Vega S
vedeta incontestabilă
V
Bogdan Bocşe
ega Sicilia este, fără îndoială, un nume cu o reputatie aparte. Vinurile celebrei crame se bucură de un aer vechi şi impunător, fiind caracterizate de o mare eleganţă, complexitate şi fineţe ce nu pălesc de-a lungul timpului.
ISTORIA UNUI MIT
D
e-a lungul celor peste 160 de ani de existenţă, crama şi domeniul Vega Sicilia au avut numeroşi proprietari. Fiecare dintre ei a contribuit la imaginea şi prestigiul de care acest nume se bucură în prezent în lumea vinului, dovedindu-se a fi oamenii potriviţi la locul potrivit.
Istoria începe cu Don Toribio Lecanda, care cumpără în 1848 un domeniu din partea de vest a ceea ce este azi regiunea viticolă Ribera del Duero. Proprietatea, Pago de la Vega Santa Cecilia y Carrascal, avea la vremea respectiva 2000 de hectare, iar în primii ani, terenul a fost folosit pentru agricultură.
În 1864 Eloy Lecanda y Chaves, fiul lui Don Toribio Lecanda, plantează viţă de vie pe o suprafaţă din acest domeniu şi înfiinţează crama. Pe lângă soiul local, Tinto Fino cunoscut şi ca Trempranillo, Eloy plantează şi 18.000 de butaşi de Cabernet Sauvignon, Carmenere, Malbec, Merlot şi Pinot Noir, cumpăraţi din Bordeaux. Scopul iniţial al lui Eloy era, însă, producerea de distilat de vin şi ratafia.
D
upă mai bine de douăzeci de ani, Eloy se confruntă însă cu datorii destul de mari şi e nevoit sa vândă afacerea. Astfel, în 1888, domeniul e preluat de o firmă administrată de Pascual Herrero. Cincisprezece ani mai târziu, Antonio Herrero, fiul lui Pascual, preia afacerea cu gândul de a îmbunătăţi vinurile produse pe acest domeniu. În acest scop reuşeşte să-l aducă la cramă pe Domingo Garramiola. După o perioadă dificilă, datorată în pricipal invaziei filoxerei, ce durează până în 1915, Domingo, cunoscut şi sub numele de „Txomin”, începe o întreagă serie de schimbări ce vor revoluţiona vinurile produse de acum sub numele Vega Sicilia. În primul rând, Domingo aduce butoaie din Bordeaux pentru a învechi vinurile şi încorporează o serie de tehnici de vinificaţie specific bordoleze. Primele vinuri îmbuteliate, Vega Sicilia şi Valbuena, erau create urmărind tipicul vinurilor de Rioja de azi: o maturare de lungă durată în cuve sau butoaie din lemn, fiind puse în sticle doar la comandă. Distribuţia vinurilor a început iniţial în rândul clasei superioare a burgheziei şi aristocraţiei, dar nu în scopuri comerciale. Proprietarii cramei ofereau
24
MILLÉSIME
Javier Ausas