumoasă. A durat 72 de ore construirea ei, dar rezultatul a fost un record mondial. De ce v-am povestit toate acestea?

82 | romanian WINE art | septembrie 2009

Avem o luna de zile de când încercăm să luăm legătura cu câţiva sponsori, producători, organizatori, pentru arealiza o asemenea piramidă, dar la dimensiuni mult mai mici, pentru un concurs de gătit în aer liber. Încă nu am găsit sprijinul nimănui. Aşa e la noi. Lumea e grăbită, setoasă de câştigul imediat, de o investiţie care mâine să-i dubleze profitul. Frumuseţea nu mai interesează pe nimeni, competiţia nu mai stârneşte nici un interes, totul se rezumă la bani. Mai sunt zece zile dar noi nu ne-am pierdut speranţa.

Am apelat la cei din exterior şi mai aşteptăm şi câteva răspunsuri din ţară. Speranţa va muri ultima. www.artevino.ro

S n (o e o v n in d n


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 83

tableta consumatorului

Criza şi vinul riza economică a schim bat atitudinile multor oameni din întreaga lume, atitudinile noastre ale românilor, dar pânâ în prezent nici o naţiune nu a renunţat la vin. Americanii au coborât puţin nivelul de preţ, căutând vinurile producătorilor mici, încă necunoscuţi, dar care au vinuri bune şi de calitate. Consumatorul american, prin schimbarea de comportament, datorată crizei, a favorizat producători din Chile, Argentina, Australia şi Noua Zeelandă, producători care au avut cu toţii o creştere demnă de luat în seamă a exportului. Tendinţa care s-a remarcat în această perioadă a fost o creştere a cantităţii consumate, dar cu o scădere a valorii. (+19,3% în cantitate, -14,4% în valoare, acestea sunt datele care fac referire la primele patru luni ale anului, raportate la aceeaşi perioadă a anului trecut). Italienii, care au pierdut un procentaj enorm la export, circa 10,8%, în cantitate şi circa 21,1% în valoare, au pierdut poziţia de cel mai mare furnizor pentru SUA, dar au menţinut primatul ca valoare (pierderea de 21,1% nu le-a afectat acest primat, datorită vinurilor de excepţie ca Barolo, Sassicaia, Ornelaia, Brunello di Montalcino, Chianti, Prosecco şi altele). În Italia, consumatorul, căutător sârguincios al bunului raport calitate-preţ, este atras acum de ceea ce vânzătorii şi-au propus să promoveze: micile podgorii, micii producători care au un raport calitate-preţ foarte bun şi care le pot oferi produse noi, necunoscute, din cauza dificultăţilor de afirmare.

C

Stimaţi cititori, primim pe adresa noastră de mail (office@artevino.ro) relatări de la evenimentele la care aţi participat, orice alte gânduri legate de vie şi vin, ce v-a plăcut (sau v-a nemulţumit) în legătură cu indiferent care fenomen legat de domeniul de interes al revistei noastre. Vă aşteptăm! www.artevino.ro

Aşa s-a ajuns la crearea unui „Wine-Show“, care va avea loc la Torino, în fosta fabrică Fiat, transformată de mai mult timp de către grupul GL-Events Italia în Lingoto-Fiere, unul dintre cele mai mari saloane de evenimente din Europa. Nu putem spune că, la noi, consumatorul nu ar avea nevoie de asemenea iniţiative, care să-l ajute să se orienteze în labirintul creat de importatorii de băuturi de tot felul care, pentru a-şi vedea societăţile prosperând, sunt în stare să importe tot ceea ce costă puţin (ignorând calitatea produsului) şi să vândă scump, fără a-i interesa nici urmările destul de grave pentru producţia internă, nici sănătatea cetăţenilor. Sigur că am avea nevoie de asemenea iniţiative, din partea oricărui organizator de asemenea manifestaţii, dar cum să poţi să străbaţi o capcană-labirint, mai periculoasă decât cea a importurilor, când nici o instituţie de stat nu-ţi acordă nici cel mai mic sprijin pentru realizarea unei asemenea manifestaţii? Şi nu mă refer la sprijin material, ca să nu se spună că, pe vreme de criză, nu putem încuraja asemenea manifestări. Ci la susţinerea morală, consilierea producătorilor, a importatorilor, la susţinerea mediatică etc. Bine că alte state pot. Şi material şi ... altfel. Şi culmea, pot tot cele care au şi cultură oenologică, şi producători buni, şi produse de calitate. (Un consumator) m Overview on worldwide wine sales during the crisis and, based on trends noted, proposed solutions to the Romanian market profile

Rhein Extra Brut Imperial Produs din soiul Iordană, varietate existentă doar în Romania, era servit la menu-ul pregatit pentru Regele Ferdinand. Obţinut prin metoda tradiţională

septembrie 2009 | romanian WINE art | 83


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 84


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 85


RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:29 Page 86

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL Colegiul ştiinţific: Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu - preşedinte Prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea Prof. univ. dr. Gheorghe Glăman Prof. univ. dr. Dorin Popa Prof. univ. dr. Aurel Popa Prof. univ. dr. Viorel Stoian Lector univ. dr. Cătălin Galan Dr. ing. Mihai Macici Dr. ing. ec. Ion Puşcă Dr. Ing. Constantin Croitoru Ing. Lucia Pârvu

Redactor şef: Marius Cristian Tel: 0724275577 mcristian@gmail.com

Layout: sc Interface srl

Redactori: Aurora Dobrin Laura Dediu Răzvan Cruceanu Cezar Filip

Colaboratori: Carmen Pascu Emilian Pascu

Foto: Mircea Vlad

Redactor de limbă engleză: Corina Mogoşan

Director executiv:

Comunicat Ne cerem scuze cititorilor pentru întârzierea apariţiei ultimelor numere ale revistei Romanian WINE Art. Facem precizarea că în această perioadă am modernizat structura şi aspectul grafic al revistei, în sensul apropierii de publicul nostru ţintă, producătorii şi consumatorii de vinuri, iubitorii de artă. Editorul a hotărât schimbarea sediului social, reorganizarea colegiului ştiinţific şi a echipei redacţionale. Vă informăm că editorul Arte&Vino va prelungi abonamentele cu doua luni de zile pentru toţi abonaţii. Vă mulţumim, Consiliul de administraţie al Arte&Vino

Somelier Marian Timofti Tel: 0731 520 035 marian@artevino.ro

Publicitate: office@artevino.ro

Distribuţie: Hachette Inmedio, distribuţie proprie, abonamente

Adresa redacţiei: Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4, Bucureşti Tel: 021 231 52 63 www.artevino.ro ISSN: 2066-7930

Tiparul: Megapress 86 | romanian WINE art | septembrie 2009

RWA septembrie  

D a, sunt foarte multe şi cu greu te septembrie 2009 | romanian WINE art | 3 www.artevino.ro Rotenberg – Merlot 2006 Podgoria Dealu-Mare Vin...