Podurile: bolþi ºi arce (IV) (Continuare din numãrul 105)
Foto 2: Vedere aval stâng, Bãneºti. Vedere generalã
Dacã ne referim la prima etapã a lucrãrilor definitive de poduri, se poate reþine execuþia unor poduri care au folosit, ca bazã de pornire, zidãria din piatrã sub toate formele. ªi în prezent, pe Valea Prahovei, au mai rãmas lucrãri de poduri care permit o analizã asupra soluþiilor adoptate, a materialelor folosite ºi a posibilitãþilor de realizare. Din analiza soluþiilor adoptate, este dificil, pe baza datelor de care dispunem, sã facem o ierarhie ºi o cronologie a execuþiei lucrãrilor. Dacã vom compara traseul actual cu traseul iniþial cunoscut vom constata cã traseul drumului naþional a suferit modificãri importante. 1. Prima lucrare executatã pe vechiul traseu a fost podul peste râul Doftana, în localitatea Bãneºti, la intrarea în localitatea Câmpina Foto 1, 2. Podul a fost realizat în totalitate, infrastructura ºi suprastructurã, din zidãrie de piatrã prelucratã în soluþia bolþi dublu încastrate, cu nouã deschideri de cca. 15 m, parte carosabilã de 7,00 m, fãrã trotuare, parapete pietonale din piatrã ºi lungime totalã de 162 m. Nu se cunoaºte anul construcþiei. Þinând, însã, cont de faptul cã ing. Leon Lalanne a venit în Þara Româneascã în anul 1853 ºi a participat efectiv la realizarea podurilor de pe drumul Ploieºti - Predeal, se apreciazã cã aceste lucrãri au putut fi începute în anul 1860. Ele pot fi considerate ca primele poduri din piatrã executate, dupã inaugurarea în Moldova, în anul 1841, a podului Docolina.
Din cauza degradãrilor apãrute ºi a lipsei totale de întreþinere, podul a fost închis circulaþiei. Au apãrut crãpãturi longitudinale, în lungul cãii aval, cu degradarea ºi cãderea timpanilor - Foto 3, 4, degradarea zidãriei de piatrã la intradosul bolþilor ºi degradãri ale zidãriei din piatrã de la elevaþii ºi fundaþiile pilelor – Foto 5. De reþinut tendinþa de degradare a bolþilor din piatrã cu timpani, în general în zona de la cheie, mai vulnerabilã la infiltraþii ºi la acþiuni de îngheþ-dezgheþ, care favorizeazã apariþia unor crãpãturi longitudinale la interiorul timpanelor. Din cercetarea aspectului ºi a materialelor care apar în zonele cu degradãri majore, boltã, timpane, ziduri întoarse ºi pile, se poate lua în considerare tehnologia de execuþie în prima fazã a elementelor din piatrã prelucrate, care a constituit faþa vãzutã, iar în a doua etapã completarea secþiunilor din zidãrie cu piatrã brutã ºi mortar hidraulic Foto 4, 5. Degradãrile apãrute la zidãria din moloane poate atesta ºi o calitate necorespunzãtoare a materialelor folosite. Execuþia podului în soluþii constructive diferite a favorizat apariþia degradãrilor în zonele centrale, precum ºi degradarea ºi cãderea timpanelor. Podul peste Doftana de la Bãneºti poate fi considerat cel mai vechi pod din Muntenia, situaþie care impune încadrarea lucrãrii ca monument de arhitecturã ºi executarea unor lucrãri care sã-i menþinã o stare de viabilitate corespunzãtoare.
Foto 3: Pod peste Doftana, la Bãneºti. Crãpãturi longitudinale cale în zona timpanelor
Foto 4: Pod peste Doftana la Bãneºti. Timpane degradate amonte zona centralã
Foto 5: Pod peste Doftana la Bãneºti. Vedere aval pilã, cu cãmãºuiala degradatã. continuare în pagina 46
Valea Prahovei a reprezentat, de la început, o punte de legãturã între români, cu mult înainte de Marea Unire din 1918. În timpul Domnitorului Barbu ªtirbei, odatã cu venirea în þarã a inginerului Leon Lalanne ºi cu organizarea învãþãmântului tehnic superior pentru lucrãri de drumuri ºi poduri, a fost iniþiatã execuþia ºoselei pe Valea Prahovei, de la Comarnic în sus. Dificultatea traseului a impus executarea unor lucrãri de artã deosebite, care au reprezentat o ºcoalã pentru inginerii din România, cu precãdere pentru lucrãrile de poduri.
Foto 1: Pod peste Doftana, la Bãneºti - traseu vechi DN 1. Vedere din aval mal dreapta Câmpina. Pilã cu cãmãºuialã degradatã din zidãrie de piatrã
44
Revista Construcþiilor septembrie 2014