Revista Constructiilor - Nr. 197, Noiembrie 2022

THERMOSYSTEM CONSTRUCT CORPORATION SRL PRODUCĂTOR MATERIALE DE CONSTRUCȚII (adezivi, vopsele și tencuieli decorative) Zona construcțiilor, indiferent că vorbim despre locuințe sau infrastructură, reprezintă pentru România un segment important.

THERMOSYSTEM a reușit să câștige și să păstreze încrederea partenerilor săi prin calitatea produselor și competența echipelor, atât manageriale cât și de vânzări.

Produsele THERMOSYSTEM sunt verificate și încercate la cele mai riguroase laboratoare, obținând rapoarte de încercări care le confirmă calitatea și încadrările produselor pe clase de performanță.

De ce să alegeți THERMOSYSTEM? Pentru că oferim: • PRODUSE DE CALITATE • CONSULTANȚĂ TEHNICĂ ȘI COMERCIALĂ • PALETĂ LARGĂ DE PRODUSE • TEHNOLOGIE • APROPIERE FAȚĂ DE CLIENȚI Într-un cuvânt, cu THERMOSYSTEM este UȘOR!

PENTRU PROIECTE PERFECTE! PRODUCĂTOR MATERIALE DE CONSTRUCȚII: • 250.000 tone Mortare Uscate • 60.000 tone Gleturi și Chituri • 10.000 tone Tencuieli Decorative și Vopsele

Suntem o comapanie 100% românească ce activează în domeniul materialelor de construcții, producătoare de adezivi și mortare uscate destinate construcțiilor. Ținta companiei este de a dezvolta o gamă cât mai variată de produse de cea mai bună calitate.

Pentru a vă ajuta să vă familiarizați cu aceste produse și să faceți alegerile potrivite, vă prezentăm, în continuare, o parte din oferta noastră.

Tot mai des întâlnim în casele și curțile oamenilor piatra naturală. Pe lângă ceramica obișnuită, plăcile din piatră naturală sunt tot mai populare pentru acoperirea suprafețelor din interior și exterior. De obicei se folosesc granitul și marmura, dar există și alte tipuri de piatră naturală la care se apelează, e drept, mai rar. Piatra naturală este solicitată ca material pentru pardoseli și pereți în băile moderne. Acesta este motivul pentru care vrem să vă prezentăm doi dintre adezivii recomandați pentru astfel de material.

MARMOFLEX – adeziv flexibil rezistent la apă și îngheț, sub formă de pulbere albă, în componența căruia avem ciment alb ce nu modifică culoarea plăcilor UTILIZARE: MARMOFLEX se folosește în pat subțire, la interior și exterior, pentru placaje de toate tipurile, plăci din piatră naturală și artificială. Se va utiliza pe suporturi cu aderență la mortare pe bază de ciment. La exterior și în zonele cu umiditate permanentă, adezivul trebuie aplicat atât pe suport, cât și pe placa ceramică, astfel încât să se obțină o acoperire de 100% a plăcii.

TS-FLEX – adeziv flexibil pentru placări ceramice, clasificat C2TE S1 UTILIZARE: TS-FLEX este destinat lipirii în pat subțire, la interior și exterior, pe pereți și pardoseli, a placajelor ceramice cu format mare, plăci din piatră naturală și artificială, închise la culoare, placaje cu absorbție de apă din grupele Ia Ib, II și III, cu o grosime uzuală de 6-20 mm.

Pentru placarea suprafețelor expuse direct la umiditate (ex. terase circulabile) se folosește numai împreună cu produse de hidroizolație. Poate fi utilizat în spații comerciale, birouri, pe pardoseli încălzite, peste hidroizolații, peste placări ceramice existente. Se aplică pe suporturi minerale din beton, beton ușor, beton poros (BCA), tencuieli de ciment, șape de ciment, pardoseli încălzite, hidroizolații. Nu se aplică pe suport din lemn, plastic, metal, humă, polistiren, sticlă, hidrozolații pe bază de bitum.

4

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Pentru izolarea caselor sau clădirilor înalte, venim în întâmpinarea clienților cu un adeziv destinat lipirii plăcilor de polistiren perfect adaptat zonelor care trebuie izolate. Cu ajutorul adezivului pentru polistiren ULTRA THERM, te vei bucura de un termosistem eficient.

Există două tipuri de polistiren, fiecare cu proprietăți specifice: polistiren expandat (EPS) și polistiren extrudat (XPS). Ambele tipuri pot fi lipite cu acest adeziv, potrivit, de asemenea, pentru vata bazaltică - un material foarte eficient pentru izolarea pereților.

ULTRA THERM a fost creat pentru a lipi acest tip de izolație de materialul suport (beton, BCA, cărămidă ș.a.).

UTILIZARE: ULTRA THERM se folosește pentru lipirea plăcilor de polistiren expandat, extrudat și vată bazaltică la interior și exterior, cât și ca masă de șpaclu, în care se înglobează plasa de armare a polistirenului peste plăcile de izolație.

Dacă suprafața suport este plană, se recomandă aplicarea mortarului adeziv pe toată întinderea plăcii de polistiren, pentru o eficiență sporită a izolației. Întinderea adezivului se face pe întreaga suprafață a fiecărei plăci de polistiren cu ajutorul gletierei zimțate de 10 mm x 10 mm sau 12 mm x 12 mm.

TENCUIALĂ DECORATIVĂ ELASTOMERICĂ – un produs pe bază de rășini sintetice în dispersie apoasă, agregate minerale, pigmenți și aditivi, utilizat pentru finisaje interioare și exterioare UTILIZARE: TENCUIALA DECORATIVĂ ELASTOMERICĂ se utilizează în principal la finisarea fațadelor, dar poate fi folosită și la finisaje interioare. Se poate aplica pe orice suprafață de bază minerală precum: tencuieli uzuale de var-ciment, gleturi de ipsos, beton, plăci de gipscarton și pe vopsele vechi rezistente la frecare și uzură.

VOPSEA LAVABILĂ AMBIANCE WHITE LATEX VELVET – o vopsea pe bază de rășini acrilice, extinderi și filleri, utilizată pentru protecția și decorarea suprafețelor interioare. Se remarcă printr-un aspect mat, o textură catifelată și rezistență sporită la spălare.

UTILIZARE: AMBIANCE WHITE LATEX VELVET se utilizează pe suprafețe interioare intens solicitate, în zone cu grad ridicat de uzură: camere de hotel, camerele destinate copiilor, holuri etc. Se poate aplica la interior, pe toate tipurile de suprafețe de zidărie, tencuială, beton, suprafețe din materiale minerale, inclusiv BCA, plăci de ipsos, plăci de gips-carton etc.

OAMENI ONEȘTI, FIRME ONESTE, AFACERI DE SUCCES!

Habito® - Pereți rezistenți, antiefracție Locuințele evoluează odată cu stilul de viață al oamenilor, iar H a b i t o ® potențează viitorul designului de interior.

Indiferent că vorbim de placare sau pereți de compartimentare, plăcile din gips-carton Habito ®, având performanțe deosebite, corespund oricărui proiect de construire, amenajare sau reamenajare a unei clădiri.

Habito® sunt plăci din gips-carton tip DFRI (SR EN 520+A1:2010) cu multiple valențe: densitate controlată pentru izolare acustică, rezistență la foc și umiditate, rezistență mecanică ridicată și duritate sporită a suprafeței. În plus, au un avantaj competitiv față de categoria blocurilor de zidărie, datorită rezistenței la compresiune - mai ridicată decât a altor materiale de construcție: • Habito ®: 15 N/mm 2; • blocuri ceramice moderne: min. 10 N/mm 2; • plăci din gips-carton tip A: 5 N/mm 2; • BCA: 3-5 N/mm 2.

Habito®: „primul zid din gips-carton” care oferă siguranță la un nivel superior Ca urmare a testelor efectuate,

sistemul

de

perete

de

compartimentare pe structură metalică s i m p l ă U W / C W 7 5 ș i d ublă

placare

cu

gips-carton Habito clasele

de

plăci ®

din

a obținut

rezistență

la

efracție RC2 și RC3, conform

EN 1627:2011-09, echivalent u l c l a s e l o r W K 2 ș i W K 3 , conform DIN 18106:2003-09, fiind recomandat ca perete antiefracție fără foi de tablă, atât în clădiri rezidențiale, cât și în clădiri publice sau comerciale.

Pentru a reduce impactul fonic al beneficiarilor finali din încăpere (impact creat ca urmare a transmiterii aeriene a sunetului vorbirii și diverselor activități desfășurate, ca de exemplu urmărirea emisiunilor TV, ascultarea de muzică, treburi gospodărești etc.) și dincolo de pereții care o delimitează, se va opta pentru elemente de izolație moi, elastice, precum vata minerală de sticlă ISOVER AKUSTO, care să umple golul peretelui din gips-carton, absorbind în același timp sunetele.

Habito ® - primul ZID DIN GIPS-CARTON care oferă siguranță deosebită locuinței tale datorită pereților antiefracție!

Scanează codul QR și află mai multe despre placa revoluționară Habito ®

www.rigips.ro

În ce constă reciclarea materialelor de construcție?

Tendințele ecologice care se manifestă în stilul nostru de viață ne fac să acordăm din ce în ce mai multă atenție materialelor pe care le folosim în viața de zi cu zi. Aceleași tendințe au un impact din ce în ce mai puternic și asupra industriei construcțiilor, care începe să se bazeze mai mult pe materiile prime reciclabile. Cum se face acest lucru și ce putem realiza, concret, cu ajutorul reciclării?

Ce definește o Construcție modernă?

Schimbările climatice pe scară largă sunt rezultatul activităților multor industrii. Din fericire, tendința de a introduce tot felul de soluții durabile este promovată de câțiva ani. În arhitectură și construcții, de asemenea, curentul principal au devenit construcțiile durabile - o metodă de proiectare și construire a clădirilor cu impact minim sau chiar zero asupra mediului înconjurător.

Tehnologiile moderne, în continuă evoluție, cum ar fi cele fotovoltaice, care transformă lumina soarelui în energie electrică, sunt din ce în ce mai eficiente în fiecare an, fiind de mare ajutor în menținerea principiilor construcțiilor durabile.

Protagonista acestui articol - reciclarea - nu este, nici ea, lipsită de importanță. Prin reutilizarea materiilor Magazinul București, București, România.

Sisteme utilizate: MB‐60E, MB‐60E EI, MB‐78EI, MB‐SR50N prime în procesul de construire a clădirilor, putem economisi cantități uriașe de apă și energie, necesare pentru producția așa-numitelor materii prime primare. În domeniul construcțiilor, posibilitatea de a reutiliza materiale folosite o dată se potrivește perfect cu conceptul Cradle to Cradle (C2C).

Cradle to Cradle - un concept care va salva mediul înconjurător?

Cubic Center, București, România.

Sisteme utilizate: MB‐60, MB‐78EI, MB‐SR50, MB‐SR50N EFEKT 8

Ideea de Cradle to Cradle a fost introdusă pentru prima dată în cartea „Cradle to Cradle: Remaking the Way We Make Things” de William McDonough și Michael Braungart. Aceștia au lansat o premisă complet nouă pentru industrie, care constă în crearea de produse din părți componente, permițându-le să fie prelucrate w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

ulterior. Opunându-se conceptului standard Craddle to Grave (în care un produs, odată fabricat, devine deșeu la sfârșitul ciclului de viață), Cradle to Cradle implică o concentrare pe materiile prime reutilizabile. În industria construcțiilor, acest grup de materii prime include: • lemnul, care face posibilă nu numai reutilizarea elementelor deja pregătite, ci și plantarea de noi copaci din care se pot obține materii prime noi după mai mulți ani; • sticla, care are capacitatea de a fi topită la nesfârșit și utilizată în noi produse dedicate unor piețe specifice; • aluminiul - un material extrem de durabil și rezistent, a cărui recuperare și reprelucrare economisește până la 95% din energia și apa necesare în procesul de extracție primară a aluminiului.

Aluminiul este utilizat în uzinele sale de către ALUPROF - producător de sisteme de fațade, ferestre și uși de înaltă calitate pentru aplicații în clădiri rezidențiale și comerciale.

Compania dispune de o gamă variată de soluții pentru construcții durabile. Unele au obținut certificarea care dovedește că au fost fabricate în conformitate cu conceptul Cradle to Cradle. Pe lista soluțiilor certificate se află: • sistemul pentru fațadă MB-SR50N HI+; • sistemele de ferestre și uși MB-86 SI, MB-86 Casement, MB-86 ST; • sisteme de ferestre și uși MB-70, MB-70HI, MB-70 Casement.

Aceasta înseamnă că, printre altele, produsele de mai sus respectă standardele de certificare, în ceea ce privește utilizarea de materiale reciclabile, și sunt fabricate cu ajutorul unor tehnologii care economisesc energie și reduc amprenta de carbon a întreprinderilor de producție. „Pentru a primi certificarea Cradle to Cradle, produsele sunt evaluate în ceea ce privește performanța socială și de mediu în cinci categorii critice de sustenabilitate, și anume siguranța materialelor, reutilizarea materialelor, gestionarea energiei regenerabile și a carbonului, gestionarea apei și justiția socială”, spune Hubert Nuckowski, Managing Director ALUPROF SYSTEM ROMANIA. „Produsului i se atribuie un nivel corespunzător de realizare, de exemplu bronz, argint, aur sau platină, pentru fiecare dintre aceste categorii. Standardul încurajează îmbunătățirea continuă în timp și impune companiei noastre să reînnoiască certificarea la fiecare doi ani”, adaugă acesta.

Sistemele ALUPROF certificate Cradle to Cradle sunt incluse în investiții din întreaga lume, inclusiv în România. Aceste sisteme sunt folosite, de exemplu, în clădirea Magazinului București sau în clădirea de birouri Cubic Center din suburbia Bucureștiului. w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Hard Rock Hotel, Budapesta, Ungaria. Sisteme utilizate: MB‐86 Foldline, MB‐86 SI, MB‐SR50N EFEKT, MB‐SR50N HI+

Let’s build a better future Compania ALUPROF este specializată în crearea sistemelor de ferestre, uși și fațade din aluminiu adaptate nevoilor construcțiilor moderne și eficiente din punct de vedere energetic. Produsele sale îndeplinesc cele mai înalte standarde posibile din industrie, permițând ca pentru clădirile care le folosesc să se solicite certificări BREEAM și LEED care le sporesc valoarea și competitivitatea pe piață.

Eficiența energetică prin care se caracterizează sistemele de ferestre, uși și fațade ALUPROF este unul dintre cei mai importanți factori, fie și numai din cauza creșterii recente a costurilor energiei. Utilizarea acestui tip de soluție în proiectele de construcții asigură calitatea și durabilitatea pe termen lung a clădirilor rezultate. Datorită certificării Cradle to Cradle a produsului, acesta poate fi reciclat ani mai târziu pentru a servi clădirilor construite pentru generațiile următoare. q

9

Mediul construit european vorbind cu o singură voce Alianța Construcții 2050 solicită UE taxonomie pentru a crea condițiile care să susțină trecerea la construcții durabile Alianța Construcții 2050 a găzduit la Bruxelles, în 18 octombrie, un eveniment public despre finanțarea durabilă și impactul taxonomiei UE asupra sectorului construcțiilor.

Cu această ocazie, Alianța a împărtășit urmă-

schimbul cu industria cu privire la modul de rapor-

toarele 6 mesaje-cheie:

tare a alinierii taxonomiei și a eligibilității. Multe companii nu au îndrumări clare cu privire la modul

1. Taxonomia subliniază din nou potențialul uriaș

de utilizare pe deplin a standardelor actuale în

al sectorului construcțiilor pentru atingerea

temeiul actului delegat privind clima.

obiectivelor Pactului Verde al UE. • Taxonomia subliniază încă o dată potențialul enorm al industriei de a contribui la obiectivele UE în materie de durabilitate și climă, în special în ceea ce privește economia circulară, și de a face blocul neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

2. Taxonomia poate oferi o abordare europeană a

3. Taxonomia poate stabili un nou reper pentru competitivitatea sectorului construcțiilor.

• Transmite semnale importante companiilor despre produsele și practicile de construcții pe care le pot oferi pentru a-și stimula competitivitatea pe piața internă. Acest lucru va contribui, de asemenea, la generarea de soluții inovatoare în construcții și la stimularea economiei circulare.

„construcțiilor durabile” bazată pe reglementările UE existente și pe standardele europene de evaluare a durabilității, dar unele criterii ar trebui îmbunătățite și metodologiile de raportare, clarificate.

• Ar trebui stabilit un dialog între Comisia Europeană și sectorul construcțiilor pentru a îmbunătăți criteriile problematice, precum și pentru a facilita

4. Taxonomia trebuie să creeze condițiile mobilizării capitalului pentru a sprijini tranziția către construcții durabile.

• Este important ca criteriile să fie concepute astfel încât să permită o evaluare corectă a produselor, sistemelor și clădirilor de construcții, în funcție de contribuția acestora la obiectivele de mediu, și să ia în considerare în mod corespunzător natura complexă a soluțiilor de construire, prin urmare, recompensând toate activitățile de producție, construcții și servicii necesare realizării obiectivelor de mediu.

5. Obligațiile de raportare a durabilității în temeiul taxonomiei trebuie să fie simple și proporționale.

• Este de cea mai mare importanță ca cerințele de raportare să fie proporționale și trebuie acordat

14

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

suficient timp IMM-urilor pentru a se adapta la noile

(de exemplu, creșterea prețurilor materialelor și a

reguli de raportare. Comisia ar trebui să ofere

costului vieții clienților, deficit de lucrători și compe-

îndrumări clare și chiar să înființeze un birou de asistență pentru a ajuta companiile să interpreteze cerințele cu care se vor confrunta în raportare.

tențe, nevoi de investiții pentru extinderea soluțiilor inovatoare cu emisii scăzute de carbon, absența infrastructurilor cu emisii scăzute de carbon la

6. Nealinierea la taxonomie nu trebuie să împie-

scară etc.).

dice companiile de la finanțare și fonduri.

• Alianța C2050 consideră că sustenabilitatea unei companii nu ar trebui să fie evaluată exclusiv pe baza eligibilității și alinierii activităților sale economice la taxonomie.

• Nealinierea nu trebuie să conducă la practici dis-

Taxonomia UE trebuie să devină un facilitator al tranziției ecologice și să permită sectorului construcțiilor să contribuie în mod eficient la obiectivele UE în materie de climă. Nealinierea nu trebuie să împiedice

criminatorii din partea investitorilor și să împiedice

producătorii de produse pentru construcții și compa-

companiile de la finanțare, într-un moment în care

niile de construcții, în special marea majoritate a

sectorul se confruntă cu provocări fără precedent

IMM-urilor care compun industria, de la finanțare.

Alianța Construcții 2050 este un parteneriat stabilit în 2020, format din peste 50 de organizații europene reprezentând actorii mediului construit, care lucrează împreună pentru a promova nevoile și prioritățile sectorului mai larg al construcțiilor și al mediului construit.

A fost înființat pentru a coordona mesajele politice comune ale lanțului valoric al construcțiilor și pentru a ridica importanța politică a sectorului la nivel european.

Lucrarea noastră fondatoare poate fi găsită la: https://euconstruction2050.eu/wp-content/uploads/2020/11/c2050-alliance-concept-note-final.pdf

OAR lansează Rapoartele SiOAR 2021 - o analiză a pieței de arhitectură și construcții din România Ne aflăm în fața unui nou raport statistic generat pe baza datelor înscrise în sistemul informatic al Ordinului Arhitecților din România - Raportul SiOAR pentru anul 2021, care urmează primului astfel de document, corespunzător anilor 2018-2020. Construim astfel, prin acest nou pas, care va fi urmat de rapoarte similare cu recurență anuală, un instrument de analiză și interpretare a pieței de arhitectură și a sectorului arhitecturii, pe care le vom putea de acum studia atât în cadre fixe anuale, cât și dinamic, prin comparație cu rapoartele precedente.

Raportul SiOAR valorifică o colecție unică de date detaliate referitoare la investițiile în domeniul arhitecturii, complementară altor surse naționale de date statistice ale domeniului construcțiilor, cum ar fi cele colectate de Institutul Național de Statistică. Împreună cu rapoartele deja existente pe piață despre domenii conexe, raportul SiOAR constituie o resursă pentru cercetare interdisciplinară, colaborare instituțională și demersuri adaptate stării actuale a pieței. Această colecție de date este relevantă pentru toți actorii sectorului construcțiilor, fiind de interes major pentru administrație, investitori și arhitecți.

Pentru administrație - atât cea centrală, cât și cele locale - raportul oferă o bază, alături de alte surse, pentru elaborarea de politici bazate pe date, care să derive deci din realitatea măsurabilă și să răspundă eficient și concret

Deși ponderea femei/bărbați în profesia de arhitect este aproape egală, o majoritate de 66% de arhitecți bărbați au depus dovezi în 2021 16

Conform SiOAR, în 2021, 74% dintre membrii OAR cu drept de semnătură au depus dovezi de luare în evidență

În 2021, față de anul pandemiei, 2020, s‐a înregistrat o creștere considerabilă a numărului de dovezi de luare în evidență depuse w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Județele Ilfov, Timiș și Cluj se clasează pe primele locuri în topul numărului de dovezi depuse în 2021 unor probleme identificate astfel. Pentru segmentul de investiții în construcții, raportul poate constitui un prețios instrument pentru analize de piață și construirea de strategii de afaceri. Iar pentru arhitecți, raportul oferă posibilități de poziționare în piață și de gestionare a resurselor proprii – inclusiv cele profesionale. Nu în ultimul rând, raportul arată dinamica organizației OAR și evidențiază dezechilibre și probleme, a căror rezolvare o vom căuta. În acest scop, raportul este alcătuit din două părți, prima, pentru teritoriul național, a doua, cu date defalcate pe filialele teritoriale ale OAR.

România înregistrează 0,37 de arhitecți cu drept de semnătură la mia de locuitori, situându‐se printre ultimele țări din Uniunea Europeană, în timp ce Italia are 2,6, fiind țara cu cei mai mulți arhitecți la mia de locuitori. Media europeană a numărului de arhitecți la mie este aproximativ 0,93

Prelucrările și analizele sunt astfel structurate încât să ne permită să urmărim sectorul din mai multe perspective de la demografia profesiei, la distribuția geografic-administrativă a investițiilor, la natura și dimensiunea investițiilor și la calitatea lor. Raportul contribuie astfel, prin prelucrări complexe, la conturarea unor răspunsuri la întrebări-cheie: unde, cât, cum și cine construiește în România?

Raportul curent surprinde dinamica pieței și a sectorului în a doua etapă a pandemiei, după șocul inițial resimțit în 2020, oferindu-ne tuturor posibilitatea de a urmări, prin comparație cu datele anterioare, impactul acestei crize asupra sectorului, și oferind o bază pentru viitoare studii aprofundate referitoare la transformările suferite de societate în această perioadă. Rămâne, desigur, să înțelegem mai bine impactul pandemiei prin comparațiile pe care le vom face în următorii ani și ne așteptăm, desigur, să surprindem în viitorul raport impactul războiului și al crizelor asociate, de energie, de materiale de construcție, de resurse.

Interesul raportului este cu atât mai mare cu cât el permite analize comparative cu documente și date similare din afara României - mai ales cele referitoare la teritoriul Uniunii Europene, colectate și prezentate global sau defalcat pe state membre în Observatorul Consiliului European al Arhitecților - ACE Observatory, al cărui cel mai recent raport a apărut tot anul acesta și care w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Proiectele de locuințe individuale și semicolective acoperă 81% din totalul dovezilor depuse în 2021, spre deosebire de cele de tip comercial, care însumează doar 4% constituie, alături de alte acțiuni ale acestei organizații, o piesă importantă în modelarea politicilor Uniunii Europene în domeniul nostru de activitate.

Sperăm ca în viitor acest raport să contribuie la colaborarea inter-instituțională, să ajute la modelarea în bine a societății românești și să servească drept bază informațională pentru studii despre arhitectură și domeniul construcțiilor. q 17

Finanțarea inteligentă a proiectelor de eficiență energetică prin continuitatea dialogului și a colaborării între părțile interesate – Proiectul european SMAFIN Finanțat în cadrul Programului Orizont 2020 al Uniunii Europene, proiectul SMAFIN are ca obiectiv principal conectarea constructivă a finanțării inteligente cu proiecte de eficiență energetică cu implicarea sectoarelor guvernamental, financiar, al mediului de afaceri și cel academic.

Conceptul SMAFIN se bazează pe crearea unor forumuri permanente de discuții pe teme de investiții în eficiență energetică în clădiri, infrastructură, industrie și IMM-uri pentru a promova fertilizarea încrucișată între părțile interesate cheie. Existența forumurilor contribuie la crearea terenului prosper pentru un dialog constructiv, extinderea celor mai bune practici existente la nivel național și european și dezvoltarea în continuare a măsurilor de politică energetică, cu accent pe crearea de noi inițiative de piață. Având ca punct de plecare Forumurile de investiții în energie durabilă (SEIF) organizate în perioada 2018-2019 de către Comisia Europeană, activitatea proiectului SMAFIN se concentrează pe crearea și implementarea unei metodologii complete pentru organizarea de mese rotunde în cele patru țări participante - Bulgaria, Croația, Grecia și România.

SMAFIN își propune să organizeze, în fiecare țară participantă, 3 mese rotunde naționale axate pe investiții în eficiența energetică și 6 întâlniri ale grupului de lucru pe durata proiectului. În fiecare an, o întâlnire a Grupului de lucru va preceda discuția de la masa rotundă națională, în scopul stabilirii cadrului și pregătirii lucrărilor pentru întâlnirea națională, iar următoarea va fi imediat după aceea, pentru a evalua concluziile și rezultatele mesei rotunde naționale și pentru a stabili cadrul pentru următorul eveniment național.

Primele mese rotunde SMAFIN au avut loc în 2021 și 2022 în toate cele patru țări, facilitate prin întâlniri de pregătire și evaluare susținute de grupurile de lucru naționale create în cadrul proiectului.

Dialogul desfășurat la aceste mese rotunde a evidențiat provocări similare în domeniul investițiilor în eficiență energetică (EE). Există un consens general cu privire la faptul că discuțiile facilitate de aceste forumuri de dialog sunt benefice pentru părțile interesate implicate, dar și cu privire la rolul extrem de important al factorului politic pentru a schimba metodele tradiționale și a transforma concluziile acestora în activități și rezultate pe termen lung. Părțile interesate participante la activitățile SMAFIN împărtășesc convingerea că dezvoltarea pieței proiectelor de eficiență energetică trebuie să se bazeze pe acțiuni de colaborare de-a lungul întregului lanț valoric - de la etapa de planificare a proiectului până la faza de monitorizare, folosind instrumente și protocoale de verificare și standardizare, în timp ce în paralel sunt depuse eforturi suplimentare pentru o comunicare eficientă și campanii de schimbare a comportamentului pe scară largă axate pe folosirea instrumentelor de finanțare alternative cu o componentă de subvenție redusă și tranziție către finanțarea comercială.

18

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Din perspectiva instituțiilor financiare, practica de până acum pentru finanțarea EE se bazează fie pe credite pe termen lung, fie pe finanțarea nerambursabilă a proiectelor. Împrumuturile acordate de fonduri specializate / bănci comerciale, ipoteci verzi sau contracte de performanță energetică (CPEn) sunt prezente, dar cu impact moderat. Beneficiarii sunt mai puțin dispuși să lucreze cu instituții de finanțare (IF) pentru a găsi soluții de finanțare adaptate și inovatoare. Multe scheme europene de finanțare inovatoare (cum ar fi finanțarea prin reducerea impozitelor sau a facturilor, finanțarea cetățenească etc.) nu sunt cunoscute sau luate în considerare în mod suficient. Influențați de situația de criză, atât mediul de afaceri cât și întreprinderile și factorii de decizie politică acordă prioritate măsurilor pe termen scurt pentru a se asigura că firmele supraviețuiesc, mai degrabă decât să investească pe termen lung. Dintre beneficiarii investițiilor în EE și clienții pentru IF, sectorul industrial pare să fie mai angajat, mai de încredere și mai capabil din punct de vedere financiar decât clienții municipali sau rezidențiali.

Cheltuielile companiilor pentru eficiența energetică a investițiilor lor totale au fost între 10% (Croația, Grecia, România) și 16% (Bulgaria) în 2019. ESCO și procedurile CPEn au fost identificate ca facilitatori majori ai

finanțării EE, cu toate acestea dezvoltarea pieței ESCO în țările SMAFIN este scăzută. Posibilitatea de dezvoltare ESCO este îngreunată în continuare de lipsa subvențiilor pentru investiții în renovarea clădirilor destinate specific ESCO-urilor și acest lucru se reflectă în dificultatea de a utiliza capitalurile proprii și atrase pentru dezvoltare pe termen lung, de a finanța pe termen scurt implementarea proiectelor și de a finanța pe termen lung pe perioada de performanță. O combinație ESCO - subvenție poate fi o abordare de succes pentru anumite proiecte, dar este rar aplicată.

Toate informațiile relevante, mesajele-cheie și concluziile celei de-a doua ediții a mesei rotunde SMAFIN în România, „Soluții de finanțare pentru creșterea sustenabilă a eficienței energetice în clădiri și industrie”, 12 aprilie 2022, sunt sintetizate în fișele informative disponibile la www.smafin.eu/project/resultsof-the-2nd-romanian-round-table/. Întâlnirile grupului de lucru SMAFIN vor continua în perioada următoare, pregătind următoarea rundă de mese rotunde, care va avea loc în primăvara anului 2023. Mai multe informații sunt disponibile pe www.smafin.eu.

Deveniți membri ai Comunității SMAFIN prin înregistrare la smafin.eu/forum/.

Proiectul SMAFIN a primit finanțare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare-inovare Orizont 2020, pe baza acordului de finanțare nr. 955857. Opiniile exprimate în acest document reflectă doar viziunea autorului și în niciun fel opiniile Comisiei Europene. Comisia Europeană nu este responsabilă pentru nicio utilizare a informației conținute în acest document.

Avantajele tranziției metodologiei de proiectare și construire către BIM (Building Information Modeling) dr. arh. Laura GĂBUREANU - LEED AP BD+C, O+M, ID+C, ND | BREEAM NC Assessor | WELL AP | EDGE Expert | SITES AP | Fitwel Ambassador | Active Score AP Building Information Modeling (BIM) reprezintă un proces de creare și gestionare a informațiilor în proiectare și construire. Unul dintre rezultatele acestui proces constă într-un model 3D care descrie digital toate aspectele clădirii finalizate, înainte de construirea efectivă. Această abordare a luat cu asalt domeniul arhitecturii, al ingineriei și al construcțiilor, datorită numeroaselor beneficii pe care BIM le are de oferit. Este important de clarificat faptul că BIM nu reprezintă doar utilizarea unui software special de construire. Mai degrabă, BIM este o abordare completă pentru proiectarea și planificarea unui proiect înainte de începerea construcției. În plus, BIM extinde posibilitățile de colaborare dincolo de fazele inițiale de proiectare. Prin informațiile utilizate, acesta poate continua să aducă beneficii proiectului chiar și după construire. Lumea modernă este dinamică și continuă să se schimbe, zi de zi. Modul în care calculăm, stocăm și gestionăm informațiile s-a schimbat, ducând la o revoluție digitală completă în industria construcțiilor. BIM, pentru a spune simplu, este un mod de lucru care gestionează și modelează mai precis informațiile într-un mediu de echipă.

Reprezentarea 3D poate include mai multe informații, date, care pot fi valorificate în afara instrumentului de creație. BIM oferă, de asemenea, capabilități avansate de flux de lucru care eficientizează procesul de proiectare, de la concept până la finalizarea clădirii.

Datele pe care BIM le dezvoltă pe parcursul ciclului de viață al proiectului pot fi valorificate pentru: • Relații parametrice; • Proiectare computațională; • Planificarea spațiului; • Modelarea energetică; • Modelarea luminii naturale și artificiale; • Vizualizarea relațiilor spațiale complexe; • Calcularea costului și a cantității de materiale de construcție necesare; • Detectarea și rezolvarea conflictelor/erorilor la nivel virtual; • Extended Reality (ER) (cum ar fi realitățile virtuale și augmentate), și multe altele.

Tehnologia BIM face mai mult decât să le ofere arhitecților o privire asupra caracteristicilor fizice ale clădirii.

Este o resursă de cunoștințe partajată în care arhitecții și colaboratorii își pot stoca toate ideile și pot face calcule complexe din mers. Arhitecții moderni folosesc acest flux de lucru pentru a proiecta clădiri de înaltă performanță, care sunt eficiente și avangardiste.

Top avantaje ale tehnologiei BIM Utilizarea tehnologiei BIM poate îmbunătăți toate nivelurile unui proiect aflat în dezvoltare. Am evidențiat în rândurile următoare câteva dintre avantajele-cheie ale tehnologiei BIM în construcții.

1. Eficiență maximizată Unul dintre avantajele-cheie ale tehnologiei BIM este că proiectele se desfășoară într-un ciclu de viață mai scurt, cu o eficiență mai mare. Toate aspectele fazelor de pre-construire și planificare devin mai ușor de gestionat și mai rapid de finalizat. Arhitecții pot crea proiecte mai rapid cu software-ul BIM, iar estimările proiectului devin mai precise prin modelele BIM. 20

Modelul BIM permite, de asemenea, o colaborare și o comunicare mult mai bună între diferite persoane implicate în proiect. Le permite diverșilor profesioniști să acceseze modelul BIM ori de câte ori au nevoie, în timp real, astfel întreaga echipă lucrând întotdeauna cu un model actualizat, ceea ce ajută la reducerea erorilor și a rectificărilor care provin din utilizarea informațiilor incorecte sau inexacte.

Conceptele de proiectare sustenabilă susțin procesul integrat de proiectare, atunci când membrii echipei colaborează pentru a spori eficiența procesului și a fiecărui sistem în parte. Criteriul de proces integrat încurajează colaborarea interdisciplinară încă din fazele incipiente ale proiectului, atunci când se clarifică aspirațiile proprietarului, obiectivele de performanță și nevoile specifice ale proiectului în vederea atingerii performanței stabilite. BIM răspunde acestei cerințe de optimizare colaborativă în timp real pe toată durata proiectului, a construirii și ulterior, a operării.

2. Reducerea costurilor și a deșeurilor Software-ul BIM oferă diverse instrumente pentru antreprenori și proiectanți, utile pentru a-și îmbunătăți procesele înainte de începerea construirii. Acest lucru poate duce la economii financiare semnificative și la reducerea - până la eliminarea completă - a cantităților de deșeuri rezultate.

BIM ajută antreprenorii să facă alegeri mai bune de materiale, eficientizează lucrările specifice și ajută la w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

minimizarea erorilor umane care pot apărea în timpul construirii. Îmbunătățind etapele de planificare, BIM poate ajuta antreprenorii să reducă întreaga cantitate de materiale pierdute sau redundante. Prin urmare, poate duce la o reducere semnificativă a costurilor.

3. Estimări de cost îmbunătățite Lucrul cu un model detaliat permite rezultate mult mai precise, în procesul de estimare a cantităților și a costurilor materialelor. Când este verificat un model 3D, spre deosebire de un plan 2D, nivelul de detaliere este mult mai precis. Ca rezultat, estimările costurilor bazate pe modelele 3D sunt mai realiste și mai exacte. În România, majoritatea proiectelor sunt în prezent proiectate, analizate, autorizate și construite după planuri 2D, dar piața va trebui să se adapteze cerințelor legislative, care vor impune implementarea tehnologiei BIM până în anul 2028, conform directivelor Comisiei Europene. În timp ce CAD creează desene bi- sau tri-dimensionale care nu fac distincție între elementele lor, BIM încorporează alte două dimensiuni: 4-D (timp) și 5-D (costuri). Acest lucru le permite utilizatorilor să gestioneze informațiile în mod inteligent pe tot parcursul ciclului de viață al unui proiect, automatizând procese precum planificarea, proiectul conceptual, proiectarea detaliată, analiza, documentarea, producția, logistica procesului de construire, operarea și mentenanța, renovarea și/sau demolarea clădirii.

4. O mai bună perspectivă asupra proiectului Tehnologia BIM oferă o imagine 3D mai realistă asupra rezultatului eventual al proiectului. Din aceasta decurge o mai bună vizualizare a rezultatului final, ceea ce poate ajuta antreprenorii și clienții să aibă o perspectivă mai corectă asupra bunului construit.

Acest lucru nu doar facilitează înțelegerea mai bună a viitoarei construcții, ci ajută totodată în evitarea unei repetări inutile. Privind modelarea 3D realistă a unui proiect, proiectanții pot avea o idee bună despre ceea ce va funcționa și ceea ce trebuie schimbat.

Antreprenorii și echipa de proiectare pot face modificări în timpul fazei de pre-construire înainte ca acestea să devină o problemă. Evitarea rectificărilor continue, cauzate de erorile umane rezultate din suprapunerea în timp a specialităților, poate economisi mult timp și bani.

BIM ajută la eliminarea erorilor din model, cum ar fi potențiale conflicte între cablurile electrice, conductele de canalizare etc.

5. Comunicare și colaborare BIM reprezintă o abordare care promovează colaborarea. Software-ul BIM bazat pe cloud le permite tuturor celor implicați în proiect să colaboreze și să comunice cu ușurință. Aceștia pot accesa toate informațiile de care au nevoie, precum și modelul actualizat din orice locație și din orice moment. Acest lucru ajută la evitarea întâlnirilor inutile și a blocajelor în procesul de lucru.

Toate părțile componente ale proiectului pot fi lucrate în orice moment de către toți actorii implicați. Toate

estimările, modelările, modificările și notele de proiectare sunt create și stocate într-un singur loc. Astfel, arhitecții pot ajusta proiectele instant, iar antreprenorii pot face modificări în model chiar și atunci când nu sunt pe șantier. Comunicarea și colaborarea îmbunătățite au ca rezultat un proiect mai fluid și mai eficient.

6. Mai puține pierderi și un risc mai scăzut Proiectarea unei clădiri utilizând tehnologia BIM este mai sigură și mai lipsită de riscuri. Cu această abordare, există o colaborare mai strânsă cu toți contractanții. Ca atare, se pot reduce costurile de risc într-o licitație sau finanțare. Acest lucru permite o imagine de ansamblu mai bună a proiectului înainte de începerea construirii.

La rândul său, acest aspect are ca rezultat creșterea siguranței în șantier, mai puține pierderi de materiale, mai puține erori de comunicare și așa mai departe. Este eliminat, de asemenea, riscul ca antreprenorii să folosească informații neactualizate.

Prin tehnologia și procesele BIM, companiile pot reduce costurile de asigurare și pot minimiza situațiile neplăcute de plată a daunelor. Deci, BIM este foarte benefic pentru atenuarea riscurilor și reducerea costurilor. Mai multe studii concluzionează că peste 61% dintre companiile de construcții care folosesc instrumente BIM întâmpină mai puține erori de construire iar 75% au înregistrat economii majore de costuri.

7. Creșterea competitivității prin rezultate finale mai bune Utilizarea BIM se concentrează pe îmbunătățirea proceselor de proiectare și construire. Făcând acest lucru, în general, rezultă un nivel al construirii și un rezultat final de calitate superioară.

O planificare mai bună, cu informații mai detaliate, le permite contractorilor să asigure o calitate superioară în procesul de construire. Datorită faptului că arhitecții pot vizualiza clădirea din faza de proiectare, ei pot pune un accent mai mare pe aspectul clădirii. Ca atare, BIM produce active construite de calitate superioară.

Este clar că BIM este avantajos atât din perspectiva proiectării, a construirii, cât și din perspectiva de business. Deci, folosind o platformă intuitivă, BIM poate ajuta procesul, prin accesarea modelului cu tehnologiile ușoare (telefon, tabletă), asigurând astfel un succes mai mare al proiectului.

Sursa foto: STW Architects / Bouygues UK continuare în pagina 22 È

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

21

Æ urmare din pagina 21

Sursa foto: https://drawings.archicgi.com/bim‐project‐7‐steps/

Este important să clarificăm diferența dintre BIM și programe precum Revit®, ArchiCAD®, AllPlan® și altele: BIM este un sistem de lucru, în timp ce Revit®, ArchiCAD® și AllPlan® sunt programe software cu care BIM este compatibil. Cele două părți se completează și-i permit arhitectului desfășurarea eficientă a proiectării.

Proiectele modelate în BIM pot include produsele și materialele reale care vor fi folosite pentru construcție, cuprinzând în modelul 3D geometria, caracteristicile și costul acestora, precum și informații de contact pentru a le achiziționa odată ce au fost aprobate.

Furnizorii joacă un rol fundamental într-un proiect, deoarece dețin cheia pentru care materialele sunt disponibile. BIM poate fi înțeles, deci, ca un fel de catalog de materiale modelate, îmbunătățind modul în care specificațiile tehnice ale proiectului sunt transferate celor care se ocupă de construirea lui.

Adoptarea BIM în cadrul companiilor de construcții este în creștere și este folosită ca diferențiere în industrie datorită beneficiilor pe tot parcursul ciclului de viață al proiectului, inclusiv post-construire și operare.

Există site-uri web care pun la dispoziție biblioteci uriașe de produse, permițând descărcarea acestor modele pentru includerea în proiect și, astfel, se economisește timpul necesar specificațiilor ulterioare. Cu toate aceste informații încărcate, sistemul nu numai că îmbunătățește calitatea proiectului, dar reduce și luarea deciziilor și modificările de ultimă oră în timpul procesului de construire, abordând problemele virtual și scăzând costurile totale ale proiectului real. În plus, fiecare dintre elemente are propriile atribute și este legat specific și parametric de celelalte obiecte ale proiectului: dacă unul dintre aceste obiecte este modificat, se vor schimba automat și cele care depind de el. În acest fel, BIM permite ca lucrul arhitecților, clienților, constructorilor, inginerilor și al altor actori relevanți să aibă loc într-un singur proces inteligent și partajat. În România, modelul de lucru într-un birou mic, tipic, de arhitectură constă în depunerea ofertelor pentru proiecte în ansamblu și în externalizarea domeniilor individuale de disciplină către companii specializate. În acest sistem, arhitectul acționează ca intermediar între client și proiectanții de structuri, de instalații exterioare și interioare și de infrastructură. Cel mai adesea, el este responsabil indirect de coordonarea, fluxul de informații și calitatea lucrărilor efectuate, deoarece este legat de 22

client printr-un contract. În acest caz, arhitectul acționează ca o legătură pentru toate părțile în faza de proiectare. În etapa de implementare, arhitectul este implicat și în supravegherea și sprijinirea antreprenorului. În conformitate cu legislația, el trebuie să aprobe oficial orice modificare semnificativă a proiectului aflat în etapa de construire. De asemenea, dacă antreprenorul plănuiește să schimbe materiale, producătorii selectați sau vreo soluție din proiect, el se consultă adesea cu biroul de arhitectură. Arhitecții sunt responsabili față de client pentru livrarea întregului proiect. Prin urmare, implementarea BIM în micile firme de arhitectură începe adesea cu extinderea sarcinilor și pregătirea arhitecților deja angajați.

Arhitecții cu experiență sunt familiarizați cu procesele și cerințele pentru un anumit tip de proiect, ceea ce este esențial pentru un program realist. Adesea, birourile nu creează programe pentru fiecare proiect, ci pe baza cooperării existente și aranjamentelor verbale. Lipsa unui flux de informații detaliat și a unui plan de proces, convenit cu toate părțile, reprezintă o amenințare la respectarea termenelor-limită și a calității studiului furnizat.

Atunci când elaborează conceptul, arhitecții se confruntă cu sarcina de a proiecta o clădire care nu numai că va fi funcțională și va îndeplini condițiile clientului, ci va corespunde și în mod adecvat mediului înconjurător.

Optimizarea soluțiilor de proiectare reprezintă un concept foarte atractiv pentru client.

Introducerea postului de coordonator BIM poate ușura munca întregii echipe. Arhitectul poate petrece mai mult timp asupra responsabilităților sale de proiectare prin delegarea unora dintre sarcinile de coordonare, mai ales în cazurile în care acestea nu îi afectează proiectarea.

Modul tradițional de schimb de informații între părțile interesate ale proiectului sunt e-mailurile, apelurile telefonice și transferul de documentație pe hârtie. Această metodă este folosită în majoritatea birourilor de proiectare, chiar și după ce au început implementarea BIM. În timpul proiectului, este des întâlnită introducerea constantă a modificărilor inutile, care afectează negativ programul și costurile procesului de proiectare. Modificările au cel mai adesea un efect de domino, unde micile schimbări duc la un volum de muncă neprevăzut pentru multe persoane. Să ne imaginăm o situație în care lucrăm la un proiect de câteva săptămâni și primim informații că un element-cheie care a determinat activitatea până în prezent se schimbă. Moralul echipei scade, deoarece munca deja făcută trebuie refăcută, iar timpul petrecut de echipă proiectând sau rezolvând tema de proiectare pare a fi pierdut. Merită să subliniem că repetarea sarcinilor pentru un proiect care a fost deja finalizat nu este de dorit și poate fi frustrantă. Modificările sunt uneori impuse fără explicarea motivului sau introduse fără furnizarea informațiilor corecte. Cooperarea dintre diferiții participanți la procesul de proiectare devine dificilă și ineficientă. Un exemplu de astfel de activitate poate fi modificarea fațadei de către client prin schimbarea aranjării ferestrelor și a ușilor în etapa în care inginerul structurist a finalizat proiectarea închiderilor prefabricate. Pentru acesta, o modificare aparent mică a deschiderilor reprezintă necesitatea refacerii calculelor. continuare în pagina 24 È w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Sistemul de fixare EJOT® LT-XT Tensiunea de fixare este sub control. Șuruburile LT pot fi combinate cu bucșe de centrare adecvate - adaptate fiecărei aplicații.

Domeniu de aplicare: • Fixarea panourilor compozite plate din aluminiu pe substructuri din aluminiu • Poate fi combinat cu bucșe de centrare XT pentru puncte fixe și culisante

Caracteristici: • Oțel inoxidabil A2 • Cap plat, tip lentilă

Avantaje: • • • • • • • • •

Destinat acoperirii găurilor cu fante și diametre mari de pregăurire Disponibil și în finisaj RAL Design estetic al fațadei datorită capului plat al șurubului Asamblare ușoară și alunecare fiabilă datorită zonei de rotație liberă optimizate Reglementat de autoritățile din construcții în certificatul de testare P-S 18 0447 Îndepărtarea ușoară a foliei de protecție Gulerul bucșei de centrare protejează de zgârieturi suprafața panoului de fațadă Nu este necesară fixarea niturilor cu un dispozitiv de fixare special Partea nefiletată de sub capul șurubului permite o rotire suplimentară intenționată a acestuia după așezarea pe suprafață EJOT România

Șos. Comercială nr. 21 A, DN 65 B, Com. Bradu, Sat Geamăna, Jud. Argeș, RO‐117141 Tel.: +40 248 2238 – 86 / fax: +40 248 2238 ‐ 84 | E‐mail: infoRO@ejot.com | Web: http://www.ejot.ro

Æ urmare din pagina 22

Sursa foto: https://bimlabs.in/blog/energyefficientbuildings

În unele situații, costul implementării unei modificări depășește beneficiul acesteia. Între timp, folosind modelarea BIM, multe dintre aceste situații pot fi prevenite într-un stadiu timpuriu sau pot fi modificate mai eficient.

Absolvenții de arhitectură de astăzi au rareori cunoștințe suficiente despre BIM înainte de a intra în practică. Și, deși universitățile introduc subiecte suplimentare și cursuri postuniversitare care se concentrează pe această metodologie, din programa de bază acestea încă lipsesc. Înțelegerea posibilităților de proiectare și de gestionare a proiectului și a diferitelor faze ale acestuia crește semnificativ valoarea pe piața muncii.

Implementarea BIM reprezintă cu siguranță un pas important către dezvoltarea tehnologică și modul de a gândi întregul ciclu de viață al proiectului.

cele mai eficiente caracteristici de proiectare regenerativă. Modelarea energetică devine astfel un instrument de proiectare și nu doar o măsură de verificare terță după finalizarea procesului de proiectare.

• Operarea mai facilă a clădirii: Folosind BIM, putem observa modelul într-o a șaptea dimensiune, denumită vizualizarea operării clădirii. Această reprezentare arată costurile operaționale anticipate pentru clădire odată ce aceasta este finalizată. Putem, astfel, să luăm decizii informate de proiectare care vor duce la economii mai mari de costuri și la mentenanța mai simplă a clădirii în viitor. În concluzie, tehnologia BIM are un impact pozitiv asupra aproape fiecărui pas din procesul de proiectare, construire și mentenanță. Ea reprezintă o abordare completă pe care toate părțile interesate o pot adopta

Ca beneficii suplimentare ale tehnologiei BIM, trebuie subliniate: • Finalizarea mai rapidă a proiectului: este nevoie de mai puțin timp pentru a proiecta o clădire. Aceasta înseamnă că puteți începe procesul de construire mai devreme. Mai mult, proiectarea reprezintă o bază de date care evoluează în timp și este folosită pentru a lua decizii mai informate, mai devreme în procesul de proiectare.

• Analiza precisă a impactului asupra mediului: software-ul BIM poate afișa o clădire într-o a șasea dimensiune, care este o analiză a impactului clădirii asupra mediului în timp. Acest lucru ne ajută să găsim cele mai performante materiale din punct de vedere energetic și 24

atunci când proiectează, construiesc și operează un nou proiect. Utilizarea BIM le oferă multiple avantaje tuturor persoanelor implicate în proiect. Și, în final, duce la rezultate mai bune. Industria construcțiilor se îndreaptă rapid către o abordare mai concentrată pe BIM, din ce în ce mai mulți profesioniști începând să înțeleagă beneficiile acestei tehnologii.

Bibliografie [1] archdaily.com [2] autodesk.eu [3] designingbuildings.co.uk [4] allplan.com w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

În zona de nord a orașului București, a fost ridicat un complex de clădiri cu un profil funcțional foarte variat: birouri, spații de perfecționare, cazare și conferințe.

Proiectul se remarcă prin folosirea pe scară largă a structurilor din profile metalice. Finisajele exterioare din materiale moderne au determinat expresia arhitecturală a clădirilor: simplitate, acuratețe și echilibru, rezultate din găsirea proporțiilor armoniose dintre volume și elementele componente. Întregul ansamblu are propriile rețele de utilități, bucurându-se de un cadru natural superb.

Situated in the northern area of Bucharest, the “Romsilva” Headquarters include offices, training centres, accommodation, and convention centres.

Specific to the complex was the use of metallic profiles to a large extent. The exterior finishes using advanced materials have lent the building its special glamour: balance, elegance, and perfection. All these came as a result of finding the appropriate proportions between the volumes and the building blocks. The whole complex benefits from its own utilities. Not less do the Headquarters benefit also from an awesome landscape.

Restituiri Consiliul Tehnic Superior (XIII) CONSTRUCȚIILE PUBLICE APROBATE DE CONSILIUL SUPERIOR TEHNIC ÎNTRE ANII 1918-1944 acad., prof. ing. Nicolae NOICA (Continuare din nr. 196, octombrie 2022)

Palatul Regal (astăzi Muzeul Național de Artă al României) În luna decembrie a anului 1926, un incendiu a distrus corpul central al Palatului din Calea Victoriei, care cuprindea Sala Tronului și Saloanele Regale de așteptare, Sala de Festivități și Sala Prânzurilor de Gală, cu saloanele și dependințele respective, deteriorându-se, în același timp, parțial intrarea de recepție și scara de onoare.

De la nivelul parterului în sus, distrugerea a fost totală, iar zidurile aveau crăpături în toată grosimea bolților de cărămidă.

Pentru a se pune clădirea Palatului Regal, rămasă în urma incendiului, la adăpost de intemperiile iernii, s-a început executarea urgentă a primelor lucrări de protejare: acoperișul provizoriu, sprijinirea zidurilor și planșeelor și închideri exterioare.

După reparațiile sumare făcute pentru protejarea palatului, Casa Regală, prin adresa 8730/1927, aduce la cunoștința Ministerului Agriculturii și Domeniului hotărârea ca refacerea clădirii palatului să fie realizată pe baza unui program care „să corespundă cerințelor noi ale Coroanei României întregite”. (A.N., Fond: Castele și Palate, dosar 108/1932, fila 4) În consecință, s-au stabilit punctele esențiale ale proiectului: mărirea Sălii Tronului, a Sălii de Festivități și Prânzurilor de Gală, lărgindu-se parterul și etajul în porțiunea dinspre grădină, prin suprimarea stâlpilor intermediari, astfel ca lumina liberă între ziduri 26

Palatul Regal (vedere aeriană) să fie de 17,40 m, iar primul etaj să fie înălțat cu 5,0 m peste înălțimea vechii Săli de Recepție. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 552/1929, fila 7) Execuția lucrărilor a fost începută de Casa Regală în anul 1927.

La data de 15 mai 1928, începe o altă etapă în istoria construcției palatului. Ministerul Agriculturii și Domeniilor preia de la Administrația Casei Regale realizarea lucrărilor de construcție ale Palatului Regal, întrucât priveau domeniile statului.

Jurnalul nr. 182 din 30 iulie 1929 al Consiliului Tehnic Superior w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Inginer Emil Prager Totodată, se hotăra ca planurile și devizele necesare să se întocmească de către Serviciul de Arhitectură al Ministerului, condus de arhitectul Nicolae Nenciulescu. Prin decizia Ministrului, „se aprobă ca proiectele și supravegherea lucrărilor de beton armat să fie încredințate inginerului Emil Prager”.

La 12 iulie 1928, guvernul Vintilă Brătianu aprobă în ședința Consiliului de Miniștri „deschiderea unui credit extraordinar de 28.000.000 lei, pentru lucrări de construcție și transformare ale Palatului Regal din Calea Victoriei”.

Din cauza urgenței cu care trebuiau continuate lucrările începute și având în vedere „epoca înaintată a campaniei de lucru a anului 1928, luna august”, Serviciul de Arhitectură al Ministerului Agriculturii și Domeniilor întocmește o antemăsurătoare aproximativă a lucrărilor care urmau a fi scoase la licitație. În urma licitației ținute în 29 august 1928, lucrările au fost adjudecate antreprizei inginer Emil Prager. Cu firma sa se semnează la 31 august 1928 contractul pentru execuția lucrărilor de fundații, zidărie și beton armat în valoare de 20.078.660 lei.

După definitivarea proiectului de ansamblu al lucrărilor de construire și transformare a Palatului Regal, în iulie 1929, acesta, împreună cu memoriul de arhitectură și rezistență și cu devizul primei tranșe de w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Imagine din timpul construirii Palatului Regal

Palatul Regal ‐ detaliu scară interioară lucrări ce trebuiau executate imediat la Corpul Principal și la aripa Corpului de Gardă, sunt înaintate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor

Ministerului Lucrărilor Publice, spre avizare.

Ca urmare, proiectul va fi examinat de Consiliul Tehnic Superior, continuare în pagina 28 È 27

Æ urmare din pagina 27

Palatul Regal. Fotografie realizată de Petre Mitrea care încheie Jurnalul nr. 182 din 30 iulie 1929, prin care proiectul „se aprobă în linii generale”, atrăgând atenția asupra „unor măsuri speciale ce trebuie luate”.

Mai întâi, Jurnalul arată că au fost luate măsurile hotărâte prin programul de refacere privind mărirea Sălii Tronului și a Sălii de Festivități, astfel ca lumina liberă între ziduri să fie de 17,40 m. Se preciza că în privința aripii stângi, în care se află vechile Locuințe Regale, aceasta se lasă actualmente în forma existentă. Corpul de gardă din partea dreaptă urma a se dărâma complet, zidindu-se din nou din temelii. Apoi se arată diverse funcțiuni ce urmau a se amenaja la: subsol, parter, et. I, II și III. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 518/1929, filele 86, 86v, 87) În privința părții constructive a proiectului, se prezintă un memoriu

Palatul Regal ‐ Sala Tronului 28

al inginerului Emil Prager, antreprenorul lucrării, în care se arată în linii generale normele ce s-au avut în vedere la proiectarea consolidării fundațiilor, dar și necesitatea sporirii greutăților planșeelor și a sarcinilor utile, datorată lucrărilor de beton armat. În memoriul amintit, se arăta că „terenul de fundație este pietriș nisipos și consolidarea s-a făcut prin executarea unor tălpi din beton armat, așa ca presiunea pe teren să nu întreacă 3 kg/cmp, presiune admisibilă pentru un astfel de teren”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 518/1929, fila 87 și 87v) Planul de consolidare a fundațiilor este desenat pe un format A1, poartă indicativul 28/3 – 207.1927 și este semnat de inginerul Emil Prager și vizat de arhitectul diriginte Nicolae Nenciulescu. Prezentat clar, el cuprinde toate elementele necesare bunei execuții a lucrărilor

dificile de subzidire a vechilor ziduri, și anume dimensiunea tălpilor de beton armat, calitatea betonului dar și diametrele armăturilor și modul lor de fasonare.

Ceea ce impresionează, însă, la aceste planuri realizate pe hârtie pânzată, este aspectul și starea lor, astăzi, după 80 de ani, datorită calității lor inițiale, precum și grijii deosebite cu care au fost păstrate la Arhivele Naționale. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 552/1929) Memoriul prezintă și sarcinile utile adoptate pentru dimensionarea planșeelor, specificând că toate calculele elementelor structurii de beton armat s-au făcut după „ultimele circulare germane din anul 1925”. Se preciza de asemenea că „planurile de beton au fost verificate de inginerul Ștefan Mirea”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 518/1929, fila 87v) Enumerarea membrilor Consiliului Tehnic Superior, personalități ale lumii noastre tehnice, este suficientă pentru a înțelege atenția acordată unui astfel de edificiu public, dar și modului de cheltuire a banului public. Au fost prezenți la ședință președintele inginer inspector general Elie Radu și membrii inspectori generali inginer Victor Bruckner, inginer Constantin Bușilă, arhitect Petre Antonescu, arhitect N. Cerkez, inginer P.I. Ciocâlteu, inginer R. Oprean, inginer Eugen Ștefănescu. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 518/1929, fila 86) În urma discuțiilor, Consiliul a fost de părere că „în primul rând cu ocazia executării lucrărilor de w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

refacere să se studieze sistematizarea întregului bloc, cuprins între străzile Câmpineanu, Luterană, Știrbei Vodă și Eforia Crețulescu, deschizând străzi noi pentru a crea perspectiva palatului și întocmind un plan program, care să fie realizat cu timpul, treptat, făcându-se exproprieri acolo unde era necesar”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 518/1929, fila 87v) În privința proiectului propriuzis al lucrărilor, din care mare parte erau deja executate, „Consiliul este de părere a se aproba în linii generale”, dar atrage atenția că asupra distribuției interioare și mărimii încăperilor încă nu se poate pronunța.

De asemenea, se atrăgea atenția a se avea în vedere „evitarea înfățișării vechiului palat, care din cauza nivelului jos al curții în raport cu Calea Victoriei, nu dă o impresie bună”. (A.N., Fond: M.LP. – C.T.S., dosar 518/1929, fila 87v) Lucrările de construire ale Palatului au fost încredințate antreprizei ing. Emil Prager.

La sfârșitul anului 1929, lucrările de roșu fiind aproape terminate, s-a trecut la realizarea lucrărilor exterioare. Se hotărâse ca lucrările pentru fațadele principale să fie executate cu piatră naturală de Bașchioi (județul Tulcea), iar fațadele secundare, cu tencuieli de similipiatră.

Concomitent cu lucrările de roșu și de placaj, în perioada 1928-1930 au mai fost executate șarpanta metalică și învelitoarea peste partea centrală. În 1932 se terminaseră lucrările de roșu la Corpul de gardă, iar între 1935-1937 s-a realizat aripa Crețulescu.

Au urmat lucrările de finisaje interioare și lucrările de instalații.

Banca Națională a României localului Băncii Naționale din București, spre a fi avizat.

Consiliul Tehnic Superior, în urma analizei datelor trimise, încheie Jurnalul nr. 11 din 23 februarie 1938. Membrii Consiliului care au fost prezenți la această ședință au fost: președinte Nicolae Vasilescu-Karpen, membri P.

Antonescu, Th. Balș, C. Bușilă, I. Bușilă, E. Doneaud, N. Dumitrescu, D. Germani, Ion Ionescu, I. Mihalache, I. Rarincescu, G.D. Roșianu, P. Smărăndescu, Eug. Ștefănescu.

(A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 1508/1938, fila 62) Așa cum se arăta în jurnal, pentru cartierul menționat „planul din

Studiul sistematizării cartierului din jurul Băncii Naționale din București La 21 februarie 1938, Ministerul de Interne transmite Ministerului Lucrărilor Publice raportul Primăriei Municipiului București nr. 4519 și actele privitoare la modificarea alinierii străzilor Doamnei, Smârdan, Eugen Carada și Lipscani, din jurul

Banca Națională a României continuare în pagina 30 È

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

29

Æ urmare din pagina 29 1921 prevedea o piață largă de 65,0 m în spatele localului Băncii spre strada Doamnei – înglobarea stradelei „Banca Națională” la proprietatea acestei bănci și menținerea situației actuale a alinierii străzilor”.

Direcția sistematizării, prin raportul nr. 2688 din 1938, arată că prevederile acestui plan „sunt cu totul nesatisfăcătoare, întrucât piața de 65,0 m lățime spre str.

Doamnei este mult prea mare și costisitoare, iar terenul pentru extensiunea Băncii devine inutilizabil”. Pentru a corecta situația și a găsi suprafața necesară pentru construirea Palatului Nou al Băncii Naționale, Biroul Comitetului de lucru al Planului de sistematizare al orașului București elaborează un plan care prevede următoarele modificări: • crearea în spatele blocului Băncii Naționale, spre str. Doamnei, a unei piețe de numai 35,00 m, permițând astfel pe restul terenului

Armarea fundației Palatului Nou al Băncii Naționale clădirea unui imobil cu caracter monumental pentru Bancă; • lărgirea străzilor Eugen Carada și Smârdan conform alinierilor trasate cu albastru pe planul

Palatul Nou al Băncii Naționale ‐ Holul de onoare 30

anexat, spre a permite stațio narea vehiculelor pe aceste străzi; conform planului, strada Eugen Carada urma să aibă o lărgime de 16,00 m, plus o retragere de 8,00 m din aliniere de partea Băncii Naționale, iar str. Smârdan, o lărgime de 18,0 m plus o retragere de 6,00 m tot spre Banca Națională; • suprimarea stradelei Băncii Naționale, care se va îngloba în blocul acestei Bănci, nemaifiind de folos pentru circulația publică.

(A.N., Fond: M.L.P. - C.T.S., dosar 1508/1938, fila 63) Acest proiect era evaluat la cca.

49 milioane lei. În urma discuțiilor, Consiliul Tehnic Superior a aprobat proiectul de modificare a alinierilor propuse și a cerut să se studieze și să se precizeze din punct de vedere arhitectonic și al circulației alinierile de la încrucișarea străzilor Doamnei și Eugen Carada și să se aibă în vedere la eliberarea autorizației de construire pentru noua clădire din spatele actualului local al Băncii Naționale. Se cerea o armonizare cât mai deplină între proporțiile și arhitectura acestui nou local și acela al vechii și monumentalei clădiri a Băncii Naționale de pe str.

Lipscani. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S., dosar 1508/1938, fila 63v) (Va urma) w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Despre formarea profesională, sustenabilitate și primul webinar bilateral cu Franța pe tema investigării geotehnice Fără a limita însă discuția de față la acestea, întrucât activitatea Societății Române de Geotehnică și Fundații este caracterizată, în ultimii ani, cu precădere, de un dinamism remarcabil în numeroase direcții ce țin de ingineria geotehnică, dar motivați tocmai de acest dinamism concretizat în numeroase evenimente de specialitate și întâlniri, am invitat-o pe prof. dr. ing. Loretta Batali ca, în calitate de președinte, să ne rezume agenda de toamnă a SRGF, ceea ce ne-a adus o serie de noutăți, ajutându-ne să punem în contextul potrivit contribuția ingineriei geotehnice în abordarea problemelor cu care se confruntă societatea prezentului sub aspectul schimbărilor climatice, al crizelor precum cea energetică și al atingerii sustenabilității (aceasta din urmă, mai ales - sustenabilitatea - fiind într-un stadiu incipient al implementării în țara noastră). O contribuție încă insuficient conștientizată, la noi. Pentru ca societatea în ansamblul ei să înțeleagă, concret, cu ce soluții vine ingineria geotehnică și să se raporteze la specialistul în geotehnică ca la unul dintre cei mai în măsură să dea aceste soluții fezabile pentru un mediu construit sustenabil, pentru ca inclusiv beneficiarii să înțeleagă cât de important este rolul acestei etape în economia proiectului, pe lângă o creștere a vizibilității profesiei este important să înțelegem CUM sunt formați practicienii din domeniu, cât de la curent sunt cu noutățile, cât de bine ancorată este geotehnica din România în contextul european și internațional (vorbim, după cum se va vedea în cele ce urmează, de un domeniu de activitate matur și sprijinit constant să evolueze, cu rezultate și recunoaștere internațională). Deci care sunt noutățile din agenda SRGF, în luna noiembrie și pe termen scurt?

Revista Construcțiilor: Pentru că, recent, a debutat anul universitar 2022-2023, și cunoscând implicarea constantă a Societății Române de Geotehnică și Fundații în procesul educațional la nivel academic, vă propunem să facem din educație una dintre temele predilecte ale discuției din acest număr. Și primul punct de atins în această direc ție ar putea fi seminarul internațional „Geo technical Engineering Solutions for a Sustainable World”.

Despre ce este vorba?

Loretta Batali: Într-adevăr, SRGF se implică în procesul educațional, în mod special la nivel academic, dar nu numai. Considerăm importantă implicarea noastră, adică a companiilor membre, în formarea viitorilor specialiști din domeniu. În ceea ce privește seminarul internațional „Geotechnical Engineering Solutions for a Sustainable World”, acesta este organizat de către Universitatea Tehnică din ClujNapoca și Filiala Cluj a SRGF. Evenimentul se adresează membrilor Societății Române de Geotehnică și Fundații, mediului academic, reprezentanților din mediul socio-economic și tuturor celor interesați de soluții de ultimă generație pentru sustenabilitate în construcții și își propune să abordeze subiecte actuale din ingineria geotehnică cu scopul de a evidenția importanța ingineriei geotehnice în abordarea problemelor actuale cu care se confruntă societatea în legătură cu schimbările climatice, energie și sustenabilitate.

32

Seminarul beneficiază de prezența vice-președintelui ISSMGE (International Society for Soil Mechanics and Geotechnical Engineering) pentru Europa, prof. Lyesse Laloui, de la EPFL Lausanne (Institutul Politehnic din Elveția), un nume important în domeniul structurilor geotermale, al geotehnicii mediului în general, care va susține o conferință despre modificarea proprietăților pă mân tului în funcție de necesități prin metode biologice și geochimice.

Trebuie spus că în România aceste preocupări legate în general de sustenabilitate sunt într-un stadiu relativ incipient, atât la nivel de cercetări, cât și la nivelul implementării, de aceea considerăm necesară informarea, diseminarea de cunoștințe în acest sens.

Revista Construcțiilor: Rămânând în zona aceasta a sustenabilității, „Smart exploitation of the renewable energy situated under our cities”, un alt seminar internațional organizat la Cluj, în luna iunie, de data aceasta, a fost și cadrul întâlnirii membrilor SRGF cu vicepreședintele ISSMGE pentru Europa, prof. Lyesse Laloui. Ce idei noi s-au conturat? Cât de accesibilă ne este această energie, și cu ce costuri? Concordă abordările în această direcție la nivel internațional?

Loretta Batali: Da, în luna iunie, dna șef lucrări Iulia Prodan, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a organizat acest seminar internațional pe tema energiilor regenerabile, la care au participat și membri ai SRGF,

Loretta Batali ‐ președinte SRGF care s-au întâlnit și discutat și cu vicepreședintele ISSMGE pentru Europa.

Atunci când ne referim la nevoia de a crea un mediu construit sustenabil, este nevoie de un efort comun, multidisciplinar, în care specialiști din domenii diferite să lucreze împreună.

Crearea a cât mai multe surse locale de energie regenerabilă este absolut necesară, mai ales în condițiile crizei energetice pe care o trăim. Astfel, este important a se cunoaște și implementa și alte soluții pe lângă cele legate de energia solară (panouri fotovoltaice). În acest context, energia geotermală este un tip de energie regenerabilă care poate fi exploatată oriunde, indiferent de locație sau w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

anotimp, direct de la pământ. O zonă inovatoare a energiei geotermale o reprezintă fundațiile clădirilor generatoare de energie verde (structurile geo-energetice). Soluția structurilor geoenergetice este una foarte ușor de aplicat și totodată sustenabilă și din punct de vedere al implementării.

Costurile de implementare a unei fundații generatoare de energie verde sunt cu doar 5-10% mai mari față de cele pentru o fundație clasică.

Soluția structurilor geoenergetice este una care se utilizează peste tot în lume. În Europa, țările aflate în topul implementării acestor soluții sunt Marea Britanie, Germania, Elveția. Cele mai cunoscute sunt fundațiile pe piloți geotermali (activați geotermal) sau pereții mulați geotermali, dar mai recent s-au pus la punct și soluții bazate pe tuneluri geotermale sau panouri geotermale, care au fost prezentate de prof. Lyesse Laloui în cadrul seminarului.

Revista Construcțiilor: Cum poate fi stimulat lucrul colaborativ prin platforme educaționale?

Loretta Batali: Platformele educaționale au luat un avânt deosebit în ultimii 2 ani, când pandemia ne-a obligat să realizăm educație online, dar ele existau deja de mult timp și erau și utilizate. Cred că era prin 2004 sau 2005 când, în calitatea pe care o dețineam la acel moment, de responsabil cu activitățile francofone din Universitatea Tehnică de Construcții București, am organizat împreună cu Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) un curs de Moodle, o platformă de e-learning și blended learning. Iar în 2010 - 2013 am fost responsabil din partea UTCB în proiectul DidaTec, condus de Universitatea Tehnică din ClujNapoca, proiect care, printre alte obiective, și-a propus formarea cadrelor didactice în vederea extinderii și utilizării cu succes a tehnicilor de predare-învățare având la bază suportul oferit de TIC și de instrumentele integrate suport de management al activității educaționale, și câștigarea de expertiză în conducerea de cursuri/training-uri pe platforme educaționale de tip e-learning pentru cursuri în domeniul tehnic. În cadrul celor 2 proiecte menționate, la care eu personal am participat nemijlocit, s-au format o seamă de cadre didactice în domeniul educației la distanță sau mixte, ceea ce, cred eu, a permis adaptarea noastră foarte rapidă la ceea ce s-a întâmplat în martie 2020.

Esența acestor platforme educaționale nu este doar de a pune la dispoziție un instrument care să permită predarea unui curs sau gestiunea administrativă electronică a

Vicepreședintele ISSMGE pentru Europa, Lyesse Laloui, alături de membrii SRGF la Cluj‐Napoca, cu ocazia seminarului internațional dedicat exploatării inteligente a energiei geotermale studenților / cursanților, ci suportul în ceea ce privește modul de predare, regândirea cursurilor pentru sistemul acesta de predare, prin implicarea cursanților, colaborarea între ei și cu formatorul etc. În această privință mai sunt pași de făcut.

SRGF organizează cursuri de formare de mai mulți ani, care erau în format fizic, dar din 2021 am trecut la sistemul online, inițial forțați de pandemie, acum pentru că este cerut un astfel de mod de predare, care ajunge la un grup-țintă mai mare, inclusiv care nu se găsește în același oraș.

SRGF a beneficiat, în acest sens, încă de dinainte de pandemie, de suportul tehnic oferit de partenerul nostru educațional, ALLBIM NET, care ne-a pus la dispoziție platforma sa pentru gestionarea webinariilor și cursurilor.

Revista Construcțiilor: Revenind un pic la relația SRGF cu ISSMGE, mai ales că de curând a avut loc întâlnirea boardului ISSMGE, și ceva mai devreme, anul acesta, Societatea a adoptat o nouă structură de lucru din care faceți parte, ce acțiuni comune se prefigurează pentru viitor?

Loretta Batali: Într-adevăr, cu ocazia alegerii noului președinte al I SS M G E , î n p e r s o a n a d r. M a r c Ballouz, au avut loc modificări în boardul ISSMGE, dar și în structura generală de lucru. Trebuie spus că în jurul boardului există o serie de comitete numite Board Level Committees, care lucrează sub coordonarea boardului.

Astfel, în prezent, aceste Board Level Committee sunt cele din figura de mai jos.

continuare în pagina 34 È

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

33

Æ urmare din pagina 33 Ca structură generală nu sunt modificări majore, ci doar unele persoane care prezidează aceste grupuri au fost modificate, inclusiv eu, care am primit sarcina de a mă ocupa de comitetul care acordă premiile ISSMGE. Se dorește o activitate mai dinamică, în special în cazul unora dintre comitete și sunt câteva inițiative care merită menționate.

Geo-engineers without borders este un comitet nou, prezidat de prof.

Pierre Delage (Franța), care își propune formarea unui task force de experți internaționali care să poată interveni în cazul unor catastrofe sau accidente geotehnice, în special în țări care nu dispun de specialiști în domeniul respectiv. În cadrul comitetului Awards, pe care îl prezidez, se va înființa un nou premiu dedicat personalităților mai puțin cunoscute la nivel internațional, dar care au avut o influență majoră asupra ingineriei geotehnice dintr-o țară.

O altă noutate sunt Interactive Technical Talks (ITT) (https:// www.issmge.org/news/issmge-interactive-technical-talks-a-new-educational-initiative-by-the-president-ofissmge), o serie de discuții purtate de președintele ISSMGE, pe câte un subiect, împreună cu tineri ingineri din acel domeniu. Primul ITT a fost despre iazurile de decantare din industria minieră, iar al doilea, care este în pregătire, va fi despre geotehnica mediului (organizat împreună cu TC 215 al ISSMGE).

Prima întâlnire a boardului extins al ISSMGE (inclusiv președinții de comitete BLC) a avut loc la Londra, pe 4 septembrie 2022.

O altă noutate este modul în care noul președinte va comunica cu membrii ISSMGE, prin rapoarte video lunare, o modalitate informală, mai atractivă pentru tinerii membri și nu numai, decât clasicele rapoarte scrise.

De exemplu, puteți urmări raportul pentru luna iunie 2022 aici: https://www.youtube.com/ watch?v=FGZLafq77Ow. Pe plan european, noul vicepreședinte, prof. Lyesse Laloui, are proiecte și inițiative noi, propunându-și să creeze o rețea puternică la nivel european, să accentueze imaginea comunității noastre în ceea ce privește contribuția domeniului la cerințele societale ale momentului. Astfel, a creat un Grup de Suport European, din care face parte și colega noastră, șef lucr. dr. ing. Iulia Prodan (UTCN), care are următoarele obiective: 34

• Suport pentru industria geotehnică europeană; • Conexiunea cu zona mediteraneeană și din Orientul Mijlociu pentru diseminarea tehnologiilor europene; • Suport pentru inovare și pentru crearea unui cadru pentru accelerarea transferului tehnologic; • Suport pentru forumuri de cercetare și educație continuă la nivel european; • Crearea de canale de comunicare la nivel european pentru comunitatea geotehnică.

Pe 23 noiembrie 2022 va avea loc la Lausanne prima întâlnire anuală a societăților europene membre ale ISSMGE, la care voi participa în numele SRGF. Dacă tot vorbim de internațional, SRGF dorește să își extindă vizibilitatea la acest nivel prin relații bilaterale mai strânse și acțiuni organizate în comun cu alte societăți membre.

Astfel, am avut discuții cu Societatea din Ungaria, cea din Franța (CFMS), dar și cu cele din Polonia și din Grecia pentru a organiza activități comune. În mai 2022 am participat, împreună cu președintele Filialei București, ing.

Lóránd Sata, la cea de-a XXVII-a Sesiune Memorială Széchy Károly, la Budapesta, la invitația Societății Maghiare. Primul webinar bilateral cu Franța va avea loc pe 14 martie 2023 pe subiectul investigării geotehnice, acesta fiind un anunț în premieră, întrucât decizia privind evenimentul s-a luat cu doar câteva zile în urmă.

Alte acțiuni sunt în curs de planificare, și le vom anunța de îndată ce vor fi stabilite.

Revista Construcțiilor: Dar pe plan intern, cu membrii colectivi SRGF? Loretta Batali: În cadrul SRGF încercăm să înțelegem mai bine nevoile celor 30 de membri colectivi pe care îi avem, companii din domeniu care ne stau alături în activitățile noastre. Am avut de curând o întâlnire cu aceștia, prima, de altfel, special dedicată lor, în care ne-am prezentat activitățile (mai ales că sunt și câțiva membri noi) trecute, prezente și viitoare și am făcut propuneri de activități care să fie desfășurate împreună cu membrii colectivi.

Dintre acțiunile deja planificate în viitorul foarte apropiat și care se bazează pe implicarea companiilor din domeniu, cea mai importantă este cea de-a 17-a Conferință Dunăreană Europeană de Inginerie Geotehnică (17DECGE - https://17decge.ro/), care va avea loc între 7 și 9 iunie 2023, la București, și care va cuprinde și o expoziție tehnică. În urma discuțiilor avute am stabilit să existe câte o întâlnire semestrială care să fie dedicată unei tematici de interes pentru companiile ce activează în domeniu, unele tematici fiind propuse în cadrul prezentării ce a avut loc (SSM, accidente, platforme de lucru, bune practici, aspecte contractuale etc.), altele putând fi propuse de membrii colectivi. Un prim astfel de seminar va fi programat în februarie - martie 2023.

De asemenea, am stabilit împreună acțiuni de susținere a punctelor de vedere comune ale profesiei față de autorități, o chestiune pe care o realizăm la nivelul SRGF, dar încă sunt doleanțe ale domeniului care nu ajung să fie cunoscute. w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Record de participare la cea de‐a 6‐a ediție a Taberei de geotehnică SRGF de la Valea lui Liman (jud. Timiș) Și, pentru că tot vorbim despre educație în acest interviu, membrii colectivi au fost informați despre introducerea din acest an universitar a activității de practică în cadrul masteratelor de Inginerie Geotehnică, activitate care presupune sprijinul și implicarea companiilor. Mai trebuie menționat că în acest an am încheiat protocoale de colaborare între SRGF și universitățile majore din domeniu.

O altă activitate realizată în domeniul educației este și Tabăra de geotehnică, organizată în acest an de Filiala Timișoara, la Valea lui Liman, care a beneficiat la această ediție de o participare numeroasă din partea studenților, unii dintre ei fiind selec ționați în urma unor concursuri locale, ca de exemplu Concursul Pack organizat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași împreună cu Filiala Iași a SRGF, cu sprijinul companiilor din domeniu.

Membrii SRGF au mai propus și introducerea coeficienților pentru anumite tehnologii de execuție, care lipsesc în prezent, dar la nivel național lipsește o bază de date care să permită justificarea unor astfel de valori, ca atare este nevoie de implicarea companiilor din domeniu în realizarea acesteia și justificarea valorilor propuse. Iar SRGF se va implica în realizarea acestei baze de date.

Dacă tot vorbim despre această acțiune de revizuire a reglementărilor tehnice, despre care am prezentat pe larg în numărul din iulie 2022, aș vrea să informez despre faptul că SRGF formează în prezent un grup de lucru extins pentru elaborarea Ghidului privind investigarea geotehnică, încercări pe structuri geotehnice și monitorizare geotehnică, care a fost propus de SRGF în cadrul consultărilor cu MDLPA. Acesta va fi realizat de specialiștii SRGF și va fi apoi predat MDLPA.

Revista Construcțiilor: Forma finală a Normativului privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți, indicativ NP 123-2022 (recent publicată în Monitorul Oficial) este ceea ce trebuie? Au fost preluate în ea toate observațiile și sugestiile făcute de către SRGF? Loretta Batali: Revizia 2022 a NP 123 a fost una punctuală, care a vizat corectarea sau clarificarea unor aspecte, ca de exemplu valoarea coeficientului parțial aplicat rezistenței la tracțiune a piloților în metoda de proiectare prescriptivă sau clarificarea coeficienților aplicați pentru diferitele metode de proiectare (pe baza încercărilor asupra pământurilor, pe baza încărcărilor de probă sau prescriptivă).

Revista Construcțiilor: Ar mai rămâne de bifat ceva ce Societatea Română de Geotehnică și Fundații sau dumneavoastră, personal, ca președinte SRGF, v-ați fi dorit să realizați în 2022? Sau, la ceasul bilanțului, se va dovedi că anul acesta a fost unul pe deplin satisfăcător?

Loretta Batali: Există întotdeauna loc de mai bine și de mai mult, dar să nu uităm că activitățile din cadrul SRGF sunt unele voluntare, toți cei implicați în conducerea executivă au un alt loc de muncă full time, deci încercăm să facem maximum posibil în condițiile date.

Ca atare, există acțiuni începute și încă nefinalizate sau care au rămas deocamdată la stadiul de intenție.

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Multe acțiuni se dovedesc mai laborioase decât s-a prevăzut, altele nu au putut fi finalizate din cauza altor chestiuni care au apărut între timp și care au necesitat atenția noastră.

Una dintre aceste acțiuni, începută din vremea precedentului board, este modificarea statutului SRGF, la care tot lucrăm, dar care nu este încă finalizată. O altă chestiune rămasă doar la stadiul de discuție este revitalizarea Revistei Române de Geotehnică și Fundații. În ciuda acestor neîmpliniri, cred că bilanțul anului 2022 este unul cu adevărat pozitiv: • O nouă rundă de formare profesională organizată împreună cu UTCB, 6 cursuri complet noi, la care s-au înscris în total 218 cursanți, desfășurată în perioada iulie - noiembrie 2022; • O analiză extinsă a sistemului de reglementări tehnice din domeniu, propuneri de revizuire, implicare în revizia NP 074 și NP 123; • Demararea elaborării Ghidului de investigare geotehnică; • Organizarea 17DECGE https://17decge.ro/; • Organizarea seminarului internațional „Geotechnical Engineering Solutions for a Sustainable World”, Cluj-Napoca, 9 - 10 noiembrie 2022 Filiala Cluj; • Discuții bilaterale cu societăți profesionale din alte țări, participare la conferința Széchy de la Budapesta, organizarea unui prim webinar cu CFMS Franța în martie 2023; • Organizarea activității cu membrii colectivi; • Organizarea Taberei de geotehnică, iulie 2022, Filiala Timișoara; • Organizarea concursului studențesc Pack - Filiala Iași; • Reprezentare internațională la nivel de board ISSMGE și la prima reuniune anuală de la Lausanne; • Reprezentare națională la nivelul MDLPA (Comitetul Tehnic de coordonare generală, Comitetul tehnic Alunecări de teren, Comisia centrală Af); • Reprezentare națională la activitățile CEN TC 250/SC 7 - revizia Eurocodului 7; • Un nou website - https://srgf.ro/ q 35

Eurocod 7 – trecut, prezent și viitor Un sistem coerent de reglementări este absolut necesar într-un domeniu cu impact asupra sănătății și vieții oamenilor, așa cum este domeniul construcțiilor.

Sistemul românesc de reglementări tehnice în construcții s-a dezvoltat în cea de a doua jumătate a secolului trecut, ajungând să numere în 1990 câteva sute de reglementări - standarde, prescripții cu caracter național și prescripții cu caracter departamental. Unul dintre sectoarele cele mai bine reprezentate în acest sistem a fost ingineria geotehnică, datorită unei activități meritorii a specialiștilor de la catedrele universitare și din instituțiile de cercetare și proiectare.

Un cuvânt hotărâtor l-a avut standardizarea, în conjunctura favorabilă asigurată, pe de-o parte, de existența unui organism de stat, care a știut să atragă competențele recunoscute în munca dificilă de elaborare a standardelor și, pe de altă parte, de statutul de normă cu caracter obligatoriu conferit prin legea standardelor.

Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 19/1992 privind activitatea de standardizare în România, standardele de stat (STAS) se transformă în standarde române SR. De asemenea, standardele NU mai sunt obligatorii, cu excepția celor referitoare la protecția vieții, protecția sănătății, securitatea muncii și protecția mediului înconjurător.

Standardele din domeniul Geotehnică și Fundații sunt deosebit de importante întrucât acestea sunt citate în Reglementările tehnice emise de MDLPA, autoritatea de reglementare în domeniu, paragraful, articolul, metoda de încercare citată având caracter obligatoriu de aplicare de către specialiști. În prezent, la nivel național, în cadrul ASRO funcționează Comitetul Tehnic ASRO/CT 361 - Geotehnică, unul dintre cele mai active comitete tehnice naționale, în patrimoniul căruia se regăsesc peste 140 de standarde.

Printre standardele relevante și recent adoptate la nivel național se numără: SR EN ISO 22475-1:2021 - Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și măsurări referitoare la apa subterană. Partea 1: Principii tehnice pentru prelevarea eșantioanelor de pământ, rocă și apă subterană; SR EN ISO 22282-4:2021 - Investigații și încercări geotehnice. Încercări geohidraulice. Partea 4: Încercări de pompare; SR EN 12715:2020 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Injectarea terenurilor.

De asemenea, putem menționa aici și SR EN 19971:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.

După adoptarea, în 1989, a unei „Directive pentru produsele de construcții”, Comisia Europeană a decis să transfere cele 10 Eurocoduri către Comitetul European de

Standardizare CEN. În cadrul CEN s-a creat, în acest scop, comitetul tehnic CEN/TC 250 - Structural Eurocodes, în subordinea căruia funcționează câte un subcomitet tehnic pentru fiecare eurocod în parte.

La reuniunile anuale ale SC 7 a participat, începând din anul 2006, odată cu admiterea României în CEN, regretatul prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu, la vremea respectivă membru al ASRO/CT 343 - Bazele proiectării și eurocoduri pentru structuri.

Prima ediție a Eurocodului 7 a fost publicată în anul 1994. După o aplicare cu caracter experimental și voluntar în unele țări, în anul 1998 s-a decis trecerea de la forma de normă europeană provizorie (ENV) la cea de normă europeană EN (normă cu caracter definitiv).

Această conversie s-a finalizat în anul 2003.

Eurocodul 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale conține 9 anexe, dintre care doar prima are caracter obligatoriu, pe când celelalte au caracter informativ, utilizarea lor fiind voluntară.

Membrii CEN/TC 250 au căzut de acord cu principiul ca Eurocodul 7 să fie destinat exclusiv regulilor fundamentale ale proiectării geotehnice și să fie completat prin norme naționale.

Astfel, în cadrul comitetului tehnic național ASRO/CT 343 - Bazele proiectării și eurocoduri pentru structuri a fost elaborată Anexa Națională SR EN 19971:2004/NB:2016 al cărei preambul face referire la un număr de 13 standarde și normative românești care conțin informații complementare necesare pentru aplicarea SR EN 1997-1. În prezent, Eurocodul 7 se află în plin proces de revizuire în cadrul CEN/TC 250, iar noua ediție va fi disponibilă la nivel național, cel mai probabil în anul 2024.

Despre ASRO ASRO - Organismul Național de Standardizare - este platforma națională pentru elaborarea și adoptarea standardelor europene și internaționale.

Ca parte a comunității globale de standardizare, fiind membru al ISO, IEC, CEN, CENELEC și ETSI, ASRO joacă un rol important în punerea la dispoziție, pentru o gamă tot mai largă de părți interesate, a unei platforme ușor accesibile, necesară pentru participarea la activitatea de standardizare a acestor organizații.

Prin participarea în cadrul activității de standardizare, fiecare membru este la curent cu noile procese tehnologice standardizate, poate susține punctul de vedere cu privire la conținutul proiectelor de standarde în curs de elaborare și își poate adapta din timp modul de lucru pentru a respecta cerințele standardizate la nivel european.

Contact: Website: https://www.asro.ro/ | E-mail: relatii.publice@asro.ro | Linkedin: https://www.linkedin.com/company/rostandard

Mariana Garștea, Sixense România: „Avem nevoie de date corecte în monitorizare. Sunt prea multe cazuri clare cu alunecări de teren, iar raportul de monitorizare arată că e totul în regulă” Calitatea, „cartoful fierbinte” din orice discuție despre proiectele de construcții locale. Dar ce înseamnă ea? Cum anume poate fi asigurată? Ce fel de soluții de control au beneficiarii la dispoziție?

Monitorizarea geotehnică și structurală este una dintre ele. Însă și această activitate trebuie realizată corect, pentru a da rezultatele dorite și pentru a fi o investiție care aduce valoare.

Despre aceste lucruri - și despre existența sau nu a unei culturi de risc în România - ne vorbește în continuare Mariana Garștea, CEO Sixense România și Președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), o organizație care-și propune să stabilească standarde comune pentru această piață.

Mariana Garștea este specialist în monitorizare structurală și geotehnică și expert în soluții pentru transformarea digitală a infrastructurii, cu o experiență de peste 15 ani în industria construcțiilor. În prezent, conduce o echipă de specialiști care oferă soluții digitale și expertiză pentru sănătatea structurală a mediului construit, în cadrul companiei Sixense România.

Revista Construcțiilor: Spuneți deseori că activitatea de monitorizare structurală și geotehnică nu este doar despre a bifa și acest aspect, ci și despre cum anume este el realizat. La ce vă referiți și la ce anume este nevoie să fie atenți beneficiarii din proiectele de construcții?

Mariana Garștea: Am observat de-a lungul timpului că modul în care este folosită monitorizarea geotehnică și structurală și, ca atare, privită ca importanță într-un proiect de construcții, poate fi dăunător scopului în sine al acestei activități.

Dincolo de a bifa și acest capitol - fără să ne mai intereseze calitatea și corectitudinea datelor, modul în care sunt ele folosite ulterior, felul în care se iau decizii pe baza și cu ajutorul acestora -, cred că este mult mai util să înțelegem cum ne ajută monitorizarea să gestionăm eficient riscurile. În activitatea de monitorizare structurală și geotehnică, nu ar trebui să fie loc de „merge și-așa”, pentru că datele și interpretarea lor ne pot conduce spre decizii greșite și costisitoare, spre ipoteze care afectează sănătatea structurală a 38

unor proiecte ce trebuie să funcționeze și să reziste pe parcursul a multe generații următoare. Este o mare responsabilitate la mijloc, responsabilitate pentru care se poate plăti scump, în cazul în care ceva este făcut după ureche sau fără expertiza necesară.

Nu este de mirare că o analiză incorectă, ce nu furnizează rezultatele de care beneficiarul sau proiectantul are realmente nevoie, duce la frustrare ulterioară, la ideea că monitorizarea a fost o investiție inutilă sau la mai multă confuzie legată de scopul acestei activități.

Avem „n” cazuri povestite de beneficiari când era vizibil că există o alunecare de teren, însă rapoartele de monitorizare arătau că totul este în regulă.

Din păcate, însă - și nu sunt deloc cazuri izolate -, am fost deseori martorii unor situații în care calitatea felului în care au fost executate instrumentarea și monitorizarea era cel mult mediocră, iar asta nu are cum să provoace altceva decât mai multă neîncredere în rândul factorilor de decizie bineînțeles, pe lângă nenumărate probleme care se văd în exploatare sau care vor afecta cu siguranță performanța clădirii pe toată durata de viață a acesteia.

Mariana Garștea ‐ director general, Sixense România

Revista Construcțiilor: Beneficiarii sunt de multe ori confuzi în privința activității de monitorizare structurală și geotehnică și este greu să fie altfel, mai ales atunci când primesc 3 seturi de măsurători diferite de la 3 specialiști diferiți. Ce poate face un factor de decizie când se confruntă cu acest lucru? Cum se asigură că nu ajunge în această situație?

Mariana Garștea: Aud și eu des despre astfel de cazuri și sunt unele nefericite, într-adevăr. În w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

activitatea noastră, nu ar trebui să fie loc de astfel de erori: adevărul este unul singur, există „corect” și „incorect” - și nu diferite niveluri de corectitudine -, mai ales atunci când vine vorba despre date clare, specifice, transparente. În primul rând, asigurați-vă că lucrați cu experți, cu profesioniști care știu ce fac și urmăresc nu doar să bifeze, ci să aducă valoare în proiect. Atrag atenția, de asemenea, că, dacă ne bazăm doar pe inspecții observaționale făcute în viteză, pe foaie și pe pix sau pe alte metode irelevante și aplicate la întâmplare, e nevoie să fim în gardă și să ne dăm seama că poate cel din fața noastră s-ar putea doar să facă experimente și să ne alarmăm.

La capătul celălalt, este de asemenea important să avem doar responsabili interesați direct de înțelegerea datelor care reies din monitorizare: cei care au nevoie să asigure controlul, cei care au responsabilitatea proiectului și a succesului lui.

Este bine de știut că activitatea de monitorizare structurală și geotehnică a evoluat și ea extrem de mult astăzi, iar știința din spatele acesteia se folosește foarte mult de soluții digitale, de instrumente și modalități performante, chiar remote, și mult mai eficiente de a gestiona datele obținute. Nevoile - dar și capacitățile - de azi sunt cu siguranță superioare și mult mai complexe, mergând chiar până la monitorizare în timp real, cu sistem de alarmare, un lucru extrem de util mai ales dacă vorbim despre proiecte critice, cum ar fi cele de infrastructură.

Desigur, o chestiune sensibilă și asupra căreia este important să cădem de acord ca piață este că avem nevoie de repere de bune practici și de stabilirea anumitor standarde, pentru a alinia nivelul de calitate și pentru ca atât practicienii din industrie, cât și beneficiarii să aibă un numitor comun de la care să înceapă să trieze mai ușor profesioniștii, calitatea, expertiza reale.

Acesta este doar unul dintre motivele pentru care există Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), în care Sixense România este membru fondator, și prin care ne propunem să aducem la masă și alți jucători, companii, echipe și experți co-interesați, cu ajutorul cărora să informăm, să tragem semnale de alarmă, să explicăm și în general să creștem o piață mult mai conștientă, totul pentru a avea un mediu construit mai sănătos pe termen lung.

Valoarea unor date corecte obținute din monitorizare este lucrul spre care ar trebui să tindem. Riscul există peste tot și vine și din inadvertențe, aproximări, presupuneri și toată cantitatea de necunoscut sau informațiile pe care nu le avem încă. Însă monitorizarea ne poate ghida prin toate acestea și e singura activitate care ne va spune dacă ipotezele de proiectare se susțin în realitate. Să ne conformăm cu mai puțin decât corectitudine doar crește gradul de risc și, bineînțeles, și costurile finale.

Revista Construcțiilor: În cele din urmă, monitorizarea se leagă direct de riscuri în proiectele de construcții. Are România o cultură reală a riscului? Există obiceiul prevenției la noi?

Mariana Garștea: Înainte de orice, sunt de părere că este important să înțelegem acest risc: să-l deconstruim, să-l explicăm, să vedem ce fel de efecte poate avea, să înțelegem ce forme poate să ia și, nu în ultimul rând, să vedem cum se reflectă riscul - incorect gestionat - în investiția și costurile proiectului. De aici, cred că lucrurile ar deveni mai ușor de înțeles.

Cred că pentru România, care are o istorie complicată în ce privește calitatea mediului construit prin prisma moștenirii de dinainte de 1990 și nu numai -, mai avem până să putem vorbi despre o cultură a riscului. Cu siguranță, semnale pozitive care se îndreaptă în

Contact: Mariana Garștea mariana.garstea@sixense-group.com sixense-group.com

această direcție există, fie că vorbim despre standarde care se impun la nivel internațional și care ne fac să conștientizăm tot mai mult necesitatea absolută a unui mediu construit la care să ne uităm proactiv și pe termen mai lung, fie că vorbim despre o serie de mari dezvoltatori care au o mentalitate sănătoasă și privesc mult mai puternic spre viitor, spre inovație, spre performanță în proiectele în care investesc (și cu care noi ne bucurăm să fim deja parteneri și să stăm la aceeași masă).

Există și discuția legată de costurile pe care le implică această orientare spre a gestiona proactiv riscurile și spre prevenție. Cred că trebuie să abordăm această chestiune mai des: e de datoria noastră să vorbim despre faptul că valoarea este și ea direct proporțională cu investiția. Și cu toții știm de fapt că un lucru slab calitativ, deși pare o afacere pe termen scurt, ne poate costa mult mai mult pe termen lung și poate veni cu alte costuri ascunse, dar care ne vor consuma energie, timp, resurse, efort de a repara ulterior. Asta ca să nu discutăm despre accidente grave, unde costurile devin imposibil de cuantificat.

Deși nu putem spune că acest obicei al prevenției este unul generalizat, cu siguranță simțim că o din ce în ce mai mare parte a pieței începe să înțeleagă, să reacționeze, să caute activ soluții pentru a avea proiecte simultan mai performante, dar și mai eficiente. Felul în care arată acum contextul local - din punct de vedere al economiei, al presiunilor în acest sens - aproape că ne impune să găsim aceste tipuri de soluții, care țin de un comportament mult mai responsabil și de anumite practici pe termen lung pe care este nevoie să le adoptăm, printre acestea aflându-se și monitorizarea structurală și geotehnică bine făcută. q

De peste 10 ani, piața românească beneficiază de experiența geotehnică din Italia prin intermediul nostru ROCK DRILL CONSULT a fost înființată în martie 2012 ca societate româno-italiană cu capital privat, orientată spre intermedierea colaborărilor în domeniul geotehnic dintre Italia și România și comercializarea pe piața românească a produselor pentru lucrări de subsol: foraje geotehnice, geognostice, fundații speciale, consolidări, cercetări hidrogeologice, execuție puțuri de apă, pompe de căldură, lucrări de infrastructură, acestea fiind domenii cu mari posibilități de dezvoltare în țara noastră.

Reprezentăm cu mandat în exclusivitate în România firma COMACCHIO INS. SRL din Treviso, Italia, lider la nivel mondial în ceea ce privește producția utilajelor de foraj pentru diametre mici și medii, cu o prezență puternică în 18 țări, pe toate continentele.

Pe lângă această colaborare, ROCK DRILL CONSULT are mandate în exclusivitate de la cele mai importante societăți producătoare de accesorii specifice activităților de foraj: DAI PRA MARCELLO (Padova) – injectoare-amestecătoare, CARANDINA SRL (Ferrara) - echipamente de foraj, FGS DRILL SRL (Bari), GEOMARC SRL (Monza), GEOMISURE SRL (Cesena), precum și un contract de colaborare cu societatea PROJECT SRL (Parma) pentru comercializarea utilajelor de foraj second-hand.

Activitatea desfășurată până în anul 2017 a fost orientată exclusiv spre comercializarea și intermedierea acestor produse. În anul 2017, am achiziționat propriile utilaje COMACCHIO și ne-am extins activitatea în domeniul execuției de lucrări, beneficiind de suportul consultativ, tehnic și executiv al angajaților noștri specialiști cu experiență de 40 de ani în domeniul forajelor, dobândită în Elveția și Italia.

C o l a b o ra t o r i i R O C K D R I L L CONSULT beneficiază de instructaj specializat la firmele partenere din Italia. q

Studiu privind optimizarea grupării piloților pentru fundarea clădirilor drd. ing. Eduard VOICU, ș.l. dr. ing. Iancu-Bogdan TEODORU, prof. univ. dr. ing. Irina LUNGU Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Construcții și Instalații În cazul stratificațiilor complexe ale terenurilor de fundare, fundația pe piloți este una dintre soluțiile des folosite pentru transmiterea încărcărilor mari de la suprastructură la un strat bun de fundare situat la adâncime. De cele mai multe ori, piloții au aceleași caracteristici dimensionale și sunt distribuiți la aceleași distanțe pe radier, rezultând un consum mare de resurse la costuri importante în raport cu costul suprastructurii. Prin optimizarea unei fundații pe piloți se urmărește reducerea costurilor infrastructurii și a consumului de resurse, menținând în același timp performanțele în termeni de capacitate portantă.

Un studiu - pe care îl vom prezenta în continuare - vizând optimizarea unei fundații pe piloți pentru aceeași suprastructură a clădirii, luându-se în calcul lungimi variabile ale piloților, precum și utilizarea unui număr mai mic sau mai mare de piloți, cu modificarea distanțelor dintre aceștia, a demonstrat că distribuția, lungimea și numărul piloților pot fi optimizate astfel încât fundația să preia eficient încărcările provenite din suprastructură, asigurând o bună exploatare în timp, cu reducerea atât a costului cât si a timpului de execuție.

Dezvoltarea orașelor și creșterea numărului de locuitori au dus la o restrângere a spațiului construibil disponibil și la utilizarea unor zone cu stratificații dificile din punct de vedere al fundării directe. Reglementările românești și europene [1], [2] necesită mai multe clarificări pentru proiectarea fundațiilor indirecte, din acest motiv domeniul prezentând interes constant pentru noi contribuții aduse prin cercetare [3]. Pentru proiectarea la Starea Limită Ultimă - GEO, stabilirea capacității portante a unui pilot în procesul proiectării unei fundații pe piloți reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte, rolul piloților fiind acela de a prelua forțele transmise de la suprastructură și a le transfera la un strat considerat bun de fundare, situat la adâncime.

Vom prezenta, în continuare, un exemplu de optimizare a piloților din punct de vedere al consumului de resurse pentru o structură cu regimul de înălțime 2S+P+8E situată în Municipiul Iași. Pornind de la acest criteriu, pentru determinarea unor dimensiuni optime s-au luat în considerare diametre uzuale cuprinse în intervalul 40 cm - 108 cm și lungimi diferite din intervalul 8,00 m - 14,00 m. Pentru distribuția și stabilirea numărului de piloți pe radier, s-a calculat 42

capacitatea portantă ultimă la compresiune a unui pilot prin metoda prescriptivă descrisă în NP 123:2010.

PROIECTAREA PILOȚILOR Capacitatea portantă a unui pilot izolat supus la compresiune Calculul capacității portante s-a realizat conform normativului NP 123:2010, pe baza metodei prescriptive, cu relația de calcul prezentată în capitolul 7.2.4.2.5. pentru piloți flotanți de dislocuire: (1) (2) (3) unde: Rc,d - valoarea de calcul al lui Rc; Rb,d - valoarea de calcul a rezistenței de bază a pilotului; Rb,k valoarea caracteristică rezistenței de bază a pilotului; γb2 - coeficient parțial pentru rezistența de bază a pilotului; Rs,d - valoarea de calcul a rezistenței de frecare pe suprafața laterală a pilotului; Rs,k - valoarea caracteristică a rezistenței de frecare pe suprafața laterală a pilotului; γs2 - coeficient parțial pentru rezistența prin frecare pe suprafața

laterală a pilotului; Ab - aria secțiunii transversale în planul bazei pilotului; qb,k - valoarea caracteristică a presiunii de bază; U - perimetrul secțiunii transversale a pilotului; li - lungimea pilotului în contact cu stratul i; qs,k,i - valoarea caracteristică a rezistenței de frecare laterală în stratul i.

Stratificația terenului din amplasament La proiectarea și alcătuirea piloților s-a ținut cont de informațiile din studiul geotehnic. În Tabelul 1 este prezentată stratificația terenului, iar în Tabelul 2 sunt prezentați parametrii fizici și mecanici. Nivelul apei subterane a fost interceptat în forajul geotehnic la adâncimea de 2,60 m și s-a stabilizat la o adâncime de 1,10 m.

Dimensiuni și restricții impuse de vecinătățile existente pe amplasament Odată cu creșterea cerințelor din domeniul imobiliar și disponibilitatea din ce în ce mai redusă a terenurilor construibile, a apărut necesitatea ocupării în procent mai mare a suprafețelor, până la limita de proprietate. În cazul prezentat, c a s o l u ț i e t e h n i c ă s -a o p t a t w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

considerați ca opțiuni în studiu. În f i g u r a 2 , va r i a ț i a c a p a c i t ă ț i i portante prezintă creșterea semnificativă înregistrată la creșterea diametrului chiar și pentru lungimi reduse.

Tabelul 1: Stratificația terenului

Tabelul 2: Parametri geotehnici ‐ valori caracteristice

Fig. 1: a) Dimensiunile radierului, b) Secțiunea caracteristică 1‐1

Stabilirea numărului de piloți în funcție de capacitatea portantă Pe baza încărcărilor de la suprastructură și în funcție de capacitățile portante determinate anterior, s-au determinat numărul de piloți necesar pentru fiecare caz în parte (Tabelul 4) și volumul corespunzător de beton pentru realizarea grupei de piloți (Tabelul 5).

Valorile prezentate în cele două tabele sunt corelate grafic în figurile 3 și 4. Considerând resursele necesare ce urmează a fi alocate realizării fundației și timpul asociat lucrărilor, rezultă următoarele observații: • Din punct de vedere al timpului, un număr mai mic de piloți se poate realiza într-un interval de timp mai mic. Astfel, pentru scenariul cu cel mai mare diametru (108 cm) și cea mai mare lungime (14 m) este necesar cel mai mic număr de piloți, respectiv de 46.

• Din punct de vedere al consumului de beton, piloții cu diametrul cel mai mare (108 cm) necesită cel mai mare volum de beton.

pentru realizarea unei incinte perimetrale pe laturile limitei de proprietate și a unei fundații indirecte pe piloți solidarizați cu un radier cu dimensiunile în plan de 26,20 m x 16,60 m. Structura de rezistență a clădirii este realizată în cadre, stâlpii având o secțiune de 80 cm x 80 cm, iar grinzile, de 30 cm x 55 cm.

Tabelul 3: Valorile capacității portante în funcție de diametru și lungime

CAPACITATEA PORTANTĂ A PILOȚILOR

Tabelul 4: Numărul de piloți distribuiți pe radier

Pentru realizarea unor comparații relevante, capacitatea portantă ultimă la compresiune a fost stabilită pentru diametre variabile: de 40 cm, 60 cm, 88 cm și 108 cm, respectiv lungimi cuprinse între 8,00 m și 14,00 m. Calculul acestor capacități portante se poate dovedi extrem de folositor în procesul de stabilire a numărului de piloți și a volumului de beton necesar realizării acestora. În Tabelul 3 se poate observa în mod firesc o creștere a capacității portante pe măsura creșterii diametrului și lungimii piloților

Tabelul 5: Volumul total de beton al piloților

continuare în pagina 44 È

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

43

Æ urmare din pagina 43 cu cel pentru 82 de piloți cu lungimea de 8 m. În cealaltă extremă, pentru 66 de piloți cu diametrul de 108 cm și lungimea de 10 m volumul de beton este cu 15% mai mare (aprox. 608 m3) decât pentru 62 de piloți cu diametrul cu 20% mai mic (de 88 cm) și lungimea de 14 m, deci aprox. 15% mai mare.

CONCLUZII

Fig. 2: a) Variații ale capacității portante ultime la compresiune, b) Secțiune caracteristică de calcul

Fig. 3: Variația numărului de piloți în funcție de diametrul și lungimea pilotului

Fig. 4: Variația volumului de beton în funcție de diametrul și lungimea pilotului • Din corelarea numărului de piloți cu volumul de beton necesar acestui număr apare o relativitate privind situația cu cel mai mic consum de timp, respectiv de resurse 44

materiale (volum de beton, respectiv lungime de foraj). Astfel, la cel mai mic număr de piloți (46) cu diametrul de 108 cm și lungimea de 14 m, volumul de beton este comparabil

Fundațiile pe piloți sunt soluții de fundare des întâlnite în zonele cu terenuri slabe de fundare în suprafață pentru care suprastructura transmite încărcări mari. De cele mai multe ori, în practica inginerească, tendința - în urma calculelor de capacitate portantă pentru evitarea instalării Stării Limită Ultime (SLU) - este să se mărească diametrul pentru asigurarea capacității portante necesare, ceea ce duce de cele mai multe ori la un consum ridicat de beton. În urma analizelor efectuate, se poate concluziona că, deși numărul de piloți scade cu creșterea lungimii și a diametrului iar capacitatea portantă crește în funcție de creșterea acelorași parametri, consumul de resurse prin volumul de beton utilizat este dificil de corelat la același număr de piloți cu diametrul și lungimea piloților. Această lipsă de predictibilitate conduce la recomandarea de a evita false generalizări, care de regulă pot conduce la costuri semnificative cu grad de utilizare al fundației (A = Fd/Rd) redus.

BIBLIOGRAFIE [1] SR EN 1997-1-1 Eurocod 7. Proiectarea geotehnică. Partea l: Reguli generale; [2] NP 123:2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți; [3] SZERZŐ A., Proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți.

Dificultăți de armonizare între normativul NP123-2010 și SR EN 1997-1, Revista Română de Geotehnică și Fundații, nr. 2, 2017. q (Lucrare prezentată în cadrul celei de‐a XIV‐a Conferințe Naționale de Geotehnică și Fundații CNGF, București, 2‐3 iunie 2021) w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Clasificarea pământurilor după granulozitate și plasticitate: trecerea de la STAS 1243-88 la SR EN 14688-2:2005 și SR EN 14688-2:2018 conf. univ. dr ing. Ernest OLINIC director Departament de Geotehnică și Fundații, Universitatea Tehnică de Construcții București ing. Eleonora FIROIU - SC BEFAC SRL Ne-am obișnuit ca distribuția granulometrică să fie cea în baza căreia se stabilește denumirea unui pământ, denumire care este completată de alte clasificări în funcție de diferite caracteristici fizice și mecanice (exemplu: praf argilos gălbui, cu plasticitate medie, în stare de consistență tare, cu compresibilitate redusă). Până dincolo de anul 2005, în practica curentă, denumirea pământurilor s-a stabilit în funcție de clasificarea din STAS 1243-88, respectiv pe baza diagramei ternare. În anul 2005 a intrat în vigoare, și a fost aplicat în practica curentă mult mai târziu, SR EN 146882:2005, prin care denumirea unui pământ era stabilită tot pe baza analizei granulometrice dar prin folosirea a două diagrame ternare.

Relativ recent, și acest standard a fost anulat, făcându-i loc versiunii din 2018, în care denumirea unui pământ coeziv se stabilește în funcție de variația indicelui de plasticitate (Ip) în raport cu limita superioară de plasticitate (wL).

Prin crearea unei baze de date cu cca 4.000 de pământuri pentru care s-au determinat compoziția granulometrică și limitele de plasticitate, a fost posibilă reprezentarea acestor pământuri după cele 3 clasificări și au fost analizate rezultatele obținute. Cele 4.000 de pământuri au fost alese astfel încât să fie exclusiv compuse din argilă, praf și nisip (diametrul echivalent

maxim, d<2 mm) și să fie un pământ plastic, respectiv să aibă determinate limitele de plasticitate.

CLASIFICAREA PĂMÂNTURILOR DUPĂ GRANULOZITATE Trecerea de la STAS 1243-88 la SR EN 14688-2:2005 s-a făcut într-un ritm poate mai lent decât cel anticipat

la momentul intrării în vigoare a noului standard. Aparent cu reprezentări grafice total diferite, la un moment dat, s-a demonstrat că diagrama ternară din STAS 124388 poate fi transpusă sub forma diagramei pământurilor fine (cu argilă pe ordonată și argilă + praf pe abscisă) din SR EN 146882:2005 (Olinic, Frunză, 2013).

Fig. 1: Clasificarea pământurilor după granulozitate 46

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

O serie de similitudini au fost identificate și noua clasificare a început să fie uzitată, cu mențiunea că există în continuare normative în care se face referire la denumirile pământurilor stabilite în baza STAS 1243-88, motiv pentru care anumiți practicieni solicită în continuare și acea clasificare.

Relativ recent, ASRO a anunțat anularea SR EN 14688-2:2005 și intrarea în vigoare a SR EN 146882:2018. Dacă acum 10 ani persista întrebarea „este ceea ce clasificam drept argilă prăfoasă și conform noilor reglementări tot argilă prăfoasă (si.Cl)?”, în mod evident, și la

apariția noului standard și a noii clasificări, de data aceasta, după plasticitate pentru pământurile fine, nu după granulozitate, ne-am pus aceeași întrebare.

Pământurile foarte grosiere (blocuri, bolovăniș) și pământurile grosiere (pietriș, nisip) sunt acelea care au în compoziția lor peste 50% din fracțiunea respectivă. Pământurile care au în compoziția lor sub 50% pământuri grosiere sau foarte grosiere sunt pământuri fine, a căror denumire se stabilește în funcție de indicele de plasticitate și limita superioară de plasticitate.

În figura 1 sunt indicate fracțiunile principale transpuse în reprezentările grafice din SR EN 14688:22005 pentru a scoate în evidență care sunt diferențele între cele două sisteme de clasificare.

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A CELOR 3 SISTEME DE CLASIFICARE DUPĂ GRANULOZITATE În figura 2 sunt ilustrate cca 4.000 de pământuri, în repre zentările grafice din STAS 1243-88, SR EN 14688-2:2005 și SR EN 14688:2-2018.

Fig. 2: Clasificarea a 4.000 de pământuri după granulozitate și plasticitate în 3 sisteme de clasificare folosite în România continuare în pagina 48 È

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

47

Æ urmare din pagina 47 Ca sistem de referință s-a ales clasificarea pămân turilor după STAS 1243-88, pentru fiecare tip de pământ fiind stabilit un simbol care a fost păstrat în toate reprezentările.

Pentru că pământurile selectate pentru analiză sunt alcătuite exclusiv din argilă, praf și nisip (nu conțin granule mai mari de 2 mm), în diagrama ternară din SR EN 146882:2005, toate pământurile sunt reprezentate pe axa nisipului (% pietriș = 0). Într-o analiză comparativă între diagrama ternară din STAS 124388 și diagrama pământurilor fine din SR EN 14688:2-2005, se remarcă o distribuție pe zone a fiecărui tip de pământ. Rezultate similare, în urma reprezentării a alte 4.000 de pământuri, au condus la identificarea de similitudini și diferențe între cele două sisteme de clasificare (Olinic, Frunză, 2013). În conformitate cu SR EN 14688-2:2018, pentru pământurile fine, fracțiunea principală se stabilește în funcție de poziția punctului de coordonate wL și Ip față de dreapta A de ecuație Ip = 0,73 (wL−20). Dacă punctul se regăsește deasupra dreptei respective, pământul are fracțiune principală ARGILĂ, dacă punctul se află sub dreaptă, pământul are fracțiunea principală PRAF. Dintre cele 4.000 de pământuri reprezentate grafic, se remarcă faptul ca doar câteva

(cca. 50) sunt sub această dreaptă și implicit au fracțiunea principală PRAF, restul fiind ARGILE. Totodată, în cadrul acestei reprezentări, nu mai sunt vizibile foarte clar zone cu aceleași tipuri de pământuri. În figura 3, aceleași pământuri sunt reprezentate în funcție de limita de 50% nisip care le definește ca materiale grosiere sau fine. Este de remarcat faptul că aceste pământuri de tip nisip prăfos sau nisip argilos acoperă un domeniu foarte restrâns în diagrama ternară din STAS 1243-88. Pământuri care conform STAS 1243-88 purtau denumirea de nisip prăfos, nisip argilos, praf nisipos, praf argilos au, conform SR EN 14688:2-2018, fracțiunea principală argilă (argilă, argilă prăfoasă, argilă nisipoasă).

CLASIFICAREA PĂMÂNTURILOR DUPĂ PLASTICITATE SR EN 14688:2-2018 vine cu un element de noutate în ceea ce privește clasificarea pământurilor după plasticitate, în sensul că delimitarea domeniilor de plasticitate se face

după limita superioară de plasticitate (wL), nu după indicele de plasticitate (Ip), care a fost folosit în STAS 1243-88 și SR EN 14688:22015.

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A CELOR DOUĂ SISTEME DE CLASIFICARE DUPĂ PLASTICITATE Indicele de plasticitate și limita superioară de plasticitate a celor 4.000 de pământuri au fost reprezentate grafic. S-a folosit un cod de culori pentru plasticitate redusă, medie, mare și foarte mare, iar zonele colorate în graficul din figura 4 sunt zonele în care pământul are aceeași clasificare în ambele sisteme.

Se remarcă faptul că, din cele 4.000 de pământuri reprezentate, marea majoritate au clasificări diferite, după cele două standarde.

Conform noii clasificări, pământurile cu plasticitate redusă (wL < 35 %) au într-o foarte mică măsură Ip < 10 %, multe dintre ele având Ip = 10 ÷ 20 % și chiar 25 %, fiind

Tabelul 1: Clasificarea pământurilor după plasticitate

Fig. 3: Reprezentarea grafică a pământurilor cu fracțiunea principală nisip (nisip > 50%), respectiv argilă sau praf (nisip < 50 %) continuare în pagina 50 È

48

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Descoperă soluțiile GEOMAX Zenith60 este receptorul GNSS GeoMax, și încorporează tehnologie de ultimă generație. În combinație cu software-ul de teren X-PAD, GeoMax oferă o soluție GNSS care asigură o experiență de lucru convenabilă, flexibilă și plăcută.

Ca parte a grupului Hexagon, GeoMax poate garanta că soluțiile sale funcționează atunci când aveți nevoie.

Capacitatea de înclinare a receptorului GNSS GeoMax Zenith60 vă permite să măsurați puncte inaccesibile și să vă accelerați munca.

PORTOFOLIUL GEOMAX CONȚINE ȘI URMĂTOARELE SOLUȚII: • Nivele optice

• Nivele laser

• Detectoare de rețele

BLACK LIGHT Str. Virtuții nr. 1, Timișoara, jud. Timiș, cod poștal 300126 Tel.: +40 356 808 870 | Tel.: +40 356 808 871 E-mail: office@blacklight.ro Web: www.blacklight.ro

Æ urmare din pagina 48 Standardul

SR

EN

14688-

2:2018 vine cu un sistem nou de clasificare, atât în ceea ce privește stabilirea denumirii pământurilor, cât și clasificarea după plasticitate, care au semnificații mult diferite față de aceleași clasificări din versiunile precedente ale standardului.

BIBLIOGRAFIE [1] OLINIC E., FRUNZĂ A. Clasificarea pământurilor în funcție de granulozitate: trecerea de la STAS 1243-88 la SR-EN 146882/2005, Revista Română de Geotehnică și Fundații nr. 1/2013; [2] FIROIU E., Clasificarea pământurilor din punct de vedere al granulozității și plasticității. Lucrare Fig. 4: Plasticitatea a 4.000 de pământuri conform clasificărilor după Ip și wL pământuri cu plasticitate redusă, medie și chiar mare, conform clasificării după indicele de plasticitate.

Aceeași tendință este și în cazul pământurilor cu plasticitate medie (wL = 35 ÷ 50 % pentru care Ip = 10 ÷ 40 %) sau mare (wL = 50 ÷ 70 % pentru care Ip = 35 ÷ 55 %).

CONCLUZII

de disertație, Conducător științific:

ale coeficientului de corecție M0; NP

conf. univ. dr. ing. Ernest-Daniel

123-2010, tabel 4; CD 157/2001).

OLINIC, Universitatea Tehnică de

Confundarea plasticității medii,

Construcții București, 2022;

spre exemplu, stabilită conform SR

[3] STAS 1243-88 - Teren de

EN 14688-2:2018 (wL = 35 ÷ 50%)

fundare. Clasificarea și identificarea

cu aceeași plasticitate definită în

pământurilor;

STAS 1243-88 (Ip = 10 ÷ 20 %) poate fi sursa unor erori cu impact

[4] SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări și încercări geotehnice.

Țara noastră are o tradiție înde-

major asupra evaluării corecte a

lungată în utilizarea diagramei

comportamentului pământului res-

ternare din STAS 1243-88, iar tre-

pectiv. După cum este reprezentat

cerea la noile reprezentări din SR

în figura 4, pământurile cu wL în

EN 14688-2:2005 s-a făcut într-un

domeniul 35 ÷ 50% au IP = 10 ÷

[5] SR EN ISO 14688-2:2005

ritm foarte lent, probabil din cauza

40%, respectiv sunt pământuri

- Cercetări și încercări geotehnice.

neînțelegerii similitudinilor dintre

care, conform STAS 1243-88, aco-

Identificarea și clasificarea pămân-

cele două clasificări.

peră

turilor. Partea 2: Principii pentru o

domeniul

de

plasticitate

Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere;

La ora actuală, laboratoarele

medie, mare și foarte mare. De alt-

geotehnice clasifică pământurile

fel, conform NP 126-2010, pămân-

[6] SR EN ISO 14688-1:2018

după unul, două sau toate cele trei

turile cu Ip > 35% sunt considerate

- Investigații și încercări geoteh-

standarde. Cel mai probabil, des-

pământuri foarte active în raport cu

crierea vizuală din fișa sondorului

apa,

este făcută după STAS 1243-88.

această valoare se poate atinge

iar,

în

analiza

efectuată,

clasificare;

nice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere;

Există în vigoare o serie de nor-

pentru wL = 45%, pentru care

mative care conțin măsuri prescrip-

pământul este clasificat ca fiind cu

tive în funcție de granulozitatea sau

plasticitate medie care nu semna-

- Investigații și încercări geoteh-

plasticitatea pământurilor stabilite

lează sub nicio formă existența

nice. Identificarea și clasificarea

conform STAS 1243-88 (exemple:

unor pământuri cu umflări și con-

pământurilor. Partea 2: Principii

NP 122-2010, tabel A.3.1 – valori

tracții mari.

pentru o clasificare. q

50

[7] SR EN ISO 14688-2:2018

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

GeoSint este denumirea Simpozionului Național de Geosintetice, organizat de Asociația Română a Geosinteticelor în 3 ediții: 1998, 2002 și 2007.

Workshop GeoSint / Atelierul de Geosintetice își dorește, pe de o parte, să preia din tradiția acestor manifestări care trebuie și vor fi reluate și, pe de altă parte, să debuteze ca eveniment de sine stătător, dar căruia să îi fie asigurată continuitatea și o ritmicitate anuală.

Workshop GeoSint / Atelierul de Geosintetice este dedicat în special tinerilor studenți, masteranzi și doctoranzi, membrilor asociației și tuturor celor interesați de utilizarea corectă a materialelor geosintetice.

Prima ediție a Workshop GeoSint / Atelierul de Geosintetice se va desfășura în jud. Brașov, com. Bran, sat. Sohodol, la Pensiunea Bradul Înalt, în perioada 4-6 noiembrie 2022.

Detalii și concluzii post-eveniment veți găsi pe pagina de Facebook a Asociației Române a Geosinteticelor: https://www.facebook.com/geosint.ro

O simbolică întoarcere „acasă“ În grădina interioară de lângă sala de expoziții a Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, arhitectului Horia Creangă - figură-cheie a modernismului în arhitectura românească - i s-a alăturat, de la sfârșitul lui octombrie, o altă personalitate marcantă: „unul dintre cei mai iubiți profesori pentru multe generații de studenți, un colos al ingineriei românești, un colos al pedagogiei noastre, căruia arhitecții îi datorează enorm”, după cum a ținut să sublinieze prof. univ. dr. arh. Ana-Maria Dabija. Nu se putea omagiu mai potrivit pentru prof. dr. ing. Traian Popp - lector timp de aproape 30 de ani în cadrul UAUIM și o sursă de inspirație pentru studenții săi, decât ca amintirea sa să înfrunte timpul într-unul dintre locurile pe care le-a iubit atât de mult.

Bustul prof. dr. ing. Traian Popp a fost comandat de arhitectul Renzo Cărăușu, în semn de prietenie, admirație și respect față de cel care a fost prietenul său de o viață, iar artistul Ionel Iștoc a încercat să surprindă în sculptura realizată cât mai mult din atitudinea și caracterul celui care a fost inginerul, profesorul, dar mai ales omul Traian Popp, pe care sculptorul l-a și cunoscut în urmă cu 15 ani. Bustul este turnat în bronz, cântărește aproximativ 80 de kg, iar realizarea sa a durat puțin peste o lună.

Prof. Dr. Ing. Traian Popp (1933 ‐ 2021)

Prof. emerit dr. arh. Emil Barbu Popescu, președintele Forumului Academic al UAUIM, cel care a facilitat găzduirea sculpturii în cadrul universității și a contribuit la organizarea ceremoniei de dezvelire a bustului, a declarat: „Am avut șansa să avem în școală o echipă de străluciți ingineri, condusă de profesorul Cișmigiu și stele de primă mărime în constelația inginerilor: Noni Dumitrescu și Traian Popp. A fost o șansă pentru generații de studenți, sporindu-le interesul, curajul și deschiderea pentru un alt fel de arhitectură. Și nu se putea consolida Școala de Arhitectură Ion Mincu fără să-și pună amprenta profesorul Traian Popp. Le mulțumim!”.

Nu în ultimul rând, un mare merit pentru această simbolică întoarcere a prof. dr. ing. Traian Popp la UAUIM o are echipa companiei Popp & Asociații, crescută și ea de acest inginer și om excepțional, adevărat mentor al multor generații, care a fost și continuă să fie sufletul echipei Popp. Iar Bog’Art a sprijinit demersul prin turnarea soclului pe care este amplasat bustul. q w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

51

Platformă de transfer a încărcărilor (LTP) armată cu geogrilă Secugrid® HS, la autostrada Wilhelmsburger Reichsstrasse din Germania Autostrada Wilhelmsburger Reichsstrasse, care leagă centrul orașului Hamburg de districtul Harburg din nordul Germaniei, a devenit foarte cunoscută în urma știrilor de la radio legate de traficul rutier.

Aproximativ 55.000 de vehicule utilizează zilnic această legătură rutieră nord-sud, dintre care 10% sunt vehicule grele pentru marfă, fiecare accident provocând blocaje pe kilometri întregi. Situația impunea o rezolvare care să fluidizeze traficul și să reducă disconfortul rezidenților. În plus, drumul traversa districtul Wilhelmsburg, având un impact major asupra dezvoltării urbane. În consecință, orașul hanseatic a decis relocarea drumului și combinarea acestuia, într-o arteră de circulație, cu linia de cale ferată aflată la oarecare distanță. Lucrările au început în anul 2013.

Una dintre cele mai mari provocări a reprezentat-o terenul de fundare foarte slab din zona respectivă.

Mai exact, necesitatea de a controla tranziția de la o structură cu fundații adânci la un pod și legăturile rutiere ale acestuia, privită prin prisma comportamentului diferit la tasare. Zona de tranziție dintre rambleul drumului și pod, pentru noua joncțiune Wilhelmsburger centru, a fost realizată printr-o

platformă de transfer a încărcărilor (LTP Load-Transfer Platform) armată cu geogrile, construită peste coloane verticale CMC. Verificările efectuate au arătat că geogrila de înaltă rezistență Secugrid® HS 1200/100 R6, având rezistența la tracțiune de 1200 kN/m pe direcție principală, instalată în două straturi dispuse sub formă de cruce deasupra coloanelor CMC, a îndeplinit cerințele solicitate pentru stabilitatea structurii.

Pentru o execuție optimă, planurile de instalare au fost realizate pentru fiecare zonă în parte și s-au stabilit lungimile individuale necesare pentru rolele de geogrilă.

Pentru a veni în întâmpinarea constructorului, rolele de geogrilă Secugrid® HS au fost produse în lungimile solicitate și întreaga cantitate de aprox. 32.000 m2 a fost livrată într-un timp foarte scurt, conform graficului de execuție.

Constructorul a apreciat ușurința manevrării rolelor de geogrilă pe șantier. Prin comparație cu materialele țesute, rigiditatea relativă a geogrilei Secugrid® HS 1200/100 R6 a permis o instalare rapidă, materialul fiind perfect întins, fără să prezinte cute, iar lungimea de ancorare a geogrilei, poziționată în unghi drept față de axa structurii, la marginea stratului de distribuție a încărcării, a fost asigurată fără probleme. Având în vedere complexitatea proiectului, execuția a fost una dificilă, cu numeroase provocări, dar instalarea geogrilei Secugrid® HS s-a dovedit a fi sigură și ușor de planificat.

Structura realizată prin combi-

Volumul traficului, după finali-

portante CMC, asigurând astfel o

narea coloanelor CMC cu plat-

zarea lucrărilor (în 2019), a fost

punte stabilă peste terenul slab.

forma de transfer a încărcărilor

prevăzut la 67.000 vehicule pe zi.

Proiectarea platformei de trans-

(LTP) armată cu geogrilă for-

Datorită geogrilei de înaltă

fer a încărcărilor (LTP) armate cu

®

mează o fundație sigură pentru

rezistență Secugrid HS 1200/100

geogrilă Secugrid® HS a fost reali-

noua autostradă Wilhelmsburger

R6, încărcările date de trafic vor

zată de Bauberatung Geokunststoffe

Reichsstrasse.

fi transferate continuu coloanelor

GmbH & Co. KG din Germania. q

Geobrugg GUARD: monitorizare de la distanță Reduceți numărul de inspecții și creșteți siguranța, în același timp Dezvoltat pentru cele mai vitrege condiții, Geobrugg GUARD vă monitorizează bariera împotriva căderii blocurilor de rocă, bariera împotriva torenților, bariera pentru avalanșe sau orice alt sistem similar, indiferent unde este instalat.

Geobrugg GUARD vă oferă informațiile esențiale pentru a asigura funcționarea fiabilă a sistemelor dumneavoastră de protecție împotriva hazardurilor naturale. Oferim totul - de la dispozitivul de monitorizare la portalul online.

Scopul monitorizării este de a realiza următoarele: • Timpi mai buni de reacție și analiză a evenimentelor; • Monitorizarea de la distanță a stării sistemelor de protecție (bariere/garduri); • Reducerea inspecțiilor inutile în amplasament.

Sistemul se poate reloca dacă este necesar și se dimensionează în funcție de lungimea barierei de protecție. Ușor de instalat și pus în funcțiune.

Senzori Evenimente dinamice: căderi de roci, aluviuni, avalanșe etc. Detectează impacturile dinamice cu ajutorul senzorilor de accelerație. Pentru a clasifica evenimentul trebuie să măsoare până la 200 g.

Sarcini statice: măsurarea forței cablului în structură pentru a detecta și evalua sarcinile și modificările.

Monitorizează forța în cablu de până la 300 kN.

Măsurarea duratei de viață a componentelor zincate Pentru a determina durata de viață a componentelor utilizate, se măsoară condițiile de mediu și acestea sunt transformate într-o măsură de coroziune a zincului g/m² pe an. Pentru a ne asigura că sunt luate în considerare schimbările de anotimpuri, schimbările climatice etc., măsurătorile trebuie să fie permanente.

Starea dispozitivului Pentru a monitoriza starea unităților, orientarea (axelor X,Y și Z), tensiunea bateriei (volți) și puterea semnalului (RSSI), acestea trebuie măsurate și afișate în tabloul de bord.

Sistemul de senzori și modulul emițător sunt autosuficiente din punct de vedere energetic și nu necesită întreținere timp de cel puțin 5 ani.

Transmiterea datelor Pentru a asigura redundanța dispozitivelor senzorilor, comunicarea prin rețeaua mobilă trebuie să aibă loc independent pentru fiecare senzor. Transmiterea datelor se face în mod regulat, în maximum două săptămâni. În cazul unui eveminent dinamic, datele trebuie transmise în decurs de 10 minute.

Instalarea și punerea în funcțiune Dispozitivul senzor și modulul de rețea mobilă trebuie să fie instalate direct pe sistemul de protecție. Instalarea și funcționarea sunt posibile pe cablu cu diametre de la Ø12 mm la Ø24 mm.

Atât dispozitivul senzor cât și modulul de rețea mobilă pot fi instalate și puse în fucțiune de către personalul existent (fără a fi nevoie de specialiști în electronică sau software).

Întreținere Modulul senzorului trebuie să aibă un sistem de operare independent cu întreținere redusă.

Furnizorul este responsabil pentru întreținerea tehnologiei senzorului (hardware), a modulului transmițător și a gestionării datelor. Tabloul de bord internet trebuie să aibă o accesibilitate de cel puțin 97%.

Mod de funcționare Geobrugg GUARD este un dispozitiv mic, ușor de instalat pe cablul oricărei bariere de protecție. Este echipat cu o selecție de senzori care transmit date de mediu și fizice printr-o rețea mobilă timp de zeci de ani. Datele sunt afișate clar pe o platformă și permit o multitudine de concluzii esențiale.

CALEA UȘOARĂ CĂTRE BARIERELE INTELIGENTE Instalare în 5 minute Două piulițe sunt strânse pe șurubul în U cu o cheie dinamometrică – și gata!

Punere în funcțiune în doar câțiva pași via app GUARD intră în funcțiune în doar câțiva pași printr-o aplicație web de pe telefonul mobil, tabletă sau laptop.

Date încorporate în interfața utilizatorului Platforma vă ține la curent dintr-o privire și vă permite să trageți concluzii despre starea barierei dumneavoastră.

Aplicabil pe diferite sisteme de protecție Aparatul funcționează pe orice sistem de protecție, indiferent de producător. A fost testat în cele mai vitrege condiții în diferite locații din Europa.

Cel de-al XVI-lea Congres Național de Drumuri și Poduri din România Timișoara, 21-24 septembrie 2022 Asociația Profesională de Drumuri și Poduri, Comitetul Național Român al Asociației Mondiale de Drumuri (PIARC), împreună cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au organizat Congresul Național de Drumuri și Poduri, aflat la cea de a XVI-a ediție, în perioada 21 - 24 septembrie 2022, la Timișoara.

Gheorghe Lucaci ‐ președinte A.P.D.P.

Urmând practica PIARC, Congresul Național de Drumuri și Poduri se desfășoară o dată la patru ani, având ca scop promovarea schimbului de idei noi, prezentarea de dezvoltări tehnologice și de know-how de către antreprenori, ingineri consultanți și proiectanți, comunitățile academice și de cercetare, agenții publice și private implicate în proiectarea, construirea, întreținerea și exploatarea drumurilor și podurilor din țara noastră, respectiv pe plan internațional.

La lucrări au participat 393 de specialiști, dintre care 28 de colaboratori de la firme din 12 țări (Austria, Australia, Coreea de Sud, Franța, Germania, Grecia, Japonia, Norvegia, Polonia, Rep. Moldova, Serbia, Suedia), prezente deja în România sau interesate de sectorul infrastructurii de transport rutier din România.

Au fost abordate 3 teme tehnice, în acord cu strategia PIARC, și anume: • Administrare, întreținere și exploatare drumuri și poduri; • Mobilitate: urbană, rurală, interurbană, STI; • Infrastructuri reziliente (structuri rutiere, poduri, terasamente).

Pe baza articolelor științifice transmise (peste 60) au fost întocmite și prezentate rapoarte de analiză, urmate de dezbateri, care au evidențiat preocupările actuale ale specialiștilor, respectiv situația la zi pe plan internațional din domeniile abordate. În ultima zi a congresului a fost organizată o vizită tehnică pe șantierul bypassului „Timișoara Sud”. În cadrul congresului a fost organizată și o expoziție tehnică, în care proiectanți, consultanți și antreprenori și-au expus preocupările și realizările din domeniul de competență, în cadrul a 21 de standuri.

Au fost prezenți reprezentanți ai autorităților naționale și regionale. Dl Sorin Grindeanu, viceprim-ministru al României și ministrul transporturilor și infrastructurii, a subliniat importanța congresului, prin prisma rolului infrastructurii rutiere în asigurarea dezvoltării economicosociale a țării și a bunăstării populației.

Din partea PIARC, la lucrările congresului a participat secretarul general adjunct, Robin Sebille. prof. dr. ing. Gheorghe Lucaci, Președinte A.P.D.P. din România 56

Deschiderea oficială a congresului Mesaj viceprim‐ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu

Deschiderea oficială a congresului Aspect din sală

Stand din expoziție w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Necesitatea respectării normelor și normativelor la proiectarea și execuția lucrărilor de terasamente la căile de comunicație În ultimii ani, la unele lucrări de terasamente necesare pentru execuția drumurilor, autostrăzilor și căilor ferate, au apărut degradări importante și defecte care au afectat ritmul de execuție sau chiar au condus la blocarea execuției lucrărilor. Astfel, sunt create premisele unor probleme la implementarea proiectelor sau la decontarea acestora din fonduri europene, punând presiune pe bugetul național. În consecință, vom aborda, în continuare, cauzele degradării și tipurile de degradări posibile, făcând și propuneri de măsuri ca astfel de fenomene să fie stopate. Una dintre principalele propuneri se referă la importanța studiilor de teren și laborator, pentru care nu s-au asigurat întotdeauna fondurile necesare. De asemenea, vom scoate în evidență importanța poligoanelor experimentale pentru stabilirea tehnologiei de execuție a terasamentelor cât și necesitatea respectării prevederilor caietelor de sarcini.

a) observații insuficiente la fața locului în ceea ce privește morfologia (văluriri, frunți de terasă, zone de băltiri și cu exces de umiditate etc.), regimul apelor de suprafață și al apelor subterane, care pot da indicații valoroase despre existența alunecărilor locale, despre natura și starea de îndesare și umiditate a pământurilor din terenul de fundare (foto 1 și foto 2); b) solicitarea de studii geotehnice insuficiente, atât ca tip, distribuție cât și ca adâncime de investigare,

necesare pentru analiza complexă a terenului de fundare și pentru alegerea materialelor din corpul terasamentelor, precum și analize insuficiente de laborator în ceea ce privește: compoziția mineralogică, conținutul de carbonați, umflarea liberă, presiunea de umflare, permeabilitatea, presiunea apei din pori, capacitatea de compactare, compactibilitatea, detreminarea unghiu lui și coeziunii - încercări esențiale pentru proiectarea și execuția unor lucrări durabile, îndeosebi fundate pe pământuri dificile precum sunt cele contractile (figura 1 și foto 3); c) insuficientă atenție acordată studierii chimismului apelor subterane, respectiv concentrației de săruri minerale, fiind bine știut faptul că scăderea concentrației de săruri sub o anumită limită conduce la scăderea rezistenței la forfecare și creșterea sensivității argilelor.

Toate cauzele prezentate anterior conduc la cunoașterea sub necesar a stării de umiditate și îndesare a pământurilor, a stării de eforturi și deformații din zona activă a fundațiilor și de la baza rambleurilor și debleurilor. Ca urmare, este diminuat volumul de informații indispensabile pentru o proiectare judicioasă.

Foto 1

Foto 2

PRINCIPALELE CAUZE ALE DEGRADĂRILOR ȘI DEFECTELOR O primă cauză rezidă în faptul că s-a admis, și încă se practică, adjudecarea lucrărilor cu prețul cel mai scăzut, îndeosebi în detrimentul studiilor de teren și laborator, de multe ori începându-se lucrările numai pe baza analizelor geotehnice din studiile de fezabilitate, deși condițiile din teren s-au schimbat în sensul înrăutățirii caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare sau cantitatea de date geotehnice este insuficientă pentru elaborarea unor proiecte mature cu soluții constructive adapte la condițiile de teren.

Cauze legate de studii de teren, laborator și proiectare

continuare în pagina 58 È

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

57

Æ urmare din pagina 57

Fig. 1: Rețea de fisuri caracteristice pământurilor contractile, conform NP 126/2010 (anexa 1, fig. 1.1)

Foto 3: Eșantioane de argilă extrase din foraje de fisuri caracteristice pământurilor contractile

Cauze legate de excuția și întreținerea lucrărilor a) alegerea uneori neadecvată a tipurilor de pământuri pentru execuția rambleurilor și a materialelor necesare pentru îmbunătățirea proprietăților fizice și mecanice ale terenurilor slabe de fundare, ceea ce a condus la punerea în operă, uneori, a unor pământuri contractile (vizualizate prin apariția în terasament a crăpăturilor longitudinale, caracteristice pământurilor contractile - foto 4), pământuri cu materii organice, bulgări, bolovani etc. (foto 5); b) alegerea unor tehnologii neadecvate la executarea terasamentelor în ceea ce privește compactarea sau viteza de săpare la debleuri, depunerea necontrolată a pământurilor din excavații - nu se organizează la toate lucrările poligoane experimentale pentru stabilirea parametrilor tehnologiei de compactare și nu se ține o evidență zilnică strictă a condițiilor de execuție a terasamentelor, a încercărilor efectuate pe fiecare strat și din această cauză se poate trece la execuția stratului următor, deși cel dinainte a fost insuficient compactat;

c) insuficientă atenție acordată la execuție sistemelor de colectare, dirijare și evacuare a apelor pluviale și ținerii sub control a nivelului apelor subterane, lucrări care trebuie executate înaintea lucrărilor de bază, pentru evitarea stagnării apelor pluviale la baza terasamentelor încă neprotejate sau a ridicării prin capilaritate a apelor subterane în patul drumului și a terasamentului, mărind presiunea interstițială, fapt ce conduce la apariția unor fenomene de cedare plastică (ebulmente) sau a fenomenului de pompaj sub încărcările induse de trafic, îndeosebi la calea ferată; d) folosirea în execes a clorurii de sodiu (NaCl) pentru combaterea poleiului și a gheții, întrucât ionii de sodiu care ajung prin stropire pe taluzuri sau versanți, în zona de munte, au o influență negativă asupra rezistenței la forfecare; e) inexistența unui sistem organizat de monitorizare și control al evoluției tasărilor și alunecărilor active care ar putea ține sub control aceste fenomene și ar permite intervenția la timp, acolo unde este cazul, îndeosebi la lucrările de terasamente cu înălțimi sau adâncimi critice.

Foto 4

Foto 5

58

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

terasamentelor și extrudarea fundațiilor directe, iar în final la fisurarea, ruperea și scoaterea din funcțiune a lucrării; • apariția la debleuri a unor concentrări de eforturi la „piciorul” taluzurilor, provocând alunecări și rupturi locale care se extind ulterior până la degradarea totală a lucrării.

PROPUNERI DE MĂSURI

Foto 6

a) creșterea cotei cheltuielilor cu studiile geotehnice bazate pe investigații complexe de teren și laborator printr-o legislație adecvată; b) obligativitatea prin acte normative a monitorizării și controlului tuturor lucrărilor de terasamente cu adâncimi sau înălțimi critice și a celor amplasate pe terenuri dificile, terenuri în pantă sau lângă versanți afectați de fenomene de instabilitate; c) organizarea unor cursuri specializate pentru proiectarea, execuția și întreținerea terasamentelor, prin sistemul de învățământ superior tehnic, pentru cunoașterea în profunzime a cauzelor degradărilor, defectelor și accidentelor tehnice la terasamente, a metodelor și tehnicilor de proiectare, execuție și respectiv de monitorizare, intervenție și remediere.

REFERINȚE

Foto 7

[1] Baza de date S.C. GEOSTUD S.R.L.; [2] Legea Nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu completările și modificările ulterioare; [3] Instrucțiuni privind controlul calității terasamentelor AND 530, 2012; [4] SR EN ISO 9001:2015 Sistemul de management al calității. Cerințe; [5] Caiete de Sarcini elaborate de CNAIR 2012 – 2022 privind lucrările de terasamente. q

Foto 8 Toate aceste cauze și altele pot conduce la degradări importante ale lucrărilor de terasamente la drumuri, autostrăzi și căi ferate, cum sunt: • ruperea taluzurilor, debleurilor sau rambleurilor (foto 6); • tasări diferențiate mari în terasamentele și terenul de fundare, tasări ce se transmit la suprastructură prin apariția crăpăturilor longitudinale în carosabil (foto 7 și foto 8); • creșterea valorilor eforturilor unitare tangențiale în terenul de fundare și depășirea rezistenței la forfecare, din cauza încărcărilor de calcul (trafic), conducând la apariția deformațiilor plastice evid e n ț i a t e prin umflarea terenului de fundare în fața taluzurilor de rambleu, refularea laterală a w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

59

Important eveniment editorial pentru proiectanții de poduri… și nu numai Apărută sub egida Editurii AGIR, cartea intitulată Structuri cu arce metalice și grinzi de rigidizare tip Langer sau Nielsen folosite pentru realizarea podurilor s-ar fi cuvenit să apară mai devreme, dar este bine că a apărut și acum, ne pune în gardă prof. univ. dr. ing. Nicolae Popa, fost decan al Facultății CFDP și referent științific la teza de doctorat a autorului cărții. O apariție de bun augur, deopotrivă utilă proiectanților cât și executanților și administratorilor de poduri, conținând informații detaliate pentru concepția, alcătuirea și calculul acestor tipuri de structuri, cât și prezentarea unor tehnologii inovatoare de montaj și execuție, precum și informații privind întreținerea podurilor cu astfel de soluții. Cartea este structurată în 7 capitole și 18 anexe [...] și dezvoltă pentru prima dată în România tema concepției, proiectării și execuției structurilor de poduri cu arce metalice și grinzi de rigidizare cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de structuri Langer sau Nielsen, după cum tiranții de susținere dintre arce și grinzi sunt verticali, respectiv înclinați. Structurile de acest tip au o frecvență mare de aplicare în domeniul deschiderilor medii și mari [...] cu înălțimi de construcție reduse deoarece satisfac în mod optim condițiile de funcționalitate, economice și estetice.

Autorul cărții are meritul incontestabil de a fi proiectat pentru prima dată în România structuri moderne cu arce metalice tip Langer cu deschideri mari pentru traversarea canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră (Podul Medgidia) și Poarta Albă - Midia, Năvodari (podurile Poarta Albă și Ovidiu), aducând contribuții fundamentale în concepția acestor lucrări, în proiectarea lor și în tehnologiile de execuție din uzină și de montaj aplicate pe șantier. Având șansa repartizării la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) imediat după terminarea facultății, ing. Victor Popa s-a remarcat ca un bun proiectant și a ajuns să facă parte din nou înființatul colectiv de top Poduri Canal al secției Canale navigabile, căruia i se atribuise misiunea proiectării lucrărilor aferente celor mai mari investiții din țară, respectiv canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră, Poarta Albă - Midia, Năvodari, și mai apoi Dunăre - București. Tânărul inginer s-a remarcat și la proiectarea acestor lucrări, adoptând o serie de soluții originale și având un aport esențial în cotitura radicală pe care a luat-o în acel moment concepția podurilor peste canalele navigabile din țara noastră. Succesul acestor poduri a condus la obținerea titlului de doctor inginer în specialitatea Inginerie civilă cu teza de doctorat intitulată Contribuții privind alcătuirea și calculul suprastructurilor de poduri rutiere tip Langer mixte cu conlucrare, susținută la data de 19 ianuarie 1999, și la admiterea în Academia de Științe Tehnice din România (ASTR). Iar cele trei lucrări de poduri cu structură Langer proiectate și executate cu aproape patru decenii în urmă [...] funcționează ireproșabil și în prezent.

60

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Între contribuțiile originale ale autorului cărții, se remarcă: 1. Prezentarea evoluției și performanțelor atinse în ultimii ani cu structuri de poduri cu arce și tabliere de rigidizare proiectate și construite în țări ca Germania, Japonia, Statele Unite ale Americii, Danemarca, Suedia, Olanda. Datele existente în această carte oferă informații de bază privind concepția structurilor moderne de poduri tip Langer sau Nielsen.

2. Clasificarea efectuată pentru aceste tipuri de structuri și comentariile care o însoțesc evidențiază varietatea soluțiilor pe care le oferă structurile cu arce tip Langer sau Nielsen, cât și situația în care se recomandă alegerea lor.

3. Prezentarea de argumente convingătoare referitoare la avantajele economice și tehnice care se obțin prin concepția tablierelor de rigidizare ale structurilor Langer mixte cu conlucrare. Utilizarea platelajelor din beton armat precomprimat în conlucrare cu rețeaua de grinzi longitudinale și transversale ale tablierului de rigidizare influențează favorabil comportarea structurală și costul lucrărilor.

4. Ideea realizării etapizate a conlucrării plăcii din beton a platelajului cu grinzile tablierului de rigidizare și aplicarea în etape a precomprimării plăcii platelajului cu avantaje tehnico-economice evidente, utilizată la execuția podurilor cu structură Langer proiectate de autor.

5. Utilitatea practică a recomandărilor pentru concepția generală a structurilor Langer și pentru fiecare element structural în parte.

6. Studiul platelajelor din beton în conlucrare cu grinzile căii la structurile de poduri tip Langer cu evidențierea influenței conlucrării platelajului din beton asupra structurilor tip Langer.

7. Contribuțiile la elaborarea programelor specializate de analiză structurală și pentru asigurarea stabilității arcelor.

În concluzie, tema dezvoltată de domnul doctor inginer Victor Popa în această carte este de actualitate și evident interes pentru ingineria podurilor. Conținutul cărții pune în evidență experiența remarcabilă în proiectarea structurilor de poduri de mare complexitate a autorului, cât și capacitatea sa de analiză și sinteză.

Cartea se constituie ca un manual complet de proiectare, execuție și întreținere a podurilor cu structuri tip Langer sau Nielsen, fiind deosebit de utilă tuturor categoriilor de constructori, proiectanți, executanți și administratori din domeniul podurilor, și studenților care se pregătesc să activeze în această minunată profesie.

Rememorând eforturile depuse la început de drum, autorul nu ascunde că munca depusă a fost una titanică, cu multe renunțări, dar cu ambiție și pasiune, și încununată de marele succes al aplicării soluției cu arce metalice și grinzi de rigidizare mixte cu conlucrare tip Langer la podul de la Medgidia, acesta fiind doar începutul. Și astfel, din postura celui care s-a confruntat cu frământările și eforturile pentru cunoașterea acestor tipuri de structuri, a socotit util să vină în sprijinul viitorilor proiectanți, care doresc să abordeze aceste soluții de poduri eficiente, rezistente, stabile, durabile și estetice, împărtășind din experiența sa în proiectarea, execuția, montajul și chiar întreținerea în exploatare, așa cum și autorul însuși s-a folosit de experiența înaintașilor săi.

Dacă punem la socoteală și calitatea scriiturii, pe lângă cea a informațiilor cuprinse în volumul de față, Structuri cu arce metalice și grinzi de rigidizare tip Langer sau Nielsen folosite pentru realizarea podurilor este o lectură pe care nu trebuie să o ratați. q

Impresii de la a VII-a ediție a Conferinței Tinerilor Geodezi organizată de către FIG Young Surveyors Network în Varșovia, Polonia, având ca temă voluntariatul Conferința Tinerilor Geodezi, organizată de către FIG Young Surveyors Network în perioada 9 - 10 septembrie 2022, a reprezentat un preambul în deschiderea Congresului cu numărul XXVII al Federației Internaționate a Geodezilor, care a avut loc în perioada 11 - 15 septembrie în Varșovia, Polonia, și s-a desfășurat pe parcursul a două zile pline de activități și prelegeri dedicate exclusiv tinerilor geodezi cu vârsta de până la 35 de ani.

La Conferința Tinerilor Geodezi s-au reunit participanți din peste 20 de țări, respectiv 4 continente, care împărtășesc aceleași valori și aspirații în ceea ce privește profesia pe care o au.

Ceremonia de deschidere a evenimentului s-a bucurat de prezența unor invitați de renume din partea Federației Internaționale a Geodezilor, în deschidere luând cuvântul doamna Diane Dumashie, la acel moment vicepreședinte FIG, ulterior alegerilor din Congres devenind președinte al federației, Krzysztof Bakula - co-director al Congresului al XXVII-lea al FIG, John Hohol președinte al Fundației FIG, Kwabena Obeng Asiama, Ferah Koksal și Wioleta Krupowicz din partea FIG Young Surveyors Network.

Prima zi a Conferinței a continuat cu prezentarea temei de bază, unde principalii vorbitori s-au axat pe descrierea voluntariatului în viziunea organizației pentru viitor și pe modul în care tinerii geodezi, prin munca depusă de ei, contribuie la binele societății. Una dintre cele mai impresionante prezentări a fost cea a tânărului geodez Kumbirai Matingo din Zimbabwe, care a reușit împreună cu colegii lui să creeze un hub dedicat centralizării tuturor informațiilor legate de COVID-19 din Zimbabwe, acesta devenind ulterior o platformă folosită de factorii de decizie în gestionarea pandemiei.

Tinerii geodezi au avut ocazia să vadă și să înțeleagă modul de organizare a profesiei lor în Statele 62

Unite ale Americii, prin expunerea susținută de Jacob Hecks, repezentând The Young Surveyors North American Network, respectiv în Africa, prin prezentarea susținută de către Shirley Chapunza, din partea The Young Surveyors African Network.

Sesiunea dedicată construirii relațiilor și a securizării viitorului tinerilor geodezi s-a bucurat de discuții constructive și a ajutat participanții să înțeleagă cum se pot implica în voluntariat, respectiv ce beneficii pot să aibă făcând parte din programe de mentorat. Claire Buxton, coordonatorul programului VCSP - Volunteer Community Surveyor Program, a prezentat în debutul sesiunii programul și perspectivele de dezvoltare a acestuia.

tinerii geodezi au avut ocazia să se întreacă în măsurarea unor puncte utilizând revoluționarul sistem smart Leica AP20 AutoPole pentru stații totale, care permite măsurarea cu o rapiditate crescută a punctelor de detaliu, nemaifiind necesară verticalizarea cu acuratețe a prismei.

Pentru că ziua nu se putea termina fără un moment de socializare mai puțin formal, tinerii geodezi au luat parte la o memorabilă degustare de vodcă în Muzeul Polonez al Vodcii, unde au avut ocazia să schimbe opinii cu vorbitorii din cadrul evenimentului și au fost oferite premiile pentru cei mai buni concurenți la Leica AP20 AutoPole Competition.

A doua zi a evenimentului a debutat prin abordarea unui subiect de mare interes, și anume preocuparea pentru viitorul organizației.

Deoarece distracția și voia bună nu puteau lipsi, sub coordonarea lui Craig Hill, vicepreședinte Marketing&servicii, Leica Geosystems,

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Ultima activitate din cadrul Conferinței Tinerilor Geodezi organizată de către FIG Young Surveyors Network s-a desfășurat în minunata împrejurime a Palatului din Wilanów, unde participanții împărțiți în

w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

echipe s-au întrecut într-un joc concentrat pe rezolvarea unui geo-puzzle, utilizând hărți, busole, repere și cunoștințe locale despre împrejurimi.

Comisia de Tineret a Uniunii Naționale a Geodezilor a fost reprezentată la Conferința Tinerilor Geodezi organizată de către FIG Young Surveyors Network de către președintele Comisiei, laroslav Zifceac, vicepreședintele Mircea Nap și de foarte energica Anca Păvăloiu, care în trecut a fost beneficiara unui grant oferit de către FIG Foundation, astfel având ocazia să participe la evenimentul 6th Young Surveyors European Meeting (6YSEM) ținut în orașul Porto, Portugalia, în anul 2019. „Având în vedere faptul că pentru mine a fost prima dată când am avut ocazia să particip la acest eveniment, considerat cel mai mare din domeniu la nivel internațional, experiența a fost unică și de neuitat, absolut toate aspectele congresului fiind la superlativ. Recomand cu căldură tuturor colegilor noștri participarea la edițiile viitoare ale acestui eveniment.” (Mircea Nap)

Mircea Nap

În cadrul sesiunii s-au căutat răspusuri la întrebări precum: Cum trebuie să evoluăm ca organizație?

Cum putem să fim receptivi la schimbările profesiei noastre și cum putem să rămânem relevanți?, încheierea acestei sesiuni având ca element principal planificarea #TolnfinityAndBeyond, prin care s-au prezentat pașii de urmat pentru dezvoltarea organizației.

La mijlocul zilei a doua, participanții au fost invitați să ia parte la un dans caritabil susținut de către Trimble și condus de Ansamblul de Muzică și Dans al Universității Tehnologice din Varșovia. Având în vedere că evenimentul a fost unul caritabil, toate sumele strânse au fost direcționale către FIG YSN’s Volunteer Community Surveyor Program și FIG Foundation.

„Pentru mine a fost o experiență unică datorită faptului că am reușit să cunosc tineri din toată lumea.

Am avut ocazia să iau parte la sesiuni și workshopuri foarte interactive, în care am reușit să facem schimb de experiență. Anul acesta s-au acordat mai multe burse Young Surveyor Foundation care au facilitat prezența mai multor tineri geodezi la acest eveniment. Recomand tuturor colegilor care doresc să participe la un astfel de eveniment să aplice pentru astfel de burse.” (Anca Păvăloiu)

Membrii Comisiei de Tineret a UGR și-au luat la revedere de la colegii lor, cu promisiunea de a se vedea și în viitor, înaintându-le astfel și invitația de a lua parte la Săptămâna Geodeziei Românești care va avea loc în perioada 15 - 19 noiembrie la lași, și care va include și Simpozionul Internațional GEOMAT, organizat de către Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din lași. laroslav Zifceac - Președinte Comisia de Tineret a UGR

63

PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI ÎN CONSTRUCȚII Johan Neuner S-a născut la 3 decembrie 1951.

După absolvirea liceului, a urmat Institutul de Construcții București - Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri și Geodezie, Secția Geodezie, devenind inginer geodez în anul 1975. Între anii 1975 - 1979, a activat ca inginer stagiar la Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Ilfov, realizând: îndesirea rețelei geodezice de stat în marile șantiere de irigație; lucrări de întreținere și introducere a cadastrului; trasarea pe teren a proiectelor de organizare teritorială în zonele cu lucrări hidrotehnice etc.

Activitatea didactică a început-o la Catedra de topografie și cadastru din Institutul de Construcții București, deținând funcțiile: asistent (1979 1990), șef de lucrări (1990 - 1994), conferențiar (1994 - 2001), profesor (din 2001).

A susținut cursuri și a efectuat lucrări practice la disciplinele: Topografie; Determinarea deplasărilor deformațiilor terenurilor și construcțiilor; Ridicări topografice speciale; Sisteme de măsurare și poziționare tridimensională (GPS); Senzori în măsurătorile terestre; Achiziția și prelucrarea măsurătorilor continue.

De amintit că a deținut și funcții de conducere, precum șef de catedră - Catedra de topografie și cadastru din Universitatea Tehnică de Construcții București (1996 - 2000); decan - Facultatea de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcții București (2000 - 2008), rector al Universității Tehnice de Construcții București (2008 - 2016), președinte al Senatului UTCB (din 2016), contribuind la perfecționarea învățământului de construcții din țară.

Prof. Johan Neuner a realizat și o activitate științifică meritorie, prezentată în cărți, articole tipărite în diverse reviste de specialitate și comunicări susținute la manifestări științifice din țară și străinătate: 9 cărți; 3 îndrumătoare și ghiduri; 50 de articole, 40 de contracte de cercetare-dezvoltare-inovare, ca director de proiect sau ca 64

responsabil de proiect; 6 STAS-uri și Instrucțiuni tehnice; studii etc.

Enumerăm cărțile: Sisteme de poziționare globală, Ed. MatrixRom, 2000; Măsurători terestre Fundamente - vol. I, cap. Instrumente și metode de măsurare, Ed. MatrixRom, 2001; Rețele geodezice de sprijin - vol. I, Ed. Conspress, 2004; Sisteme informatice de evidență cadastrală - vol. I, Culegerea datelor pentru cadastru folosind tehnologia GPS, Ed. Conspress, 2004; Tehnici geospațiale de investigare a zonelor seismice (coautor), Ed. Conspress, 2008; Măsurarea topografică a deplasărilor și deformațiilor constucțiilor, ICB 1988. Îndrumătoare și ghiduri: Îndrumător pentru lucrări practice și practică de topografie (coautor), ICB, 1984; Topografie - îndrumător de lucrări practice (coautor), ICB, 1986; Lucrări topografice în cadastru, Ghid (coautor), Ed. MatrixRom, 1995. STAS-uri și Instrucțiuni tehnice: STAS 9824/1-91 - Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale și agricole, INCERC, 1991; STAS 10493/91 - Marcarea și semnalizarea punctelor topografice pentru determinarea deformațiilor terenului de fundare a construcțiilor și terenurilor, INCERC, 1991; Instrucțiuni tehnice pentru determinarea deformațiilor terenului de fundare a construcțiilor - C61/91, INCERC 1991; STAS 2745/96 - Urmărirea trasărilor construcțiilor prin metode topografice, INCERC 1996; Specificație tehnică S.T. 6 - Criterii și metode pentru determinarea prin măsurători a tasării construcțiilor, INCERC 1996; Metodologie și caiete de sarcini pentru proiectarea, execuția și prelucrarea măsurătorilor de tasare-deplasare executate prin metode topografice la construcțiile existente ale hidrocentralelor și termocentralelor din patrimoniul RENEL, ISPH 1996.

Datorită activității didactice, tehnice și științifice însemnate, este cunoscut în lumea specialiștilor din țară și chiar străinătate, fiind cooptat în numeroase w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

organisme de specialitate: membru fondator al Uniunii Geodezilor din România (din anul 1990); membru al Deutscher Verein für Vermessungswesen, Germania (din 1991); preşedinte IAG - Asociația Internațională de Geodezie în cadrul Academiei Române (din anul 2003); președinte al Uniunii Geodezilor din România (din anul 2006); membru în Comisia Științe Tehnice I - Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (2002-2006), expert evaluator al Ministerului Educației și Cercetării (din anul 2004); membru în Comitetul Tehnic de Specialitate CTS - Hazarduri și riscuri naturale (din anul 2005); membru în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (din anul 2005); membru al grupului de suport tehnic pentru realizarea studiilor de amenajare a bazinelor hidrografice - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Direcția Amenajarea Bazinelor Hidrologice (din anul 2006); membru în Comisia de Științe Inginerești I - Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (2006-2008); președinte al Ordinului Geodezilor din România (din anul 2007); membru corespondent al Academiei de Științe din Bavaria w Revista Construcțiilor w noiembrie 2022

Deutsche Geodätische Kommission - Bayerische Akademie der Wissenschaften (din anul 2007); membru în Comisia Națională a României pentru UNESCO - Subcomisia Educație (din anul 2008), profesor invitat: Geodätisches Institut - Universität Hannover, Universität Stutgart (1996 - 2010).

Pentru întreaga activitate a fost decorat cu Ordinul Meritul pentru învățământ în grad de Comandor prin Decret al Președintelui României privind conferirea Ordinului și Medaliei pentru învățământ, 2004.

Cunoscut în țară și străinătate ca unul dintre cei mai de seamă specialiști din domeniul geodeziei, a adus onoare țării și numelui Johan Neuner.

Principial, de analiză dar și de sinteză, apropiat de studenți și cadre didactice, cu simțul răspunderii în muncă, iubitor al adevărului și dreptății, al cuvântului... faptă!

(Din vol. Personalități românești în construcții autor Hristache Popescu) *La 25 octombrie 2021, cu profundă tristețe și regret, Uniunea Geodezilor din România anunța că inima dlui profesor dr. ing. Ionhan Neuner a încetat să mai bată...

65

sumar Constructori care vă așteaptă: AEDIFICIA CARPAȚI SA C4 ERBAȘU SA C2 CARMEUSE: ViaCalco® - soluții dovedite pentru tratarea pământurilor 3, C3 THERMOSYSTEM CONSTRUCT CORPORATION: Producător materiale de construcții (adezivi, vopsele și tencuieli decorative) 4, 5 SAINT-GOBAIN RIGIPS: Habito® - Pereți rezistenți, antiefracție 6, 7 ALUPROF ALUMINIUM SYSTEMS: În ce constă reciclarea materialelor de construcție?

8, 9 Ediția a III-a a Galei FPSC - STAR CONSTRUCT 2022, București, 4 decembrie 2022 10 SBR SOLETANCHE BACHY: Bazează-te pe noi!

Buil on us!

12, 13 ARACO: Alianța Construcții 2050 solicită UE taxonomie pentru a crea condițiile care să susțină trecerea la construcții durabile 14, 15 OAR lansează Rapoartele SiOAR 2021 - o analiză a pieței de arhitectură și construcții din România 16, 17 Finanțarea inteligentă a proiectelor de eficiență energetică prin continuitatea dialogului și a colaborării între părțile interesate – Proiectul european SMAFIN 18, 19 Avantajele tranziției metodologiei de proiectare și construire către BIM 20 - 22, 24 EJOT ROMÂNIA: Sistemul de fixare EJOT® LT-XT 23 Carte de vizită AEDIFICIA CARPAȚI: Sediul Romsilva (Tei-Toboc) 25 RESTITUIRI: Consiliul Tehnic Superior (XIII).

Construcțiile publice aprobate de Consiliul Tehnic Superior între anii 1918-1944 26 - 30 Despre formarea profesională, sustenabilitate și primul webinar bilateral cu Franța pe tema investigării geotehnice 32 - 35 ASRO: Eurocod 7 - trecut, prezent și viitor 36 Mariana Garștea, Sixense România: „Avem nevoie de date corecte în monitorizare.

Sunt prea multe cazuri clare cu alunecări de teren, iar raportul de monitorizare arată că e totul în regulă” 38, 39 ROCK DRILL CONSULT: De peste 10 ani, piața românească beneficiază de experiența geotehnică din Italia prin intermediul nostru 40, 41 Studiu privind optimizarea grupării piloților pentru fundarea clădirilor 42 - 44 POPP&ASOCIAȚII INGINERIE GEOTEHNICĂ: Abordare completă a lucrărilor geotehnice 45 Clasificarea pământurilor după granulozitate și plasticitate: trecerea de la STAS 1243-88 la SR EN 14688-2:2005 și SR EN 14688-2:2018 46 – 48, 50 BLACK LIGHT: Descoperă soluțiile GEOMAX 49 Prima ediție a Workshop-ului GeoSint / Atelierul de Geosintetice. 4-6 noiembrie 2022, Bran, Brașov 51 O simbolică întoarcere „acasă“ - Traian Popp 51 NAUE: Platformă de transfer a încărcărilor (LTP) armată cu geogrilă Secugrid® HS, la autostrada Wilhelmsburger Reichsstrasse din Germania 52, 53 INOVECO: Geobrugg GUARD - monitorizare de la distanță. Reduceți numărul de inspecții și creșteți siguranța, în același timp 54, 55 Cel de-al XVI-lea Congres Național de Drumuri și Poduri din România. Timișoara, 21-24 septembrie 2022 56 GEOSTUD: Necesitatea respectării normelor și normativelor la proiectarea și execuția lucrărilor de terasamente la căile de comunicație 57 - 59 Important eveniment editorial pentru proiectanții de poduri… și nu numai 60, 61 UGR: Impresii de la a VII-a ediție a Conferinței Tinerilor Geodezi organizată de către FIG Young Surveyors Network în Varșovia, Polonia, având ca temă voluntariatul 62, 63 Personalități românești în construcții Johan Neuner 64, 65

Despre Revista Construcțiilor În fiecare număr al revistei sunt publicate: prezentări de materiale și tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii și anchete având ca temă problemele cu care se confruntă societățile implicate în această activitate, reportaje de la evenimentele legate de activitatea de construcții, prezentări de firme, informații de la patronate și asociațiile profesionale, sfaturi economice și juridice etc. Întreaga colecție a revistei tipărite poate fi consultată gratuit, în format .pdf, pe site-ul nostru revistaconstructiilor.eu. În plus, articolele de prezentare a m a t e r i a l e l o r, t e h n o l o g i i l o r, u t i l a j e l o r și echipa men telor care apar în Revista Construcțiilor, ediția tipărită, sunt publicate și online în site-ul nostru revistaconstructiilor.eu.

Caracteristici: l Tiraj: 5.000 de exemplare l Frecvența de apariție: - lunară l Aria de acoperire: România l Format: 210 mm x 282 mm l Culori: integral color l Suport: - DCM 90 g/mp în interior

R e d a c ț i a Președinte fondator

Ionel CRISTEA

Vicepreședinte fondator Ciprian ENACHE Director executiv

Elias GAZA 0723.185.170 Alina ZAVARACHE Redactor-Șef 0723.338.493 Director economic Cătălina CRISTEA 0756.161.629 Cezar IACOB Director tehnic 0737.231.946 Colaboratori acad., prof. ing. Nicolae NOICA dr. ing. Victor POPA prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI ing. Alexandra ENE prof. univ. dr. ing. Irina LUNGU conf. univ. dr ing. Ernest OLINIC prof. univ. dr. ing. Gheorghe LUCACI ș.l. dr. ing. Iancu-Bogdan TEODORU dr. ing. Horia PETRAN drd. ing. Eduard VOICU ing. Eleonora FIROIU arh. Cătălina FRÂNCU dr. arh. Laura GĂBUREANU ing. Laurențiu PLOSCEANU ing. Iaroslav ZIFCEAC

Colaborator special SUA ing. Ileana CRISTEA - HOWARD, MS

A d r e s a

r e d a c ț i e i

050663 – București, Sector 5 Șos. Panduri nr. 94 Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23 www.revistaconstructiilor.eu Tel.: Mobil: E-mail:

031.405.53.82 0723.185.170 office@revistaconstructiilor.eu

- DCL 170 g/mp la coperte Editor:

STAR PRES EDIT SRL J/40/15589/2004 CF: RO16799584

Marcă înregistrată la OSIM Nr. 66161 ISSN 1841-1290 Scanează codul QR și citește online, gratis, Revista Construcțiilor

Redacția revistei nu răspunde pentru conținutul materialului publicitar (text sau imagini).

Articolele semnate de colaboratori reprezintă punctul lor de vedere și, implicit, își asumă responsabilitatea pentru ele.

Tipărit la:

Tel.: 021.336.36.33 | Web: www.artprint.ro

Scanează codul QR de mai sus și abonează-te la newsletterul RC.

www.revistaconstructiilor.eu