Æ urmare din pagina 67 cel mai mic potențial de ruină îngropată și lateral accesului în incinta delimitată, proprietate a Municipalității. În faza P.T./D.E și Execuție, când a fost posibilă cercetarea preventivă a locului destinat corpului anexă, am constatat cu bucurie că estimarea doamnei E. ȚÂNȚĂREANU a fost corectă, zona respectivă fiind curată și aptă pentru amplasarea sa. Acest corp l-am gândit și proiectat semiîngropat și parțial acoperit de pământ și vegetație joasă, pentru a facilita impunerea turnului ca element principal al spațiului, cu o imagine coerentă și bine delimitată de la distanță, pe toate direcțiile existente de acces dinspre DN25 și nu numai, cu vizibilitate perfectă spre Cetate. Pentru o vizionare cât mai spectaculoasă și exhaustivă a sitului, am propus achiziționarea și amplasarea unui balon cu aer cald, din care un număr de aprox. 6-10 persoane, funcție de vreme și mai ales de vânt, dar oricum în perioada caldă a anului, pot admira și înțelege Cetatea TURNU de la înălțimea la care se va ridica balonul. Din punct de vedere structural, la ruina Cetății, s-au propus și realizat foraje pentru instalarea unui sistem agrementat format din bare elicoidale din oțel inoxidabil AISI 304 și geo-mortar structural pe bază de var pentru injectarea ulterioară a golurilor, după ce în prealabil s-au realizat sondaje cu dezveliri pentru identificarea fundației, introducere de tije de armare cu fibră elastică într-un pat de mortar de var, reparații structurale locale, lucrări masive pentru consolidarea zidăriei din piatră – moloane mari și mici, de formă neregulată, multe dintre ele reprezentând elemente masive din alte structuri de zid ce au aparținut altor cetăți / construcții anterioare acesteia, multe dintre ele fiind din perioada romană, conform inscripțiilor și decorațiilor găsite pe ele. Corpul anexă a fost proiectat ca o construcție obișnuită semi-îngropată și urmează a fi realizat pe o structură mixtă din beton armat și 68
zidărie de cărămidă, cu finisaje din piatră și lemn tratat ca finisaj de exterior, cu strat de aer ventilat. Pardoselile vor fi din piatră naturală, cu completări și modenaturi din șapă mozaicată care vor realiza și completa detaliile de execuție. Corpul va fi terasat, iar terasa, înierbată pentru a se confunda, pierde cu ondulația perfectă a terenului. Acest corp va fi încălzit electric. Iluminatul arhitectural a fost dedicat substanțial ruinei Cetății și tuturor elementelor nou descoperite la cercetarea arheologică realizată în paralel cu realizarea proiectului în faza P.Th./D.E. și în prima fază a execuției de consolidare. Amenajarea peisageră și sistematizarea verticală s-au conformat noilor descoperiri arheologice, în Etapa I a execuției, în limita financiară a fondurilor existente. Astfel, săpăturile arheologice întreprinse pe zonele din incintele 1, 2 și de NV ale monumentului, în perioada octombrie 2018 – iunie 2019, au dezvelit o serie de elemente / vestigii arheologice, care nu puteau fi anticipate din faza de realizare a proiectului tehnic. Elementele / vestigiile noi identificate în urma lucrărilor care au presupus săpături manuale și curățări extinse pentru degajarea fortificației și a terenului din incintă au impus o regândire (adaptare) a scenariului inițial de amenajare a sitului, cu ajustări care vor face posibilă accesibilizarea întregului spațiu cu păstrarea parțială a noilor elemente apărute pe parcursul cercetărilor arheologice. La fel, sistematizarea verticală a suportat și ea modificări de pante, după curățarea sitului de vegetație, dar și după extragerea pietrelor / moloanelor din piatră, foste componente ale zidurilor din piatră ale Cetății, în complexitatea ei, dar mai ales după identificarea șanțului de apărare. Urmare a finalizării cercetărilor arheologice preventive – coroborat cu măsurătorile topografice
de verificare realizate în perioada anului 2019 și 30 martie 2020, am realizat actualizarea cotelor de sistematizare. Un alt aspect neprevăzut la acest obiectiv au fost și modificările climatice și naturale ale sitului, în sensul că în ultimii ani, prezența pânzei freatice, pe care o puteam sesiza la o simplă deplasare / vizitare a zonei, coroborată cu elimininarea, în mai multe anotimpuri, a vegetației agresive (prin dezrădăcinare și biocidare), a impus schimbarea plantării gazonului propus, inițial, cu trifoi alb, vegetație mai puțin pretențioasă, ce poate fi întreținută mai ușor și tunsă periodic. Intervenția care creează spectacolul și reușita vizibilă în ochii și mintea oricărui vizitator rămân lucrările de restaurare și conservare, cu completare a zidului istoric. Aici diversitatea pietrei și a cărămizii existente în sit și în zid ne-au permis și provocat spre un studiu amplu al componentelor litice, al cărămizilor și mortarelor existente din situl arheologic de la TURNU. Înainte de a propune orice intervenție de restaurare a lor, am identificat și studiat cu ajutorul geologilor, ing. dr. Anca Cornelia LUCA ș i r e g r e t a t u l p r o f e s o r, d r. Marin ȘECLĂMAN, tipurile de materiale de construcții ce compun zidu rile / ruina Cetății TURNU, respectiv: piatra naturală, cărămida și mortarul. Studiul a constatat că vorbim de o componentă litică a Cetății în proporție de peste 70% din volumul zidăriei, conform releveului petrografic întocmit de cercetători. Astfel, analizele au identificat existența mai multor tipuri de piatră și varietăți petrografice, cum ar fi: calcare (biogen de tip bioacumulat, dolomitic, grezos), gresii (cenușie, săracă în fosile, cenușie macrofosiliferă, cu ciment limonitic / fosiliferă și cu ciment oxidic / nefosiliferă), marmure (albă izotropă și rubanată, cu venaturi cenușii pe fond alb), conglomerate, silex (alcătuit din cuarț micro și cripcristalin – blocuri nefasonate cu forme și dimensiuni naturale). continuare în pagina 70 È w Revista Construcțiilor w decembrie 2020