Biz 303

Page 1



editorial

www.revistabiz.ro

Redactor-șef Marta Ușurelu Redactor-șef adjunct Gabriel Bârligă Coordonator proiecte speciale Loredana Săndulescu Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Alexandru Ardelean – finanțe, companii Ovidiu Vitan – internațional Alexandru Rădescu – tehnologie Jurnaliști Oana Voinea – finanțe, companii Lelia Petrescu – companii Doriana Matei – antreprenoriat Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Layout Liliana Bogdan Prelucrare foto & prepress Aurel Șerban Producție și distribuție Dan Mitroi

Biz Agency

Editor al Revistei Biz Calea Șerban Vodă 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, București – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publicație auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

În ianuarie mutăm redacția Biz la Paris În urmă cu şapte ani am avut un vis!

N-am fost primii şi nici singurii! Dar, împreună cu echipa mea, am reuşit să-l transform în realitate! De la frustrarea pornită de la întreba­ rea „unde reuşim să găsim interlocutori care să ştie ce se întâmplă exact cu euro, cu Europa, criza şi cu România?“, am găsit în 2010, într-o şedință, răspunsul: la Bruxelles. Atunci am mutat pentru prima dată redacția revistei într-o altă țară, în Belgia, la Bruxelles – inima Uniunii Europene. Au urmat, anul următor, Londra – centrul financiar al continentului, apoi New York și Silicon Valley – locurile în jurul cărora gravitează businessurile globale. Am continuat la Berlin – noul hub digital al planetei –, ne-am bucurat la maximum de Singapore – oraşul-stat unde viitorul este deja prezent. Anul trecut, în Viena, capitala Austriei, am realizat a şasea ediție specială a BizWorld. Pentru 2017 planul nostru este deja făcut. Interviurile sunt stabilite, iar noi, echipa neobosită de la Biz, aşteptăm ca, după sărbători, să pornim spre Oraşul Luminilor! Vom descoperi la ele acasă branduri cu tradiție care continuă să facă istorie, lideri de business, poveşti fascinante şi oameni care conduc destinele celor mai importante companii franțuzeşti, dar şi români care au reuşit să‑şi construiască frumoase cariere de succes. Între întâlnirile stabilite până în acest moment sunt interviuri şi reportaje cu oficiali ai Pernod Ricard, Lillet, G.H. Mumm, Martell, Air France, Gameloft, Ubisoft, Société Genéralé, Groupama, Saint Gobain, Ècole des Hautes Etudes Commerciales de Paris, Jean-Paul Gaultier, Renault, BlaBla Car, Mazars, Alstom. De asemenea, vom sta de vorbă cu ambasadorul României în Franța, Luca Niculescu, şi cu ambasadorul Franței în România, François Saint Paul. Proiectul Biz World, lansat în 2011, ia pulsul schimbărilor la nivel mondial în centrele de putere politică şi economică ale lumii. La fiecare început de an, redacția Biz se mută timp de o săptămână în locurile care contează în dinamica globalizării. Redacția Biz a fost la Bruxelles – inima Uniunii Europene, Londra – centrul financiar al continentului, New York și Silicon Valley – locurile în jurul cărora gravitează businessurile globale, Berlin – noul hub digital al planetei, Singapore – oraşul-stat unde viitorul este deja prezent – şi Viena, capitala Austriei, al doilea investitor străin ca mărime din România. Biz Franța este un proiect editorial unic în România şi este susținut de Pernod Ricard, Lillet, G.H. Mumm, Martell şi Air France.

ISSN 1454-8380

Tipografie

Marta Ușurelu, Redactor-șef Biz

1


sumar

12

Pe urmele celor mai buni

Pentru fiecare dintre noi, România are încă multe valori necunoscute. Vă propunem o incursiune printre acestea, cu ajutorul a patru personalități autentice.

DIN SUMAR 01 Editorial 04 Start 12 Cover story 22 Interviu 26 Tech 32 Finanțe 4 2 Antreprenoriat 58 Companii performante 68 Companii 72 Strategie 87 Life

COVER STORY

ANDREEA ESCA

22

INTERVIU

Rețeta unei Megaextinderi

Mega Image România va continua și în următoarea perioadă procesul de extindere, în același ritm alert, alocând dezvoltării un buget de 50 de milioane de euro pe an. VASSILIS STAVROU

58

STUDIU

Top 50 companii performante

Au știut să aplice strategii de business care le-au adus creșteri spectaculoase, fără să sacrifice însă profitul și disciplina financiară. Sunt campionii economiei românești, cu afaceri care acumulează o creștere anuală de 28%, până la peste 5 miliarde de euro.

68

Din culisele primului miliard de euro

COPERTĂ

Redescoperă valorile

Dedeman este unul dintre cei mai importanți actori economici din România, un jucător puternic, care a reușit să facă față oricăror obstacole.

Prima copertă Shazam din România DRAGOȘ PAVĂL

2

STRATEGIE



start

© Koco77 / Dreamstime.com

START

România înregistrează cea mai ridicată

CAMPIONI LA RATA DE ANTREPRENORIAT de Oana Voinea

4

rată de antreprenoriat din regiune, 15% dintre români fiind implicați la un moment dat, în calitate de acționar direct, în cel puțin o companie. În ciuda acestui fapt însă, România înregistrează al doilea cel mai scăzut număr de companii din regiune raportat la totalul populației oficiale (23 de firme). Cu alte cuvinte, mediul de afa­ ceri românesc trăiește un paradox unic în Europa. Explicația este dată atât de rata de supraviețuire a companiilor noi, cât și de evoluția celor care rămân active, arată o analiză Coface despre maturitatea mediului de afaceri românesc. Prin „rata de antreprenoriat“ se înțelege numărul de persoane fizice care au fost acționari la cel puțin o companie, raportat la numărul populației din România. Potrivit analizei Coface, aproximativ jumătate dintre

companiile nou înființate sunt radiate după 5-10 ani după momentul înregistrării. Cealaltă jumătate a companiilor care rămân active își continuă activitatea la un nivel foarte modest, în condițiile în care 46% dintre acestea nu au desfășurat nicio activitate în anul 2015, în timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100.000 de euro. Jumătate din aceste companii (85% din cele care supraviețuiesc mai mult de 5 ani) nu au nici un angajat - „administratorul centrează și dă cu capul“, iar 20% nu au decât un singur angajat. „Se pare că foarte multe firme nou înregistrate sunt înființate doar pentru contractarea anumitor proiecte izolate, sau pentru a genera un nivel modest al veniturilor, dar care este confortabil pentru autogospodărirea acționarilor sau pentru un nivel de trăi decent“, a declarat Iancu Gudă, Services Director, Coface România.



start

PRODUSELE CONTRAFĂCUTE NE COSTĂ 26.000 DE LOCURI DE MUNCĂ

clasament al ţărilor cel mai afectate de pierderi de vânzări din cauza contrafacerii (mai mult decât dublul mediei UE), arată un studiu realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. Se estimează că anual se pierd în România 3,6 miliarde de lei în mod direct ca urmare a contrafacerii de produse în sectoarele identificate, ceea ce reprezintă 15,9% din vânzările acestora. Aceasta înseamnă pierderea directă a 26.000 de locuri de muncă în sectoarele respective. Medicamentele

ANGAJAȚII: MAI EFICIENȚI ȘI MAI PRETENȚIOȘI de Doriana Matei Angajații români au avut, în 2016, un nivel de profitabilitate mai

ridicat decât în anul precedent. Pentru fiecare unitate monetară investită în remunerarea lor, aceștia au produs, în medie, 1,44 unități monetare, ceea ce înseamnă o creștere cu 12,5% a rentabilității capitalului uman. O altă tendință observată pe piața muncii, în ultimul an, este dinamica tot mai mare a acesteia. Rata de încetare a contractelor de muncă la inițiativa angajatului a crescut, iar cea a încetărilor inițiate de angajator s-a stabilizat. Aceste informații provin din studiul Saratoga 2016, realizat de compania PwC. Progresul în ceea ce privește rentabilitatea resursei umane se datorează, mai ales, reducerii costurilor totale, la nivel de companie. Cea mai mare creștere a profitabilității salariaților s-a înregistrat în sectorul bunurilor de larg consum, acesta fiind urmat de sectorul bancar. În ceea ce privește încetarea contractelor de muncă, creșterea cea mai mare a numărului de demisii s-a înregistrat în rândul managerilor, cu 40% mai multe decât anul trecut. Motivul

6

reprezintă sectorul cel mai afectat, vânzările pierdute reprezentând 16,6% din vânzările legitime, ceea ce înseamnă de patru ori mai mult decât media UE. O serie de studii realizate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală estimează că peste 212 de miliarde lei – sau 7,4% din totalul vânzărilor – se pierd anual în nouă sectoare din cauza prezenţei pe piaţă a produselor falsificate. În fiecare an, alte 156 de miliarde lei din economia UE se pierd din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii şi ale pirateriei din aceste sectoare, deoarece producătorii cumpără mai puţine produse şi servicii de la furnizori, ceea ce se repercutează şi asupra altor domenii printr‑un efect de domino. Cele nouă sectoare afectate sunt: produse cosmetice şi de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; articole sportive; jucării şi jocuri; bijuterii şi ceasuri de mână; genţi de mână; muzică înregistrată; băuturi spirtoase şi vin; produse farmaceutice. Aceste pierderi din vânzări înseamnă aproape 500.000 de locuri de muncă care se pierd în mod direct sau nu mai sunt create în aceste sectoare în UE deoarece producătorii legitimi şi, în unele cazuri, distribuitorii produselor corespondente angajează mai puţine persoane decât ar angaja în absenţa contrafacerii şi a pirateriei.

© Nyul / Dreamstime.com

© Tashatuvango / Dreamstime.com

de Alexandru Rădescu

România se află pe poziția a doua într‑un

acestora este, cel mai adesea, alegerea unor posturi care presupun provocări profesionale mai complexe. „Companiile vor fi nevoite să dezvolte programe interne, care să dea ma­nagerilor oportunitatea de dezvoltare profesională şi avansare în carieră. De exem­plu, programe de job rotation sau de mobilitate internaţională“, este de părere Nicoleta Dumitru, Manager Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România. Companiile se găsesc într-o companie acerbă pentru atragerea unor angajați care să le susțină creșterea și să valorifice oportunitățile de pe piață. Vor ieși învingătoare organizaţiile capabile să-și contruiască unui brand de angajator atrăgător şi adecvat pentru caracteristicile segmentelor de candidaţi vizate.


CONSULTANȚĂ INTEGRATĂ PENTRU AUTOMOTIVE Industria transporturilor tot mai competitivă, are nevoie de servicii de consultanță în ceea ce priveşte managementul lanțului de aprovizionare şi de sisteme logistice eficiente dintr-o singură sursă. de Alexandru Rădescu de

automotive

este

una

complexă și dinamică, în permanentă schimbare, motiv pentru care rolul unui consultant avizat este foarte important. Florin Cârmaciu, Sales & Marketing Ma­ nager la Gebrüder Weiss, explică rolul consultanței în managementul lanțului de aprovizionare, pentru industria automotive: „Din postura de furnizor de soluții pentru acest segment, am desfășurat numeroase proiecte care în faza incipientă păreau sim­ plu de implementat. Ulterior însă, pe măsură ce cerințele au avansat, caracteristicile proiectelor s-au complicat în mare măsură, dacă ne raportăm la scenariul de start. Ca atare, aportul unui provider avizat, care să poată face față unor astfel de schimbări atât din punctul de vedere al know-how-ului, cât și din punctul de vedere al implicării și al vitezei de reacție, poate face diferența între succes și eșec.“ Potrivit oficialului de la Gebrüder Weiss, atuul companiei este expertiza dobândită în ultimii ani prin administrarea unei multitudini de proiecte, atât din punct de vedere al transportului, cât și al serviciilor logistice integrate. În ceea ce privește importanța dezvoltării și oferirii de sisteme logistice dintr-o singură sursă, criteriile de eligibilitate ale unui furnizor diferă de la un client la altul. „Dacă în cazul proiectelor foarte complexe, ce necesită resurse importante (umane, IT etc.), se optează pentru un singur provider care să ofere gama completă de servicii, în cazul proiectelor simple, de regulă, clienții solicită implicarea mai multor furnizori“, arată Florin Cârmaciu. După un an în care optimizarea a fost un obiectiv cheie în industria automotive, în 2017 se va pune accent pe componentele operaționale, resurse umane și IT. „Optimizarea a fost un cuvânt cheie în această industrie în 2016, astfel încât presiunea pe ca­ litatea serviciilor, dar și asupra ingeniozității furnizorului, transpusă în capacitatea de a oferi scenarii alternative de business, a fost

o constantă a acestor licitații/proiecte. Ne așteptăm ca 2017 să fie un an cel puțin la fel de efervescent, ca atare ne pregătim deja în ceea ce privește componentele operaționale, de resurse umane și de IT pentru a face față cu succes viitoarelor solicitări. Categoric, ne propunem să ne menținem poziția pe piața de profil din România, obiectiv la a cărui îndeplinire contribuie și implicarea noastră în astfel de proiecte complexe și inedite“, spune Florin Cârmaciu, Sales & Marketing Manager la Gebrüder Weiss.

ADVERTORIAL

Industria

7


start

© Nyul / Dreamstime.com

COMPANIILE POT SPONSORIZA FĂRĂ SĂ LE COSTE NIMIC de Doriana Matei

Țară, țară, se caută angajați

Legislația românească a fost modificată, astfel încât spon­

sorizările au devenit mai avantajoase în anul 2016. Companiile pot recupera sumele investite în sectorul ONG prin deducerea acestora din impozitul pe profit. Cuantumul sponsorizărilor efectuate în decursul unui an se scade din impozitul pe profit corespunzător anului respectiv, în limita a 0,5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Acest prag privind cifra de afaceri a fost ridicat prin modificarea legislativă adoptată la începutul anului 2016. Tot ceea ce trebuie să facă societățile comerciale este să păstreze contractele de sponsorizare încheiate și onorate într-un an. Fiecare sponsorizare se adaugă la „creditul fiscal“ al companiei. Dacă valoarea sponsorizărilor efectuate depășește limita stabilită pentru deducere, suma care nu a fost scăzută va putea fi recuperată din impozitele pe profit care vor fi datorate în următorii 7 ani, până la acoperirea integrală. Practic, companiile au dreptul de a alege ca o parte din impozitul pe profit pe care îl plătesc să fie virat în contul unor organizații fără scop lucrativ, și nu în vistieria statului. Cu toate că această reglementare este menită să stimuleze implicarea businessurilor în dezvoltarea comunității, fără costuri din partea acestora, oportunitatea nu a fost exploatată la maximum. Societățile comerciale ar fi putut să direcționeze, în anul 2015, peste 375 de milioane de euro către sectorul neguvernamental. Cu toate acestea, suma care a ajuns la organizațiile nonprofit este de numai 157 de milioane de euro. Cele mai sprijinite domenii de activitate au fost: serviciile sociale, sănătatea și educația.

de Doriana Matei

© Tijanap Shironosov / Dreamstime.com

Anul 2017 va fi un an bun pentru cei aflați în

8

căutarea unui loc de muncă. Pentru primul trimestru al anului, se anunță cel mai mare număr de angajări înregistrat în ultimii opt ani. Previziunea netă de angajare este de 15%, cu cinci puncte procentuale mai mare decât în primul trimestru din 2015. Această anticipare pozitivă rezultă din cel mai recent studiu ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, realizat pe un eșantion de 625 angajatori din întreaga țară. Este de așteptat ca numărul de angajați să crească, în intervalul ianuarie – martie, în majoritatea sectroarelor de activitate. Industria în care se va înregistra cea mai mare „explozie“ de locuri de muncă este industria prelucrătoare. Un număr remarcabil de locuri de muncă vor fi create, de asemenea, în domeniul comențului și în cel al finanțelor, asigurărilor, serviciilor imobiliare și de afa­ceri. La polul opus, se află industria extractivă și cea a energiei electrice, în care piața muncii va înregistra un regres. Zonele țării în care forța de muncă va avea cele mai mari șanse să își găsească un job sunt regiunile de Vest, Nord-Vest și Centru. Un climat favorabil angajărilor se va resimți și în celelalte regiuni, cu excepția celei de Sud-Vest, unde intențiile de angajare slăbesc abrupt, comparativ cu primul trimestru al anului 2016. Tendințele surprinse de acest studiu înseamnă mai multe oportunități pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, dar indică, deopotrivă, o intensificare a competiției pentru angajați, în contextul în care mai multe industrii se confruntă deja cu deficitul de talente.



start

La mai bine de șase luni de la estimarea

PIAȚA DE MEDIA, PE PLUS ȘI ÎN 2017 de Loredana Săndulescu

privind piața de media din România, Initiative și-a revizuit calculele anunțând o creștere de 10%, cu patru procente mai mare decât în luna mai. Piața de media din România a ajuns în 2016 la 366 de milioane de euro, din care publicitatea TV ocupă cea mai mare parte – 240 de milioane, de altfel, creșterea pe ansamblu din a doua jumătate a anului fiind preponderent determinată de creșterea investițiilor în TV (cu 10% mai mult față de anul precedent). Online-ul a crescut cu

12%, până la valoarea totală de 64 milioane de euro, iar radioul este estimat să ajungă la 20 de milioane de euro, cu 5% mai mult decât în 2015. Piaţa de OOH se menţine la valoarea de 28 de milioane de euro, în timp ce presa tipărită înregistrează o scădere de 10%, până la 14 milioane de euro, cu tot mai mulţi publisheri închizând ediţiile din print ale publicaţiilor. Pentru 2017, specialiștii agenției de media Initiative, care anual publică studiul Media Fact Book, estimează o creștere de 6%, până la valoarea de 389 milioane de euro. Cea mai mare creștere va fi înregistrată în online (+14%, până la 74 milioane de euro). Investițiile în TV vor crește cu 5%, până la 252 milioane de euro, iar radioul, cu 7%, până la aproximativ 22 milioane de euro. Spre deosebire de anii precedenți, și piaţa de OOH va cunoaște în 2017 o creştere, de 4%, ajungând la 29 milioane de euro, în timp ce presa tipărită va continua să scadă cu 10%, până la 13 milioane de euro.

© Sswartz / Dreamstime.com

PIAȚA DE MEDIA DIN ROMÂNIA ÎN 2017* Total 389 milioane de euro (+6%) TV 252 milioane de euro (+5%) Internet 74 milioane de euro (+14%) Radio 22 milioane de euro (+7%) OOH 29 milioane de euro (+4%) Print 13 milioane de euro (-10%) *estimare Initiative

ANUL PROGRAMMATIC-ULUI Marketingul de tip programmatic a luat amploare în ultimii

ani, de la 5 miliarde de dolari în Statele Unite în 2012 la 39 de miliarde în 2016, cu o estimare de creștere de 31% anul viitor, potrivit raportului Zenith Programmatic Marketing Forecasts, care analizează 41 de piețe de publicitate din lume. Programmatic-ul a devenit astfel principala metodă de cumpărare a display-ului digital, cumulând 51% din cheltuieli în 2016, urmând să urce până la 58% din consumul anului 2017. Din estimările Zenith, rezultă că programmatic-ul se va dezvolta mai rapid decât social media, unde creșterea este estimată la 25%, și vi­ deo-online, pentru care se anticipează o creștere de 20%. Dezvoltarea tehnologică și intrarea pe piață a platformelor globale, coroborate cu surse de date, au deschis și crescut apetitul pentru programmatic și în România, unde, în 2017, cheltuielile pentru programmatic digital se estimează că vor depăși 20% din totalul publicității digitale.

10

© Joggi2002 / Dreamstime.com

de Loredana Săndulescu

Cifrele din raportul Zenith acoperă doar digitalul, programmatic-ul însă începe să se răspândească și în zona „tradițională“. Unele televiziuni, platforme radio și digitale out-of-home oferă deja modalități de tranzacționare de spațiu bazate pe automatizare și analiză datelor și este de așteptat ca, în câțiva ani, programmatic-ul să devină o metodă standard pentru media tradițională.


TRECEȚI LA URMĂTORUL NIVEL DE CALITATE A IMAGINII!

*For OLED model

*For OLED model

*For OLED model

PANASONIC TX-40DXU601/ DX600E CU REZOLUȚIE 4K ULTRA HD *Only for Conti EU

* Only for UK

* Only for DACH * Only for DACH

*For OLED model

Full HD obișnuit! Cu rezoluțiile de 3.840 x 2.160, te­le­ *Only imaginile for Conti EU * Only UK detaliat * Only forșiDACH vizoarele 4K Ultra HD redau atâtfor de de real, încât aveți impresia că priviți printr-o fereastră. Un ecran principal, bazat pe Firefox OS, vă permite să accesați cu ușurință *Only*for Conti UKfor DACH* Only for DACH *Only for Conti EU Only forEU UK * Only* for Only operare conținutul printr-o intuitivă. Totodată, grație celor mai recente procesoare și dotării funcționale bogate, aceste tele­vizoare servesc drept centre multimedia inteligente și mo­ derne defordivertisment laUKdomiciliu. Prin intermediul funcției TV *Only Conti EU * Only for * Only for DACH Anywhere se poate efectua streaming live TV pe tabletă sau pe

* Only for DACH

* Only for DACH

* Only for DACH

* Only for DACH

* Only for DACH

Asigură o rezoluție mai mare în comparație cu un televizor

* Only for DACH

telefon oriunde în lume cu ajutorul tunerului TV sau al hard disk-ului extern conectat prin portul USB la TV. Datorită tehno­ for DACH * Only for DACH* Only* Only for DACH* Only for DACH logiei TV Anywhere puteți pleca de acasă în mijlocul emisiunii şi să continuați vizionarea la birou sau de oriunde din alt loc.

Panasonic TX-40DXU601/DX600E – calitate perfectă a ima­ ginii și funcții * Only for DACH inteligente! * Only for DACH Disponibil la diagonale de 40, 49 și 55 inch. Produsele pot fi achiziționate din magazinele de profil, precum Altex, eMAG, Media Galaxy, mypanasonic.ro, Metro și altele. http://www.panasonic.com/ro

PANASONIC LUMIX G80

IDEALĂ PENTRU CEI CARE IUBESC FOTOGRAFIILE OUTDOOR *For OLED model

Lumix G80 încorporează o serie de tehnologii avansate și

Post-focus, prin intermediul căreia focalizarea se poate rea­ liza după capturarea imaginii, în orice punct pe care îl dorim funcții utile într-un corp rezistent și compact și a fost concepută focalizat. pentru a excela pe teren. G80 – un mirrorless care realizează Camera mai este prevăzută cu un ecran tactil articulat de 1.040 K fotografii spectaculoase și secvențe video la rezoluție 4K. for DACH * Only for DACH pixeli și dimensiunea de 7,62 cm *(3Only inci), ușor de controlat. Funcțiile 4K PHOTO ajută pe oricine să captureze cu mare realism viața personajelor și să extragă imagini de înaltă calitate Mai multe detalii despre produs pot fi găsite pe site-ul Panasonic dintr-o secvență video 4K cu frecvența de 30 cadre pe secundă. https://www.panasonic.com/ro/corporate/stiri/articles/nouaAstfel, până și cele mai rapide vorfor UK fi surprinse camera-lumix-dmc-g80-calitate-excelenta-a-imaginii-si*Only formomente Conti EU * Only * Only for DACH cu ușurință într-o fotografie. Cu totul specială este funcția performanta.html

ADVERTORIAL

*Only for Conti EU

* Only for UK

*For OLED model *For OLED model

11


Pe urmele celor mai buni

În premieră absolută în printul românesc, Mercedes-Benz și Shazam prezintă într-un mod inovator poveștile a patru personalităţi autentice.


descoperă valorile

O nouă premieră în printul românesc Pentru fiecare dintre noi, România are încă multe valori necunoscute. Vă propunem o incursiune printre acestea, cu ajutorul a patru personalități. Andreea Esca, Camelia Potec, Andi Moisescu și Cătălin Ștefănescu sunt ambasadorii cu care Mercedes-Benz România a ales să lanseze în această lună o campanie de brand care pune accentul pe resursele valoroase ale României. Fiecare personalitate în parte prezintă povești mai puțin cunoscute despre locuri și oameni, despre idei care ne fac mândri de noi și de țara noastră. Pentru acest proiect, Mercedes-Benz propune o premieră absolută în printul românesc: o copertă de revistă va putea fi scanată cu ajutorul aplicației Shazam pentru a urmări poveștile video ale celor patru vedete despre România.

Text de Alexandru Ardelean  Fotografii de Cosmin Gogu

Proiectul debutează pe 22 decembrie și este o premieră absolută în printul românesc. Această inovație în print a fost implementată de agenția de media Zenith și trasează o punte între conținutul «analogic» și cel «digital», oferind un instrument neconvențional celor care răsfoiesc revista și vor să depășească granițele formatului tipărit, primind acces la un conținut exclusiv pe site-ul dedicat peurmelecelormaibuni.ro. Acest proiect, realizat în parteneriat cu Shazam, reprezintă doar o parte din campania Mercedes-Benz – „Pe urmele celor mai buni“, care se va desfășura pe parcursul primelor două luni din 2017. „Este un produs complex și inovator dar si rezultatul unei munci de echipă între client și agențiile Kaleidoscope Proximity, Golin România și Zenith România“, spune Gabriela Lupșa, Head of Mercedes-Benz Account în cadrul agenției Zenith.

În

premieră

pentru

țara

noastră,

prezentăm un proiect prin care o revistă din România poate fi scanată cu aplicația Visual Shazam pentru a rula pe telefonul mobil mai multe filme. Anca Țenea, Solutions Consultant în cadrul Chargeads, reseller unic pentru Shazam pe România, a detaliat ce înseamnă acest proiect. Ce înseamnă această tehnologie?

Visual Shazam este o inițiativă originală pe piața de digital marketing, care face trecerea de la offline la online într-o manieră creativă și interactivă pentru utilizator. Funcționalitatea de identificare vizuală permite transferarea oricărui afiș, poster, imagini sau text de pe hârtie în conținut dinamic și interactiv, în doar câteva secunde, pe ecranul telefonului. Pentru noi a însemnat un pas natural, având în vedere succesul substanțial al aplicației, care permite identificarea melodiilor într-un timp extrem de redus. A depăși bariera dintre offline și online era, așadar, una dintre direcțiile primordiale ale Shazam, iar această funcționalitate nu a însemnat decât o evoluție firească, de care se pare că se bucură deja o mulțime de utilizatori, dar și branduri din întreaga lume. Cât de importantă este integrarea onlineoffline?

Integrarea online-offline înseamnă o creștere a interacțiunii utilizatorilor cu diversele tipuri de conținut. Acest lucru facilitează, de asemenea, și o extindere a audienței. Care este impactul Visual Shazam în lume?

Global, Shazam are peste 100 de mili­ oane de utilizatori activi, iar în România, peste 1,7 milioane, în fiecare lună. Campaniile de advertising realizate prin această funcționalitate au avut încă de la început mare succes. Un exemplu este chiar prima campanie rulată astfel, realizată de The Walt Disney Company, în mai 2015, pentru filmul Tomorrowland. Cum ați primit proiectul acesta cu Mercedes-Benz dezvoltat de agenția de media Zenith în România?

Proiectul a fost compatibil cu noi încă din start, întrucât conceptul său presupune o extindere a conținutului din offline în online, pentru a oferi mai multă informație și pentru a oferi utilizatorilor experiențe interactive de lectură. Credem că acest proiect va avea un mare succes! 13


descoperă valorile

Îndrăgostit de ambiţie ESTE UNUL DINTRE CEI MAI CUNOSCUȚI OAMENI DE TELEVIZIUNE DIN ROMÂNIA. A FĂCUT PATINAJ LA MIERCUREA CIUC ȘI A VÂNDUT ZIARE ÎN PIAȚA UNIRII ÎN 1990. ANDI MOISESCU NE VORBEȘTE DESPRE CE ÎL MOTIVEAZĂ ȘI CUM AJUNGE LA PERFORMANȚĂ.

14


descoperă valorile

Enumeră trei trăsături de caracter pe care crezi că trebuie să le aibă o persoană pentru a fi de succes.

Din experiența mea de până acum, aș începe cu ambiția. La succes nu se ajunge deloc ușor și în absența ei ai putea fi tentat să abandonezi de multe ori. Aș adăuga disciplina, fără de care nu cred că se poate ajunge prea departe. Peste toate astea aș pune umorul, pentru că, așa cum spunea un înțelept, riscul cel mai mare al omenirii e să se ia prea-n serios. Ai o persoană care te-a inspirat de-a lungul drumului tău? Cine?

Am mai multe persoane care m-au inspirat sau continuă să mă inspire. De la fiecare am învățat câte ceva, fiecare și-a pus, chiar fără să știe, amprenta asupra mea. Aș menționa aici familia, aș continua cu prietenii apropiați și aș încheia cu profesioniștii pe care-i admir. Ce calități apreciezi cel mai mult?

Două calități mă interesează în egală măsură: valoarea profesională și corectitudinea. Nu pot renunța la niciuna dintre ele. Care este cartea pe care ai reciti-o oricând și pe care ai recomanda-o oricui?

Încerc să aleg rapid una dintre ele, extrem de actuală. „The Ele­ment“, de Ken Robinson, un real manifest pentru creativitate. Care a fost cel mai dificil obstacol peste care a trebuit să treci?

Nu știu dacă a fost cel mai dificil, dar primele șase luni în televiziune, în care nu înțelegeam nici ce se întâmplă cu mine și nici de ce, chiar au reprezentat un obstacol. E o meserie complexă pe care mă străduiesc în continuare s-o învăț. Chiar dacă de atunci au trecut 20 de ani. Dacă ar fi să călătorești în timp, în ce an te-ai întoarce și pe cine ai căuta?

Mi-ar plăcea să-l caut și să-l întâlnesc pe Caragiale. Trei lucruri care nu-ți lipsesc niciodată din mașină. (în fotografie, Andi conduce un Mercedes-Benz Clasa C T-Modell)

Încărcătorul de telefon, șervețelele și apa. Combustibilul ambiției tale este…

Dorința de a fi în fiecare zi mai bun. Când simți că rămâi în pană de idei, îți găsești inspirația în...

Absolut orice mișcă în jurul meu. De la oameni, cărți, muzică și filme la lucruri și experiențe. Ce sfat ti-ai fi dat dacă te-ai fi întâlnit acum 10 ani?

Ascultă-ți intuiția.

Vezi povestea lui Andi Moisescu pe www.peurmelecelormaibuni.ro

15


descoperă valorile

Din dragoste de oameni ANDREEA ESCA ESTE CEA MAI CUNOSCUTĂ VEDETĂ DE TELEVIZIUNE DIN ROMÂNIA, UN JURNALIST DESĂVÂRȘIT CARE A ȘTIUT SĂ FIE MEREU ÎN PRIM-PLANUL ACȚIUNII ȘI SĂ ÎȘI PĂSTREZE VERTICALITATEA. OM DE TELEVIZIUNE, RADIO, PRESĂ SCRISĂ ȘI ONLINE, ANDREEA ESCA ESTE UN PROFESIONIST MULTITALENTAT.

16


descoperă valorile

Numește trei trăsături de caracter pe care crezi că trebuie să le aibă o persoană de succes.

Muncitor, talentat, cu simțul umorului. Ta­ lentul fără muncă nu rezistă în timp, munca fără talent e de o mie de ori mai grea, iar fără simțul umorului „viața e pustiu“ :) Care sunt oamenii care te-au inspirat de-a lungul drumului tău?

E greu să desemnez o singură persoană. Mama, tata, Mamaie, învățătoarea, profesoara de engleză, antrenorul de înot, câțiva oameni extraordinari de televiziune și foarte mulți prieteni, colegi, oameni pe care am avut șansa să-i întâlnesc. Ce calitate apreciezi cel mai mult la un par­ tener profesional?

Seriozitatea. Desigur, dacă poate veni la pachet cu talentul, ar fi ideal. Care este cartea pe care ai reciti-o oricând și pe care ai recomanda-o oricui?

”La Medeleni“ de Ionel Teodoreanu, pentru că toată viața este de fapt doar urmarea copilăriei. Care este cel mai dificil obstacol peste care a trebuit să treci pe drumul tău?

Unul despre care îmi este greu să vorbesc, dar peste care am trecut deoarece nu se putea altfel. Dacă ar fi să călătorești în timp, în ce an te-ai întoarce și pe cine ai căuta?

În adolescență, să mai stau la o cafea cu Mamaie. Și la final să o întoarcem cu susul în jos ca să vedem ce ne iese în zaț :) 3 lucruri care nu-ți lipsesc niciodată din mașină. (în fotografie, Andreea conduce un Mercedes-Benz GLC)

O agendă, mascara „I Feel Pretty“ de la Melkior și încărcătorul telefonului mobil. Combustibilul ambiției tale este…

Un nou proiect. Familia. O melodie bună. Când simți că rămâi în pană de idei, îți găsești inspirația în...

Oameni. Orice persoană pe care o întâlnești în viață are o poveste incredibilă dacă ai vreme să o asculți. Iar mie îmi place foarte mult să stau de vorbă cu oricine. Ce sfat ți-ai fi dat dacă te-ai fi întâlnit acum 10 ani?

Să-ți urmezi mereu instinctul!

Vezi povestea Andreei Esca pe www.peurmelecelormaibuni.ro

17


descoperă valorile

Tenacitate de învingător CAMELIA POTEC, CAMPIOANĂ OLIMPICĂ ÎN PROBA DE 200 M LIBER LA JOCURILE OLIMPICE DE LA ATENA DIN 2004 ESTE UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANȚI SPORTIVI ROMÂNI, UN OM CARE NE INSPIRĂ. ESTE MEDALIATĂ CU AUR LA PROBA DE ÎNOT DE 200 DE METRI LA OLIMPIADA DE LA ATENA DIN 2004 ȘI MULTIPLĂ CAMPIOANĂ MONDIALĂ, EUROPEANĂ ȘI NAȚIONALĂ. ESTE ȘI CEL MAI TÂNĂR PREȘEDINTE DE FEDERAȚIE DIN ROMÂNIA, FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE NATAȚIE ȘI PENTATLON MODERN. 18


descoperă valorile

Care sunt cele trei trăsături de caracter pe care crezi că trebuie să le aibă o persoană pentru a fi de succes?

Tenacitate, pentru că de multe ori îți va veni să renunți, dar este extrem de important să nu te lași niciodată bătut. Cea mai mare competiție o ai cu tine însuți. Alte trăsături importante mi se par pasiunea și simțul umorului. Pasiune pentru că dacă nu îți place ce faci, nu vei putea face performanță în acel domeniu și simțul umorului pentru că dacă te iei prea tare în serios, de fapt îți pui singur piedici. Ai o persoană care te-a inspirat de-a lungul drumului tău?

Nu pot vorbi despre o singură persoană, pentru că inspirația mea a venit în primul rând din partea familiei: din partea tatălui meu, a mamei mele și, bineînțeles, din partea fra­ telui meu, Alexandru. Au fost tot timpul cei mai mari susținători ai mei și datorită lor pot spune că am început înotul. Desigur, îi apreciez foarte mult și pe cei care mi-au fost alături în călătorie: antrenori, profesori, colegi. Toți au contribuit, într-un fel sau altul, la realizările mele. Ce calitate apreciezi cel mai mult la un par­ tener profesional?

Autenticitatea. Este aproape imposibil să lucrezi cu oameni care nu-ți sunt sinceri. Trei lucruri care nu-ți lipsesc niciodată din mașină. (în fotografie, Camelia conduce un Mercedes-Benz GLE Coupé)

Încărcătorul telefonului mobil, o sticlă cu apă plată și o pereche de încălțări de rezervă (sport, casual sau cu toc). Îmi place foarte mult să călătoresc și o fac destul de des. :) Combustibilul ambiției tale este...

Susținerea familiei, șansa de a-i motiva la rândul meu pe alții și dorința de a duce întotdea­ una la bun sfârșit o activitate pentru a realiza obiectivul propus. Când simți că rămâi în pană de idei, de unde te inspiri?

Călătorii. Condusul pur și simplu mă relaxează și-mi oferă starea necesară pentru a găsi soluții pentru orice problemă. Ce sfat ți-ai fi dat dacă te-ai fi întâlnit acum 10 ani?

Să ai încredere în propriile forțe!

Vezi povestea Cameliei Potec pe www.peurmelecelormaibuni.ro

19


descoperă valorile

Inspiraţia pasiunii ÎI PLAC LUCRURILE FĂCUTE BINE, CU PROFESIONALISM ȘI SERIOZITATE. EMISIUNEA PE CARE O PREZINTĂ LA TVR, GARANTAT 100%, ESTE UN EXEMPLU DE OBIECTIVITATE ȘI DE EMOȚIE, ASEZONATE CU RAȚIUNEA ȘI PLĂCEREA INTERVIULUI. CĂTĂLIN ȘTEFĂNESCU S-A DESTĂINUIT ÎN CÂTEVA CUVINTE.

20


descoperă valorile

Ce trăsături de caracter crezi că trebuie să aibă o persoană pentru a fi de succes?

Nu cred că succesul e un scop în sine. Cred că a face lucrurile care îți plac, cu credință și cu pasiune, e calea care poate duce spre succes. Pentru că succesul nu e un punct la care ajungi, ci un drum continuu, o căutare, o dorință permanentă de a învăța și de a îmbunătăți ceea ce faci. Iar pentru asta ai nevoie de încredere în tine și în parteneri, de convingerea că lucrurile pe care le faci trebuie să fie din ce în ce mai bune, dar și de un simț al umorului fără de care totul arată ca instrucțiunile de folosire a unui aparat electrocasnic. Cine te-a inspirat de-a lungul drumului tău?

E o listă lungă. Oamenii care m-au inspirat și mă inspiră sunt mulți. De la unii profesori din liceu până la cei din facultate, apoi oameni pe care i-am întâlnit și despre care am scris, am făcut filme documentare sau i-am avut ca invitați în emisiuni, scriitori pe care îi citesc, muzicieni pe care îi ascult, regizori ale căror filme sau spectacole de teatru le văd sau le aștept cu mare nerăbdare. Ce calitate apreciezi cel mai mult la un partener profesional?

Onestitatea e o calitate esențială. Iar de aici decurge și convin­ gerea că încrederea în etică, dar și respectul elementar față de ființa umană sunt exerciții pe care trebuie să le practici zilnic, cu onestitate, pentru a fi tu însuți un partener bun. Abia pe urmă ceri lucrul ăsta și de la alții. Care este cel mai dificil obstacol peste care a trebuit să treci pe drumul tău?

Eu însumi. Propriile mele frici, ezitări, îndoieli, temeri despre ce se va spune când faci un anumit lucru. Toate acestea există în cel mai firesc mod cu putință. Dar e nevoie de depășirea lor atunci când te exprimi în spațiul public și ai convingerea că ceea ce faci contribuie la lucrurile bune pe care le fac și alții. Care sunt cele trei lucruri care nu-ți lipsesc niciodată din mașină? (în fotografie, Cătălin conduce un Mercedes-Benz Clasa E Limuzină)

Discurile și memory stick-ul cu muzică. Și, evident, telefonul, în care încape acum totul. Și nici nu mai e nevoie de vreo legătură prin cablu. Combustibilul ambiției tale este…

Bucuria de face lucrurile care îmi plac și în care cred. Când simți că rămâi în pană de idei, îți găsești inspirația în...

Cărți, filme, muzică, expoziții, săli de spectacole și de concerte, seri cu prietenii, lucrul alături de colegii mei, călătoriile cu mașina pe distanțe mari… Uneori e suficient doar să privești în jur. Ce sfat ți-ai fi dat dacă te-ai fi întâlnit acum 10 ani?

Citește mai mult, ascultă mai multă muzică, vezi mai multe filme, călătorește mai mult, cunoaște mai mulți oameni, încearcă să ajuți mai mult! Și lasă-te de fumat!

Vezi povestea lui Cătălin Ștefănescu pe www.peurmelecelormaibuni.ro

21


interviu

REȚETA UNEI MEGAEXTINDERI DEȘI A DEPĂȘIT DE CURÂND PRAGUL DE 500 DE MAGAZINE, MEGA IMAGE ROMÂNIA VA CONTINUA ȘI ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ PROCESUL DE EXTINDERE, ÎN ACELAȘI RITM ALERT, ALOCÂND DEZVOLTĂRII UN BUGET DE 50 DE MILIOANE DE EURO PE AN. de Ovidiu Neagoe foto: Vali Mirea

Vassilis Stavrou, Director General al Mega Image România, ne-a

vorbit despre planurile companiei în România, despre aniversarea a 20 de ani pe piața locală, dar și despre implicațiile locale ale fuziunii dintre Delhaize, operatorul Mega Image și Shop & Go în țară, și grupul olandez Ahold. Care sunt planurile pe termen mediu și scurt ale Mega Image România? Dar cele pe termen lung?

Nu vom schimba nimic față de direcția pe care am avut-o în anii trecuți. Adică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung vom continua dezvoltarea în același ritm ca în anii trecuți. Singura diferență între planurile noastre pe termen scurt și cele pe termen lung este că ne uităm la alte piețe decât Bucureștiul, unde deja suntem de departe pe primul loc. Ținta noastră actuală este să ne extindem puternic în alte piețe din România. Acum lucrăm intens să ne asigurăm că Mega Image va fi pe primul loc în mintea consumatorilor. Asta înseamnă că de fiecare dată când cineva se gândește la retail modern și la supermarketuri, primul nume care le va veni în minte va fi Mega Image. Ne dorim să fim și aceasta este și strategia noastră, un brand sinonim cu inovația, cu calitatea, să oferim o experiență excelentă clienților noștri și să îi ajutăm, în fiecare zi, să se bucure de viață în toate aspectele în care putem. Aceasta este ținta pe termen lung, destinația, motivul pentru care suntem pe piață și credem că trebuie să continuăm pe acest drum. De curând, Mega Image a ajuns la 500 de magazine. Ne puteți spune care este strategia în termeni de expansiune?

Pentru noi nu este important numărul de magazine, ci să ne asigurăm că în fiecare an creștem cota de piață, adică să avem o creștere mai bună decât restul pieței și să ne asigurăm că investim 22

în continuare ca anii trecuți. Avem un plan de investiții, care gravitează în jurul a 50 milioane de euro pe an și vom continua în acest ritm, nu vom încetini deloc, mai ales acum, că economia este în creștere și nu avem motive să încetinim. Din contră, aș spune că este una dintre puținele economii din Europa în care se înregistrează asemenea creșteri și ne oferă o oportunitate perfectă să continuăm și să profităm de această creștere a pieței. În urmă cu câțiva ani Mega Image a făcut un parteneriat cu eMAG. Ce planuri aveți în termeni de e-commerce?

Avem o colaborare foarte frumoasă cu eMAG și vom continua în aceeași direcție,


VASSILIS STAVROU, director general al Mega Image România

vom continua să oferim clienților noștri o experiență bună a cumpărăturilor online. Cumpărăturile de alimente online nu sunt o piață mare oricum, dar trebuie să ne asigurăm că atunci când marea majoritate va veni pe această piață, noi vom fi acolo și vom fi cu un pas înaintea concurenței. Este foarte important pentru noi să fim în acest în joc, suntem în joc alături de eMAG, într‑o piață încă mică, dar care estimăm că va crește în viitor într-un ritm mai alert decât cel al magazinelor fizice. Când va veni ziua aceea, din păcate nu știm, dar nu ne putem permite să nu fim acolo și acesta este planul. Acesta este planul, căutăm la nivel global cele mai bune practici din e-commerce și ne

asigurăm că le aducem pe piața din România. Așa abordăm activitatea de e-commerce de aici. La începutul anului, Delhaize, compania care operează în România Mega Image și Shop & Go, a fuzionat cu grupul olandez Ahold. Care sunt implicațiile acestei tranzacții pentru piața din România și care sunt avantajele principale?

A fost la finele lunii iulie, pe 23 iulie s-a finalizat fuziunea dintre Delhaize cu Ahold. Rezultatul acesteia a fost crearea unui nou grup Ahold Delhaize, care deservește mai bine de 50 milioane de clienți pe săptămână, mai bine de 6.500 de magazine în lume, cu peste 375.000 de asociați și 22 de branduri locale puternice. După cum arată și aceste cifre, s-a creat un grup global uriaș, iar apartenența la acesta nu aduce decât beneficii. Acestea variază de la puterea financiară, cu care putem duce la capăt planurile pe care le avem, la implementarea celor mai bune practici, inspirate de brandurile 23


interviu

Cel de-al treilea concept store al Mega Image

noastre globale și de la cartierul general. Și de asemenea ne asigură toate oportunitățile și talentele necesare executării planurilor noastre. Noul grup are o strategie axată pe branduri locale puternice, ceea ce însemnă că noi, Mega Image România, ca unul dintre aceste branduri locale, vom continua să executăm planurile, în forma în care le-am construit inițial, care sunt în linie 100% cu strategia noului grup. Vom continua să lucrăm la capitolul pro­ ximitate, care este una dintre tendințele globale înregistrate. Vom continua să investim în prețuri, ca să ne asigurăm că toți clienții își permit ofertele și experiențele noastre. Vom continua să furnizăm produse și sortimente sănătoase și proaspete pentru clienții noștri și, de asemenea, vom continua să fim conectați la nivel personal cu aceștia, adică vom avea oferte personalizate, nu o abordare generală, care țintește toți clienții în același timp. Trăim într-o eră a inovației și a tehnologiei. Ne puteți spune care este strategia Mega Image pentru adaptarea la aceste tendințe?

Este vorba despre această personalizare de care am vorbit mai devreme. La fel, am povestit despre e-commerce, care este un domeniu al tehnologiei și inovației. Este deocamdată o piață mică, dar trebuie să ne asigurăm că suntem acolo, să avem un avantaj competitiv în momentul în care această piață va crește. Cea de-a 24

doua zonă importantă în care inovația se poate produce este modalitatea prin care suntem conectați cu clienții noștri. Sunt mai multe modalități prin care ne putem conecta cu clienții, una are loc în magazin, prin conexiunile la nivel personal cu angajații noștri. Cea de-a doua modalitate prin care ne conectăm este de ordin digital. Trebuie să ne asigurăm că am avem forumuri, grupuri care adună în același loc oameni cu interese comune și să avem ceva relevant să le comunicăm. Acesta este un domeniu al inovației și al tehnologiei unde ne-am propus să câștigăm teren. Lucrăm la acest capitol și încă nu putem să împărtășim ceva concret sub forma unui plan, pentru că momentan suntem într-o fază incipentă, dar în foarte scurt timp veți auzi de la noi direcția pe care o vom lua în piață. Astăzi deja facem o mulțime de lucruri în termeni de digital. Am lansat de curând un site interac­tiv, avem deja o comunitate semnificativă, formată din clienți care au interese comune. Mă refer la comunitatea de health & wellness, care este deja activă și se bucură de multe interacțiuni și participări și avem de asemenea o comunitate a pasionaților de vinuri, care sunt conectați între ei digital (stamdevorba.ro). În plus suntem prezenți pe Face­book, Instagram, suntem conectați cu clienții noștri și în social media. După cum spuneam, trebuie să ne asigurăm că suntem în pas cu tendințele mondiale, iar această personalizare a modalității de comunicare este din ce în ce mai căutată de către clienții noștri. Acum suntem în momentul în care planificăm faza următoare. Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați de la preluarea mandatului din România?

Aș spune că, din păcate, cea mai mare provocare cu care ne confruntăm se trage dintr‑un proces administrativ complicat, în special când vine vorba despre permise și mai ales când vine vorba de Legea 321/2009 pri­v ind comercializarea produselor alimentare. După cum spuneam mai devreme, avem un buget de investiții de 50 de milioane de euro pe an. Ca să respectăm acest plan trebuie să avem existe un proces mult mai simplu, prin care să putem obține permisele necesare ca să deschidem și să operăm un magazin. Astăzi ne confruntăm cu o serie de întârzieri și acestea se datorează în ge­neral procesului complicat în vigoare. Cred că există loc pentru simplificarea acestui proces, respectând legislația, care să ne ofere timpul necesar pentru finalizarea planurilor. Este păcat să așteptăm luni de zile să primim permisele


interviu

necesare. Ca să îți dau un exemplu, avem câteva cazuri în care am semnat contracte de mai bine de un an și încă nu operăm acele magazine. Suntem în faza de primit aprobări. Aceasta este una dintre provocări. O a doua provocare este în strânsă legătură cu noua lege a comerțului și cu modificările care au avut loc ca urmare a implementării. Trebuie să luăm serios în ca­lcul ce caută clienții, pentru că retailul mo­dern nu înseamnă doar vânzarea unor produse, ci vânzarea unei experiențe. Iar ca să pot vinde acea experiență, am nevoie de toate instrumentele disponibile în piață și să fiu în poziția de a lucra îndeaproape cu furnizorii, ca să pot crea experiențele de shopping relevante, unui grup relevant de clienți. Această nouă lege, din păcate, elimină posibilitățile și instrumentele pe care le-am construit în toți acești ani ca să furnizăm experiența dorită în piață. Pentru că se pare că toți jucătorii ne dorim același lucru, sper că se vor face modificările potrivite și atât noi, retailerii, cât și furnizorii vom putea beneficia de toate instrumentele necesare livrării unei adevărate experiențe de shopping. 2015 a fost un an important pentru Mega Image România. Compania a aniversat 20 de ani de la intrarea pe piața locală. Ne puteți spune câteva momente cheie din istoria acesteia?

Compania a fost creată în 1995, acesta a fost primul moment important din istoria ei. Un al doilea moment foarte important a fost în anul 2000, când compania a fost achiziționată de Delhaize Group. Prin această achiziție, Mega Image a trecut de la statutul de mic lanț de magazine la membră a unui mare grup multinațional, ceea ce a fost extrem de important pentru dezvoltarea viitoare a companiei. În anul 2008 a avut loc achiziția La Fourmi, un an mai târziu a fost achiziționat Prodas, iar 2010 a fost momentul accelerării dezvoltării. Acesta a fost momentul în care a fost luată decizia accelerării creșterii pe această piață, împreună cu introducerea pe piață a brandului Shop & Go, care este un format mai mic de proximitate pe care îl avem. Apoi, în anul 2014 a avut loc achiziția Angst, iar în 2015, un moment foarte, foarte important pentru noi a fost premiul de cel mai bun retailer din România și, de asemenea, deschiderea magazinului din Băneasa, care a fost desemnat cel mai bun magazin din România. Aici am adus toată experiența și knowhow-ul într‑un singur loc, într-un mod frumos, modern, respectând clienții. Anul acesta mai avem un moment important: depășirea pragului de 500 de magazine, care este

extrem de important pentru noi deoarece astfel am devenit numărul unu pe piață în termeni de magazine și este ceva care ne dă curajul și dedicarea necesare să continuăm pe același drum în viitor. Și, de asemenea, tot anul acesta a avut loc deschiderea celui de-al doilea depozit, care funcționează din luna septembrie a acestui an și va fi complet operațional la începutul anului 2017. Acestea sunt câteva momente critice din istoria de 20 de ani a Mega Image. În tot acest timp ne-am respectat clienții, cel mai important bun al nostru, ne-am respectat asociații, care ne-au ajutat enorm în tot ceea ce facem, am respectat legislația și ne-am asigurat că aducem mereu noutăți și contribuim la evolu­ția socie­tății. Țelul nostru principal este să ne asigurăm „Retailul modern că toți clienții noștri se bucură nu înseamnă doar de viață. Așa am pornit la drum în urmă cu 20 de ani și vânzarea unor menținem aceeași dedicare pe produse, ci vânzarea viitor.

unei experiențe. Iar ca să pot vinde acea experiență, am nevoie de toate instrumentele disponibile în piață și să fiu în poziția de a lucra îndeaproape cu furnizorii, ca să pot crea experiențele de shopping relevante, unui grup relevant de clienți.“

Anul trecut România a redus TVA-ul la alimente. Care a fost impactul acestei măsuri și cum s-a tradus în creșterea profitului?

Pe baza rezultatelor a fost o decizie importantă luată pentru această piață, pentru că a dus la creșterea cheltuielilor de consum și a veniturilor clienților noștri. Acesta a fost principalul impact al scăderii TVA. Și acesta a fost unul dintre factorii care au contribuit la creșterea economică a României. A crescut conVASSILIS STAVROU, director general al Mega Image România sumul, ceea ce ne-a oferit tuturor un avantaj în piața pe care operăm și credem că astfel de măsuri sunt necesare în orice economie, să asigure că oferă elanul necesar unei ascen­siuni. România este astăzi una dintre foarte puținele economii din Europa care înregistrează astfel de creșteri și cred că se va menține acest drum, nu văd niciun motiv să nu se păstreze acest trend, și în foarte scurt timp va deveni una dintre cele mai puternice economii europene. Cum au evoluat vânzările la produsele marcă proprie și care sunt planurile pe care le aveți cu acestea?

Portofoliul de produse marcă proprie are la bază un singur cri­ teriu. Acesta este să ne asigurăm că, de fiecare dată când aducem un produs, este ceea ce își doresc clienții noștri. Construim și aducem branduri proprii doar dacă simțim că este ceva ce clienții își doresc. Am observat că cifrele gravitează în jurul unei valori de 20 – 25% din vânzări și estimez că aceste valori se vor păstra în continuare, nu văd motive să apară schimbări semnificative în viitor. De asemenea, o tendință pe care o observăm în piață este ceea ce se cheamă „up-trading“, adică trecerea la produse și branduri supe­rioare. Acesta este un efect al reducerii TVA la alimente, despre care am discutat mai devreme, și este motivul pentru care vânzările de produse marcă proprie se mențin la o cotă de 20 – 25% din totalul vânzărilor. 25


tech

PENTRU FAMILIE: OFFICE 365 HOME O suită software completă, disponibilă pe orice platformă, sub formă de abonament: Office 365 pentru acasă. Tudor Galoş, Consumer Marketing Director la Microsoft România, explică facilitățile și noutățile abonamentului. de Alexandru Rădescu foto: Vali Mirea Ce aduce nou Office 365 Home?

Office 365 Home este de fapt un abonament care îți oferă acces complet la suita software: Word, Excel, PowerPoint, Outlook, Publisher, OneNote, Access. Pe vremuri, toate aceste programe se găseau într-un pachet numit Office Professional, care costa peste 2.000 de lei. Office 365 Home este un abonament anual în valoare de 400 de lei care îți oferă instalarea Word, Excel, PowerPoint etc. pe 5 PC-uri / Macuri plus încă 5 instalări pe tablete Windows / Android / iOS și de asemenea instalări pe smartphone-uri Windows / Android / Apple. Am ajuns aici prin evoluția cloud computingului: plăteşti ceea ce foloseşti, cât foloseşti. Se poate spune că s-a produs o schimbare de paradigmă şi am creat astfel două opțiuni: Office 365 Home / Personal (1 PC / o tabletă / un smartphone). Home este practic pentru o „gospodărie“, ceea ce este foarte convenabil. Ce înseamnă gospodărie?

Licența software-ului spune că acesta e adresat unei gospodării, ceea ce este un termen destul de general. Trebuie însă precizat că pachetul Home este limitat la uz casnic. Nu poate fi utilizat de organizații (aici intră inclusiv şcoli, grădinițe etc. – pentru care avem alte tipuri de abonamente şi produse) sau în scopuri comerciale, e vorba de „consumer usage Persoana care achiziționează abonamentul primește un cod de acces, devine administrator, inițiator al procesului de înscriere pentru conturile celor care urmează să-și instaleze pachetul 365 Home, în total 5 persoane. 26

TUDOR GALOŞ, Consumer Marketing Director Microsoft România

Valabilitatea acestei licenței este de un an. Ce se întâmplă după?

Administratorul abonamentului o să primească mai multe remin­ dere pe parcursul anului, atât de la Microsoft cât și de la cel care a vândut pachetul software, pentru a-și reînnoi abonamentul. Primești un reminder cu trei luni înainte de a expira abonamentul iar tu poți să prelungești abonamentul. Când expiră termenul, pachetul intră într-o funcționalitate redusă (nu mai salvează documente, nu mai deschide documente etc.). Pachetul 365 Home oferă și 1 TB spațiu stocare în One Drive pentru fiecare din cei 5 utilizatori. La expirare mai poți accesa doar 15 GB din totatul informațiilor stocate. Poți să descarci date, dar nu mai poți să încarci. Există anumite funcționalități specifice variantei Home?

Utilizatorii de Office 365 Home beneficiază de update-uri periodice, online, noi funcționalități se adaugă periodic. Word-ul de la Office 2016 diferă destul de mult de Word-ul din 365 Home, la fel și Po­ werPoint. O altfel de funcție disponibilă numai în 365 Home este Researcher. Această funcție îți permite să scrii lucrări științifice, do­ cumentându-te și citând din alte lucrări. Îți afișează o sumă de resurse (powered by Bing, desigur), dar fără să deschizi sursele în browser. Pentru PowerPoint, funcțiile disponibile doar în pachetul 365 Home sunt Designer (oferă idei de design al slide-ului) sau Morph (adaugă efecte cinematografice pe obiecte).


XAPT INVESTEȘTE ÎNTR-O NOUĂ LINIE DE BUSINESS Mihai Madussi, Managing Director la XAPT Solutions, mizează în 2017 pe o creștere cu peste 20% a angajaților și a numărului de clienți ai companiei, precum și pe lansarea propriului produs bazat pe platforma Microsoft Dynamics NAV. de Alexandru Rădescu Ne apropiem de finalul anului, cum se încheie 2016 pentru XAPT?

2016 a fost un an interesant pe toate planurile pentru noi, respectiv resurse, servicii și licențe clienți. Începând cu resursele, putem conclu­ziona că, pe baza unei strategii și a unui efort susținut pe par­ cursul a doi ani, am reușit să reînnoim și să stabilizăm toate echipele: consultanță, dezvoltare și vânzări. Astfel, am ajuns la un echilibru ideal între se­niori, middle și pool-ul de juniori. Adresăm cu o stra­tegie coerentă de HR fiecare tip de nevoie în funcție de senioritatea resurselor. În ceea ce privește valoarea serviciilor și a licențelor, aces­tea au urmat un trend previzionat – serviciile de creștere, licențele de scădere. Scăderea va­lorii licențelor vândute se încadrează în tendințele pieței internaționale – mutarea către subscripții și renun­țarea la on-premise. Am reușit deja să securizăm parte din 2017 prin proiecte care încep acum și se vor întinde pe tot anul viitor. Pentru 2017 ne propunem să aducem în România add-on-ul NAXT – Microsoft Dynamics AX pentru distribuție și echipamente din industria grea, care ne-a adus la nivel internațional și cel mai mare client de AX, 12.000 de useri concurenți. NAXT a fost vândut până acum în afara Europei, la diverși dealeri de Caterpillar (Milton, Thompson, NMC, Kelly Tractor etc.) precum și alți dealeri: Sime Darby Industrial, Leavitt Machinery etc. Fiind unicul partener Microsoft în domeniul echipamentelor din industria grea, implementările noastre de NAXT – Microsoft Dynamics AX sunt în mod real necesare clienților noștri. Punctele forte ale soluției sunt ma­ nagementul echipamentelor, al „Aducem în România închirierilor flotei, al pieselor, al add-on-ul NAXT – service-ului, al resurselor umane Microsoft Dynamics și al proiectelor tehnice.

AX pentru distribuție și echipamente din industria grea, care ne-a adus la nivel internațional și cel mai mare client de Microsoft Dynamics AX – 12.000 de useri concurenți.“

Din punctul de vedere al portofoliului de clienți, ce estimări aveți pentru următorul an?

Ne axăm în continuare pe domeniile în care știm că facem diferența, atât prin soluții cât și prin expertiză – distribuție avansată, retail, producție și servicii profe­ sionale. Surpriza pe care o pregătim este lansarea propriului produs bazat pe platforma Microsoft Dynamics NAV. Va fi o linie de business complet separată de cele existente, susținută de o echipă nouă compusă din vânzări, marketing, consultanță și

MIHAI MADUSSI, Managing Director XAPT Solutions

dezvoltare. De asemenea, va avea o com­ ponentă separată de R&D, bugetul alocat pentru 2017 fiind în jurul sumei de 100.000 de euro. Vom lansa oficial produsul în trimestrul II al anului viitor, când vom reveni și cu vești. În concluzie, așteptăm o creștere de peste 20% a numărului de clienți pentru anul viitor în comparație cu cea de 10% din acest an. Ce planuri legate de personal aveți?

Ne propunem o creștere de 20% a perso­ nalului din echipele existente, cât și aducerea unor poziții noi. Principalul obiectiv rămâne însă retenția angajaților, prin politici foarte clare de HR. Politica de personal din IT este o problemă în România de cel puțin 5-6 ani și mă refer atât la companii, cât și la angajați. Avem exemplu de multinaționale care au ve­nit în România doar pentru a face outsourcing pentru Europa de Vest. S-au îndreptat natural către angajați ai companiilor cu prezență stabilă în piață, pe care îi închiriază la rate occi­dentale bazate pe costuri autohtone. Ca o concluzie, ne propunem pentru 2017 mai multă răbdare și tenacitate în a urmări și păstra resursele necesare.

ADVERTORIAL

Ce așteptări aveți de la 2017?

27


tech

EDUCAȚIE PRIN AFTERSCHOOL ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA, UN RETAILER A DESCHIS ȘASE CENTRE DE TIP AFTERSCHOOL LA SATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI „NOUĂ NE PASĂ“, UN PROIECT PILOT DE BURSE PENTRU ȘCOLILE DIN MEDIUL RURAL, CARE ÎȘI PROPUNE SĂ COMBATĂ ABANDONUL ȘCOLAR. AM STAT DE VORBĂ CU DRAGOȘ SÎRBU, CEO FLANCO, DESPRE PRIMELE REZULTATE ALE PROGRAMULUI ȘI CONTINUITATEA PROIECTULUI. de Alexandru Rădescu foto: Vali Mirea

Ce v-a determinat să deschideți centre afterschool la sate?

Deși se vorbește foarte mult în ultimii ani despre importanța educației, lucrurile pro­ gresează foarte lent în acest domeniu, există o lipsă de fonduri cronică și o lipsă de informații cu privire la situația reală din mediul rural. Știm ce rezultate alarmante avem la bacalaureat, cât de mulți dintre cei care dau acest examen nu ajung să-l ia, dar nu mai ținem cont și de mulțimea de elevi care nici nu mai ajung să-l dea. La sate, situația este foarte grea, abandonul școlar este foarte ridicat și copiii renunță la școală pentru că nu au susținerea de care ar avea nevoie nici din partea familiei, nici din partea profesorilor. Aici am decis să intervenim cât de timpuriu posibil, să ajutăm copiii să aibă rezultate mai bune la învățătură prin programe afterschool și în acest mod să-i încurajăm să studieze mai mult și să rămână în școală. 28

DRAGOȘ SÎRBU, CEO Flanco


tech

Cum pot fi strânse mai multe fonduri pentru centrele afterschool din mediul rural? Sunt binevenite donații și din alte părți?

Cum se derulează acest proiect? Cum colaborați cu profesorii, cu autoritățile locale?

Inspectoratele au fost extrem de deschise și i-au ajutat pe colegii noștri de la Fundația eMAG să promoveze apelul pentru candidaturi la nivel județean, iar școlile au tratat foarte serios procesul de selecție. Există multă bunăvoință, contrar eventualelor prejudecăți. Problema abandonului școlar este cunoscută și recunoscută de toată lumea, orice ajutor este binevenit, așa încât din partea școlilor am avut o colaborare foarte bună. Cum au fost alese primele școli din cadrul proiectului pilot? Intenționați să extindeți proiectul pe viitor?

Mecanismul programului a cerut ca școlile să se înscrie și să solicite finanțarea. Fun­dația eMAG a transmis informația prin inspectorate și a pus la dispoziția școlilor un formular standard și o platformă electronică pentru aplicații - http://nouanepasa.ro/aplicatii/. În această fază pilot, județele (Prahova, Constanța, Neamț, Buzău, Teleorman – n. red.) au fost alese fie pentru că aici existau deja centre de pregătire pentru performanță Hai la Olimpiadă!, iar fundația avea deja contacte, fie pentru că aveau o rată îngrijorătoare de promovare a examenului de evaluare națională. Din lista școlilor care s-au înscris, au fost preselectate 11 comunități, care au fost vizitate și evaluate de „După prima lună reprezentanții fundației, pentru ca în de activitate, final să rămână șase. Am căutat locuri rezultatele sunt unde exista o pasiune locală dincolo foarte bune – de posibilități, acolo unde am găsit profesori dedicați sau oameni tineri, prezență 100% dascăli autentici în devenire. la program,

note mai bune, părinții vin mai des la școală și țin legătura mai strâns cu profesorii.“

„Nouă ne pasă“ își propune să devină un proiect național. Noi am asigurat donația inițială, care a acoperit atât finanțarea studiului, cât și a socializării elevilor. Leam oferit acestora o masă caldă, rechizite și am acoperit costurile profesorilor, dar am construit și un mecanism de colectare de fonduri în magazinele noastre, astfel încât să antrenăm și donații din partea clienților. Procedura e foarte simplă, orice client poate dona atunci când cumpără dintr-un magazin Flanco, to­tul e să solicite asta la casă. Banii sunt încasați și marcați pe bonul de casă. Am reușit să implicăm toți colegii în efortul de comunicare, toate magazinele din orașele mari și mici, din mall-uri sau de pe stradă au participat activ, ne-au cerut materiale de promovare și informare, așa încât avem convingerea că e un proiect care va avea viață lungă. Sigur, suntem conștienți că și statul ar trebui să susțină aceste programe prin finanțarea programului Școală după Școală, dar și din mediul corporatist cineva trebuie să facă primul pas și ne-am hotărât să fim noi aceia. Ce alte proiecte educaționale mai derulați?

Pentru noi, acesta este primul proiect de CSR de anvergură. Am mai avut în trecut inițiative legate tot de sprijinirea copiilor, dar programul „Nouă ne pasă“ îl privim ca pe un parteneriat de durată. De asta ne și bucură reacția foarte bună a colegilor noștri din companie și mai ales a clienților, e o confirmare a faptului că ne-am îndreptat atenția către o problemă importantă pentru foarte multă lume.

Care sunt primele rezultate ale proiectului?

După prima lună de activitate, rezultatele sunt foarte bune – prezență 100% la program, note mai bune, părinții vin mai des la școală și țin legătura mai strâns cu profesorii. 29


tech

SOCIAL MEDIA, O REVOLUȚIE SOCIALĂ ODATĂ CU SOCIAL MEDIA AU RENĂSCUT VIGILENȚA OAMENILOR DE COMUNICARE ȘI SIMȚUL ESTETIC, ACEST FENOMEN PUTÂND FI PRIVIT CA O ADEVĂRATĂ REVOLUȚIE SOCIALĂ. de Alexandru Rădescu

Ruxandra Vodă, ești la vârsta majoratului în comunicare (și marketing), din care ultimii 8 ani petrecuți la cel mai înalt nivel în cadrul Cosmote / Telekom Romania. Dacă ar ur­ma acum o lucrare de doctorat, care ar fi subiectul pe care ai vrea să-l dezvolți?

Probabil că nu întâmplător primesc acum această întrebare. Cred că change management ar fi tema aleasă în acest moment. Este un subiect de actualitate și sensibil, care mă aștept să fie primit cu interes de orice tip de audiență. În bogatul tău CV se regăsesc atât agenții de PR & publicitate, cât și companii din retailul electro-IT și telecom. Se poate vorbi de un specific al comunicării, al strategiilor de comunicare, pe fiecare domeniu în parte?

Plecând de la una dintre definițiile comu­ nicării, pentru că știm că există multe versiuni ale acestui complex domeniu, comunicarea își menține baza de principii și scopul general. Grosso modo, fiecare domeniu are specificul său, însă principiile sunt aceleași indiferent de industrie. Ce se schimbă este 30

RUXANDRA VODĂ, director comunicare – grupul de companii Telekom Romania

aria de activitate, categoriile de public, tacticile și instrumentele, dar scopul comunicării rămâne același. Se pot modifica intensitatea cu care comunici, frecvența, dar și modul în care comunici. Da, se pot schimba strategiile de comunicare, dar nu și principiile comunicării: claritate, onestitate, feedback. Pentru mine, comunicarea este un organism viu, de care depinde dinamica unei întregi societăți. Deja nu mai este o noutate faptul că Telekom Romania prezintă în Germania (la Bonn) cazuri de best practice din zona de comunicare de strategie. Care au fost cele mai importante proiecte și cu ce ați impresionat în acest an cartierul general al gigantului telecom german?

Mă bucur că suntem una dintre diviziile grupului care reușește să


tech

impresioneze destul de des, prin inovație și entuziasm. Anul acesta am susținut prezentări în diverse domenii, precum change management, social media, corporate responsibility. Ce avantaje, provocări sau… bătăi de cap aduc zonei de comunicare platformele social media?

Profesional, dar și personal, cred că social media este un instrument util în era digitalizării. Folosită corect și transparent, social media ajută la consolidarea reputației unui business cum, de altfel, poate contribui la clătinarea reputației unui individ sau a unei organizații. Exemple recente ne-au arătat că puterea social media este una semnificativă, care crește exponențial și poate schimba destine și politici. Fiind un instrument de masă, fiecare folosește social media în linie cu propriile preocupări și interese. De exemplu, în strategia de comunicare a unui start-up social media devine un instrument indispensabil. De asemenea, la nivel mondial, „Folosită corect social media înseamnă evoluție și transparent, tehnologică, socială și culturală. social media ajută Așa cum arată acum, social media poate fi privită ca o adevărată la consolidarea revoluție socială. reputației De asemenea, platformele de unui business social media pot avea atât rol cum, de altfel, complementar, cât și de antierou. În același context, pot juca un rol poate contribui benefic, la fel de bine cum poate la clătinarea dăuna. Acest aspect se regăsește reputației unui și în industria comunicării. Partea bună este că odată cu social individ sau a unei media au renăscut vigilența organizații.“ oamenilor de comunicare, poate și creativitatea, dar și simțul estetic și eficiența muncii. Până la „bătăi de cap“, aș spune că social media este o provocare care s-a lăsat așteptată dar, care, odată ajunsă printre noi, ne-a reamintit câteva dintre cele mai importante caracteristici ale omului – adaptabilitatea și sociabilitatea. Vom asista din ce în ce mai mult la impactul „user generated content“ asupra unei organizații. Vom fi martorii unei schimbări de roluri: publicul devine ambasadorul unei companii sau al unui brand (sau dimpotrivă), iar comunicatorii vor lucra din ce în ce mai mult în interactivitate în timp real cu diversele categorii de public. Nu va mai exista comunicare doar dinspre organizații spre public (cum se întâmpla acum câteva zeci de ani), ci sunt din ce în ce mai frecvente cazurile în care consumatorii generează comunicarea de brand. Iar companiile proactive pot construi pe aceste oportunități. Cât de importantă este echipa de comunicare în cadrul unei companii multinaționale și ce ați avut de învățat de la alte departamente de comunicare din cadrul grupului telecom?

Aș spune că rolul echipei de comunicare într-o multinațională este unul esențial, într-o perioadă în care schimbarea este cuvântul de ordine. În condițiile în care lucrurile evoluează cu viteză maximă și în care totul se transformă de la o zi la alta, comunicarea este elementară pentru o înțelegere și aprofundare a stărilor de fapt pe care le parcurge compania. În plus, comunicarea facilitează implicarea activă a tuturor părților care constribuie la o anume schimbare.

Se poate vorbi de o strategie de comunicare în relația cu presa (indiferent de platformă) și o alta față de bloggeri?

Sigur. Reluând ce am zis anterior, comunicarea își păstrează principiile indiferent de context, însă o strategie de comunicare se poate schimba în funcție de mulți factori. Vorbim de două segmente care se mani­ festă ușor diferit – presa convențională și bloggerii – cu definiții și background dife­ rite, stiluri variate, principii diferențiate de scriere. Este normal ca și noi, din punctul de vedere al comunicării, să le abordăm diferit și să folosim tactici de comunicare specifice în strategiile pe care le dezvoltăm. Pot spune că avem un trunchi comun, din care cresc ramuri distincte. Rămân însă valabile principiile de bază: claritate, transparență, feedback. Care sunt atuurile unui expert în comunicare?

Să știe să comunice într-o manieră simplă și inteligentă. Simplu pare ușor, însă să știi să comunici simplu și, în același timp, re­ levant poate fi o provocare. De asemenea, să fie ra­pid și flexibil. Și să aibă o aplecare nativă pentru adaptabilitate. Să dorească să evolueze odată cu industria, poate chiar și înaintea ei – să identifice tendințe și să le pună în practică pe cele folositoare. Cum ai defini piața de comunicare / PR din România la începuturile carierei tale și cum o vezi tu în prezent?

În prezent, cred că piața de comunicare este foarte bine echilibrată și dozată – avem creativitate și eficiență; avem mesaje relevante transmise într-un limbaj simplu, accesibil; avem transparență și focus pe nevoile clienților; avem comunicare bidirecțională. Mai este loc de evoluție, ca în orice industrie, dar, în prezent, sunt multe elemente prin care piața locală de comunicare funcționează la un nivel înalt de profesionalism. La fel ca întreaga societate, și PR-ul a suferit modificări în stil și abordare, a evo­ luat, a performat în linie cu noile tendințe digitale. Ne-am adaptat. Am asimilat. Am crescut. Ne-am transformat. Și nu se va trage linie aici. Vor urma noi provocări. De exemplu, în ultimii doi ani, PR-ul s-a îndreptat tot mai mult către conceptul de storytelling, ceea ce presupune să începi s construiești linii narative atractive, să spui povestea brandului, a angajaților, a serviciilor. Pe scurt, misiunea comunicatorului cere din ce în ce mai multă finețe și interactivitate în timp real. 31


finanțe

CUM SĂ AI GRIJĂ DE BANII TĂI Dacă vrei ca banii să lucreze pentru tine, ai nevoie de o strategie de investiții cât mai clară. Mugur Popescu, analist financiar, vicepreședinte al CFA România, propune 5 reguli pentru planificarea finanțelor personale. de Oana Voinea foto: Vali Mirea Administrarea investițiilor per­­-

soanelor fizice necesită abor­ darea unei varietăți de priorități și preocupări, în plus față de abordarea care are în vedere doar rezultatul final în termeni de randament. Strategia de in­ vestiții trebuie să ia în conside­ rare contextul planului global fi­ nanciar al clientului, obiectivele pe termen scurt și lung, toleranța la risc și preferințele, spune Mu­ gur Popescu. Iată regulile pro­ puse de acesta pentru investi­ torii persoane fizice:

1 NICI O INVESTIȚIE NU ARE SUCCES DE FIECARE DATĂ ȘI ÎN ORICE CONDIȚII. Diversificarea activelor este importantă, dar nu trebuie să fie confundată cu o asigurare. 32



finanțe

2 VERIFICĂ-I PE CEI CARE PRETIND CĂ AU EXPERTIZĂ. Înainte de a te angaja într‑o relație cu un furnizor de servicii financiare, verifică educația, experiența, calificările și istoricul disciplinar personal al persoanei și al companiei. Înțelege motivațiile! Oamenii de vânzări nu oferă întotdeauna produsele care răspund nevoilor tale. Este în regulă să spui „nu“. Nimeni nu dorește să fie nepoliticos, dar este vorba de banii și viitorul tău. Câteodată chiar e nevoie să spui „nu“.

corelațiilor risc-randament pentru diverse instrumente cu scop ilustrativ de mai jos. De exemplu, o abordare este să împarți portofoliul de investiții personale în două părți, cu sprijinul specialiștilor: un portofoliu conservator – care să asigure eventual o anuitate pentru asigurarea unui trai decent la pensie sau când nu mai poți obține venituri din muncă, respectiv un portofoliu de creștere (cu active mai riscante). Ponderea celor două depinde de circumstanțele personale și ar trebui să fie dinamică. Riscul investițional se transformă în cele din urmă în riscul de a nu fi capabil să-ți execuți planul de cheltuieli. În investiții vei înregistra ani cu performanță pozitivă și ani cu pierderi. E indicat să actuali­ zezi planul de cheltuieli și politica investițională viitoare periodic (de exemplu, anual), în funcție de cum au performat investițiile, și să ajustezi în sus sau în jos planul de cheltuieli și să adaptezi strategia de investiții. De exemplu, după un an investițional bun poți ajusta

fie planul de cheltuieli în sus, fie crești ponderea portofoliului de creștere, atâta timp cât cheltuielile de bază sunt acoperite de portofoliul conservator. În cazul unui an investițional slab (randamente negative), trebuie să ajustezi planul de cheltuieli în jos si/sau să crești ponderea portofoliului conservator.

4 NU POȚI CHELTUI MAI MULT DECÂT AI. Planul de cheltuieli pe termen lung (până la sfârșitul vieții) nu poate fi mai mare decât valoarea actualizată a activelor personale și nici invers. Fie că vrei sau nu vrei, vei cheltui toți banii, dacă nu pentru tine personal, ei tot vor fi cheltuiți până la urmă sub formă de moștenire, donație sau taxe. În ciuda multor conversații pe această temă nu poți să fii suprafinanțat sau subfinanțat în finanțele personale. Altfel spus, planificarea unor

cheltuieli care sunt mai mari decât valoarea actualizată a activelor sfidează „legea gravitației“ în finanțe. Nu poți spera ca prin investiții mai riscante poți ajunge la echilibru, fără a avea și riscul de a avea și mai puține active. Poți ajunge la echilibru muncind mai mult și economisind mai mult (convertind capitalul tău uman în capital financiar) și/ sau investind echilibrat, contrar multor „sfaturi“ standard pe care le primești.

5 MONITORIZEAZĂ PERIODIC CE ESTE ÎN PORTOFOLIUL TĂU DE INVESTIȚII. Angajarea unui profesionist care să te ajute poate fi un pas mare, dar încă este nevoie să înțeleagă obiectivele și portofoliul tău într-un mod dinamic și să actualizați strategia periodic împreună. Sunt banii tăi și viitorul tău.

CORELAȚIA RISC-RANDAMENT Randament RIDICAT

În perioade de stres a piețelor financiare, prețul celor mai multe instrumente financiare va scădea. Trebuie să conștientizezi toleranța ta la risc și să planifici corespunzător setând obiective cu ponderi și priorități. Vei afla că, de felul cum îți construiești propriul portofoliu de investiții, depinde flexibilitatea pe care o ai după respectarea obligațiilor financiare. Poți alege să investești în instrumente cu risc redus, cum ar fi depozitele bancare, dar nu uita că taxele și inflația s-ar putea să îți submineze valoarea activelor.

Invetiții speculative, FOREX Derivate Bunuri de colecție

NU TE AȘTEPTA LA UN VENIT FIX ȘI SIGUR DIN INVESTIȚII RISCANTE. Asigură-te că nivelul de risc din portofoliu are sens pentru tine. Cu cât este mai mare potențialul de câștig, cu atât mai mare este riscul pentru fondurile tale și invers – un risc mic înseamnă un randament estimat mic. Vezi graficul 34

MEDIU

Aur și metale prețioane, mărfuri

Afaceri Acțiuni

REDUS

3

Bunuri imobiliare

Obligațiuni Titluri de stat Numerar Depozit bancar

REDUS

Fonduri Mutuale și ETF-uri

MEDIU

RIDICAT

Risc Sursa: site www.bvb.ro

Există diferite tipuri de grafice care prezintă corelația dintre risc și randament și care iau în considerare diferiți factori. Graficul alăturat este doar indicativ, riscul luând in considerare mai mulți factori, specifici fiecărei clase de instrumente.



finanțe

© Alexbrylov / Dreamstime.com

Deși tehnologia a adus inovații extraor-

ȘCOALA BANILOR INTELIGENȚI De cinci ani, programele de educație financiară BaniIQ și Banii pe Net derulate de Visa Europe au ajuns la peste 865.000 de beneficiari de toate vârstele din toată România. Și este doar începutul. de Oana Voinea

36

dinare în zona serviciilor bancare, rea­ litatea din teren este că, în România, aproape jumătate din populație nu are un cont bancar, iar mediul rural este cel mai afectat. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de alfabetizare financiară. Doar 22% din populația adultă a țării reuşeşte să înțeleagă noțiuni financiare, față de media europeană de 52%, potrivit unui studiu al Standard & Poor’s din 2015. Chiar și în zonele urbane, unde există acces la servicii financiare mo­derne, mulți români se arată reticenți sau sunt insuficient pregătiți să le utilizeze. „În urmă cu cinci ani, ne-am propus să dezvoltăm un program care să faciliteze accesul cât mai multor români la informații financiare și să îi ajute să-și administreze finanțele personale cât mai bine posibil“, spune Cătălin Crețu, director general pentru România, Croația, Malta și Slovenia al Visa Europe. Astfel, în 2012, Visa Europe a lansat BaniIQ, cel mai mare program la nivel național care se adresează și populației adulte, în par­teneriat cu Junior Achievement (JA) România și băncile din România. Doi ani mai târziu, a fost dezvoltat și programul Banii pe Net, prima inițiativă de acest fel din România, desfășurată atât în zonele urbane cât și în cele rurale, ca­ re răspunde nevoii de informare despre comerțul electronic. Românii petrec mult timp pe internet și este important să își cunoască drepturile în calitate de

consumatori online, iar în același timp să aibă noțiuni de bază despre plățile online și siguranța cumpărăturilor pe internet, spune Cătălin Crețu, adăugând că programul oferă un ghid complet de educație despre comerțul electronic, accesibil tuturor consumatorilor online.

ACCESIBILITATE Peste 865.000 de persoane, atât tineri cât și adulți, din mediul urban și rural, au învățat cum să facă un buget și să își cheltuiască banii inteligent, care sunt riscurile și cât de important este să se protejeze din punct de vedere financiar. Cursurile de educație financiară au fost derulate în biblioteci publice, dar și în școli și licee cu ajutorul profesorilor asociați de la JA România și al vo­luntarilor din cadrul băncilor membre ale Visa Europe, precum și pe internet. Cea mai mare provocare este legată de transmiterea informației către un pu­blic foarte larg și extrem de variat, iar cursu­ rile sunt adaptate în funcție de categoria de vârstă pentru training-urile derulate în școli sau licee, astfel încât noțiunile din curs să poată fi înțelese și de cei mai ti­ neri. În mediul online, oricine poate accesa informația, de aceea training-urile derulate pe internet includ noțiuni generale, de interes pentru un public cât mai larg. „Ne-am bucurat că am ajuns cu aceste cursuri în cele mai îndepărtate sate și comune, prin intermediul rețelei de biblioteci publice.


finanțe

Atunci când vezi împreună la bibliotecă familii întregi – copiii împreună cu părinții sau bunicii – știi că într-adevăr aceste cursuri au un ecou puternic și sperăm că vor avea și un impact pozitiv în viața lor de zi cu zi“, spune Cătălin Crețu.

SFATURI PRACTICE Pe platformele de training www.baniiq.ro și www.baniipenet.ro sunt disponibile gratuit sesiuni de training online și sfaturi practice, iar utilizatorii au posibilitatea de a testa modul în care cursurile i-au ajutat să-și îmbunătățească cunoștințele. De asemenea, informațiile puse la dispoziția persoanelor care doresc să își gestioneze mai bine finanțele proprii prin programul BaniIQ pot fi accesate gratuit prin intermediul întregii game de dispozitive digitale: calculatoare, telefoane mobile și ta­blete. To­tul este foarte intuitiv, astfel încât experiența de utilizare și învățare să fie cât mai plăcută. „Un obiectiv constant al programelor noastre este să îi ajutăm pe tineri să-și formeze abilități care să îi ajute mai departe în viață“, spune Cătălin Crețu. Pe lângă training-urile desfășurate în școli, online și în biblioteci, Visa se implică și sprijină competiții adresate tinerilor, precum „Bani pentru școala ta“, împreună cu JA România, și „CompetițIAA“, alături de IAA Young Professionals. În cadrul competiției JA „Bani pentru școala ta“, elevii, profesorii și susținătorii școlilor participă la cursurile BaniIQ și Banii pe Net pentru ca acestea să primească o donație care va fi utilizată în scop educațional. Ajunsă deja la a patra ediție, competiția dintre școli a reușit să instruiască peste 100.000 de elevi, profesori, studenți și alți membri ai comu­nităților locale. Proiectul CompetițIAA oferă studenților pasionați de marketing și comunicare șansa unei experiențe practice în domeniu, prin simularea unui pitch pe baza unui brief real. La ediția de anul acesta, Visa a provocat studenții să dezvolte o campanie pentru promovarea programului Banii pe Net. Cinci echipe din București și Cluj au propus soluții creative pentru a implementa programul Banii pe Net astfel încât alte 5.000 de persoane să participe la traininguri și să fie informate despre comerțul online. Ana, Andreea și Carmina (echipa MA’AD), câștigătoarele competiției, spun că trainingul de pe platforma Banii pe Net le-a ajutat să înțeleagă că banii în online trebuie protejați exact ca și cei din offline. Ideile fetelor de la MA’AD au

BaniIQ și Banii pe Net se adresează atât tinerilor cât și adulților din mediul urban și rural, indiferent de venit și nivelul de educație

„Criza financiară pe care am depășit-o a demonstrat cât de necesară este educația financiară, iar înainte de a utiliza instrumente financiare complexe, orice individ trebuie să stăpânească noțiuni financiare de bază“, CĂTĂLIN CREȚU, director general pentru România, Croația, Malta și Slovenia al Visa Europe

venit de la un insight – reacțiile în „acel moment când nu-ți găsești portofelul“: te pani­chezi că nu e nicăieri sau te relaxezi când norocul ți-a surâs din nou și portofelul e doar în alt buzunar decât de obicei. Conceptele folosite au fost Panica, pentru că alt­ cineva ar putea să-ți folosească banii, ilu­s­ trat printr‑un card cu multe nume pe el, și Norocul, pe care nu e bine să te bazezi atunci când vine vorba de bani. Pe acesta din urmă l-au prezentat ca o eroare 404 pe ecranul unui laptop - „Norocul nu poate fi găsit“. „Educația financiară ar trebui introdusă în școli, cât mai devreme posibil. România are însă nevoie de o strategie națională în ceea ce privește educația financiară și modul în care aceasta se face pe băncile școlii“, spune Cătălin Crețu. El crede însă că, fără implicarea statului, a mediului privat și a ONG-urilor, nu se poate ajunge la o masă critică, deși eforturile și investițiile în această direcție sunt mari. Este și concluzia studiului derulat de Visa și Junior Achievement România – o combinație între inițiativele derulate de stat și sectorul privat ar aduce cele mai bune rezultate în ceea ce privește educația financiară. În alte țări, statul are un rol central în educația financiară, iar strategia națională este coordonată fie de banca centrală, fie de Ministerul Educației sau de Ministerul de Finanțe. Și în România s-au făcut pași în această direcție prin inițiativele BNR și ale ARB, dar suntem abia la început. 37


finanțe

ECUAȚIA PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI România crește și de data aceasta creșterea nu se mai face cu excesele de dinainte de criză. Singura problemă este creșterea salariilor peste productivitate, iar Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul UniCredit Bank Londra, spune că România ar trebui să decidă cum vrea să aloce veniturile bugetare. Le alocăm acum în salarii mai mari și nu cheltuim pe investiții sau cheltuim pe investiții în așa fel încât să putem crește salariile pe o perioadă mai lungă de timp în viitor? Aceasta ar fi ecuația de care depinde viitorul României. de Oana Voinea foto: Vali Mirea

Mugur Isărescu spunea recent că în toată cariera nu a văzut o situaţie macro mai bună ca acum, dar nici riscuri atât de mari. De unde vine cea mai bună situaţie macroeco­ nomică din ultimii 26 de ani?

Cred că domnul guvernator se referă la faptul că România crește în acest moment peste 38

DAN BUCŞA, macroeconomist în cadrul UniCredit Bank Londra

potențial, fără să aibă deficitele pe care le avea înainte de criză, pentru că în peri­ oada 2004 – 2008 creșterea economică a României a fost, de fapt, o creștere mincinoasă care se făcea pe datorie. Aveam deficite ale contului curent și deficite bugetare enorme. În acest moment, creșterea se face

cu un deficit al contului curent care este undeva la 2% din PIB și un deficit bugetar care este sub 3% din PIB, sub cota de avarie a Uniunii Europene. În plus, de data aceasta creșterea nu se face nici cu excesele de dinainte de criză. Nu avem creșterea accelerată a prețurilor imobiliare, nu avem o creștere

accelerată a creditului. Singura problemă este creșterea accelerată a salariilor peste productivitate, care a venit administrativ din creșterea salariului minim în principal. Probabil după alegeri, când salariul minim va crește mult mai încet, și creșterea salariilor va încetini.


finanțe

Care sunt factorii care au contribuit la această situație favorabilă?

A fost un cumul de reforme și de ajustări nu doar în România, ci și în restul regiunii, mult mai puternice decât în orice alte țări emergente. În primul rând, statul și-a ajustat cheltuielile foarte puternic și această ajustare s-a văzut în salarii, în pensii, în reducerea consumului după criză. În al doilea rând s-au ajustat costurile cu forța de muncă și ceea ce numim unit labour cost – costuri unitare cu forța de muncă – și leul s-a depreciat în așa fel încât România a devenit mult mai competitivă. În al treilea rând, sistemul de taxe și impozite după criză a devenit ceva mai predictibil și au venit în România investiții pe care înainte de criză nu am putut să le atragem. În al patrulea rând a fost și o îmbunătățire în sistemul juridic. Din punc­ tul de vedere al investitorilor, România este o piață mult mai aproape de standardele europene acum față de momentul la care a intrat în UE. Toate aceste îmbunătățiri cumulate, faptul că au fost investiții străine, că productivitatea a crescut ceva mai repede decât salariile în perioada 2010 – 2014 au ajutat economia să crească pe baze sustenabile. Firește că această creștere a accelerat, cum accelerează de obicei înainte de alegeri, dar nu mai vorbim de dezechilibrele uriașe de dinainte de criză. Care ar fi riscurile?

Am avut riscuri mari pe care înainte de 2008 le-am ignorat și acum, pentru că ne-am ars cu ciorbă, suflăm și în iaurt. Riscurile sunt externe, pentru că UE și zona euro cresc în continuare, dar într-un ritm mult mai mic decât înainte de marea criză financiară. Întrebarea este dacă va accelera creșterea în Uniunea Europeană, pentru că suntem dependenți de ce­ rerea din UE. Riscurile interne sunt aceste derapaje pe care le

avem – devenim euforici de fiecare dată când ceva se întâmplă bine și depășim puțin limitele sustenabilității când vine vorba de cheltuieli. Un risc mai mare pe care îl văd este unul pe termen mai lung. Deficitele bu­ getare arată că avem un nivel finit de venituri bugetare pe care vrem să le alocăm și întrebarea este cum le alocăm. Le alocăm acum în salarii mai mari și nu cheltuim pe investiții sau cheltuim pe investiții în așa fel încât să putem crește salariile pe o perioadă mai lungă de timp în viitor? Dacă nu creștem potențialul economiei în acest moment, salariile nu vor crește în termeni reali. Și nu vorbim

politic în țara respectivă, știm că economia este stabilă. Are instituții foarte stabile, lucrurile merg firesc. Niciodată nu primesc o întrebare despre alegeri în Cehia. Într-un an electoral, în România sau în Polonia, toată lumea nu vorbește decât despre cine ar putea să câștige. Cred că asta ne dorim – să devenim un pic plictisitori, previzibili. Mai previzibili decât suntem acum. Și asta și-ar dori și investitorii, mai ales că atunci când vorbim de investitori avem o schimbare dinspre investitorii americani spre investitorii europeni. Europenii sunt mult mai reticenți în a-și asuma riscuri, ei doresc o poveste stabilă. Am fi mai

„Riscăm viitorul României. Avem cea mai proastă infrastructură din Europa și România trebuie să decidă cum cheltuie banii – pe salarii sau pe infrastructură.“ doar de România. Avem exemplul acesta repetat de zeci de ori în alte țări din Europa. Nu putem minți economia. Dacă nu există un câștig de productivitate real, dacă economia nu se dezvoltă organic, creșterile sa­ lariale vor fi inversate în cele din urmă, fie prin inflație, fie prin deprecierea cursului de schimb. Aceste lucruri se vor întâmpla. Doar pentru că vrem să trăim mai bine în următoarele 6 luni s-ar putea să trăim mai prost în următorii 3 ani. Investitorii străini văd mai degrabă atuurile României sau riscurile?

Investitorii apreciază poziția României. Li se pare că este o țară care a făcut progrese remarcabile după criză. În același timp, sunt și îngrijorați pentru că România nu pare să iasă din categoria țărilor care rămân imprevizibile. Cred că ne-am dori la un moment dat să fim un fel de Cehia – orice se întâmplă

atractivi pentru investitorii europeni dacă am avea o poveste mai stabilă. Cum sunt percepute schim­ bările legislative din sistemul bancar?

Și în alte țări s-a încercat implementarea unor măsuri, dar nu a fost implementată conversia la curs istoric. Conform legislației europene, au fost date înapoi comisioanele încasate abuziv de bănci sau comisioanele impuse după încheierea contractelor și au fost date înapoi și diferențele de conversie în momentul în care oamenii își plăteau ratele, față de un curs de referință. Dar cursul de referință din momentul plății, adică un curs care a fluctuat continuu. Singura țară care încearcă în continuare să facă o conversie la curs istoric este Croația și nu este clar dacă va reuși să o facă. S-ar putea ca nici în cazul Poloniei și Ungariei curțile de justiție europene să nu fie de acord.

În privința României, legea dării în plată nu a avut efecte majore. Rata de proprietate în România este foarte ridicată, oamenii sunt mai degrabă pro­prietari decât chiriași. Este o trăsătură culturală a românilor și, în general, a regiunii. În privința creditelor în franci elvețieni, probabil Curtea Constituțională va oferi o soluție similară celei pentru darea în plată. Adică și‑ar dori, conform Codului ci­vil, ca mai întâi creditorii și debitorii să ajungă la o înțelegere și dacă nu se întâmplă acest lucru, atunci se recurge la lege. Sunt două aspecte în privința conversiei. Este clar că cei care s-au împrumutat în valută au plătit până acum mai puțin decât cei care au plătit în lei. În același timp, valoarea datoriilor lor, raportată la valoarea proprietății pe care au cumpărat-o, este mai mare decât a celor care s-au împrumutat în lei. De la caz la caz, băncile va trebui să încerce să găsească o soluție cu respectivii debitori. Nu cred într-o soluție la nivel de sistem. Oricum, o soluție care va încerca să schimbe contracte exis­tente probabil va fi respinsă de curțile de justiție europene, așa cum s-a întâmplat în Polonia sau Ungaria. Au dat aceste legi o putere de negociere mai mare debito­ rilor?

Și băncile sunt interesate ca debitorii să își plătească cre­ ditul. Mă gândesc că și băncile sunt interesate să ajungă la un consens. Repet, nu va exista un consens general. Va exista o înțelegere de la caz la caz, pentru că și nivelurile de îndatorare sunt diferite și evoluția veniturilor diferită. Nu putem să îi punem pe toți în aceeași oală. Și trebuie să definim ce înseamnă caz social: cineva care și-a cumpărat o locuință cu 600.000 de euro sau cineva care și-a cumpărat o locuință cu 5060.000 de euro sau cu 100.000 de euro și nu își mai permite să returneze acel credit? 39


finanțe

Cum vedeți creșterile salariale anunțate în ultima perioadă?

Le văd ca pe un atentat al politicienilor la stabilitatea economiei. Am mai avut un astfel de episod în 2008 și cred că nu i s-a explicat populației suficient de bine că acele reduceri de salarii din 2010 și toată austeritatea care a urmat au fost cauzate de acele măriri de salarii care nu au avut niciun fel de substanță. Riscăm să fim într-un caz similar. Nu cu aceeași rece­ siune globală ca în 2008, care a precipitat căderea economiei României, dar riscăm aceleași lucruri. Și mai riscăm ceva – riscăm viitorul României. Avem cea mai proastă infrastructură din Europa și România trebuie să decidă cum cheltuie banii – pe salarii sau pe infrastructură. Nu spun că toți banii trebuie cheltuiți pe agricultură sau pe drumuri sau pe infrastructura IT, dar este clar că o alocare mare din banii publici ar trebui să se ducă acolo. Cu cât suntem mai eficienți, cu atât salariile vor putea să crească mai repede în viitor și sustenabil. O creștere care să nu fie anulată de inflație mare sau de o depreciere a cursu­lui de schimb sau de tăieri de salarii ca în 2010. Foarte multe categorii s-au adap­tat după criză. Consumatorii au împrumutat mai puțin și au economisit mai mult, firmele au investit mai puțin, au economisit mai mult și au încercat să treacă peste perioada grea. Băncile au avut pierderi după criză și acum încearcă să revitalizeze creditarea și se vede creșterea creditării în lei. Singurii care n-au învățat nimic sunt politicienii, care fac exact aceleași greșeli. Să ne uităm cu mai multă atenție la deficit sau la creșterea economică?

Eu cred că deficitul are șanse să rămână sub 3% din PIB. Riscul major nu este un deficit foarte mare, ci o creștere economică mai mică prin tăierea investițiilor publice. 40

reforme care să îl ajute? Mediul privat ar trebui să își ceară drepturile mult mai vocal decât o face în momentul acesta. Este România mai pregătită acum pentru o eventuală criză?

„Nu putem minți economia. Dacă nu există un câștig de productivitate real, dacă economia nu se dezvoltă organic, creșterile salariale vor fi inversate în cele din urmă, fie prin inflație, fie prin deprecierea cursului de schimb.“ DAN BUCŞA, macroeconomist în cadrul UniCredit Bank Londra

S-a întâmplat în trecut, n-ar fi un comportament nou pentru politicienii români. Aici ar trebui să existe o presiune a mediului privat asupra politicienilor, pentru că, în cele din urmă, mediul privat este cel care plătește taxele, deci și salariile în sectorul public. Mediul privat nu are un cuvânt puternic de spus pentru că nu se organizează, deși este interesat de un sistem de taxe

stabil, de o infrastructură mai bună și de predictibilitate. Atât timp cât noi acum mărim cheltuielile bugetare, s-ar putea să avem niște măriri de taxe la un moment dat. Deci mediul fiscal nu este foarte predictibil și nici stabil, iar infrastructura va fi din nou uitată, așa cum a fost de atâtea ori. Și atunci, cum va putea mediul privat să producă mai mult, să investească mai mult dacă nu există aceste

Economia globală nu pot să spun că încetinește, dar nu crește atât de puternic cum creștea înainte. Economia eu­ropeană ar putea să înce­ tinească și există niște semnale în acest sens. Nu știm ce impact va avea Brexitul, cursul de schimb nu mai ajută în acest moment. Euro s-a depreciat față de dolar și a ajutat doi ani creșterea în zona euro. De asemenea, petrolul s-a ieftinit timp de doi ani și a ajutat creșterea în Europa, dar în acest moment prețul crește. Nu mai avem niște factori care au ajutat creșterea economică în Europa și dacă Europa încetinește este foarte greu pentru țările din regiune să crească în același ritm. Sunt economii mici și deschise, economii care depind de export – România într-o măsură mai mică decât Unga­ ria sau Cehia, de exemplu, dar depindem în continuare de ce­ rerea din Uniunea Europeană. Dacă economia europeană încetinește, probabil vom avea o încetinire și în România. În cazul în care se întâmplă acest lucru, da, suntem într-o situație mai bună decât înainte de criza din 2008. Mult mai bună. Nu avem același deficit de cont curent, adică nu riscăm o depreciere masivă a leului, cum s-a întâmplat în perioada 2008 – 2010. Nu riscăm ajustări fiscale uriașe, cum s-a întâmplat inainte de criză. Ar urma să fie o ajustare fiscală, adică în conti­ nuare există pericolul. Cu cât se măresc mai mult salariile acum, cu atât e riscul mai mare să le tăiem la un moment dat. Dar, în general, economia este mult mai bine pregătită să suporte o criză decât era în 2008. Asta mai ales pentru că mediul privat a învățat lecția acelei crize.


Când spui Vincon Romania, poate că cei mai mulți dintre noi se duc instantaneu cu gândul la vinuri. Corect, însă compania nu face doar vinuri, ci este recunoscută și pentru vinarsurile sale, băuturi alcoolice rafinate, obținute prin distilarea anumitor tipuri de vin și păstrarea produsului rezultat în butoaie de stejar, la învechire – în unele cazuri, chiar și timp de trei decenii. de Oana Voinea Distilatul învechit de vin, echivalent al

coniacului francez din regiunea viticolă cu același nume, se numește la noi vinars. Spre deosebire de alte țări, unde coniacul și brandy-ul sunt servite ca after drink, în România preferințele se îndreaptă și spre consumul vinarsului ca starter al unui eveniment sau chiar în amestecuri și cocktailuri. De asemenea, vinarsul este folosit cu succes și în bucătăria de înaltă clasă, în realizarea unor preparate culinare selecte. Oricum ar fi consumate sau folosite, vinarsurile sunt produse premium și superpremium, a căror istorie și procedeu de realizare sunt complexe. „Vinarsurile noastre sunt produse în cea mai mare cramă de distilate din zona de sud-est a Europei, Crama Paradis. Aici avem peste 4.000 de butoaie de stejar, cu o capacitate de 500 – 600 de litri, în care distilatele sunt puse la învechit“, spune Nicu Mateescu, director de producție-vinificație la Vincon. „Pe lângă capacitățile impresionante ale cramei, precum și condițiile pe care trebuie să le asi­ gure pentru a permite procedee complexe de realizare, Crama Paradis are și o poveste pe măsură. De la începuturile utilizării acesteia, s-a observat că fiecare butoi avea pierderi din cauza evaporării, distilatele fiind prin definiție foarte volatile. Vechile și frumoasele povești spun că ceea ce rămâne în butoi este pentru noi, pământenii, iar „pierderile“ sunt destinate zeilor, care își revendică astfel partea lor. Așa a ajuns crama să poarte numele de Paradis. Din această cramă ies unele

ALFABETUL DISTILĂRII „Calitatea distilatului învechit de vin, ca produs finit, depinde de trei factori principali: calitatea materiei prime, procedeul de distilare a vinului și modul de învechire a distilatului. Pentru obținerea unor distilate învechite, de bună calitate, se folosesc doar vinuri albe, tinere, perfect sănătoase“, explică Nicu Mateescu. Pe scurt, prima distilare se face la foc deschis, în instalații de cupru, din care se obține un distilat de 28-30 de grade. Acestuia i se aplică o redistilare, în care se elimină partea de frunte și coadă și se păstrează doar Vinarsurile Vincon miezul distilatului, ulterior pus la învechit în recipiente de stejar. Acest sunt produse în cea proces se face după metoda cunoscută mai mare cramă de de specialiști sub denumirea de distilate din zona Charentais. În funcție de durata de de sud-est a Euroînvechire a vinarsului, denumirile de pe etichete ne dau foarte multe pei, Crama Paradis. informații despre produs. Spre exemplu, litera V ne spune că distilatul este obținut din distilate învechite cel puțin un an. VS se folosește pentru distilate mai vechi de trei ani, VSOP se referă la distilatele învechite minimum 5 ani, iar XO ne indică un distilat mai vechi de 7 ani. Portofoliul Vincon include game cu produse din categoria XO. Vinarsul Miorița este oferit către consumatori în variantele Miorița 12 ani, Miorița 18 ani, respectiv Miorița 25 de ani și 30 de ani, iar Jad conține vinars învechit timp de 28 de ani. Perfecte pentru relaxarea după o zi de muncă, vinarsurile pot face orice masă memrabilă. „Jadul, de exemplu, este un vinars masculin și sobru, în care regăsim note fructate de stafide, roșcove și smochine, care se completează cu note de vanilie, cafea, scorțișoară, ciocolată și tabac. Nu degeaba Jad a fost premiat în nenumărate rânduri cu medalii de aur la competițiile și târgurile de specialitate“, spune directorul de producție-vinificație al Vincon. Cel mai vechi vinars al companiei, Miorița 30 de ani, este caracterizat de note de ciocolată caldă, nuci pecan, tușe aromatice de stafide și nuanțe de tutun și mosc. Bogăția sa aromatică e completată de note de vanilie și cuișoare.

ADVERTORIAL

ALCHIMIA UNUI VINARS DE TRADIȚIE

dintre cele mai vechi și de tradiție vinarsuri ale României, Miorița și Jad, băuturi învechite chiar și timp de treizeci de ani, o raritate pentru piața autohtonă. Produse similare ca vechime și metode de preparare, dar realizate, de exemplu, de distilerii renumite în Franța, locul de baștină al coniacului, ar ajunge chiar și la câteva mii de euro sticla pe piețele din afară.“

41


antreprenoriat

LEADERSHIP ROMÂNESC ÎN SILICON VALLEY SILVIAN CENȚIU, UN ANTREPRENOR ROMÂN STABILIT ÎN SILICON VALLEY, DESEMNAT ANUL ACESTA DREPT UNUL DINTRE CEI MAI CREATIVI EXECUTIVI, A REUȘIT SĂ FACĂ ÎN NUMAI PATRU ANI DIN TRANSIRIS CORPORATION O COMPANIE MULTINAȚIONALĂ, CARE ARE BIROURI ÎN CINCI ȚĂRI, INCLUSIV ÎN ROMÂNIA. de Ovidiu Neagoe foto: Vali Mirea Silvian Cențiu a povestit pentru revista Biz cu ce provocări se

confruntă ca antreprenor în Silicon Valley, ce planuri are cu Transiris Corporation, dar și despre propria piesă de teatru, „A Transylvanian in Silicon Valley“, pe care a interpretat-o în jurul lumii, inclusiv la Teatrul Național din București. Ați fost numit recent unul dintre cei mai creativi CEO de către o publicație americană. Care sunt „secretele“ dumneavoastră în termeni de leadership?

Pentru a evolua în leadership, am construit sistematic pe trei piloni: știința managementului, pe care am studiat-o ardent la universități din jurul lumii, dar mai ales la Stanford; practica directă, unde, în plus față de jobul meu din fiecare moment, am creat medii în care să pot experimenta masiv, ca de exemplu clubul de fotbal Silicon Valley Ambassadors; și instruirea mea în raporturi interpersonale, inteligență emoțională, comunicare, planificare etc., atât prin studiu și practică, cât și prin investiții la bursă, poker, antreprenoriat și filantropie. Am înțeles destul de devreme că o carieră planificată, și prin extensie o viață planificată, are șanse mai mari să aibă succes. Am lăsat loc din plin pentru agilitate, adaptare și preferințe personale, dar în mare am luat decizii raționale. Am adoptat o perspectivă de aventură, plăcere și realizări și am luat obstacolele puse de univers în calea mea ca simple decoruri pe drumul pe care l-am urmat. Când și cum a luat naștere ideea din spatele Transiris?

Ideea a luat naștere în anul 2011, ca urmare a mai multor observații în piață, industrie și societate. Observația principală este că, așa cum la începutul secolului trecut am avut o revoluție a manufacturii prin introducerea liniei de asamblare, acum avem o revoluție 42

SILVIAN CENȚIU, un antreprenor român stabilit în Silicon Valley


antreprenoriat

a comunicării între organizații și populații. Ca și atunci, celor care trăiesc în mijlocul acestor schimbări, nu le este ușor să observe și să înțeleagă ce se întâmplă exact, este mai ușor să privim în urmă după zeci de ani, să analizăm și să înțelegem. Revoluția de acum nu constă doar în faptul că oamenii au, fiecare în parte, un dispozitiv puternic de comunicare sau că oamenii folosesc rețelele sociale sofisticate de comunicare. Revoluția din comunicare constă în implicarea mașinilor (computerelor) în a cunoaște oamenii cu care comunică, în a le analiza preferințele și de a adapta comunicarea lor la aceste preferințe pentru maximă relevanță și eficiență și a perfecta acești algoritmi și modurile de abordare continuu prin inteligența artificială. Mașinile pornesc prin a-i emula pe unii din cei mai de succes oameni în comunicare și îmbunătățesc algoritmii prin putere de calcul într-un mod imposibil de făcut de către oameni. Observând aceste fenomene, descrise sumar aici, am pornit Transiris și, într-un timp relativ scurt, am devenit una din cele mai respectate companii din acest domeniu. Care sunt planurile viitoare pe care le aveți cu compania?

Intenția noastră este să creștem în continuare, să ne extindem și în piața de mijloc (în acest moment operăm aproape exclusiv în piața de vârf), să continuăm să atragem talente excepționale care să poată avea un impact major nu doar asupra companiei noastre și a pieței, dar și asupra societății, și să continuăm să ne extindem înțelegerea și orizonturile operaționale în direcții pe care acum poate nici nu ni le imaginăm. Transiris este un exemplu de companie dezvoltată în era globalizării, cu sedii în Canada, Austria, San Franciso, Spania, România. Care sunt provocările cu care vă confruntați în gestionarea unor echipe internaționale?

Forța de muncă globală cunoaște din ce în ce mai puțin granițe naționale. Limitările naturale de geografie și fus orar devin de asemenea din ce în ce mai puțin importante. Prin tehnologii performante de teleconferință, colaborare și organizare a muncii, și noi, ca și multe alte companii performante, nu mai suntem limitați la zone geografice. Excepționalitatea bate localitatea. Însă, bineînțeles, schimbarea modului de lucru, a relațiilor profesionale și extra-profesionale și în special cerințele de comunicare impecabilă sunt, ca orice schimbare, dificile pentru cei care nu studiază și practică evoluția, cum e cazul, de exemplu, a multor profesioniști în unele țări unde învățământul este static și managementul pune accent pe execuție și nu pe inovație, crea„Atât în istoria tivitate, inițiativă etc. Carențele omenirii, cât și cultural-profesionale din anuîn Silicon Valley, mite țări sunt majore, însă prin există reguli și alegere, deci aprioric, am decis excepții. Încercările să nu pedepsim pe unii oameni pentru faptele altora și, în con­ de a repeta sau de secință, personal am decis să nu a urma o excepție mă adaptez pe baza eșecurilor, au șanse mici de ci pe baza succeselor. Unul din principalele lucruri pe care le‑am reușită. Mulți fac învățat din globalizare este că însă exact această putem avea succes și dacă nu ne greșeală, încearcă adaptăm la principii culturale și educaționale învechite, dar să dea un tun.“

prevalente în vreo anume cultură, ci tratăm toți membrii echipei noastre ca adulți care pot să învețe și să se adapteze la ideile cele mai avansate de pe planetă. Am învățat că acest lucru nu e doar posibil, dar și de succes. Care sunt principalele provocări cu care vă confuntați ca antreprenor în Silicon Valley?

Una din cele mai mari provocări este să prioritizăm din toate ideile și oportunitățile nemaipomenite cu care ne întâlnim în fiecare zi. În alte părți, unii oameni cred că tot ce se putea inventa s-a inventat. Asta era opinia și în anii ’90, înainte de proliferarea internetului, și am văzut că nu a fost așa. În părțile acestea nu știm de ce să ne apucăm mai întâi, pentru că sunt atâtea de dezvoltat, inventat, perfecționat, aplicat. În alte părți, oamenii se plâng că nu au bani sau investiții, aici „Cash is trash“, competiția principală nu e pentru capital, ci pentru a atrage oameni talentați în echipa, proiectul sau organizația deja finanțate. În alte părți, oamenii sunt încurajați să stea în banca lor, aici oamenii sunt educați să creadă că, dacă își pun visele sub stele, le-au pus prea jos. În alte părți, oamenii văd în muncă o necesitate de supraviețuire sau o corvoadă, aici oamenii văd în muncă o plăcere și o delectare. Provocările principale sunt în a planifica și realiza o mare parte din ceea ce ne propunem, în contextul în care în permanență apar alte oportunități tentante, și în a insufla spiritul de Silicon Valley în alte părți. Ce sfat ați da unui antreprenor român care și-ar dori să vă urmeze modelul și să pună bazele unei companii în Silicon Valley?

Atât în istoria omenirii, cât și în Silicon Valley, există reguli și excepții. Încercările de a repeta sau de a urma o excepție au șanse mici de reușită. Mulți fac însă e­xact această greșeală, încearcă să dea un tun. O perspectivă locală aici, în zona San Francisco, este Goana după Aur din 1849. Câțiva căutători de aur au găsit câte o pepită și mulți alții au încercat același lucru, dar majoritatea n-au reușit. Cei care au reușit atât să se îmbogățească, cât și să ajute la progresul societății, sunt cei care au creat și perfecționat unelte, procese, moduri de abordare. Levi Strauss este un astfel de exem­plu, cel care a creat faimoșii blugi, a patentat niturile pe încheieturi și a creat produse care sunt extrem de apreciate și acum, aproape două sute de ani mai târziu. Sfatul principal pe care l-aș da antreprenorilor români este să se concentreze pe perfectarea 43


© Zimmytws / Dreamstime.com

antreprenoriat

calităților lor profesionale și nu pe activități pe termen foarte scurt. Cei care într-adevăr sunt capabili, până la urmă reușesc prin perseverență. Cei care gândesc mic și speră la un tun nu își mai au locul în lumea modernă și reușesc rar în domeniul legal.

SILICON VALLEY, ÎN CIFRE:

Sunteți și actor, și scriitor, și top manager. Cum reușiți să îmbinați toate aceste activități?

este populația estimată

Mi-a mai fost pusă această întrebare, în special comparând ingineria cu arta. Eu văd toate aceste lumi ca lumi virtuale, cu regulile lor, cu caracteristicile lor și diferențele și asemănările lor. Și în ceea ce facem acum, tehnologii de marketing și comunicare, avem nevoie să combinăm științele de computere cu artele comunicării. Marketingul este și o artă, și o știință. Modul de abordare este asemănător, doar obiectul muncii este diferit. Amândouă mă delectează, amândouă au rolul lor în societate, iar tranziția dintre cele două mi se pare chiar foarte facilă. Una peste alta, apreciez foarte mult diversitatea și de aceeea nu doar că îmbin aceste activități fără efort, dar chiar aș fi nevoit să fac un efort să nu le îmbin. Ce ne puteți spune despre piesa „A Transylvanian in Silicon Valley”?

Am scris piesa de teatru fără planuri mari, dar am ajuns să o interpretez în jurul lumii, inclusiv la Nottara și la Teatrul Național din 44

2.723.700 9%

din populație sunt europeni

1.545.805 de angajați

122.172

de dolari este salariul mediu anual

București. Pentru ca publicul american, pentru care scrisesem inițial piesa, să poate înțelege contextul României comuniste, am avut nevoie să adaug un preambul. Spre surprinderea mea, când am interpretat piesa în România, acel preambul a fost de asemenea necesar, pentru că majoritatea tinerilor români aveau un nivel de înțelegere a perioadei comuniste asemănător cu cel al americanilor. Piesa a avut succes și am planuri să scriu câteva cărți, am un scenariu de film care s-ar putea să fie produs, însă, așa cum spuneam mai înainte, este foarte dificil să le faci pe toate și să le faci bine. Cu lista mea mare de priorități, care include și implicarea mea în unele probleme sociale și civice care îmi sunt importante, progresul firmei Transiris și alte proiecte personale, îmi găsesc din când în când timp să mă ocup și de arte, însă nu atât de mult cât mi-aș dori.


Ați creat o platformă online de donații. Cum sunt privite în România donațiile online?

ȘANSA LA O VIAȚĂ MAI BUNĂ Mulți copii bolnavi nu reușesc să se facă bine, nu atât din cauza spitalelor sau a procedurilor medicale la care sunt supuși, cât din lipsa fondurilor. Acestea le pot asigura cele mai bune tratamente în spitale din România sau din străinătate. Asociația „Salvează o inimă“ și-a propus să ajute cât mai mulți copii să se facă bine. Vlad Plăcintă, director executiv al asociației, ne spune cum poate fiecare dintre noi să ajute.

Datorită transparenței oferite încă de la început și a informării permanente cu privire la evoluția medicală a copiilor pe care i-au ajutat, am reușit să obținem încrederea donatorilor, iar numărul lor a crescut considerabil de la o lună la alta. La ora actuală avem o comunitate solidă de peste 50.000 de prieteni care donează în mod regulat. Toți au siguranța că banii ajung la cazul umanitar pentru care au optat pe site. De ce o platformă online?

În primul rând, datorită simplității și accesibilității mediului virtual. În al doilea rând, site-ul oferă modalități de donare atât pentru cei din țară, cât și pentru cei din străinătate, oferind inclusiv companiilor posibilitatea de a direcționa până la 20% din impozitul pe profit datorat statului. Cum pot contribui companiile pentru a ajuta asociația?

Companiile pot sprijini asociația prin spon­ sorizări în baza unui contract, în limi­ta a 3‰ din cifra de afaceri a companiei. Asociația „Salvează o inimă“ investește toate fondurile într-un mod echitabil în campaniile umanitare promovate. Câte cazuri ați ajutat până acum?

108 cazuri au fost ajutate financiar prin campanii proprii, iar alți 30 de copii au fost salvați grație proiectului internațional organizat în parteneriat cu Fundația elvețiană Trafigura. Suntem, de altfel, singura organizație din România cu care colaborează.

Care este misiunea asociației și cum funcționează?

Asociația „Salvează o inimă“ a fost înființată cu scopul ajutorării copiilor grav bolnavi ale căror familii nu le pot plăti tratamentele sau operațiile necesare, majoritatea de ordinul miilor sau zecilor de mii de euro. Orice persoană care dorește să se alăture efortului de a-i salva pe acești copii poate intra pe site-ul www.salveazaoinima.ro pentru a dona printr-un mod simplu și accesibil oricui: prin card bancar, PayPal sau SMS. Fiecare donație este contorizată instantaneu pe site, unde sunt afișate și numele donatorilor.

Ce planuri aveți pentru perioada urmă­toare?

Ne dorim să atragem în proiectele noastre din ce în ce mai multe companii naționale și internaționale care au înțeles importanța implicării mediului de afaceri în acțiunile umanitare. În același timp, intenționăm în viitorul apropiat să încheiem noi parteneriate cu clinici și spitale de renume pentru a le asigura cât mai multor copii șansa unor tratamente la standarde înalte.

Asociația „Salvează o inimă“ a ajutat 108 cazuri prin campanii proprii, iar alți 30 de copii au fost salvați grație proiectului internațional organizat în parteneriat cu fundația elvețiană Trafigura.

ADVERTORIAL

VLAD PLĂCINTĂ, director executiv al asociației „Salvează o inimă“

45


ORIGINALUL ESTE DAT DE ETICHETĂ V-ați întrebat vreodată ce ar trebui să faceți dacă găsiți un produs a cărui etichetă a fost deteriorată, zgâriată sau care este în mod clar falsificată? Producătorii investesc extrem de mult – milioane, dacă nu chiar

miliarde de dolari și zeci de mii de ore de muncă – pentru a dezvolta noi produse pe care să le lanseze pe piață. Apoi, urmează alte investiții, de data aceasta în ambalaje, etichete și soluții de trasabilitate, pentru ca produsele să treacă, în siguranță, prin lanțul de distribuție și să ajungă în stare perfectă în mâinile clienților.

Data viitoare când comandați un produs sau îl cumpărați din ma­ gazin, verificați cu atenție etichetele de pe ambalaj. Veți observa o se-

Distribuitorii autorizați au un rol foarte important în prevenirea activităților ilegale. Pentru a evita problemele, este vital ca ei să știe

cum să recunoască produsele și etichetele contrafăcute, ceea ce nu este întotdeauna ușor. Iată și câteva sfaturi utile: 46

KEVIN WEAVER este vice­pre­ședinte, Brand Protection Group, Xerox Supplies Business Group

Folosiți surse de încredere. Luați-vă măsuri de precauție adecvate pentru a vă asigura că achiziționați consumabile originale. Cum­părați produse doar de la producători și din surse cu o bună reputație pe piață. Este cea mai bună modalitate prin care se poate garanta cumpărarea unor produse originale.

Evitați ofertele „prea bune ca să fie adevărate“. Dacă vă aprovizionați de la o altă

sursă decât cea obișnuită, fiți precauți cu privire la produsele, la prețurile reduse conside­ rabil și la ambalajele care nu par a fi autentice. Verificați mereu dacă eticheta este intactă. Verificați funcțiile de siguranță. Nu uitați să căutați o etichetă de securitate care poartă marca producătorului. Dacă nu o găsiți, acest lucru reprezintă deja un motiv de suspiciune. Fiți precauți dacă observați că etichetele de securitate au fost modificate (de exemplu, dacă un cod de bare a fost înlăturat sau deteriorat). Alertați producătorul. Dacă ați intrat în posesia unor astfel de bunuri, anunțați producătorul, acesta vă poate ajuta să luați măsuri împotriva organizației sau persoanelor care v-au vândut produsele.

Nu vă lăsați amăgiți de prețurile scăzute și nu ignorați semnele care indică faptul că produsele pe care le cumpărați sunt suspecte. Dacă eticheta pare a fi modificată,

cel mai probabil cineva încearcă să ascundă ceva – mai bine evitați astfel de produse, pentru a vă asigura că nu ajungeți să plătiți un preț prea mare, și la propriu, și la figurat!

ADVERTORIAL

rie de elemente unice de identificare, cum ar fi codul UPC, un număr de serie, precum și alte funcții de securitate. Toate acestea servesc mai multor scopuri, de la controlul calității la securitate și măsurile împotriva contrafacerii de-a lungul lanțului de aprovizionare. Să luăm, drept exemplu, piața consumabilelor pentru imprimante. Acestea au ajuns să fie comercializate pe întreg globul de către persoane a căror intenție este, pur și simplu, de a avea un câștig rapid sau de a susține alte activități ilegale. De asemenea, există firme care comercializează bunuri obținute în mod ilegal, de obicei furate de la producătorii de echipamente originale (OEM), sau folosesc, în mod fraudulos, promoțiile speciale ofe­ rite de OEM-uri distribuitorilor. Aceste companii nu își doresc ca sursa bunurilor să fie descoperită, „La Xerox, aborda­rea noastră din motive evidente, așa că încearcă privind ambalajele produselor să înlăture sau să deterioreze etichetele care le permit producătorilor se bazează pe serializare. să urmărească traseul produselor Folosim o varietate de etichete pe piață. Este posibil ca persoanele de auten­ticitate și ele­mente care fac asta să nu fie conștiente de de siguranță care ne ajută ilegalitatea acțiunilor lor, în timp ce altora pur și sim­plu nu le pasă. să ne moni­torizăm produsele.“ Cu toate acestea, mulți dintre companiile și consumatorii individuali care primesc și distribuie aceste bunuri nu cunosc faptul că și ei, la rândul lor, sprijină comerțul cu produse ilegale. În prezent, mulți producători de echipamente originale includ o serie de funcții de siguranță în designul ambalajelor pentru a-i ajuta pe distribuitorii autorizați să identifice autenticitatea unui produs. De exemplu, la Xerox, abordarea noastră privind amba­lajele produselor se bazează pe seria­lizare. Folosim o varietate de etichete de autenticitate și elemente de siguranță care ne ajută să ne monitorizăm produsele, de la producție și până la intrarea pe piață.



ANTREPRENORIAT CU GUST DE CIOCOLATĂ Ciocolata belgiană premium, mereu proaspătă și cu o tradiție a brandului de aproape 100 de ani, a părut în 2001 pentru Jolyon M’Bei, fondatorul primei ciocolaterii Leonidas din România, ingredientul succesului rapid și sigur. de Doriana Matei foto: Vali Mirea

Realitatea cu care s-a confruntat după ce a demarat businessul

PRIMA PROVOCARE: CULTIVAREA GUSTULUI

a fost, însă, plină de provocări. După cum mărturisește chiar el, PENTRU LEONIDAS ceea ce l-a îndemnat să continue a fost „motivația împinsă până la nebunie“ și încrederea în produsul său. Au fost necesari aproximativ patru ani pentru ca bucureștenilor să Jolyon M’Bei, împreună cu părinții săi, au pariat echivalentul a li se deschidă apetitul pentru ciocolata premium. Fondatorul cico150.000 euro pe nevoia de ciocolată premium în România. O parte lateriei Leonidas recunoaște că s-a lansat pe o piață pe care nu o însemnată din sumă, echivalentul a 100.000 euro, a fost cheltuită studiase deloc. Pur și simplu a crezut într-o idee pe care el și familia pentru cumpărarea spațiului din zona Universității, în care sa au avut-o și a luptat, ulterior, pentru ea. Bărbatul glumește chiar funcționează magazinul. „Am cumpărat imobilul, pentru că, astfel, pe această temă, spunând că, dacă ar fi făcut studii de piață, cel mai reprezentanții Leonidas ne-au luat în serios. Acest lucru ne-a ajutat probabil nu ar mai fi demarat acest business. „Înainte de a deschide să obținem franciza“, explică Jolyon M’Bei. Restul de bani au fost ciocolateria, eu am lucrat în managementul sportiv, în Franța, iar alocați amenajărilor, stocului inițial de ciocolată și taxelor vamale părinții mei au fost gemolog, respectiv medic ginecolog, în Gabon, aferente. „Am comandat foarte multă ciocolată, Africa. Așadar, nicio legătură cu afa­cerile cu la început, pentru că voiam ca vitrinele noastre să ciocolată. Faptul că nu exista nicio ciocolaterie de arate bine. Ea, însă, nu se vindea. Ciocolata nu se lux în București ni s-a părut o oportunitate. Leoreturnează. Prin urmare, am mâncat noi foarte nidas era brandul nostru favorit, deci nu am ezitat de kilograme de ciocolată, multă și pe foarte multă am oferit-o clienților. înainte să decidem ce fel de ciocolată să aducem vândute în intervalul Acesta a fost marketingul nostru la acea vreme“, pe piața românească. Ceea ce nu știam atunci este ianuarie – septembrie 2016, arată antreprenorul. că România nu este o piață bună pentru ciocolată la Leonidas Universitate

7.500

48


antreprenoriat

Leonidas exista și în București, iar cei care nu îl cunoșteau au fost impresionați de calitatea sa.

CIOCOLATĂ-N DAR

LEONIDAS ÎN CIFRE

15

ani de existență

100

de sortimente de praline și produse din ciocolată

176

de lei este prețul pralinelor per kilogram

1.212.348 de lei este cifra de afaceri în 2015

în general. Românul nu este mâncător de ciocolată. El consumă, în medie, un kilogram per locuitor într-un an, spre deosebire de belgieni, de exemplu, care mănâncă de 10 ori mai multă ciocolată“, povestește Jolyon M’Bei. Ceea ce a părut o oportunitate, la început, s-a dovedit cea mai mare provocare pe care antreprenorul a întâlnit-o: dezvoltarea pieței de ciocolată premium. „Eram extratereștri pe piață, la început. Persoanele care intrau în magazin nici nu se uitau la prețuri și spuneau că e scump. Asta se mai întâmplă chiar și acum, cu toate că prețul nostru este cvasiechivalent cu prețul unei ciocolate, care se vrea de calitate, dintr-o benzinărie. Anumite persoane trec pe stradă și comentează: ah, ăsta e magazinul ăla scump. Îmi vine să alerg după ei, ca să îi contrazic“, împărtășește Jolyon M’Bei prejudecățile cu care luptă. Clienții Leonidas din București erau, în primii ani de funcționare, doar reprezentanții ambasadelor și alte câteva personalități. Declicul s-a produs abia la patru ani de la lansare, când o companie mare de publicitate a cumpărat 100 de kilograme, pentru a le dărui clienților săi. Astfel, cei care cunoșteau brandul au aflat că

Din acel moment, vânzările ciocolateriei din zona Universitate au crescut încet, dar sigur, ajungând la 7,5 tone, în primele nouă luni ale acestui an, și la o cifră de afaceri de 1.212.348 lei, în 2015. Vânzările vor crește considerabil în preajma Crăciunului. Experiența celor 15 ani i-a arătat fondatorului Leonidas că în luna decembrie se vinde cel puțin o tonă de ciocolată. „Am învățat că eu nu activez pe piața ciocolatei, ci pe piața cadourilor“, spune Jolyon M’Bei. Între timp, antreprenorului i s-au adăugat și alți promotori ai ciocolatei Leonidas în România. În anul 2009, pe piața bucureșteană a mai apărut un francizor. Magazine Leonidas s-au deschis și în alte orașe, precum Craiova, Constanța, Iași sau Timișoara. Franciza Leonidas este gratuită. Cerințele țin însă de respectarea rigorilor de prospețime. „În magazinele Leonidas, ofe­ rim doar ciocolată proaspătă. Aprovizionarea se face o dată la două săptămâni. Acestei pros­ pețimi i se da­to­rează gustul care ne di­ferențiază pe piață“, declară Jolyon M’Bei.

PRALINĂ CU PRALINĂ, SELECTATĂ ONLINE Pe lângă vitrinele de sticlă, frumos decorate cu praline de toate formele și în toate culorile, Jolyon M’Bei a mai făcut un pas pentru „Oferim doar a face ciocolata pe care o iubește ciocolată proaspătă. cât mai accesibilă clienților săi: a creat o ciocolaterie virtuală. Aprovizionarea se „Magazinul online a împlinit doi face o dată la două ani și este în continuă creștere. săptămâni. Acestei Recent, am creat și o aplicație, atât pentru Android, cât și penprospețimi i se tru iOS, pentru că ne-am dat dato­rează gustul seama că online-ul se dezvoltă care ne diferențiază amețitor. Leonidas online are pe piață.“ particularitatea, cred unică în lume, de a permite alegerea, pralină cu pralină, a conținutului unei cutii cu ciocolată“, explică primul reprezentant al brandului belgian în România. Odată cu aniversarea celor 15 ani de existență, care a avut loc de curând, ciocolateria condusă de Jolyon M’Bei s-a transformat în ceea ce se numește Leonidas Chocolates & Coffee, un concept care îmbină o ciocolaterie și o cafenea. Aici, clienții se pot răsfăța cu praline Leonidas, speciale pentru cafea, cicolată caldă Leonidas și alte delicatese belgiene. Leonidas este un brand belgian de ciocolată premium, cu o tradiție de peste 100 de ani, care oferă peste 100 de sortimente de praline și alte produse din ciocolată, de cea mai bună calitate. În anul 2013, Leonidas a devenit furnizor oficial al Curții Regale Belgiene. 49


antreprenoriat

Antreprenorii viitorului = inovație tehnologie Antreprenorii sunt esența economiei în acest moment. Startup-urile de orice fel împing lucrurile mai departe, aducând plusvaloare pentru orice domeniu. Marian Gazdik, Managing Director al Startup Grind Europe, cea mai mare comunitate independentă de startup-uri, a explicat pentru Biz tendințele momentului în antreprenoriat, tehnologie și economie. de Alexandru Ardelean foto: Sorin Stana

Ce este Startup Grind Europe?

Startup Grind a început într-un garaj în 2010 cu obiectivul de a ajuta fiecare antreprenor de pe planetă. Pare un obiectiv foarte ambițios, așa că am lucrat din greu ca să se întâmple. Sediul companiei este în Silicon Valley și are astăzi filiale în 85 de țări. Lunar organizăm evenimente de networking în peste 200 de orașe. Anual organizăm în Silicon Valley și la Londra conferințe cu fondatori (sau președinți de board) ale unor companii precum Google, Eventbride, LinkedIn, Twitter, Instagram și alții. Sunteți Managing Director al Startup Grind Europe. Care este misiunea dumneavoastră în această poziție?

Misiunea noastră este să ajutăm antrepre­ norii europeni să pătrundă pe piețele globale. 50

Ajutorul nostru vine prin educarea acestora prin intermediul platformei noastre cu materiale filmate, articole și în mod direct prin invitarea unor antreprenori de succes, investitori, lideri de opinie sau de business care pot inspira. De exemplu, în România, organizăm întâlnirile noastre la Cluj, unde startup-urile participă și se întâlnesc cu alți antreprenori interesanți. Atunci când doresc să se extindă în alte țări, de exemplu, în Marea Britanie, directorul filialei noastre din România poate introduce respectivii antreprenori membrilor noștri de la Londra sau pot participa la conferințele pe care noi le organizăm acolo, unde pot să întâlnească top investitori. Care este parcursul dumneavoastră profesional?

Expertiza mea este în marketing. Am început în domeniul FMCG, apoi m-am mutat în IT și după ce am finalizat studiile din cadrul MBA-ului am găsit o nouă provocare profesională în cadrul Orange. Mai întâi a fost Orange Slovacia, țara mea natală, după care am promovat la sediul global și am fost însărcinat să conduc divizia de Mobile Broadband. După 7 ani, am considerat că a venit momentul


antreprenoriat

„Trebuie să învățăm în primul rând că eșecul este o altă lecție importantă de business. Cei mai mulți antreprenori de succes pe care îi știu au avut eșecuri. Vestea bună în business este că trebuie să reușim odată. Startupurile de succes trebuie să conti­ nue, indiferent de eșecuri, până în momentul în care găsesc produsul perfect care să se potrivească pe piață.“ MARIAN GAZDIK, Managing Director al Startup Grind Europe

să merg mai departe, așa că m-am mutat la Los Angeles. Prima mea aventură antreprenorială acolo a fost o aplicație pentru o editură și am făcut toate greșelile clasice. Dar am învățat de asemenea lecții importante. Câțiva ani mai târziu am revenit la Londra, unde m-am întâlnit cu fondatorul Startup Grind, Derek Andersen, și de acolo totul este istorie. Din perspectiva dumneavoastră, cum vedeți evoluția startup-uri­ lor în prezent în Europa?

Startup-urile sunt construite de antreprenori. Din păcate, în țările din Europa de Est antreprenorii au o reputație proastă. Dacă întrebați copiii ce vor să devină când se fac mari, o să vedeți câți sunt cei care vor spune antreprenori. Foarte puțini. Nu există mult respect pentru antreprenori, din cauza unor „ouă stricate“. Startup-urile sunt un ingredient cheie al prosperității economice europene datorită unor motive foarte simple. În primul rând sunt o sursă importantă de inovație în zone în care este nevoie disperată de ea. Ele fac economia mult mai competitivă. Echipele devin mai eficiente atunci când folosesc

instrumente de comunicare precum Slack, pentru că fac mai multă muncă cu mai puține e-mailuri în inbox. În al doilea rând, startup-urile oferă noi locuri de muncă și noi abilități pentru angajați. În Statele Unite și în țări din Europa de Vest, oamenii care au lucrat în cadrul unui start-up, chiar dacă acesta dă greș, sunt considerați mult mai valoroși decât antreprenorii debutanți. Motivul este că oamenii care lucrează la un startup învață abilități importante de business. În Europa de Est trebuie să învățăm că eșecul nu este altceva decât o altă lecție importantă de business. În al treilea rând, startup-urile ajută la crearea unor punți foarte puternice de legătură cu lumea exterioară. Când ajung să scaleze businessurile respective, ei încep să exporte produsele și serviciile lor. Acest fapt 51


antreprenoriat

ajută toată economia. România, de pildă, este respectată pentru talentele din zona IT. Nu este o coincidență că aveți în România o companie globală de succes precum Bitdefender. Să vorbim acum de cum se văd startup-urile în această parte de Europa – România, Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia?

În Europa de Est, așa cum spuneam, trebuie să învățăm în primul rând că eșecul este o altă lecție importantă de business. Cei mai mulți antreprenori de succes pe care îi știu au avut eșecuri. Vestea bună în business este că trebuie să reușim odată. Startup-urile de succes trebuie să continue, indiferent de eșecuri, până în momentul în care găsesc produsul perfect care să se potrivească pe piață. Cultura de business din țările noastre trebuie să se schimbe și trebuie să înțelegem că unele încercări antreprenoriale reușesc, iar altele nu. Aceasta este realitatea. Trebuie să ajungem să le dăm oamenilor o șansă pentru a avea succes. O altă problemă în regiune este că startupurile din țările noastre au acces mai greu la capital. Investitorii locali, business angels și companiile de venture capital sunt mai conservatoare și se așteaptă să primească o parte mai mare de acțiuni pentru inves­tițiile lor, comparativ cu investitorii din Marea Britanie sau din Statele Unite. Acest fapt poate afecta compania în runde ulterioare de investiții. Într-o notă pozitivă, Europa de Est are talente tehnice importante, iar oamenii sunt foarte buni vorbitori de limbi străine. Acesta este un mare avantaj. Înainte să fiți parte din Startup Grind Europe, ați ajutat de asemenea antreprenorii din Slovacia. Spuneți-mi mai multe despre planurile pe care le aveți în țara dumneavoastră.

Sunt născut în Slovacia, am studiat aici și am simțit că este obligația mea să dau înapoi ceva. Suntem norocoși să avem un președinte, Andrej Kiska, care a fost de asemenea antreprenor. A avut câteva eșecuri înainte ca organizația fondată de el să reușească. 10 ani mai târziu a vândut compania pentru 100 de milioane de dolari și a înființat o fundație care ajută familiile afectate de cancer. Organizația lui a reușit să transforme peste 4% din populație în donatori financiari pentru această cauză. Este un ambasador al antreprenoriatului, astfel că, cu ajutorul lui, este ușor să ajuți. Modul prin care pot ajuta eu este să unesc antreprenorii din Slovacia și ecosistemele locale cu alte huburi cheie din lume. 52

MARIAN GAZDIK Director pentru Europa al Starup Grind. Fondator al platformei Bhere.TV, care aduce online live lideri de business. Mentor pentru startup-uri și consultant. Fost membru al echipei Orange Slovacia și Orange global, ex-Reebok. A apărut în topul New Europe 100 (realizat de Financial Times, Google, Respublica și Visegrad Fund), lista celor mai importante personalități care aduc inovații de top din Europa Centrală și de Est.

În urmă cu doi ani, am început să fac echipă cu șeful Google Slovacia și cu Managing Director-ul de la KPMG Slovacia pentru a crea un think-tank pentru 20 de CEO de top din domeniul tech. Ne întâlnim la fiecare 6 săptămâni, împărtășim experiențele fiecăruia, bune practici, studii de caz, discutăm despre provocările din domeniu și soluții pentru acestea. Acești oameni ajută și în alte moduri mai prozaice, așa cum ar fi oferirea de spațiu de birouri pentru antreprenori locali în diferite colțuri ale lumii. A durat ceva timp pentru a sădi încrederea în oameni, dar acum începem să vedem rezultate interesante. De exemplu, cea mai de succes campanie publicitară din istoria Cehiei s-a născut în think-tank-ul nostru. Obiectivul pe care îl avem în vedere este să implementăm o cultură a colaborării în țara noastră. Săptămâna trecută am organizat „Oscarurile pentru Startup-uri“, denumite Startup Awards. Am ajutat organizatorii cu sfaturi pentru vorbitori interesanți și am invitat investitori și lideri de business importanți din alte țări. Nu a fost doar un alt eveniment, ci întreg ecosistemul slovac al startup-urilor a fost prezent și s-au bucurat de prezența unor vorbitori precum fondatorul Waze, care a venit să împărtășească din experiența lui antreprenorială. Astfel


antreprenoriat

am aflat că Waze a avut succes nu prentru că s-au îndrăgostit de soluție, ci pentru că s-au îndrăgostit de problemă. De accea Google a cumpărat companie cu peste 1 miliard de dolari. Organizați multe evenimente pentru antreprenori din întreaga lumea. Care este impactul acestora?

Este enorm. Evenimentele noastre au o formulă simplă: o oră networking, o oră prezentări ale unor vorbitori și o altă oră networking. Invitații vin să învețe de la vorbitorii prezenți, dar un efect secundar este că ajung să întâlnească alți invitați interesanți. Avem o echipă de ambasadori care îi ajută să întâlnească oamenii potriviți. Întâlnirea „pe viu“ este esențială, pentru că așa se construiește încredere și, în același timp, este benefică pentru dezvoltarea de business. Cum vedeți climatul economic și diferențele dintre Silicon Valley și Europa pentru startup-uri?

Climatul economic în prezent este mai precaut în acest moment în Silicon Valley, ca urmare a descreșterii valorilor ale companiilor de tehnologie și a scăderii unor acțiuni. A fost o dezvoltare în bulă, așa că piața are nevoie de o corecție. Este de înțeles acest aspect și este sănătos pentru tot ecosistemul. Multe companii de succes s-au născut într-un asemenea climat economic. Atunci când este mai greu să aduni fonduri, doar cei mai pasionați dintre antreprenori reușesc că meargă mai departe și să muncească din greu pentru a reuși. Cu toate acestea, noile fonduri de investiții sunt create cu obiectivul major de a investi în startup-uri. Acest fapt se traduce printr-un acces mai ușor la capital, însă în acelați timp se naște și o competiție mai acerbă, de asemenea. Europa are specificul ei, iar marea provocare este ca start-upurile de succes să reușească să își scaleze businessurile. Uniunea Europeană este o piață de peste 500 de milioane de oameni, dar fiecare țară are un alt specific al comportamentului consumatorilor și multe limbaje sunt încă folosite. Este încă foarte greu pentru startupurile locale europene să se extindă pe noi piețe, chiar în interiorul UE. În același timp, care este diferența dintre antreprenori în Statele Unite, Europa de Vest și cei din Europa de Est?

Este o întrebare foarte bună. Ca să avem un răspuns la ea, trebuie să punem în context legile muncii. Este ușor să angajezi și să concediezi angajați în SUA. În plus, Statele Unite au fost construite pe visul american. Oamenii au un simț antreprenorial foarte ridicat, indiferent că vor să deschidă o pizzerie sau un magazin online. Dacă nu merge, nu este nicio problemă. Își pot găsi un alt loc de muncă ușor. Americanii sunt recunoscuți pentru încrederea de sine, cred în ei înșiși atunci când pornesc o afacere nouă. Europa de Vest este mult mai conservativă și are o solidaritate socială puternică. În Franța nu este posibil să angajezi și să concediezi pe cineva așa de ușor, așa că startup-urile sunt mult mai precaute atunci când fac angajări. Cu toate acestea, antreprenoriatul este în creștere. Este greu să negi efectele sale pozitive în economie. Europa de Est, pe de altă parte, are o grămadă de oameni talentați, dar suferă de ambiții globale. Acesta este unul dintre motivele pentru care România nu are o groază de companii de succes la nivel global precum Bitdefender. Dacă scopul tău este să fii în top 3 în România, atunci angajezi o echipă diferită față de cineva care dorește să fie cel mai bun din lume sau cel puțin un jucător major european. Cum vedeți viitorul startup-urilor?

Văd startup-urile în contextul antreprenoriatului. Rolul său va fi din ce în ce mai important. Tendințele actuale ne arată că

generația millennials nu dorește să dețină o casă sau o mașină, așa cum nu mai vor să lucreze pentru marile corporații. Mulți dintre ei sunt curajoși să înceapă propria afacere și să învețe lecții valoroase. Start-up-urile aduc inovația în economie și acesta este un aspect extrem de important pentru economia care vrea să aibă succes în secolul XXI. Care sunt proiecțiile dumneavoastre pe termen mediu privind tendințele din domeniu?

Lumea noastră trece prin schimbări majore și avem nevoie să fim siguri că înțelegem ce a cauzat aceste schimbări. Tehnologia este desigur un factor important pentru o mare parte dintre acestea. Facebook și Google au jucat un rol foarte important în dise­minarea unor articole create pe știri false și au polarizat societatea. Social media este foarte bună dacă vrem să fim în contact cu prietenii noștri, dar în același timp ne apără de alți oameni care au opinii di­ ferite. Este foarte important pentru noi să vorbim, să schimbăm opinii și să înțelegem argumente contrare. Ura nu este răspunsul. Aceasta este provocarea majoră care trebuie rezolvată, dacă nu vrem să ajungem să fim conduși de mincinoși și de denigratori ai schimbării climatice. Atunci când vine vorba de economie, trebuie să fim pregătiți pentru schimbări majore ale pieței muncii. Mașinile și roboții sunt mult mai eficiente în cazul anumitor locuri de muncă. Orice poate să fie automatizat va fi. Trebuie să acceptăm acest lucru și să ne preocupăm să ajutăm forța de muncă să capete calificări pentru secolul XXI, în special în ceea ce privește abilitățile digitale. Acestea fiind spuse, trebuie să învățăm co­ piii regulile de bază ale programării. Economiile europene vor avea o șansă mai bună când vor avea o mai bună concentrare. De exemplu, Slovacia este cel mai mare producător de mașini per capita din lume. Evident că nu ne putem aștepta să producem tot atâtea mașini în următorii 10 ani, dar dacă suntem inteligenți, îi putem face pe acei producători de mașini să le fie mai greu să părăsească Slovacia. Cum? Prin crearea unor clustere de inovație dedicate industriei auto. Germania a făcut asta. Și, nu în ultimul rând, startup-urile sunt influențate în mod covârșitor de tehnologia disponibilă. Când Amazon a construit primul său site, a trebuit să cumpere servere, să construiască respectivul site de la zero folosind unelte de dezvoltare de bază. Astăzi dezvoltarea unui site se poate face în mai puțin de o oră, în mod gratuit. 53


antreprenoriat

NICOLETA PAHONȚU, fondatoare Amazonia Play

ANTREPRENORIATUL, O JOACĂ DE COPII Nicoleta Pahonțu, antreprenoarea care a pus bazele Amazonia Play în urmă cu trei ani, după o investiție de 150.000 de euro, plănuiește dezvoltarea brandului prin inaugurarea unui nou spațiu de joacă destinat copiilor. de Ovidiu Neagoe foto: Vali Mirea Ideea de a crea un spațiu de joacă pentru copii a încolțit în mintea

Nicoletei Pahonțu în urmă cu trei ani. Pe atunci, căuta un loc în care să organizeze aniversarea zilei de naștere a fiicei sale, Maria. Deși vizitase o mulțime de locuri de joacă, nu a reușit să găsească ceea ce căuta pentru petrecerea micuței. În scurt timp a făcut o cercetare de piață, a gândit un nume, a creat de la zero un logo și a cerut feedback de la cei doi copii ai săi. Iar de aici și până la nașterea Amazonia Play nu a mai fost decât un pas. Antreprenoarea a investit în jur de 150.000 de euro, a ignorat „regulile“ industriei, a creat propriul sistem de petreceri și a renunțat la ofertele standardizate, în favoarea unora personalizate. Iar succesul nu a întârziat să apară. „Au trecut trei ani de atunci și lucrurile se mișcă extraordinar de bine“, povestește Nicoleta Pahonțu, fondatoarea Amazonia Play. „Când spun succes nu mă refer în mod special la cifre, mă refer mai mult la satisfacția profesională, la energia pozitivă cu care mă încarc după fiecare eveniment și cu care plec de aici acasă. Implicarea în tot ceea ce înseamnă organizare face diferența. Aceasta este cheia succesului, să 54

stai aici, să te implici, să muncești cu oamenii, să le vezi nevoile“, adaugă Nicoleta Pahonțu. Așa a observat, de exemplu, că și părinții intră în spațiul de joacă unde dansează, desenează și se fotografiază alături de cei mici, motiv pentru care antreprenoarea a decis să investească și în accesorii foto pentru cei mai mari. Tot discuțiile cu părinții au împins-o pe Nicoleta să se gândească și la copiii cu vârste de peste opt ani, care nu mai sunt atrași de personajele Disney și de turnuri cu tobogane. Motiv pentru care pe agenda antreprenoarei se află deschiderea unui nou spațiu de joacă, pentru copii mai mari, unde băieții vor putea juca laser tag, iar fetele vor avea la dispoziție o cameră a secretelor, de tipul escape room. „Mă culc cu gândul aici, mă trezesc cu gândul aici. Din orice vacanță în care merg, iau câte ceva pentru spațiu“, povestește fondatoarea Amazonia Play. „Trebuie să îți placă să te joci cu cei mici, să îi asculți când îți vorbesc, să îi ierți când fac vreo prostioară, să îi înțelegi când cer ceva“, adaugă Nicoleta Pahonțu. În funcție de preferințele sărbătoritului, echipa antreprenoarei poate concepe invitații în funcție de tema petrecerii alese, sau poate găti preparatele preferate ale puștilor. Animatori costumați în personajele alese de sărbătorit asigură distracția prin jocuri, scenete, pictură pe mâini sau pe față, karaoke ori dans. În Amazonia Play, pe lângă un modul complex și zeci de jocuri și jucării, cei mici mai pot să danseze, să picteze, se pot organiza cursuri de limbi străine, petreceri în pijama sau seri de film cu floricele și animații. Cireașa de pe tortul petrecerii este chiar tortul, care poate fi personalizat și, în funcție de tema preferată a sărbătoritului, un maestru cofetar modelează prințese și supereroi sau recreează peisaje din junglă și animale sălbatice din marțipan și fondant. „Este o creștere foarte mare, copiii merg la petreceri unde văd și apoi vor și ei la fel. Atât de mult își doresc, încât părinții, din puținul pe care îl au, fac sacrificii și renunță ei la anumite lucruri de dragul celor mici. O spun aici ca părinte“, povestește Nicoleta Pahonțu.

„Este o creștere foarte mare, copiii merg la petreceri unde văd și apoi vor și ei la fel. Atât de mult își doresc, încât părinții, din puținul pe care îl au, fac sacrificii și renunță ei la anumite lucruri de dragul celor mici. O spun aici ca părinte.“


AUTENTICITATEA, INGREDIENTUL PRINCIPAL

MONICA EFTIMIE, Chief Marketing Officer al KFC

Aripioarele de pui crocante sau picante, asezonate cu o combinație secretă de condimente, se bucură de aprecierea multor pofticioși peste tot pe glob, iar România nu face excepție. Care sunt, însă, ingredientele care fac din KFC un brand atât de iubit, mai ales de către publicul tânăr? de Doriana Matei

această întrebare și ni-l împărtășește în interviul pe care ni l-a acordat. Care sunt cele mai importante campanii pe care KFC le-a desfășurat în 2016?

O campanie importantă a fost Smart Menu, ce oferă cele mai bine vândute și apreciate produse din meniu la un preț special. Aceasta reprezintă deja o tradiție în restaurantele noastre. Traficul în restaurante a crescut cu peste 10% în 2016, față de 2015, semn că Smart Menu este o campanie apreciată atât de către clienții fideli, cât și de către fanii noi. Inovațiile de produs sunt de asemenea un focus pentru KFC, deoarece ne dorim să ofe­rim diversitate clienților noștri, mereu în căutare de noutăți. Astfel, anul acesta, am inclus în meniu produse origi­nale, precum „De la an la an, Burrito și Cheesy Booster.

creștem bugetele pe care le investim în digital și încercăm să fim mai creativi, mai relevanți și să ne diversificăm acțiunile de comunicare digitală.“

Care sunt ingredientele necesare unei campanii de succes, adresate publicului tânăr din România?

KFC se asociază cu autenticitatea, pentru că aceasta reprezintă atât esența brandului, cât și a consumatorilor – tinerii care prețuiesc originalitatea, sunt sinceri și autentici. Căutăm mereu activări creative, cu care aceștia să rezoneze și care să îi facă să se simtă implicați. Legătura emoțională este cea care creează loialitate, ceea ce se vede în rezultatele unei campanii, de la KPI, la vânzări. Ne bazăm foarte mult pe componenta digitală a unei campanii. Mediul digital, care este mult mai permisiv decât celelalte, ne ajută să ajugem la publicul nostru cu mesaje adaptate și personalizate pentru el. Mai mult, ținem mereu cont de memoria colectivă a internetului, care este mult mai mare decât cea individuală. Astfel, pe lângă creativitate, ones­titatea este componenta principală a tuturor campaniilor KFC. Cum au schimbat, în ultimii ani, social media și noile tehnologii comunicarea cu publicul tânăr?

Social media și noile tehnologii au schimbat obiceiurile societății

moderne. Rețelele de social media reprezintă un tool important, care ne permite să intrăm în contact direct, în timp real, cu clienții noștri. Am învățat să comunicăm adaptat, personalizat, dar mai ales rapid. Suntem o companie ancorată în prezent și ne adaptăm noilor tehnologii relevante pentru tineri. Când comunicăm o campanie, ne uităm mereu la trenduri și la noile tool-uri utilizate de către targetul nostru. Cred că una dintre cele mai importante tendințe este folosirea telefonului mobil atunci când vine vorba de mâncare. Primul lucru pe care îl fac consumatorii atunci când mănancă în oraș este să pozeze mâncarea și să o posteze pe rețelele de socializare pe care sunt activi. Interesant este că facem acest lucru și atunci când ne place foarte mult ceea ce primim, dar și când suntem nemulțumiți. Care este ponderea mediului digital în comunicarea brandului KFC și care este platforma de social media pe care ați comunicat cel mai mult în ultimul an?

Ne orientăm tot mai mult către mediul digital, care se va dezvolta din ce în ce mai mult și în România, la fel cum se întâmplă în alte țări. Acolo, se investesc bugete mari în acest mediu, pentru că reprezintă principala sursă de informare a oamenilor. De la an la an, creștem bugetele pe care le investim în acest canal și încercăm să fim mai creativi, mai relevanți și să ne diversificăm acțiunile de comunicare digitală. Facebook rămâne principala platformă de social media pe care am comunicat în 2016, fără să neglijăm alte platforme care au înregistrat o creștere semnificativă a utilizării în România, precum Instagramul. Spre final de an, am testat ultimele featureuri introduse, de tipul Instagram Stories.

ADVERTORIAL

Monica Eftimie, Chief Marketing Officer al KFC, știe răspunsul la

55


antreprenoriat

ELENA OTIOC, fondatoare Go Kids Go

AFACERE CU MULTE ZÂMBETE ELENA OTIOC, FONDATOAREA GO KIDS GO, PLĂNUIEȘTE SĂ DESCHIDĂ PÂNĂ LA FINELE ANULUI CEL DE-AL TREILEA SPAȚIU DE JOACĂ DIN BUCUREȘTI, IAR DE ANUL VIITOR PARIAZĂ PE CARTEA EXTINDERII REGIONALE PRIN FRANCIZAREA BRANDULUI. de Ovidiu Neagoe foto: Vali Mirea

Locurile de joacă amenajate în spații închise

au luat încet-încet locul clasicelor leagăne din spatele blocului și au devenit afaceri profitabile, ce cresc în popularitate, chiar și într-o perioadă în care natalitatea este într‑o continuă scădere. Cu toate că un astfel de business este oarecum sezonier și se bucură de cei mai mulți clienți în perioadele de iarnă și în cele ploioase, numărul spațiilor de joacă este în plină creștere, fiind un business 56

profitabil. Elena Otioc, fondatoarea Go Kids Go, estimează că există câteva sute de astfel de locuri de joacă doar la nivel de București și se înregistrează în continuare o creștere a numărului de spații de joacă, cu precădere în marile centre comerciale. Și antreprenorarea din spatele Go Kids Go are în plan extinderea. Elena Otioc plănuiește să deschidă anul acesta un nou spațiu de joacă în București și de anul viitor vizează orașele din țară, unde are de gând să extindă Go Kids Go printr-un sistem de franciză. Povestea Go Kids Go a început în anul 2013, odată cu deschiderea primului spațiu de joacă, amplasat în zona Pieței Unirii, acesta fiind urmat, un an mai târziu, de un loc mai mare în apropierea pieței 1 Mai. „Este o afacere frumoasă pe care am deschis-o din plăcerea de a lucra cu copiii“, povestește Elena Otioc. „În momentul în care am avut și eu un copil, mi-am dat seama cât de plăcut și cât de frumos este să lucrezi cu copiii. Și, într‑adevăr, relația cu ei este vindecătoare pentru orice suflet. Inocența și bucuria lor te dezarmează“, con­ tinuă fondatoarea Go Kids Go. Cu toate că managementul unui spațiu de joacă pentru cei mici este un job care oferă din plin satisfacții, nici „Este o afacere provocările nu întârzie însă frumoasă pe care să apară. Pe lângă provocările legate de legislație, de costuri am deschis-o din ori marketing, antreprenoarea plăcerea de a lucra cu se mai confruntă și cu cea a copiii. În momentul creării unei afaceri dinamice, în care am avut și eu care să țină cont de nevoile și necesitățile celor mici și adapun copil, mi-am dat tarea în permanență, astfel seama cât de plăcut încât fiecare copil să rămână și cât de frumos este cu o experiență frumoasă. să lucrezi cu copiii. Și, Cum compania activează într‑un segment de nișă, alături într-adevăr, relația cu de un număr mare de busiei este vindecătoare nessuri similare și într-o țară pentru orice suflet. cu o natalitate în scădere, o provocare serioasă o mai Inocența și bucuria reprezintă și creșterea cotei de lor te dezarmează.“ piață. Strategia de creștere a cotei de piață a Elenei Otioc se desfășoară pe două segmente: în primul rând vizează dezvoltarea Go Kids Go pe orizontală și creșterea gradului de penetrare a ofertelor în piață, care este direct proporțional cu puterea de cumpărare, influențată la rândul ei de creșterea economică. „Suntem oarecum optimiști din punctul acesta de vedere“, spune Elena Otioc. „Știm cu toții că la jumătatea anului, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniune. Această creștere nu se datorează numai capitalei, ci și dezvoltării celorlalte orașe din țară, prin urmare avem și noi în vedere dezvoltarea, nu numai în București, ci și în alte orașe din țară. Ne dorim să devenim un benchmark și să ne poziționăm în permanență printre principalii jucători din piață“, completează fondatoarea Go Kids Go. În cele două spații de joacă ale Go Kids Go se organizează petreceri pentru copii și evenimente speciale pentru micuții cu vârste cuprinse între doi și paisprezece ani, special gândite pentru fiecare categorie de vârstă. Copiii mai mici se pot bucura de programe de magie, de personaje din povești și supereroi, de spectacole de teatru ori science party cu gheață carbonică, în timp ce puștii mai măricei beneficiază de o zonă disco, de air hockey de ultimă generație și de console precum PlayStation sau Wii.


Undeva pe ultimele petice de pământ românesc în drumul spre porțile Orientului, la o palmă de trecerea peste graniță înspre Bulgaria, o româncă a făcut legământ cu Dunărea, chiar pe malurile ei, ca fiecare să pună la bătaie ce are mai bun, spre binele oamenilor.

CIRCUITELE CULTURALE SE ÎMPACĂ BINE CU O BAIE ÎN PISCINĂ

Oana Belu își doreşte ca afacerea de la Ostrov să devină o opțiune cât se poate de reală în turism. Ține foarte mult să dezvolte potențialul zonei. Aşa că a pus la punct un întreg circuit pe baza potențialului istoric pe care îl are zona. „Dacă ajungi aici, poți avea surpriza plăcută să fii invitat la o petrecere pe vapor sau te poți plimba, simplu, pe Dunăre. Poți Bătrânul fluviu s-a învoit să aducă ce are mai de preț: face circuitul vinului, în care îți pot fi dezvăluite şi secretele pământul roditor, frumuseți pentru ochi şi suflet. Femeia a obținerii soiurilor aromate, chiar în locul în care strugurii se promis muncă, multă muncă şi puterea de a visa. Unii i-ar spune transformă în vin. Arta degustării vinului, monumentele issacrificiu, un fel de ofrandă modernă adusă zeilor de altă dată. torice Mânăstirea Dervent sau insula Păcuiul lui Soare, din Numai aşa a schimbat destinul unei podgorii unde, culmea, mijlocul Dunării, unde se mai văd zidurile toamna nu se storceau strugurii, iar vinul nu se fortăreței Imperiului Bizantin, sunt locuri punea la învechit. Pe terasele adunate în timp care dau valoare zonei“, explică manage­rul în urma bătrânei Dunări, în comuna Ostrov, DOMENIILE OSTROV, ÎN CIFRE podgoriei, care nu uită cel mai important ludin județul Constanța, Oana Belu, proprietarul Anul înființării: 1958 cru. Să amintească de cei opt cai ai săi, pe care Domeniilor Ostrov, a reuşit ceea ce poate nici Regiune: sud-vestul județului îi pune cu mult drag la dispoziția doritorilor chiar apropiații săi nu credeau să reuşească. Constanța, în unghiul format de călărie. A transformat cea mai mare plantație de vie de Dunăre (Balta Ialomiței) Facilitățile de cazare, în total 30 de camere, destinată strugurilor de masă din România și granița cu Bulgaria se reunesc în două pensiuni turistice, Curtea într-o podgorie destinată aproape în exclusiviPodgorii/ DOC: Oltina dintre vii şi Vila Naiada, plus o unitate tate producției de vin cu origine controlată. hotelieră, Hotel Dionis, deservite de un resOana Belu a preluat în anul 2000 afacerea Suprafață: 2.000 ha taurant cu specific local dobrogean, cu caDomeniile Ostrov, fostul IAS din comună. În Litri de vin îmbuteliați anual / pacitate de 250 locuri. Vila Naiada dispune decurs de câțiva ani a reuşit să plătească danumăr de sticle: şi de o piscină de capacitate mare, fiind printoriile către stat şi a adus compania pe profit, 3.600.000 litri/ 3.000.000 sticle cipala atracție vara, uneori chiar şi pentru în 2013. La vremea tranzacției cu statul, noii Cifră de afaceri: 25.000.000 lei cetățenii bulgari. Proiectul de turism include proprietari intraseră în posesia a 1.500 de hecşi punerea în valoare a centrului oenologic de tare de teren agricol, cultivat cu grâu şi 800 de afa­ceri și cooperare transfrontalieră, cu facilități de cercetare hectare plantate cu viță de vie, mai veche de 40 de ani, cu soiuri în domeniul vitivinicol, al cărui sediu a fost reabilitat cu bani pentru consumul de masă. La scurt timp însă, a pierdut nu mai europeni, şi cu ajutorul unei linii de credit de la CEC Bank. Aici puțin de 1.000 de hectare care au luat calea retrocedărilor şi a a fost de altfel mutat şi sediul Muzeului Vinului, unde se găsesc rămas doar cu suprafața de viță. obiecte vechi, tradiționale, din industria vinului, dar şi un „Am ajuns la o structură total inversată față de momentul în centru de artă, ce deține deja o colecție consistentă de picturi, care am preluat societatea. 80% vie de calitate pentru vin şi restul sculpturi şi ceramică rămase din tabe­rele de creație organizate pentru struguri de masă. Dacă nu erau fondurile Sapard şi par­ pentru tinerii artişti. teneriatul cu CEC-ul, renunțam demult la business. Banca ne-a

ADVERTORIAL

CÂND TURISMUL SE ÎMPLETEȘTE CU VINUL BUN

ajutat extrem de mult prin flexibilitatea ei. Această schimbare de plantație era esențială pentru ce am devenit astăzi“, spune Oana Belu, proprietara Domeniilor Ostrov. Până la urmă nu a renunțat. A crescut suprafața culturii de viță la 1.200 de hectare. Pe lângă implementarea cu succes a proiectului cu fonduri europene pentru conversia culturii de viță, Oana Belu a mai înființat plantații de pomi fructiferi de cireş, cais, piersic sau măr pe o suprafață de 250 de hectare, fructele fiind procesate în industria alimentară. În plus, a pus la punct un sistem de irigații controlate cu picătura pentru 80% din suprafața terenurilor, astfel încât, în anul 2008, a avut loc prima producție din viile noi. Domeniile Ostrov au în componență două stații de vinificație cu o capacitate de 130.000 hl. Crama Ostrov (45.000 hl) este situată pe Strada Regiei, în comuna Ostrov, având rolul de vi­ nificare, depozitare şi îmbutelierea vinului. Cea de-a doua stație este Crama Lipnița (85.000 hl), situată la ieşirea din comuna Lipnița, la 27 km față de Crama Ostrov, având rolul de vi­nificare şi depozitare a vinului. Aproximativ 10% din producția anuală ajunge pe piețe externe, cea mai îndepărtată fiind China, dar şi în Spania, Belgia, Germania sau Bulgaria.

57


© Doomu / Dreamstime.com

58


companii performante

TOP 50

COMPANII PERFORMANTE Au știut să aplice strategii de business care le-au adus creșteri spectaculoase, fără să sacrifice însă profitul și disciplina financiară. Sunt campionii economiei românești, cu afaceri care acumulează o creștere anuală de 28%, până la peste 5 miliarde de euro. Vă prezentăm clasamentul celor mai performante companii autohtone, realizat pentru Biz de Coface România. de Gabriel Bârligă

59


companii performante

De trei ani, Dedeman este liderul clasamentului celor mai performante companii din România.

Performanța adevărată presupune con­ -

s­tanță, altfel e doar un accident fericit. Iar în această ediție de Top 50 cele mai performante companii din România figurează nu mai puțin de 17 companii care se află la a doua prezență consecutivă în clasament. Vorbim, practic, despre o treime din totalul companiilor pentru care ultimii doi ani au însemnat creșteri semnificative, dar și sustenabile, ale businessurilor proprii. Mai mult, șapte companii au reușit performanța de a se menține trei ani consecutiv în clasament: C&A Moda Retail, Dedeman, Formens, IBM România, Microsoft Româ­ nia, Pandora Prod și Premium Auto. Ceea ce diferențiază Top 50 cele mai performante companii realizat de Coface România pentru Biz de celelalte topuri și clasamente de companii realizate și pu­blicate pe piață, care

includ doar firmele cu cele mai mari cifre de afaceri, este că această ierarhie urmărește performanța de ansamblu a firmelor analizate, evaluată prin îmbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ și a comportamentului de plată. Detaliile tehnice care au stat la baza realizării topului sunt disponibile în metodologia de la finalul acestui articol.

CREȘTEREA, ÎN CIFRE Companiile performante din top au contribuit la o evoluție spectaculoasă a econo­ miei românești, înregistrând creșteri importante la nivelul cifrei de afaceri și profitului. În 2015, economia României a avut un an foarte bun, cu o creștere de 3,7%, deși a fost trasă în jos de contraperformanța agriculturii, care a înregistrat o scădere de

FORȚĂ L A VÂRF CATEGORIE* NUMĂR COMPANII 20 1. 25-50 milioane de euro 2. 50-100 milioane de euro 21 3. peste 100 milioane de euro 9

CIFRĂ DE AFACERI 2015** 845.667.596 1.308.755.687 2.924.180.185

PONDERE ÎN TOTAL CA 17% 26% 58%

* După cifra de afaceri realizată ** Euro

60

9,4%. Fără aceasta, creșterea ar fi fost chiar de 4,2%. Evoluția pozitivă a fost stimulată de consumul intern, pe fundalul unor reduceri de taxe cuplate cu creșteri de salarii și dobânzi bancare foarte mici. Tocmai de aceea comerțul a crescut cu 6,4%, încurajat și de prețul foarte scăzut al petrolului. Pentru cele mai performante 50 de companii, evoluția pozitivă s-a concretizat într‑o creștere impresionantă a cifrei de afaceri cumulate, până la peste 5 miliarde de euro, afacerile acestor companii fiind astfel în creștere cu 28% față de 2014 și cu 39% față de 2013. În valoare absolută, cifra de afa­ceri cumulată a companiilor din clasamentul actual este semnificativ mai mare decât totalul cifrei de afaceri înregistrate de firmele prezente în edițiile anterioare – cu 9% față de 2014 și respectiv cu 27% față de 2013. Se observă, în același timp, tendința de creștere a calibrului firmelor din top, în special în segmentul celor cu cifre de afaceri între 50 și 100 milioane de euro, remarcată deja din clasamentul de anul trecut. Este un semnal clar că firmele de dimensiuni mai mari sunt tot mai preocupate de eficientizarea activității și asigurării unui echilibru financiar cât mai bun, în paralel cu eforturile de dezvoltare comercială.


61


companii performante

„Creșterea numărului de companii mari, cu cifra de afaceri între 50 și 100 de milioane de euro prezente în top, este un indiciu că, în viitor, economia românească ar putea sa aibă mai mulți jucători prezenți în topurile regionale.“ Coca-Cola HBC România a reușit o creștere de 15% a cifrei de afaceri în 2015.

reușit să depășească nivelul de 100.000 de Această tendință se reflectă și în profitaeuro profit brut / angajat față de două la bilitatea jucătorilor de top. Astfel, profitul ediția precedentă, în timp ce șase firme au operațional (EBIT) cumulat al celor 50 de declarat pentru 2015 un profit brut / angacompanii din clasament a fost în 2015 jat între 50.000 și 100.000 de euro. de 693 de milioane de euro, în creștere cu 54% față de profitul operațional înregistrat în 2014. Prin urmare, dinamica PERFORMANȚĂ DE CALIBRU profitului operațional înregistrat de companiile din clasament este superioară Tendința de dominație a companiilor mari comparativ cu cea a cifrei de afaceri, elasîn topul realizat de Coface a continuat. ticitatea fiind de 1,94 – o creștere cu 1% La fel ca în ediția precedentă, în categoa cifrei de afaceri a generat o creștere cu ria firmelor cu cifra de afaceri între 25 și 1,94% a EBIT. 50 mi­lioane de euro sunt mai puțin de Deși au creat 4.944 de noi locuri de muncă jumătate din companii ca număr, acestea pe parcursul anului 2015, companiile din având o pondere a cifrei de afaceri în cifra top au continuat să-și îmbunătățească proagregată de sub 20%. În schimb, în categoductivitatea, în condițiile în care cifra de ria companiilor cu cifra de afaceri între 50 afaceri și profitul operațional au înregisși 100 de milioane de euro sunt 21 firme, cu trat avansuri superioare, de 28% și respecaproape jumătate mai multe decât în ediția tiv 54%, comparativ cu creșterea de 12% a anterioară. La vârf însă, numărul companumărului de angajați, niilor foarte mari, cu cifra până la un efectiv tode afaceri de peste 100 tal de 44.519 salariați. milioane de euro, a scăzut Valoarea profitului brut de la 13 la 9. Totuși, aceste miliarde de euro per angajat în 2015 a companii generează în este cifra de afaceri cumulată avansat ușor, astfel că continuare cea mai mare realizată în 2015 de cele trei companii din claparte din cifra de afaceri 50 de companii din top Sursa: Coface România samentul curent au totală a celor 50 de firme

5.07

62

EUGEN ANICESCU, Country Manager, Coface România

din Top, ponderea segmentului în funcție de acest indicator menținându‑se la 58%. Per total, companiile de dimensi­uni mari (cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro) formează segmentul cel mai bine reprezentat din punct de vedere numeric (30 de companii din 50) și al ponderii în total salariați (72%). Potrivit analizei realizate de Coface, peste jumătate dintre cele 50 de companii au gestionat corespunzător în 2015 riscul de credit comercial. Astfel, analiza evoluției creanțelor în funcție de cifra de afa­ceri arată ca 11 dintre ele au reușit redu­cerea volumului creanțelor comerciale în condițiile creșterii cifrei de afa­ ceri, iar 17 firme au înregistrat o creștere a creanțelor mai lentă decât cea a cifrei de afaceri. În același timp, 22 dintre ele s-au confruntat cu un avans al creanțelor mai mare decât cel al cifrei de afaceri și ar trebui să considere măsuri de îmbunătățire a managementului creanțelor comerciale. Specialiștii Coface România precizează însă că avansul semnificativ al creanțelor poate indica și o creștere a gradului de încredere între partenerii comerciali pe piețele unde activează aceste companii.


Am discutat cu Valentin Metzeger, CEE Delivery Director în cadrul Endava, companie care sărbătorește 10 ani de activitate în România, despre evoluția companiei în ultimul an, proiecte noi și motivarea echipei locale, care a ajuns la 2.000 de angajați. Ce a însemnat anul 2016 pentru Endava și care sunt planurile de viitor ale companiei?

2016 a marcat o serie de momente importante. Am deschis un birou în Bogota, am fuzionat cu Nickelfish, o companie cu sediul în New Jersey, și cu ISDC, o companie cu aproximativ 300 de angajați în România, Olanda și Bulgaria. Am încheiat ultimul an financiar cu o cifră de afaceri la nivel de gup de peste 115 milioane de lire sterline, în creștere cu 37%, mult peste media din industria IT globală. Am sărbătorit, totodată, 10 ani de activitate în România, unde avem acum mai mult de 2.000 de angajați în centrele din ClujNapoca, Iași și București. Care sunt industriile pe care le deserviți și ce proiecte importante ați derulat în ultimele 12 luni?

„Avem o cultură organizațională solidă, care încura­ jează inovația și creează un cadru în care echipele de proiect își pot asuma un rol mai apropiat de client.“

Am câștigat încrederea clienților într-un număr mare de industrii: Financiară, Asigurări, Telecomu­ nicații, Media și Tehnologie, Retail și Bunuri de Consum. Lucrăm cu acești lideri în calitate de par­te­ ner strategic și de implementare, încurajând colaborarea între toate echipele implicate în livrarea de produse, oferindu-le oportunitatea de a simți beneficiile ei înșiși. Avem o mentalitate orientată spre livrare, iar în ultimele 12 luni am început parteneriate cu peste 70 de clienți. Am susținut transformarea într-o organizație mai agilă a unui lider în procesare de plăți, am îmbunătățit user experience-ul și am susținut una dintre cele mai mari companii de telecomunicații la nivel global în creșterea nivelului de loializare prin intermediul unui virtual wallet securizat și o serie de alte proiecte ce îmbină cu succes inovația și excelența în livrare.

VALENTIN METZGER, CEE Delivery Director, Endava

Cum atrageți și motivați specialiștii IT din România?

Aproximativ 50% dintre colegii noștri noi ni s-au alăturat ca urmare a recomandărilor angajaților, ceea ce demonstrează faptul că oamenilor le face plăcere să lucreze în Endava. Pe lângă proiecte, tehnologii interesante și brandurile recunoscute cu care colaborăm, avem o cultură organizațională solidă, care încurajează inovația și creează un cadru în care echipele de proiect își pot asuma un rol mai apropiat de client, provocând dialoguri menite să îmbunătățească procesele și sistemele pe care le livrăm. Investim activ în dezvoltarea angajaților noș­ tri prin programe educaționale și de training care susțin îmbunătățirea abilităților tehnice, a aptitudinilor de leadership și a altor skill-uri soft, în toate locațiile Endava. Dezvoltăm ini­ țiative majore ce îmbunătățesc engage­men­­t-ul angajaților și cresc nivelul lor de satisfacție, lucru pe care îl măsurăm periodic prin Endava Pulse – un sondaj care arată că mai bine de 80% din angajați sunt fericiți în organizație. Care este contribuția țării noastre în industria IT și cum valorificăm ultimele trend-uri?

România se bucură de un număr mare de ingineri cu o performanță deosebită în IT, care împreună cu o infrastructură informatică so­ lidă și universități cu un potențial mare de dezvoltare ne poziționează favorabil în calitate de parteneri de dezvoltare de soluții IT. În Endava, folosim tehnologii de ultimă gene­ rație, combinând soluții de automatizare cu expertiza și gândirea analitică a inginerilor noștri. Livrăm, astfel, sisteme inovatoare care utilizează date din domeniul IoT (Internet of Things) pentru a crea modele de interacțiune noi. Ne îndreptăm spre o industrie în care IoT va deveni un instrument competitiv esențial pentru analiza comportamentului utilizatorilor. Mai mult, componentele de machine learning, cu care inginerii noștri deja lucrează, vor asigura o structură de învățare și interpretare automatizată a volumului tot mai mare de date.

ADVERTORIAL

MENTALITATE ORIENTATĂ SPRE LIVRARE ȘI PARTENERIATE

63


companii performante

DOMINAȚII PE DOMENII

Delphi Diesel Systems România are patru centre de producție - la Iași, Ineu, Moldova Nouă și Sânnicolau Mare

CAMPIONII TOPULUI Pentru al treilea an consecutiv, clasamentul celor mai performante companii din România este condus de Dedeman, retailerul de bricolaj apropiindu-se de pragul de un miliard de euro în ceea ce privește cifra de afaceri (peste 981 de milioane de euro), în creștere cu 28% față de 2014. De altfel, în primul semestru din acest an, Dedeman a avut o creștere de 26% a cifrei de afaceri, până la aproximativ 500 de milioane de euro, semn clar că ținta miliardului e ca și atinsă. Compania, business antreprenorial construit de la zero de frații Pavăl, are deja 44 de magazine în România. Locul doi revine Coca-Cola HBC România, care a reușit o creștere de 15% a cifrei de afaceri, depășind 475 de milioane de euro. Podiumul este completat de Delphi Diesel Systems România, companie de producție în domeniul auto deținută de grupul american Delphi, care a terminat anul 2015 cu o cifră de afaceri de peste 423 de milioane de euro, mai mare cu 25% decât în anul precedent. Îmbucurătoare este prezența în top 10 a Bitdefender, compania de securitate informatică reușind o creștere spectaculoasă de 54% a cifrei de afaceri în 2015, până la 87 de milioane de euro. 64

Bitdefender își realizează aproape integral vânzările pe piețele internaționale, produsele sale fiind constant pe primul loc în topurile comparative independente pentru soluțiile de securitate informatică.

Cele mai multe companii prezente în ediția din acest an a clasamentului provin din comerțul cu ridicata (8 firme), industria de mașini și echipamente (7 firme), comerțul cu amănuntul (6 firme), IT (6 firme), lista primelor cinci sectoare de activitate din punctul de vedere al numărului de companii performante fiind completată de industria metalurgică (4 firme). Numărul companiilor din domeniul construcțiilor prezente în top a crescut comparativ cu anul anterior, deși acest sector nu a reușit să reintre în primele 5 după numărul de companii, în timp ce industria de mașini și echipamente și cea de IT au căzut o treaptă, trecând pe locul 2, respectiv 3 printre domeniile care furnizează cele mai multe companii din Top 50 conform activității din anul 2015. Performerii economiei românești vin din 14 județe, față de 15 la ediția precedentă, distribuția geografică fiind și ea ușor diferită. Cele mai multe companii din top provin din București (25 firme). Ilfov, Timiș și Brașov sunt județele care se situează pe cea de-a doua poziție, fiind reprezentate prin câte 4 firme, în timp ce județul Bacău este prezent cu 2 firme, alături de Cluj și Arad. Distribuția geografică a companiilor pre­ zente în acest clasament arată clar tendința de concentrare geografică a firmelor din top. Numărul județelor reprezentate în Top 50 a scăzut în ultimele patru ediții de la 18 la 17, 15 și respectiv 14.

METODOLOGIE Top 50 urmărește performanța de ansamblu a firmelor analizate, evaluată prin îmbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ și al comportamentului de plată. Studiul a inclus toate companiile românești cu capital privat care au depus la Ministerul Finanțelor situațiile financiare anuale aferente activității din 2015. Pentru întocmirea topului nu au fost considerate băncile și societățile de asigurări, datorită specificului diferit al activității acestora. Primul nivel de selecție a companiilor a constat în aplicarea simultană a 4 criterii de filtrare: W Cifra de afaceri pentru anul 2015 de peste 1 milion de euro W Rezultatul net și rezultatul operațional în 2015 să fie pozitiv (profit) W Absența datoriilor restante către bugetul de stat (conform datelor publicate de ANAF pentru 30.09.2016) W Nivelul datoriilor comerciale restante (către furnizori) în 2015 să fie sub 10% din profitul brut Companiile care au fost validate în baza primului nivel de selecție au fost verificate pentru respectarea unui model statistic în praguri, având 4 criterii care trebuie respectate simultan: W Indicele de creștere a cifrei de afaceri 2015/2014 > 10% W Rentabilitatea capitalurilor proprii (profit net /capitaluri proprii) > 20% W Rata profitului brut raportat la cifra de afaceri > 5% W Gradul de îndatorare (datorii totale / active totale) < 70% Clasamentul final a fost realizat prin includerea primelor 50 companii în funcție de cifra de afaceri realizată pentru anul 2015 din lista tuturor companiilor românești care au îndeplinit toate criteriile menționate în cele două niveluri succesive de selecție.


interviu

investiții de peste 22 de milioane de euro. Tot aici se află cel mai inteligent depozit din România, numit High-Bay, inaugurat în 2009. În funcție de nevoile și solicitările pe care le primim, va fi luată în considerare transforma­ rea unității din Ploiești într-un centru regional.

INGREDIENTELE CREȘTERII

Cappy Pulpy este în prezent exportat în zece țări europene. Intenționați să creșteți exporturile pentru acest produs?

Cappy Pulpy este produsul de export cel mai de succes al Coca-Cola HBC România și bineînțeles că vom crește exporturile dacă solicitările externe ne vor conduce în această direcție.

Cu o cifră de afaceri cu aproape 18% mai mare în prima jumătate a acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, Coca-Cola HBC România mizează în continuare pe accelerarea vânzărilor.

Ați observat o schimbare în comportamentul românilor în ceea ce privește consumul de băuturi răcoritoare?

de Loredana Săndulescu

Avem un portofoliu diversificat, iar românii apreciază diversitatea, le place să încerce lu­cruri noi. Toate categoriile noastre de produse cresc în ritmuri diferite. Ca o premieră mondială, Coca-Cola Lime a fost foarte bine primită aici, în România. Lansarea Coca-Cola Lime a dovedit că românii pot stabili tendințele, nu doar să adopte tendințele dezvoltate în alte părți. Noi am știut acest lucru atunci când am pornit pe acest drum, de a fi prima țară din lume care lansează Coca-Cola Lime. Coca-Cola Lime a mers dincolo de a confirma aşteptările noastre. Le-a depăşit. Consumatorii români au primit cu entuziasm lansarea noii variante de Coca-Cola şi au îmbrăţişat rapid spiritul „lime“. Succesul remarcabil de care se bucură Coca-Cola Lime a depăşit toate estimările, ceea ce a făcut ca, pentru câteva săptămâni, produsul să nu fie disponibil în ambalajele de 1,25 litri şi 2 litri.

Anul trecut a însemnat o creștere cu 16% pentru vânzările Coca-Cola HBC România. Care a fost strategia din spatele acestei creșteri?

2015 a fost unul dintre cei mai buni ani pe care Coca-Cola HBC i-a avut în cei 25 de ani de istorie în România, susținut de creșterea consumului și reducerea TVA-ului pentru băuturile nonalcoolice. Un portofoliu diversificat, o gamă largă de ambalaje potrivite pentru fiecare consumator, servicii de înaltă calitate pentru clienții noștri și cele mai bune implementări de pe piață sunt ingredientele pentru povestea noastră de succes din 2015. Ce ne puteți spune despre anul curent în ceea ce privește volumul de vânzări pe piața internă? Cu ce cifră de afaceri încheiați anul?

Am continuat să creștem afacerea noastră și în 2016, fiind susținuți de un bun mediu macroeconomic, de portofoliul nostru divers, de dragostea consumatorilor pentru produsele noastre și de inovație. Această creștere are la bază toate inițiativele unice pe care le-am realizat în 2016, de la lansări de produse precum Coca-Cola Lime, disponibilă în prezent numai în România, ambalaje inovatoare (sticlă nouă Fanta, Coca-Cola 330 ml NRGB, Coca-Cola 750 ml PET), la activări importante și la promoțiile de vară și de iarnă. Mai mult, excelența în execuție a jucat un rol important în această tendință de creștere anuală. Coca-Cola HBC România a raportat în primul semestru al anului 2016 o cifră de afaceri de peste 241 milioane de euro, în creștere cu aproape 18% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cum intenționați să creșteți vânzările atât pe piața locală, cât și în străinătate? Cât reprezintă exporturile în totalul veniturilor Coca-Cola HBC România?

Exporturile reprezintă sub 10% din totalul veniturilor Coca-Cola HBC România și constau, în principal, în vânzări de Cappy Pulpy. Vom continua să creștem vânzările prin satisfacerea nevoilor clienților noștri, prin implementarea unor promoții extraordinare pentru retail și consumatori, prin plasarea ambalajelor potrivite în canalele potrivite și aducând inovații pe piață. Ce măsuri luați pentru a transforma fabrica din Ploiești într-un hub regional?

JAAK MIKKEL, Director General, Coca-Cola HBC România

Fabrica din Ploiești este cea mai mare din cadrul grupului Coca-Cola HBC din regiunea est-europeană. Aici am inaugurat, în 2013, prima linie de producție aseptică din țară – rezultatul unei 65


companii performante

TOP 50 COMPANII PERFORMANTE Nr.

CUI

1

DEDEMAN SRL

2816464

2

COCA-COLA HBC ROMÂNIA SRL DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL

4

CA 2015 EUR

Indice CA Rata Grad 2014/2013 pro­f itului îndatorare

ROE

Număr salariați

Județ

981.241.782

28%

13%

27%

24%

7656

Bacău

474152

475.339.069

15%

11%

25%

27%

1511

Ilfov

22001686

423.206.657

25%

10%

30%

22%

1724

Iaşi

HELLA ROMÂNIA SRL

16297090

382.872.566

42%

7%

55%

39%

2579

Timiş

5

IBM ROMÂNIA SRL

378660

167.514.007

15%

9%

57%

91%

2172

Bucureşti

6

SIEMENS SRL

7614474

152.704.579

11%

12%

59%

63%

600

Bucureşti

7

CARRION EXPEDITION SRL

26243542

123.771.181

45%

5%

68%

24%

1694

Cluj

8

ZARA BUCURESTI SRL

22304337

113.558.038

23%

15%

26%

71%

789

Bucureşti

9

STABILUS ROMÂNIA SRL

17375366

103.972.307

61%

13%

39%

43%

913

Braşov

10

BITDEFENDER SRL

18189442

87.072.550

54%

15%

29%

80%

708

Bucureşti

11

AEROSTAR SA

950531

74.187.532

26%

16%

14%

29%

1659

Bacău

12

MAX BET SRL

14786022

73.342.587

23%

27%

15%

99%

924

Bucureşti

13

BENCHMARK ELECTRONICS ROMANIA SRL

16023191

72.535.164

25%

9%

45%

24%

737

Braşov

14

US FOOD NETWORK SA

6645790

72.008.407

26%

13%

50%

100%

1918

Bucureşti

15

C&A MODA RETAIL SRL

24335313

70.734.363

14%

7%

38%

30%

240

Bucureşti

16

ARCADA COMPANY SA

5437520

66.454.308

96%

19%

33%

22%

239

Galați

17

PREMIUM AUTO SRL

15744416

66.428.910

33%

5%

66%

38%

31

Bucureşti

18

HEWLETT-PACKARD (ROMANIA) SRL

12809065

65.003.813

27%

20%

26%

38%

345

Bucureşti

19

REDOXIM SRL

1827872

64.000.993

13%

10%

33%

26%

190

Timiş

20

GENERAL ELECTRIC INTERNATIONAL INC. – WILMINGTON SUCURSALA ROMÂNIA DEICHMANN COMERCIA­ LIZARE ÎNCĂLȚĂMINTE SRL

14749113

59.758.818

45%

11%

45%

23%

111

Bucureşti

21101687

59.717.622

12%

14%

12%

31%

423

Bucureşti

3

21

66

Nume companie

22

B & B COLLECTION SRL

11984882

58.636.352

19%

12%

37%

21%

1042

Bucureşti

23

FORMENS SRL

12153083

54.206.583

26%

9%

45%

31%

939

Botoşani

24

PREMIUM AEROTEC SRL

25932794

53.887.812

18%

28%

25%

34%

720

Braşov

25

MARS ROMÂNIA SRL

5427470

53.710.246

12%

6%

65%

54%

78

Bucureşti


companii performante

Clasamentul realizat de Coface România urmărește performanța de ansamblu a firmelor din top, prin îmbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ și a comportamentului de plată.

Nr.

Nume companie

CUI

CA 2015 EUR

Indice CA Rata Grad 2014/2013 pro­f itului îndatorare

ROE

Număr salariați

Județ

26

MICROSOFT ROMANIA SRL

8915831

53.582.780

22%

14%

31%

44%

430

Bucureşti

27

GRĂDINARIU IMPORT EXPORT SRL

5348490

52.065.802

132%

10%

68%

69%

44

Bucureşti

28

MSC ROMANIA SHIPPING SRL

10547340

51.311.876

13%

6%

58%

95%

52

Bucureşti

29

BERGERAT MONNOYEUR SRL

11359868

50.095.055

35%

8%

60%

62%

126

Ilfov

30

LUXOFT PROFESSIONAL ROMANIA SRL

11027001

50.014.116

56%

8%

23%

25%

1326

Bucureşti

31

MGI COUTIER ROM SRL

17411485

49.009.203

67%

8%

40%

23%

491

Timiş

32

ENDAVA ROMANIA SRL

9533457

48.945.976

31%

13%

28%

42%

1381

Cluj

33

SARANTIS ROMANIA SA

8601391

45.916.189

11%

8%

41%

29%

224

Ilfov

34

UNIVERSAL ALLOY CORPORATION EUROPE SRL ATOS IT SOLUTIONS AND SERVICES SRL

23000336

45.738.082

24%

18%

69%

30%

840

Maramureş

27401250

45.061.151

21%

19%

28%

58%

1219

Bucureşti

35 36

PANDORA PROD SRL

6704285

44.750.211

28%

11%

28%

45%

835

Vrancea

37

CONTITECH THERMOPOL ROMÂNIA SRL

18140449

44.582.031

36%

13%

25%

29%

473

Arad

38

P.A.B. ROMANIA SRL

3513698

43.294.943

11%

9%

49%

32%

228

Arad

39

BILKA STEEL SRL

21520278

43.124.065

42%

7%

56%

25%

111

Braşov

40

COMPUTER GENERATED SOLUTIONS ROMANIA SRL

15005324

42.882.241

38%

26%

22%

69%

2300

41

NIMET SRL

18048079

42.856.756

13%

8%

63%

35%

415

Dâmbovița

42

TRIMSOL ROMÂNIA SRL

26873696

41.346.619

38%

6%

63%

50%

766

Timiş

43

CONSTANTA SOUTH CONTAINER TERMINAL SRL

16026481

41.098.652

20%

36%

5%

23%

450

Constanța

44

RIO BUCOVINA SRL

18507929

40.303.752

18%

5%

47%

20%

606

Bucureşti

45

DANYA CEBUS ROM SRL

22244618

39.347.844

87%

35%

32%

69%

57

Bucureşti

46

UNISON ENGINE COMPONENTS – BUCHAREST SA

14626633

38.696.490

36%

16%

10%

22%

122

Bucureşti

47

ABB SRL

5951163

37.763.378

68%

7%

66%

49%

79

Bucureşti

48

SERIOUS BET SRL

29383630

37.751.198

29%

9%

40%

84%

1682

Bucureşti

49

BERSHKA CARPAȚI SRL

22302883

36.748.806

19%

12%

41%

70%

246

Bucureşti

50

ISOPAN EST SRL

17006490

36.450.008

17%

9%

39%

25%

74

Bucureşti

Ilfov 67


companii

DIN CULISELE PRIMULUI MILIARD DE EURO O mică afacere pornită într-un colț de țară a ajuns astăzi să domine atât piața de bricolaj românească, cât și economia națională, având în vedere amploarea afacerii. Dedeman este unul dintre cei mai importanți actori economici din România, un jucător puternic, care a reușit să facă față oricăror obstacole. Dragoș Pavăl, președintele Dedeman, ne-a acordat un interviu despre strategiile companiei, dar și planurile pe termen mediu. de Alexandru Ardelean

DRAGOȘ PAVĂL, președintele Dedeman

68


companii

Povestea apariției Dedeman este cunoscută. A apărut în destule publicații. În același timp, aș vrea să o relatați pe scurt, astfel încât să avem o bază de plecare.

Povestea Dedeman este o poveste despre viziune, muncă, perse­ verență, inspirație și intui­ție. Am pornit, ca mulți alți antreprenori, de jos, cu o afacere mică, pe care am dorit să o dezvoltăm. Am început cu un mic magazin, cu de toate, urmat de un magazin de mobilă, apoi două, apoi trei și în cele din urmă ne-am decis să vindem și materiale pentru amenajări, instalații etc. Acesta a fost pasul care a conturat direcția ulterioară. În momentul în care am ajuns la trei magazine de mobilă şi cinci cu decorațiuni, am simțit că putem să mai facem un pas, și anume deschiderea de magazine în alte orașe. Așa au apărut magazinele din Roman, Comănești și Iași, undeva aproape de 20 de magazine în regiunea Moldovei. În 2001 am avut inspirația unei călătorii de „explorare“ în Europa, unde am descoperit marile magazine de materiale de construcții și amenajări și am simțit că era loc și în România pentru așa ceva. Așa că, în 2002, cu un împrumut la bancă, am reușit să deschidem primul magazin de mari dimensiuni pentru noi, la Suceava. Avea circa 3.500 mp la acea vreme și a fost magazinul-test pentru noi. V-ați extins în ultimii ani în toată țara, ajungând în prezent la 44 de magazine. Care este planul pe termen mediu și lung?

Pe termen mediu avem în plan atingerea pragului de 55 de magazine și consolidarea poziției pe care o avem pe piață. Atunci când vom simți că este momentul oportun, ne dorim să ieșim și în afara țării; acesta este planul pe termen lung. Am citit multe articole leg­a­te de documentarea pentru acest material. Spuneați undeva că „un antreprenor care se gândește la viitor ia în calcul și faptul că, într-o anumită perioadă a existenței afacerii lui, s-ar putea să apară și dificultăți. Fiecare trebuie să aibă o rezervă de oxigen, o soluție de avarie“. Care este filosofia dvs. de antreprenor, în acest moment, având în vedere că ați traversat diverse momente din economia recentă a României?

De-a lungul anilor am învățat că nimic nu este permanent: nici o problemă care te obligă să faci un pas înapoi, nici o reușită care îți dă aripi. De aceea trebuie să fii în permanență precaut, să ai planul B de rezervă, chiar și planul C. Experiența te învață să anticipezi, dificultățile te învață și te călesc și trebuie să privești întotdeauna lucrurile cu rezervă și precauție. Dacă ar fi să vorbim de soluția de avarie (gura de oxigen de care vorbeați), care este aceasta în cazul Dedeman?

Pregătim investiții semnificative în România în afaceri noi, care să ne permită să avem surse alternative de venituri în cazul în care piața în care activăm va intra pe un trend descendent. În situații de criză, comunicarea cu băncile este mai complicată și „gura de oxigen“ necesară pentru a ne păstra angajații și încrederea furnizorilor o vom „aspira“ de la o firmă din grupul nostru. Care este rețeta Dedeman atunci când vine vorba de bricolaj? Cum este ea diferită de cea a competitorilor, că sunt convins ca ați studiat și politicile celorlalți jucători de pe piață?

Considerăm că cel mai important ingredient este omul, fie că este vorba de client, fie că e vorba de angajatul Dedeman care interacționează cu acesta. Toată filosofia noastră se concentrează pe om: pe de o parte clientul, cu nevoile lui, cu exigențele lui, cu timpul de care dispune,

toate acestea fiind respectate și pentru care se încearcă mereu găsirea celor mai bune soluții; de cealaltă parte angajatul, ca­ li­tatea lui, personalitatea, bunul simț și pregătirea, grație cărora putem deservi corect și complet clienții care apelează la noi.

DEDEMAN, ÎN CIFRE: Cifră de afaceri 2015:

4.361.619.720 lei

Cifră de afaceri 2014:

3.412.509.790 lei Profit în anul 2015:

563.025.627 lei Profit în anul 2014:

415.798.163 lei

Previziuni pentru 2016 (eventual rezultatele financiare la 9 luni): bugetată o cifră de afaceri de

4.535.000.000 lei Număr de magazine în acest moment:

44

Număr de angajați:

peste 9.200

Cum funcționează Dedeman ca business – adică atunci când vă decideți să deschideți un nou magazin, care este strategia? Cum funcționează rețeaua, la nivel general, având în vedere amplitudinea și magnitudinea afacerii?

Deși din punct de vedere juridic suntem o singură entitate, în realitate funcționăm ca un conglomerat de companii mai mici, conduse antreprenorial. Sub aceeași umbrelă, pe lângă retail, suntem și o afacere imobiliară și o mare firmă de transport și logistică, dar și o mare firmă de mentenanță sau pază. Vorbeați la un moment de extinderea pe piețele din regiune – Republica Moldo­ va, Ucraina. Cum sunteți cu planurile pentru aceste oportunități?

Extinderea pe aceste piețe este un plan pe termen lung pentru care lucrăm și facem în continuare analize de oportunități. Care este investiția medie într-un magazin? Câte produse sunt în medie într-un magazin?

Cele mai recente deschideri de magazine au presupus, în medie, investiții de circa 13 milioane de euro. În rețeaua noastră de magazine, atât cele fizice cât și cel online, comercializăm peste 45.000 de produse. Care este ponderea furnizorilor români în totalul produselor pe care le aveți disponibile în magazine?

Căutăm în mod constant să ne diversificăm gama de produse și primii la care apelăm sunt furnizorii și producătorii români care ne pot furniza stocurile necesare și pot răspunde 69


companii

exigențelor clienților noștri. În prezent, circa 80% din furnizori sunt români. În comunicatul de presă care a anunțat deschiderea magazinului de la Oradea (inaugurat în septembrie 2016), spuneați că „cu ajutorul noii tehnologii, sunt premise bune să ne creștem vânzările și către clienții din țările vecine“. La ce vă referiți legat de noua tehnologie?

Grație aplicațiilor de mobil și a magazinului online, ofertele noastre sunt accesibile și în afara granițelor țării. Care sunt clienții din țările vecine la care faceți referire și care ar fi bazinul de clienți din țările vecine?

Toate magazinele pe care le avem în proximitatea frontierei sunt vizitate de clienți din orașe de dincolo de graniță; este o bază de clienți în creștere. Legat de tehnologie, cum vedeți integrarea offline-online și care este procentul de vânzări online?

Deocamdată magazinul online este un suport pentru magazinele tradiționale însă înregistrăm creșteri de la an la an pe vânzările de pe dedeman.ro. Grație magazinului online reușim să ajungem la o categorie de clienți care preferă să comande produsele de acasă, fără drumuri la magazin. De aceea îmbunătățim constant site-ul, informațiile prezentate, platforma de achiziții online și opțiunile de plată. Legat de tehnologie, aveți strategii specifice pentru dezvoltarea în online?

Dezvoltarea pe online se con­ centrează pe îmbunătățirea ma­gazinului, dar și pe instrumente adiționale. Avem, spre exemplu, o aplicație pentru mobil cu ajutorul căreia clienții află cele mai noi oferte, detalii despre produse și pot să comande online sau pot să scaneze 70

acest proces, deoarece piața este în continuă schimbare.

„De-a lungul anilor am învățat că nimic nu este permanent: nici o problemă care te obligă să faci un pas înapoi, nici o reușită care îți dă aripi. De aceea trebuie să fii în permanență precaut, să ai planul B de rezervă, chiar și planul C.“ DRAGOȘ PAVĂL, președintele Dedeman

în magazin codul de bare al produselor aflând cu ușurință toate informațiile necesare. În același comunicat care a­­ nun­ța deschiderea de la Ora­ dea, spuneați de pragul de 50 de magazine pe care vreți să le atingeți. Unde sunteți cu această țintă? Aveți vreo țintă asemănătoare pentru 2017?

Ținta este puțin mai ambiți­oa­ să – 55 de magazine în viitorul apropiat. Momentan am ajuns la 44 și pregătim deschiderea celui de-al 45-lea. Credeți că apetența pentru re­novare, reamenajare ar suporta o rețea de 100 de magazine Dedeman la nivel național (vorbim aici și de formate mai mici, a­daptate unor orașe mai mici sau de ce nu chiar formate noi)?

Cu siguranță sunt zone care au potențial și pentru care ar fi potrivite magazine ceva mai mici, adaptate specificului; este însă nevoie de analize aprofundate realizate mai aproape de momentul când vom începe

În cazul în care ați dori să dublați rețeaua existenta, care ar fi un orizont de timp?

Nu am luat în calcul o astfel de opțiune. Cum s-a schimbat profilul consumatorului DYI de-a lungul anilor? Ce preferă clientul în 2016?

Profilul consumatorului DYI este conturat de evoluția econo­mică, de evoluția pieței de construcții, de accesul la informații din alte țări și culturi. Spre exemplu, mulți dintre românii care au plecat la muncă în străinătate s-au întors sau i-au inspirat pe cei care au rămas acasă cu idei noi cu privire la amenajarea căminelor și au cerut să găsească și în magazinele noastre astfel de soluții. În 2016 s-a pus accentul pe micile renovări și reamenajări și sunt tot atâtea gusturi câți clienți ne calcă pragul, iar noi încercăm să le răspundem cât mai bine tuturor. Veți sărbători la anul 25 de ani de existență? Cum vedeți această aniversare și care credeți că sunt lecțiile pe care le-ați învățat în acești ani?

Într-adevăr, în 2017 împli­nim 25 de ani de la înființarea companiei. Am tras multe învățături în acest timp, datorită cărora ne‑am îmbunătățit stilul de afacere, serviciile, întreaga activitate. Cel mai important, am învățat că mereu înveți, și suntem în continuare dispuși să facem asta; să învățăm din greșelile și reușitele noastre, dar și ale altora, pentru a fi în fiecare zi mai buni pentru clienții noștri. Nu sunt multe businessuri antreprenoriale care să fi ajuns atât de sus, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Care credeți că este rețeta Dedeman care a dus la acest succes?

Încă de la început am fost fideli unor valori precum onestitatea, hărnicia, perseverența și


companii

respectarea legii și credem că acest fapt a contribuit la succesul de până acum. Firește, mai sunt și deciziile inspirate și un dram de noroc. Este important să întâlnești la momentul potrivit oamenii potriviți care să te urmeze. Cum vedeți piața de bricolaj din România?

Cred că piața de bricolaj din România mai are potențial de

creștere, este o oportunitate pentru noi la care vom fi extrem de atenți. Evident, domeniul este legat de puterea de cumpărare și de evoluția economiei românești. Cum vedeți această evoluție?

Evoluția pozitivă a economiei românești și creșterea puterii de cum­părare conduc, firește, la o creștere a consumului, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Ne

dorim cu toții ca această creștere să fie durabilă și sustenabilă, pentru a beneficia de efectele ei pe termen lung. Înainte de a încheia, am o întrebare personală. Sunt legen­ dare discreția dvs. și modul în care apăreți în spațiul public. Pot să vă întreb care este rațiunea acestei discreții?

Este o alegere personală; prefe­ răm să ne concentrăm timpul,

efor­turile și energia pe afacerea noastră, pe munca pe care o desfășurăm în fiecare zi. Închei cu o întrebare, pe care am văzut-o în mai multe interviuri cu dvs. și care a definit politica Dedeman într-o anu­ mită perioadă: care este ur­ mătorul pas?

Gândim și analizăm mult înainte să facem un pas important. Îl vom dezvălui în curând… 71


ANDREI GRIGORESCU, Ad Sales Business Development Director, Discovery Networks Europa Centrală și de Est

Andrei Grigorescu, Ad Sales Business Development Director

INOVAȚIA FACE DIFERENȚA Supervizează operațiunile de vânzări de publicitate pentru 7 canale premium, printre care: Discovery Channel, Eurosport și National Geographic. Calitatea conținutului TV oferit de acestea îl ajută în demersurile comerciale, reprezentând, totodată, o responsabilitate uriașă. de Doriana Matei

Discovery Networks Europa Centrală și de Est, deține experiența necesară pentru a radiografia piața publicității TV din România, astfel încât să creeze o strategie de vânzări în acord cu tendințele actuale. Ce ne puteți spune despre piața de publicitate TV în 2016, din perspectiva canalelor de nișă, precum cele pe care le reprezentați ?

Piața de publicitate TV, în general, a înregistrat o creștere cu apro­ ximativ 10%, potrivit celui mai recent studiu Initiative. Segmentarea pieței este din ce în ce mai evidentă – televiziunea rămâne în continuare media preferată a clienților de publicitate din România, în timp ce zona digitală continuă să crească de la an la an. În 2016, cele mai interesante semnale la nivel internațional au fost cele legate de social media, unde clienți mari, ca P&G, au anunțat că îşi reduc consumul şi îşi reorientează bugetele către te­ leviziune. Profilul consumatorului actual, pretențios, educat și cu atenția fragmentată, începe să schimbe din ce în ce mai mult abordarea clienților de publicitate, care sunt mai orientați către comunicarea personalizată. Supervizați operațiunile de vânzări de publicitate ale Discovery Networks în 13 țări. Cum se diferențiază piața de publicitate TV din România de piețele de pu­blicitate TV ale altor țări?

În mod natural, tendințele macro sunt comune la nivel internațional și aici menționez fragmentarea pieței sau impactul progresului tehnologic asupra obiceiurilor de consum. În România, există totuși o evoluție diferită față de toate celelalte 72


strategie

țări. În timp ce, peste tot în jur, canalele generaliste pierd cota de piață și au ajuns să reprezinte mai puțin de 40% din totalul audienței, în România continuă să aibă o cotă mai mare de 50%. Care sunt avantajele și care sunt provocările gestionării unui portofoliu comercial care include canale aparținând unor genuri di­ferite, precum nonficțiune, sport și lifestyle?

Consumatorul final își dorește o comunicare personalizată, astfel încât una dintre provocările majore la care brandurile trebuie să răspundă este: ce pot să fac pentru a fi relevant în acest noian de informații? Aici intervenim noi, oferindu-le soluții eficiente în comunicarea targetată, astfel că toți cei implicați în trioul furnizor-agenție-client au de „Profilul câștigat. Provocarea noastră este să comunicăm valoarea corectă consumatorului a brandurilor de media pe care le actual, pretențios, reprezentăm, pentru că, dincolo de educat și cu atenția optimizările indicatorilor de media pe care stațiile de nișă le aduc fragmentată, începe în mixul TV, există și un be­neficiu să schimbe din intangibil care rezultă din asoce în ce mai mult cierea cu noi. Conținutul premium abordarea clienților de pe canalele Discovery, Eurosport sau National Geographic de publicitate, care creează conexiune cu brandurile, sunt mai orientați iar acest lucru se transferă asupra către comunicarea clienților cu care noi dezvoltăm personalizată.“ parteneriate. Încrederea într-un produs este un argument puternic, pentru că determină consumato­ rul să îl încerce, ceea ce reprezintă, până la urmă, o parte importantă din misiunea agențiilor în procesul de comunicare. Cum colaborează, în cadrul Discovery Networks, depar­ ta­ men­ tul responsabil de conținut și departamentul de vânzări de publicitate?

Colaborăm îndeaproape atât cu echipa de programe, condusă de Ada Roseti, cât și cu echipa de comunicare. În 2016, colaborarea noastră a fost și mai importantă decât până acum, deoarece numărul de producții locale a crescut și colaborarea strânsă ne-a permis să valorificăm oportunitățile comerciale din jurul acestora.

Cum influențează vânzarea de publicitate distribuirea programelor din portofoliu prin mai multe mijloace: platformele de video-ondemand, platformele la care publicul are acces în mod direct și cele ale rețelelor de socializare?

Încercăm să fim peste tot unde este și publicul nostru, pentru că știm că asta își doresc și clienții de publicitate. Includerea Eurosport în portofoliul comercial a creat noi oportunități pentru clienții de pu­blicitate. Platforme precum Eurosport Player sau Eurosport VR, lansată anul acesta odată cu începerea Roland Garros, oferă clienților de publicitate cu totul alte posibilități de a interacționa cu consumatorii, într-un mod mult mai personalizat, dar proiectele pe aceste platforme sunt încă într-un stadiu incipient. Echipa din România este pionier și în acest caz, pentru că avem deja la activ un parteneriat de brand pentru Discovery VR în cadrul ICEEFest, când am construit în jurul seriei Harley and the Davidsons un parteneriat cu cei de la Rompetrol.

Aplicația Discovery VR a suscitat interesul publicului. A avut vreun impact și asupra vânzărilor de publicitate?

Auzim din ce în ce mai mult vorbindu-se de VR, însă lucrurile sunt încă într-o fază incipientă. Colegii din Statele Unite au reali­ zat câteva proiecte cu Gillette și cu Toyota pe care le puteți vedea prin intermediul platformei. Mă aștept ca, odată cu evoluția tehnologiei și popularizarea aplicației în rândul consumatorilor, să începem să explorăm și la nivel local noi tipuri de proiecte alături de clienții noștri de publicitate. Care sunt cele mai importante proiecte pe care le-ați desfășurat în 2016?

Anul 2016 a fost bogat în proiecte creative. Unul dintre ele a fost cel rea­lizat în parteneriat cu Vodafone România și Poliția Română și a avut ca obiectiv reducerea traficului în București marțea, ziua în care se înregistrează cele mai multe ambuteiaje în București. Această inițiativă a făcut parte dintr-o campanie de conștientizare, implementată la nivel global de Discovery, în vederea limitării impactului oamenilor asupra planetei și asupra speciilor pe cale de dispariție. Cum s-au poziționat proiectele nonstan­ dard în strategia de vânzări Discovery Networks în acest an?

Proiectele nonstandard câștigă tot mai mult teren, pentru că ele răspund nevoii de inovație care există acum la nivelul consumatorilor și al pieței. Discovery Media are un mare avantaj în acest sens, pentru că echipa noastră are o experiență de peste 6 ani în gestionarea unor astfel de proiecte, plus expertiza la care avem acces datorită apartenenței la un grup media global. Numărul de campanii care includ proiecte speciale și de clienți interesați a crescut de la an la an, ajungând să reprezinte mai mult de 15% din veniturile totale gene­ rate din vânzările de publicitate. Cum vă așteptați să evolueze piața de pu­ blicitate TV anul viitor și care sunt noutățile pe care le pregătește Discovery Networks pentru clienții săi?

Din punctul de vedere al mixului de media, în 2017, TV-ul va rămâne principalul motor, însă, în același timp, va crește nevoia de integrare a tuturor platformelor de comunicare, cu o atenție sporită acordată mediului online, care se dezvoltă de la an la an. În materie de tendințe, cred că viitorul este mai departe de 2017, cred că ar trebui să analizăm următorii cinci ani, în care sunt convins că tehnologia va produce și mai mari schimbări, calitatea conținutului fiind principalul element de diferențiere. 73


Peste 500.000 de produse reprezentând peste 1.000 de branduri

LABORATORUL FASHION-ULUI ONLINE Zilnic, Fashion Days este actualizat cu câteva sute de produse noi. Toată această desfășurare de forțe nu ar fi posibilă dacă nu ar exista o echipă dedicată care, de la București, lucrează pentru toate cele trei țări în care compania este prezentă. de Loredana Săndulescu

74

fotografiate, editate, clasificate, calibrate, descrise, periodic incluse campanii de imagine sau promoționale – toate acestea sunt crâmpeie din universul fashiondays.ro. În spatele a tot ceea ce înseamnă acest univers stă o întreagă echipă care lucrează din sediul de la București pentru cele trei țări ale brandului: România, Bulgaria și Ungaria. Totul se întâmplă în departamentul de producție al Fashion Days, care înseamnă un studio foto profesional, o echipă care se ocupă de partea vizuală a campaniilor și de bannere, o echipă care se asigură că fiecare fotografie are un corespon­ dent, o echipă de editare foto și de conținut care se ocupă de tot ce înseamnă texte pe site, o echipă de traducători pentru Bulgaria și Ungaria. În total, o echipă alcătuită din aproximativ 30 profesioniști, coordonați de Iulia Sas, Creative Manager al Fashion Days, care s-a alăturat companiei în urmă cu patru ani, după o experiență de zece ani în zona de art directing și producție foto. De la început i s-a oferit libertatea să facă unele schimbări, pe toate coordonatele, și rezultatele nu au întârziat să apară.

CONȚINUT INTEGRAL IN-HOUSE În ultimii ani, echipa departamentului de producție al Fashion Days s-a triplat și a ajuns să funcționeze ca o agenție de creație de conținut foto și video in-house. Departamentul este compus din trei echipe, fiecare cu câte o zonă de expertiză foarte bine definită.


strategie

IULIA SAS Creative Director, Fashion Days În 2004 a început să lucreze ca art director pentru Stock4b, o companie din München care producea luxury stock images. Ulterior a fost producător indepen­ dent pentru campanii publicitare (Raiffeisen, Jacobs, Danone, Milka, Pantene, Lenor), timp în care nu și-a uitat background-ul de jurnalist, lucrând ca stilist la revistele Eva și Esquire. Este absolventă a Facultății de Jurna­ lism și Comunicare, unde a descoperit că, într-adevăr, o imagine face cât o mie de cuvinte, lucru pe care încă îl folosește atunci când vine vorba de creație.

Echipa de la studio are șase fotografi, cinci stiliști (patru de haine și unul de accesorii), doi hair și doi make-up artiști, două persoane care se ocupă de partea de Colour Management în Lightroom, dar fac și editare web, graphic design pentru diverse materiale, două doamne care calcă și aranjează fiecare produs care urmează să fie fotografiat. Echipa de Visual este cea care se asigură că „vitrina“ magazinului online arată bine. Este compusă din șase art directori și graphic designeri și se ocupă de bannerele pentru website și pentru canalele online. Ei, împreună cu echipa de la studio, creează și editează toate materialele pentru canalele interne și externe. Echipa de photo editing este compusă din opt persoane care se ocupă de redimensiona­ rea și retușarea fotografiilor care apar pe site. Dezvoltarea conținutului, fie cel vizual, fie text, este o parte importantă din businessul Fashion Days, de aceea de la bun început s-a dorit integrarea in-house a producției. Punctual, pentru diverse proiecte mai mari, se colaborează cu agenții de creație externe.

Fondată în 2009 de către antreprenori elvețieni, Fashion Days și-a extins rapid operațiunile în România, Bulgaria și Ungaria. Din 2015, este parte a grupului eMAG. În perioada ianuarie – octombrie 2016, volumul produselor comandate online de pe Fashion Days a crescut cu peste 25% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Având o structură bine pusă la punct de creație și producție în cadrul companiei, oamenilor de la Fashion Days le este mai ușor să păstreze o linie unitară. Chiar și în privința colaboratorilor le place să-și pună amprenta pe tot ceea ce fac, lucru aplicat și în cazul castingurilor de modele. Echipa de producție se implică în mod direct în alegerea modelelor astfel încât să fie nevoie de cât mai puține retușuri. „Alegem modelele care arată cel mai bine nemachiate, pentru că folosim machiaj light, natural. Și mai trebuie să fie bine proporționate. Eu consider că fotografia de online trebuie să fie cât mai aproape de realitate pentru a putea fi onești cu clienții noștri“, explică Iulia Sas. De selecția brandurilor pentru magazinul online se ocupă departamentul comercial, cu care departamentul de producție colaborează îndeaproape, iar principalele branduri din portofoliu sunt: Zee Lane, United Colors of Benetton, Guess, Le coq sportif, Pepe Jeans, Desigual, Diesel, Calvin Klein, Nike, Esprit, Love Moschino, Next, Mango, Napapijri, Sport Max, Fossil, Max & Co și Ted Baker. Fie că este vorba de o campanie de promovare de nou sezon, fie de o campanie specială, echipa de producție discută cu colegii de la Commercial și Marketing și pe baza informațiilor primite de la aceștia sunt alese piesele cheie ale sezonului și sunt urmărite tendințele, astfel încât clienții să fie inspirați, zi de zi. „Online-ul nu iartă În general, departamentul pe nimeni, se mișcă are un „ecosistem“ foarte bine dezvoltat. „Cei care vin și nu foarte repede și, au chef de muncă, nu le place dacă nu încerci să ții ceea ce fac sau nu livrează calipasul cu tendințele și tate vor fi, mai devreme sau noutățile, ți-o vor lua mai târziu, sancționați de co­ legi și lucrurile se reglează de alții înainte.“ la sine“, punctează directorul de creație de la Fashion Days, care mai crede și că online-ul trebuie tot timpul „întreținut“ cu idei și lucruri fresh, deoarece este un domeniu unde concurența e acerbă, iar posibilitățile sunt nelimitate. 75


strategie

NICOLETA EFTIMIU Marketing Director pentru România și Moldova și Marketing Lead pentru țările din Europa de Sud-Est în cadrul The Coca-Cola Company

Care este povestea lansării Coca-Cola Lime?

LECȚIILE DIFERENȚIERII ÎNTR-O LUME PLINĂ DE LĂMÂI, FII O LIME. SUB ACEST SLOGAN A FOST LANSATĂ O NOUĂ BĂUTURĂ, COCA-COLA LIME. DESPRE ACEASTĂ LANSARE, UN PROIECT DEZVOLTAT INTEGRAL DE ECHIPA DE MARKETING DIN ROMÂNIA, POVESTEȘTE NICOLETA EFTIMIU. de Loredana Săndulescu 76

A fost o lansare complet atipică care a pornit de la faptul că exista o oportunitate în piață. Cola cu lămâie reprezintă cam 10% din total pieței de Cola, dar nu ne-am dorit să venim cu ceva ce exista deja. Ideea lansării acestui produs îi aparține senior brand managerului din echipa noastră, Iuliana Nedelcu. Ea este cea care a observat că lime-ul este „the new cool thing in town“ și a convins echipa din Atlanta să dezvoltăm acest produs. Coca-Cola Lime există în alte țări, însă noi ne-am propus să creăm o rețetă diferită de tot ce exista pe piață. Echipa de Research & Development a creat mai multe formule, noi le-am testat și am ales-o pe care care am considerat-o cea mai bună. Tot procesul a durat aproximativ un an, cu foarte multe schimburi de mailuri, argumentat, filme, testimoniale. Suntem foarte mulțumiți de produsul final. În primele două săptămâni am vândut cât aveam estimat pe trei luni, iar estimarea pentru anul viitor este de trei ori mai mare decât estimarea pe care am făcut-o înainte de lansare. Lansarea a fost atipică și în privința campaniei, care a fost și ea integral dezvoltată pe plan local. România fiind prima țară în care s-a lansat această formulă, nu am avut ce să împrumutăm din altă parte, așa că am creat totul de la zero. Campania are componentă de TV, outdoor, PR și un plan de digital foarte puternic, precum și o activare internă pentru oamenii noștri de vânzări. Cea mai


strategie

importantă din punctul meu de vedere a fost activarea din magazine, care a fost de-a dreptul spectaculoasă. De altfel, Coca-Cola România este recu­noscută pentru cele mai bune practici de shopper activation în tot sistemul Coca-Cola din întreaga lume. Am primit această distincție în ultimii doi ani și, practic, toți cei din sistem care vor să învețe cele mai bune practici de shopper activation sunt trimiși la noi. Ce echipă a fost implicată în dezvoltarea acestei campanii?

În McCann, agenția cu care lucrăm, avem o echipă creație dedicată pentru Coca-Cola. Pentru acest proiect însă, la un moment dat, au fost implicate toate echipele, la fel s-a întâmplat și pe zona de PR. Cum reușiți să aliniați dezvoltarea de con­ ținut local la planul global de marketing?

Avem un calendar de brand pe care-l primim de la echipa centrală, în care sunt incluse „Un bun marketer proiectele mari: Coke Meals sau Coke Summer și Christmas, trebuie să aibă toate dar în cadrul fiecărui proiect simțurile deschise, avem o foarte mare libertate de să fie alert. În ziua crea, de a veni cu o componentă de azi, marketingul locală. Este un proces în care fiecare parte implicată are o se practică, nu se responsabilitate foarte clară. mai învață din cărți. Echipa centrală de marke­t ing Trebuie să te uiți în livrează ceva, noi, altceva, fiejur, să vorbești cu care trebuie să contribuim cu oamenii și să înțelegi partea noastră de creativitate. Suntem încurajați în acest dece urmează să se mers dat fiind că partea de întâmple, să anticirelevanță locală nu o poate dezvolta nimeni în afară echipezi tendințele.“ pei locale, mai ales în contextul actual când marketingul este foarte mult în online, când totul se desfășoară prin foarte multe conversații și interacțiuni cu consumatorii. Cred foarte mult în puterea online-ului și avem o echipă dedicată acestui mediu, care se numește Consumer Interaction Center, alcătuită din trei persoane, care doar cu asta se ocupă. Îmi place foarte mult digitalul, sunt adepta crowdsourcing-ul sau a ceea ce ce mai numește consumer generated content. Am creat foarte multe astfel de proiecte pentru Coca-Cola și cred că asta e viitorul marketingului, nu mai poți să stai să le spui oamenilor, trebuie să ai un dialog și să asculți foarte mult. Cât de mare este echipa locală de marke­ting?

Suntem zece oameni, dar mai este și echipa centrală care se ocupă de întreaga regiune, precum și echipa de marketing a Coca-Cola Hellenic. Echipa noastră este foarte experimentată și suntem un fel de centru de excelență pe regiune. Foarte multe proiecte pilot sunt lansate mai întâi în România. Așa a fost, de pildă, Coke Stream, o platformă pe care încărcăm conținut despre muzică. Proiectul a fost inițiat la nivel global și implementat prima dată în România, va fi apoi implementat și în alte țări, primele care urmează sunt Polonia și Italia. Inițial, conținutul generat de echipa centrală pentru această platformă trebuia să fie de 80% și doar 20% local, acum este exact invers.

România este considerată o piață foarte bună de test, atât datorită faptului că echipa locală este foarte experimentată, cât și datorită faptului că consumatorii români sunt foarte receptivi. Pe viitor, în afară de muzică, vrem să introducem pe această platformă și alte subiecte relevante pentru adolescenți: tehnologie, lifestyle, gadgeturi. Cât de mult din conținutul de marketing este dezvoltat local?

Avem proiecte globale în care noi venim cu foarte multă inovație, cocreăm, dar și proiecte dezvoltate 100% local. Ce pot să spun este că fiecare proiect are o componentă locală. Care sunt cele mai puternice zone de ex­ pertiză ale voastre?

Activările de shopper și campaniile de vară. Lucrăm în prezent la un proiect care va fi preluat la nivel global, nu doar în regiunea noastră. Pentru că ești unul dintre marketerii care mizează foarte mult pe online, care crezi că este platforma de social media insuficient folosită la momentul acesta? Pe ce ai paria pe viitor?

Aș paria pe ceva ce nu există încă, o plat­ formă care să capitalizeze avantajele tuturor platformelor actuale. Care este platforma de social media care îți place cel mai mult la ora actuală?

În România, Facebook este cea mai accesibilă și extinsă platformă. Au Facebook și bunica, și nepotul, ceea ce înseamnă un avantaj, având o bază atât de extinsă, însă poate fi și un dezavantaj, fiind o platformă pe care este prezentă și bunica s-ar putea să nu mai fie așa de atractivă pentru adolescenți.

NICOLETA EFTIMIU Nicoleta Eftimiu este Marketing Director pentru România și Moldova și Marketing Lead pentru țările din Europa de SudEst în cadrul The Coca-Cola Company, responsabilă de coordonarea tuturor echipelor de marketing din regiune. Pe tot parcursul carierei, începând din anul 1998, a lucrat numai pentru brandul Coca-Cola, fie că a fost vorba de agenția Mercury Promotions, unde a fost Client Service Manager, fie de Coca-Cola Hellenic sau Coca-Cola Company. A absolvit Academia de Studii Economice din București.

77


strategie

Puncte de vedere

TELEVIZIUNEA ȘI INTERNETUL MANIPULEAZĂ PENTRU CĂ N-AU MIROS de Ionuț Bălan Istoria și filosofia, până în epocile mai recente, excludeau aproape

cu totul simțul olfactiv din procesul de cunoaștere a realității. Vederea era ținută la loc de cinste, fiind considerată cel mai nobil simț, cel mai apropiat de imaterialitatea rațiunii și a spiritului. Simțul tactil venea pe locul secund, iar mirosul și gustul erau aproape cu totul ignorate. Motivul ținea probabil de pudoare și purism religios. Mirosul dă seama de aspecte mult prea organice, carnale și iraționale ale existenței și, de aceea, este un vehicul al păcatului. Textele sacre nu spun nimic despre miresmele raiului, dar știm cu certitudine că iadul miroase a pucioasă. Procesul desăvârșirii spirituale presupune înălțarea progresivă de la inferior la superior, de la miros la rațiune și spirit. După cum se arată în lucrarea „Despre miresme și duhori. O interpretare fenomenologică a olfacției“, apărută la Humanitas sub semnătura Mădălinei Diaconu, reabilitatea mirosurilor este un produs al modernității timpurii, postkantiene. „După Kant, ne putem dispensa de simțul mirosului. Abia Schopenhauer și Nietzsche, iar mai apoi fenomenologia vor descoperi «nasul». Totuși, deja în secolul Luminilor, Condorcet reabilitează simțul mirosului, iar la începutul secolului al XIX-lea Fourier proclama întemeierea unei științe despre arome“, se afirmă în carte. Redescoperirea modernă a mirosurilor a însemnat un impuls extraordinar pentru știință și cunoaștere. Asta pentru că a dat pregnanță și consistență realității imediate. Lumea noastră empirică nu mai este o iluzie a simțurilor sau, în cel mai bun caz, o etapă inferioară intermediară către un univers spiritual superior. Miresmele și duhorile îți captează atenția, te îmbată, te amețesc, nu le poți ignora, îți transmit cu extraordinară putere că lumea este reală și extrem de complexă. Mirosurile au origini și emitenți care se cer analizați și cunoscuți, dau seama de raporturi de forțe cărora trebuie să le afli resorturile și cauzele. Din acest punct de vedere, mass-media și avântul comunicării la distanță, fenomene ale contemporaneității extinse, reprezintă un demers de re-dematerializare a lumii. Televiziunea și internetul prezintă o realitate văduvită de cel puțin unul dintre aspectele care 78

îi dau cea mai mare concretețe: mirosul. Mijloacele de comunicare în masă transmit drept real un univers pseudospiritualizat în mod pervers. De aceea, acesta devine mult mai ușor de asimilat, suportat, „prizat“. Astfel se încurajează și desensibilizarea, empirică și morală, a consumatorului de media. Imaginile morții, de exemplu, în zonele de conflict sau de catastrofă, sunt diluate pentru a facilita rutina consumului, sunt văduvite de oroare și dramatism. Cei mai mulți dintre noi știm probabil doar din cărți duhoarea insuportabilă emanată de un câmp plin de cadavre. Aceasta nu ni se transmite prin televizor, laptop sau smartphone. Astfel, moartea și violența se banalizează. La fel, nu am știut nimic despre cum miroseau politicienii pe care i-am votat, pentru că i-am văzut doar la televizor, pe internet sau, în cel mai bun caz, la mare distanță de noi, la mitinguri electorale. Astfel, și-au permis să ne transmită doar constructe imateriale, formate din imagini și cuvinte lipsite de concretețe. Oare i-am mai vota dacă am putea să-i adulmecăm nemijlocit? Companiile de electronice și IT sunt abia la începutul conceperii unor dispozitive capabile să transmită mirosuri consumatorilor de media. Cercetătorii japonezi au dezvoltat „ecranul mirositor“, care eliberează arome în aer cu acuratețe direcțională. Deocamdată însă sistemul nu poate transmite decât un singur miros în același timp. Și e un subiect de reflecție dacă perfecționarea acestei tehnologii va face mai autentică percepția lumii prin mass-media sau, dimpotrivă, va reprezenta o treaptă superioară a manipulării.

IONUȚ BĂLAN este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei „Finanțiștii“, publicist la „Jurnalul Național“, „Săptămâna financiară“, „Piața financiară“, „Curentul“, „Bursa“, „Evenimentul zilei“. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro


să își consolideze performanța economică, socială și de mediu și să o raporteze prin publicarea rapoartelor de dezvoltare durabilă. Trebuie menționat faptul că, începând cu anul 2017, firmele mari private sau publice, care au peste 500 angajați și care se încadrează în prevede­ rile Directivei Europene 95/2014, vor avea obligația raportării tuturor acelor informații cu caracter nonfinanciar care vor demonstra nivelul de performanță economică, socială și de mediu. Ați vorbit în cadrul evenimentului Zilele Biz despre capitalizarea dezvoltării durabile de către antreprenori. Ce recomandați unui antreprenor care dorește să raporteze aceste informații nonfinanciare printr-un raport de dezvoltare durabilă și care sunt potențialele avantaje?

Să construiești și să administrezi o afacere ținând cont de aspectele economice, sociale și de mediu, să conștientizezi și să diminuezi impactul negativ pe care afacerea ta îl are asupra comunității și să-l maximizezi pe cel pozitiv înseamnă să faci dezvoltare durabilă. Revista Biz a stat de vorbă cu Mihaela Croitoru și Gaetano Casale, fondatorii INNOVA Project Consulting, despre cum companiile mari pot să își îmbunătățească performanța prin integrarea dezvoltării durabile. de Ovidiu Neagoe Cine este INNOVA Project Consulting și ce aduce nou pe piață?

INNOVA Project Consulting este o firmă de con­ sultanță în business management, membru al Gold Community de la Global Reporting Initiative – GRI. Avem două linii de business, cea de consultanță în dezvoltare durabilă și cea de project management. Practic, ideea de a lansa această firmă a plecat de la experiența noastră de peste 15 ani în managementul afacerilor, pe care ne-am gândit să o combinăm cu pasiunea noastră pentru dezvolta­rea durabilă. Consultanța în dezvoltare durabilă este un domeniu relativ nou pentru piața din România, serviciile pe care INNOVA le oferă adresânduse în prin­ cipal companiilor mari interesate

Cu toate că ați lansat compania de curând, aveți deja o serie de realizări. Ne puteți spune câteva momente cheie din istoria INNOVA Project Consulting?

În momentul de față, în România există o serie de organizații care publică aceste informații nonfinanciare sub forma unor rapoarte de dezvoltare durabilă. Ne mândrim că una dintre aceste organizații pioniere este, începând cu anul 2016, clientul INNOVA. Împreună am rea­lizat o performanță deosebită, întrucât anul acesta raportul de sustenabilitate pentru 2015 a fost desemnat cel mai bun raport de sustenabilitate din țară în cadrul competiției Deloitte Green Frog Awards, ca­lificându-se pentru participarea la etapa regională, care va stabili cel mai bun raport din Europa Centrală. Pentru noi este o realizare foarte mare, având în vedere că un juriu internațional a apreciat munca pe care am depus-o. Cum se raportează INNOVA Project Consulting la concurență și care sunt planurile de dezvoltare pentru anul 2017?

Pentru noi concurența este importantă, pentru că ne stimulează să ne îmbunătățim în mod continuu calitatea serviciilor și ne provoacă să inovăm. Am intrat pe piață cu o metodologie care permite organizațiilor să integreze dezvoltarea durabilă și să elaboreze rapoarte și declarații nefinanciare și ne-am diferențiat prin dobândirea unei poziții de lider în domeniu. Pentru anul 2017, suntem determinați să creștem nivelul de dezvoltare durabilă pentru un număr cât mai mare de organizații din România, astfel încât acestea să creeze valoare pentru întreaga comunitate.

ADVERTORIAL

ARHITECȚII DEZVOLTĂRII DURABILE

În intervenția susținută în cadrul Zilele Biz am dat exemplul unei bănci din Italia care, gestionând în mod corect o problemă care-i afecta performanța economică și socială, a reușit să o transforme într-o oportunitate. Acest lucru i-a adus un avantaj competitiv, dar și o poziție de lider de sustenabilitate, pentru că prin măsurile luate a contribuit la rezolvarea unor probleme ale societății. În acest mod, vorbim de capitalizarea dezvoltării durabile atât pentru o organizație, cât și pentru comunitate. Este important pentru un antreprenor sau un manager să anticipeze riscurile, inclusiv pe cele legate de performanța economică, socială și de mediu, să înțeleagă pe cine afectează activitățile pe care le desfășoară și în ce măsură și care sunt categoriile de persoane ale căror decizii pot influența activitatea organizației. Acestea sunt informațiile nefinanciare care se pot regăsi într-un raport de dezvoltare durabilă. Un alt exemplu prezentat în cadrul aceluiași eveniment a fost despre o companie farmaceutică de renume care își alege proiectele de responsabilitate socială în linie directă cu nevoile și așteptările stakeholderilor săi, nevoi identificate printr-un proces complex de consultare, în linie cu domeniul de activitate, dar și în congruență cu un plan mai amplu care conține măsuri concertate de dezvoltare durabilă cu scopul de a răspunde unor nevoi sociale.

79


strategie

DRUMUL SPRE SUCCES AM DISCUTAT CU OCTAVIAN BĂDESCU, FONDATOR ȘI ACȚIONAR MAJORITAR AL SAMEDAY COURIER, PRIMA COMPANIE ROMÂNEASCĂ LISTATĂ PE PIAȚA AERO A BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI, DESPRE AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE LISTĂRII, DESPRE APLICAȚIA SA LOKKO, CARE ARE POTENȚIALUL SĂ „UBERIZEZE“ PIAȚA LOCALĂ DE CURIERAT, ESTIMATĂ LA 400 DE MILIOANE DE EURO. de Ovidiu Neagoe

OCTAVIAN BĂDESCU, fondator și acționar majoritar al Sameday Courier

Ne puteți spune care sunt principalele tendințe în piața de curierat în acest moment?

În ultimii doi ani piața a crescut foarte mult, creștere determinată în principal de o anume revenire economică și de creșterea comerțului online. În același timp, s-a accentuat tendința de consolidare, foarte multe companii fie au intrat în insolvență, fie au dispărut, fie au fost cumpărate, fie portofoliul de clienți a fost absorbit. Numărul de companii a scăzut și pe piață mai există probabil doar câteva companii cu o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro care să aibă acționariat românesc. Găsirea forței de muncă a devenit o problemă, în special în orașele mari. Ca urmare și calitatea serviciilor la nivelul întregii piețe are de suferit. Costurile au o tendință de creștere, însă și prețurile o vor urma, se simte deja o tendință în acest sens. Ne puteți spune care sunt planurile pe termen scurt și mediu pe care le aveți cu Sameday Courier? Dar cele pe termen lung?

Sameday a crescut destul de mult și în acest an, probabil că cifra de afaceri va fi cu 80

circa 30% mai mare. În ultimii trei ani am crescut cu 20-30% anual, am fost profitabili și am distribuit dividende acționarilor. Dezvoltarea ca factor principal, resursele de care are nevoie aceasta, însă și contextul de piață caracterizat în continuare de o anume presiune pe prețuri și de creștere a costurilor cu forța de muncă și cu carburanții determină diferite tipuri de provocări și este necesar să ne și adaptăm anumite strategii și politici ale companiei pentru viitor, în funcție de context. Ca să te dezvolți mai mult, dacă cumva și piața te obligă să o faci, probabil că trebuie la un anumit punct să găsești și formule de alocare a unor resurse suplimentare. Conform manualului de economie, obiectivul oricărei activități economice este maximizarea profitului și – potrivit lui Milton Friedman – aceasta este și unica responsabilitate socială a unei firme. Însă, în linii mari, orice companie trebuie să ofere satisfacție tuturor participanților la ecosistemul său – în primul rând acționarilor, dar implicit și angajaților, clienților, finanțatorilor, furnizorilor, statului, concetățenilor șamd. Fără clienți, fără angajați, fără capital – nimic nu ar fi realizabil. Personal nu mai sunt implicat în managementul executiv, însă sunt convins că și acesta urmărește permanent crearea condițiilor pentru


strategie

ca aceste deziderate să fie împlinite pe termen scurt, mediu și lung. Strategic vorbind, cred că orice fondator și acționar majoritar al unei companii va căuta să adopte acele căi prin care companiei – în cazul de față Sameday Courier –, în tot ansamblul său, să îi fie mereu mai bine. În urmă cu câțiva ani ați lansat aplicația Lokko, care seamănă din anumite puncte de vedere cu Uber sau Airbnb. Ne puteți spune cum a evoluat cererea pentru aplicație, cum ar putea contribui aceasta la o uberizare a pieței de curierat și ce ar însemna practic o uberizare a pieței de curierat în România?

Da, de fapt Uber și Airbnb au apărut în România chiar ulterior invenției Lokko, proiect creionat mental încă de acum vreo cinci ani. Lokko a fost o inovație cu caracter disruptiv în piața de curierat, premiată la momentul respectiv și care a ajuns să proceseze anul trecut peste 50.000 de comenzi. Aplicația se constituie acum ca suport tehnologic pentru anumite servicii prestate de Sameday Courier, un sistem de management al comenzilor care îi conferă un avantaj competitiv mai ales în zona în care Sameday are în prezent un monopol – livrările cu program nonstop. Tot ca suport tehnologic, Lokko poate fi oferit celor care își realizează intern livrările. Ca aplicație pentru utilizatori terți, pe parcurs am ajuns la concluzia că Lokko – pentru a reuși să exceadă granițele inițiale – este necesar să își dezvolte capacitățile de o manieră prin care sistemul să fie capabil să își genereze singur comenzi, să aibă clienți proprii, direcți, nu agregatoare sau restaurante care au clienții lor și doresc livrare. Este o direcție pe care Lokko se poate dezvolta, urmabilă fie de către fondatori, fie de către alte părți care ar putea fi interesate, rămâne de văzut, suntem cu dezvoltarea proiectului într-un oarecare stand-by, ne aflăm în faza de reevaluare. În privința unei lokkoizări sau uberizări a pieței de curierat, cred că lucrurile se vor produce treptat și parțial, iar la un anumit moment este posibil ca și intervenționismul statului/politicului să încerce, ca și în cazul Uber, să genereze o formă de protecționism, din păcate nu către client îndreptată, ci către vechiul model de business. În orice caz, vorbim de un proces care va mai dura câțiva ani cel puțin, însă modelul nou va căpăta gradual amploare, nu poți bloca progresul. Cum spunea Victor Hugo – „Există o forță mai „La momentul listării, puternică decât toate armatele lunoi aveam anumite mii și aceea este o idee căreia i-a obiective pentru care sosit vremea“.

am făcut respectivul pas, obiective pe care ni le-am atins și sunt convins că și alte companii ce iau în calcul listarea pot avea de câștigat. Per ansamblu a fost un pas bun, chiar dacă ulterior au mai apărut anumite componente suplimentare pe zona de reglementare care pot descuraja, anumite aspecte sunt – fără îndoială – perfectibile.“

Ne puteți spune care este valoa­ rea pieței de curierat din România și la cât estimați că va ajunge până la finele acestui an? De ce?

Probabil că în 2016 piața de cu­rierat va avea o valoare de circa 400 de milioane de euro, poate chiar mai mult. La baza acestei evoluții se află creșterea comerțului online, însă există și un reviriment economic general care contribuie și el la o atare evoluție. Având în vedere acești factori care nu sunt tocmai conjuncturali, este mai mult ca sigur că pragul psihologic de jumătate de miliard

de euro ca dimensiune a pieței de curierat din România va fi atins înainte de finalul acestui deceniu. În urmă cu aproape doi ani Sameday Courier a deschis lista companiilor românești listate pe piața AeRO a Bursei de Valori. Dacă ați face o evaluare privind retrospectiv, care ar fi concluziile?

La momentul listării, noi aveam anumite obiective pentru care am făcut respectivul pas, obiective pe care ni le-am atins și sunt convins că și alte companii ce iau în calcul listarea pot avea de câștigat: obținerea unei valori „de piață“, creșterea vizibilității, a credibilității, motivarea fondatorilor, a managementului, angajaților, atragerea de fonduri, exit parțial șamd. Per ansamblu a fost un pas bun, chiar dacă ulterior au mai apărut anumite componente suplimentare pe zona de reglementare, care pot descuraja, anumite aspecte sunt, fără îndoială, perfectibile. Spre exemplu – pentru companiile mici/medii de pe AeRO – dincolo de o anumită birocrație suplimentară care poate fi justificabilă până la un punct, în cazul în care sunt obligate să dea o dată exactă pentru transferul tuturor dividendelor când ele au un cash-flow mai puțin predictibil, dacă e introdus Depozitarul Central ca verigă obligatorie între emitent și acționar, dacă trebuie să fie achitate bianual costuri de auditare sau dacă o eventuală procedură de delistare devine complicată, toate aceste situații pot fi factori de natură să încetinească dorința de listare a companiilor și cred că este bine ca între reglementatori și emitenți să se mențină un permanent dialog pe astfel de teme. Lichi­­ditatea rămâne o problemă generală a pieței, chiar și pe piața principală, cu atât mai mult pe cea secundară. Probabil însă că în timp se vor mai schimba lucrurile, odată cu ieșirea României din zona piețelor „de frontieră“ va mai crește interesul investitorilor. La fel de importantă pentru credibilitatea acestei piețe este și evoluția companiilor listate, să ofere satisfacție investitorilor, rezultatele să fie bune și relația corect croită, toți acționarii vechi și noi sunt parteneri și trebuie să se trateze reciproc ca atare. A fi listat la bursă vine cu avantaje și dezavantaje, în funcție și de momentul în care se află compania, de strategia și de obiectivele ei, iar lucrurile trebuie judecate și contextual, de aceea este nevoie și de flexibilitate. Este și dezvoltarea bursei un proces de durată, un demers important pentru România, la care suntem onorați că am putut și noi să contribuim într-un moment atât de relevant. 81


strategie

PUBLICITATEA, ÎN 99 DE PAȘI S-A TREZIT CU O IDEE ȘI A ANUNȚAT PE FACEBOOK CĂ O TRANSPUNE ÎNTR-O CARTE DACĂ ADUNĂ PESTE 99 DE LIKE-URI. A STRÂNS MULT MAI MULTE, AȘA CĂ NU A AVUT ÎNCOTRO ȘI S-A APUCAT DE SCRIS. de Loredana Săndulescu În curând se împlinesc doi ani de când cartea

„Brief“ a fost lansată, suficient timp cât Sorin Trâncă să poată povesti, dincolo de efervescența momentului de lansare, despre drumul parcurs de la idee până la concretizarea proiectului. Cât timp a durat până când a ieșit din tipar?

Dacă Facebook nu minte, ideea a apărut pe 21 iunie 2013, iar cartea pe 15 ianuarie 2015. Deci în jur de un an sau mai puțin, fiindcă de la idee și până când m-am apucat au trecut cel puțin șase luni. De fapt, m-am apucat undeva la începutul lui 2014 să scriu la ea, după ce am verificat cu editura, dacă în principiu ar publica așa ceva. Că nici s-o scriu și-apoi să mă rog de editori nu prea aveam chef. Ți-ai impus un deadline?

Oarecum. Mai mult după ce am apucat să promit editurii că voi livra. De fapt, așa m-am și obligat s-o scriu. Cartea asta a fost ca o dietă: întâi mi-am pus ancorele, m-am „obligat“ față de oamenii de pe Facebook și editor, apoi n-am mai avut de ales. După ce am fost constrâns de chestii de genul „hai să vedem ceva în următoarele trei luni“, a trebuit să mă țin de treabă. E amuzant și meta-cool, fiindcă așa funcționez și în raport cu... briefurile. Primul lucru la care mă uit e deadline-ul. Și îmi organizez munca în raport cu asta, scot ce e mai bun posibil în raport cu timpul de lucru. Deci ideea de brief și ideea de deadline sunt îngemănate în viața mea. Poate că următoarea carte ar trebui să se cheme „Deadline“(?). Că termen-limită sună cam grav. 82

SORIN TRÂNCĂ, Managing Partner, Founder, Friends \ TBWA \ Bucharest

Care a fost momentul în care ai realizat că vrei să scrii o carte?

Factorul declanșator, pe lângă cele de mai sus, decisiv e credința mea, încă de când eram mic, că o să trăiesc din scris, mai exact din scris cărți. Așa am crezut mereu, de când am descoperit primii scriitori importanți, că asta e menirea mea, să scriu cărți. Așa că atunci când am găsit o forma mulțumitoare (și un scop), mi-am dat seama că nu pot rata publicarea unei cărți, fie ea și de publicitate. Simplificând, răspunsul este: când mi-am dat seama că am suficiente elemente de presiune, n-am mai avut cum să refuz să public o carte. Cum a fost primită cartea de către colegii din industrie?

Aș zice că bine. Nu știu dacă întrutotul curat sufletește, am simțit și, pe alocuri, un pic de pizmă, dar cred că nu se poate fără asta, oricum. Eu prefer să nu mă mai uit la lucrurile astea de ceva vreme, pentru că le consider pierdere de vreme, și să mă concentrez pe


strategie

partea bună a lucrurilor, dacă ea există. Deci bine spre foarte bine. Pe de altă parte, cartea este una utilitară, ea poate simplifica viața unui director de creație, fiindcă o faci cadou sau o dai unui junior și ai scutit niște zile de mentorat sau de teaching. E un instrument. Dacă nu ești hater grav, e folositoare. Dar nici nu am prea mult feedback, în afară de cel standard... adică nu mi-a mulțumit niciun coleg prea tare. În schimb, am primit multe feedbackuri și mulțumiri chiar de la cei cărora li se adresa. Copii, studenți, începători, juniori. Am primit și reacții neașteptat de pozitive din zona asta, însă nu vreau să le reproduc aici, mi se pare indecent să reproduc niște laude de tipul ăsta. Și poate că uneori, când ești la început, mai și exagerezi lucrurile peste măsură. Pentru cine ai scris „Brief“?

Pentru cei la început, în primii doi ani de pu­ blicitate, design și activități care au legătură cu asta: digital, ilustrație, poate film, poate gaming, writing, branding, poate chiar și arhitectură. Adică pentru cei aflați în primii doi ani de căutări într-o profesie în care creativitatea are natura asta practică. Produci niște idei care trebuie să organizeze discursul sau activitatea cuiva care plătește pentru asta. Ce a fost cel mai greu: scrisul efectiv sau editarea și publicarea?

Cred că reviziile, de la un pas la altul, să iei feedback-urile și, trecând prin carte din nou, să îi tot dai formă, corectând mereu câte ceva, simplificând. Ca fapt divers, de exemplu, ultima corectură am făcut-o pe calculatorul lui Radu Manelici, designerul cu care am lucrat, în spatele scenei de la Arcub, unde așteptam să urc pe scenă și să iau cuvântul la ediția a cincea a Superscrieri. Pentru cine nu știe, sunt președintele Fundației Friends for Friends, iar la Gala Superscrieri ies pe scenă și am rol de gazdă. Revenind, cartea era gata să intre în tipar, era o perioadă extrem de aglomerată la birou și acolo, ieșind și intrând pe scenă, au fost singurele momente în care am putut vedea ultimele pa­gini pe care lucrase Radu și unde am făcut corecturile finale. E o carte concepută și scrisă în timpul rămas de la activitățile curente. Vreau să-i mulțumesc lui Radu și aici, fiindcă fără să fie el așa de flexibil și deschis la programul meu dement probabil că ratam data publicării. Care ar fi a 100-a idee pe care ai putea să o incluzi în cazul unei reeditări a cărții ?

Mai aveam multe și atunci, au mai apărut și de atunci încoace. O să mă opresc la... „cea mai simplă regulă în publicitate: banii urmează ochiul“.

Pe ce principii ai ales oamenii pe care i-ai invitat să completeze „Brief“-ul?

SORIN TRÂNCĂ este fondator al agenției de publi­citate FRIENDS\TBWA, al Fundației Friends for Friends și al marketizator.com, prima platformă românească de conversii pentru comerț electronic. Este de asemenea tutore la Școala ADC, mentor în programul „101 de start-up-uri de la stres la succes“ al Fundației Romanian Business Leaders, inițiator al „Superscrieri“ și al Creative Fitness Studio.

Pe principiul intuiției competente. Adică m-am gândit cine dintre cei ce ar putea scrie ceva în timp util și nu m-ar refuza, apoi am lansat invitațiile. Aveam nevoie de nouă păreri, ca să completez de la 90 la 99, așa că am invitat nouă colegi care credeam că pot bifa două condiții: vor aduce ceva nou și nu mă vor refuza. A durat peste o lună să primesc aceste nouă chestii, fiindcă până explici, până are timp, până se răzgândește, până reface, până-până... durează și asta. Mi-ar fi fost mult mai simplu să le scriu eu, dar am preferat varianta asta și fiindcă am vrut să nu rămână „cartea lui Trâncă“, adică să aibă o circulație bună în industrie. Ce nu era de dorit era să facă icter alți directori de creație când văd copiii cu cartea asta în mână. Asta ar fi anulat demersul, într-o oarecare măsură: să ne simplifice viața tuturor. Te simți pregătit pentru o nouă carte?

Psihologic sunt pregătit de mult. Cu timpul și organizarea stau mai prost. De fapt, între timp am mai scris o cărticică, însă nu am găsit timpul să o corectez, să rescriu. Asta e faza esențială, de fapt, din punctul meu de vedere. Faza grea. Nu aia în care scrii, ci cea în care rescrii. Cea în care îți tratezi ideile la rece, cea în care ești propriul tău editor. Fiindcă, spre deosebire de jurnaliști, un autor nu are editor. Și ceea ce îi desparte pe cei buni de cei mediocri e fix asta: nu ce scriu, ci ce reușesc să arunce la coș. Despre ce este vorba în „#99AmintiriDePoimâine“?

„#99AmintiriDePoimâine“ un experiment. Nu știu dacă va fi vreodată o carte. Mie îmi place să mă gândesc la viitor. De câțiva ani fac asta și forțat de împrejurări, de modul în care evoluează tehnologia, spre exemplu. Dar e un refugiu, a ajuns să fie aproape un hobby. Unii colecționează cești de cafea sau discuri, eu mă gândesc la viitor. În fine. Am început să scriu niște paragrafe de tipul ăsta, niște reflecții despre viitor, le postez pe Facebook din când în când, se strâng acolo. E ca un jurnal al cuiva care trăiește pe o axă variabilă a timpului. Ba în „«Brief» e un fel 2020, ba în 2400... Am câteva rezolvări posibile pentru aceste de «Etica muncii povești, dar încă mă joc cu ele. noastre». E o carte Cu poze, fără poze, cu coautor, care încearcă, fără, cu personaje, cu dialog... dincolo de elemente Dar relativismul cred că e parte din acest experiment, din incude metodă, să spună barea lui, dacă există incubarea mai degrabă «ce e unui subiect fără pretenții de bine» și «ce nu e bine» finalitate. E o joacă de-a viitorul în sine, în sensul că s-ar să faci și de ce.“ putea sau nu să se întâmple, iar asta o face cu atât mai haioasă. Am și pierdut „cartea“ asta o dată, în sensul că scrisesem aproape 99 de „Amintiri“, pe care le-am pierdut la un update al telefonului. Deci ea e în faza de rescriere deja, fiind în același timp în cea de scriere. Încă o săritură pe axa timpului. Vom vedea. Nu vreau să spun prea multe acum, fiindcă dacă fixez un punct sau două ale poveștii, încep să îmi restrâng opțiunile. Și aș vrea să rămână un experiment până la capăt. Ca om cu așa de multe proiecte și responsabilități, e una din puținele forme de libertate pe care mi le (mai) permit. 83


strategie

CRISTIAN SALLAI, director de vânzări și marketing, Organizația Germană pentru Turism

riene către diferite orașe din Germania, nu doar către Berlin. Regiunea preferată este Bavaria, 25% din totalul turiștilor români vizitând-o. Alte destinații apreciate: Frankfurt, Köln și Berlin. În ceea ce privește transportul, avionul a câștigat teren în fața autocarului. Ca motivație a călătoriei, tot mai mulți turiști români vizitează Germania pentru concerte, expoziții de artă sau evenimente stradale. Bugetul mediu al unui turist este de 622 euro per călătorie. Care sunt planurile de promovare a Germaniei în 2017 și ce rol joacă comunicarea digitală în demersurile dumneavoastră de marketing?

PUZZLE-UL UNUI BRAND TURISTIC Cunoscută ca „locomotiva economică a Europei“, Germania reprezintă de ani buni o destinație de business de încredere. Țara are însă și un uriaș potențial turistic, mai puțin cunoscut, pe care Organizația Germană pentru Turism se străduiește să îl promoveze cât mai eficient. de Doriana Matei Cristian Sallai, Director de Vânzări și

marketing pentru Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Muntenegru, România și Serbia la Organizația Germană pentru Turism, orchestrează strategia de promovare a Germaniei în țara noastră. Acesta este de părere că reprezentăm o sursă prolifică de turiști pentru patria lui Beethoven, iar canalele de promovare pe care pariază sunt cele digitale. Cât de mare este interesul agențiilor de turism din România pentru pachetele turistice în Germania?

România este o piață-sursă extrem de importantă pentru Germania, generând peste 800.000 de înnoptări anual. Acest număr s-a dublat în ultimii șase ani și ne așteptăm să crească în continuare. Companiile aeriene au identificat acest potențial, motiv pentru care, cu o frecvență aproape 84

lunară, apar noi curse aeriene directe între România și Germania. Astăzi avem peste 250 de zboruri directe săptămânale. Ce fel de pachete turistice și ce destinații sunt cel mai des accesate de către români?

Cele mai îndrăgite pachete de turism sunt circuitele, alese de către 60% dintre românii care au călătorit în Germania. Populare sunt și city-break-urile, favorizate de dezvoltarea conexiunilor oferite de companiile ae-

„Peste 95% dintre turiștii internaționali iau decizia asupra următoarei destinații din mediul online: social media sau site-uri de specialitate.“

Organizația noastră promovează Germania pe baza unor teme pe care le stabilim pen­ tru fiecare an, la nivel mondial. Tema pentru anul următor este „Jubileul lui Luther“. În România, o vom adapta și vom promova, în special, turismul cultural. Mediul online și comunicarea digitală au devenit aproape modul exclusiv de transmitere a mesajelor noastre. Începând cu 2017, nu vom mai publica materiale de promovare în print, ci le vom distribui exclusiv în format digital. Aceasta deoare­ ce studiile arată că peste 95% dintre turiștii internaționali iau decizia asupra următoarei destinații din mediul online: social media sau site-uri de specialitate, iar peste 85% dintre aceștia își fac rezervările tot online. România este încă o piață aparte. Doar 31% dintre călătoriile spre Germania au fost rezervate online anul trecut. Trendul însă este același ca la nivel mondial în ceea ce privește mijloacele de informare. Cum s-a schimbat de-a lungul timpului modul în care ați comunicat cu publicul interesat de călătorii?

Promovarea unei destinații este un proces extrem de dinamic. Dacă vorbim despre ultimii 10 ani, putem rezuma această „schimbare“ prin „digitalizare“. Prezentul este digital, viitorul este „mobil“, în sensul de mobile media, mobile devices, aplicații. De ce ați recomanda unui român să viziteze Germania și ce locuri i-ați sugera?

„Perlele coroanei“ pentru Germania sunt orașele sale: Berlin, Köln, München, și cultura. Aș recomanda să descopere și nordul țării, unde cele două coaste marine oferă un peisaj natural unic. De asemenea, încurajez turismul în zonele rurale, unde tradițiile unice în Europa persistă încă. Nu în ultimul rând, recomand parcurile naturale și zonele muntoase din regiunea estică.


Bine ați venit în Germania, paradisul naturii și al drumețiilor! Veți fi uimiți de toate lucrurile pe care le veți descoperi aici: munți stâncoși și o mare vietate de vietăți și plante. Cât vezi cu ochii, natura e la ea acasă! Mergi pe drumul tău: www.germany.travel/natural-landscapes



life

LIFE

DECORAȚIUNI PURTĂTOARE DE POVEȘTI de Doriana Matei

În orice cămin este binevenit un strop de

magie. Manufactura românească Ceramic Sparrow cunoaște formula magică pentru a-l crea și îl livrează sub forma unor obiecte decorative unicat, fabricate din ceramică. În mâinile celor doi artiști plastici care au fondat atelierul, porțelanul capătă forme ce par a spune povești. Lămpi decorative, clopoței și îngeri din ceramică sau seturi de ceai – toate create din materiale ceramice de înaltă calitate: semiporțelan, porțelan, pigmenți ceramici, glazuri, aur. Aceste materiale și tușa de talent a artiștilor conferă obiectelor de la Ceramic Sparrow prețiozitate. Ele sunt mai mult decât simple decorațiuni pentru interior, sunt veritabile obiecte de artă. Cea mai recentă colecție a Vrabiei Ceramice spune

povestea ferestrelor de demult. Designerii au creat lămpi care se pot suspenda sau așeza pe masă, pe birou sau pe o poliță, pentru ca lumina de lumânare din interior să realizeze un efect teatral de umbre care se proiectează pe perete sub forma unei ferestre. Din exterior, lampa se vede ca un mic palat luminat, de secol XVIII, când candelabrele cu lumânări constituiau modalitatea de iluminare principală. Ferestrele din București, Viena, Paris sau Londra au inspirat echipa Ceramic Sparrow. Lămpile au o înălțime de 18 cm și baza de 10,5 cm. Colecțiile ceramice nu își pierd niciodată valoarea, fiind obiecte de artă ce își bucură posesorul prin povestea imprimată pe suprafața obiectului și prin căutarea formei perfecte de către meșterii care le-au lucrat manual. 87


life

Reședința delicateselor nord-africane Pe harta gastronomică a Capitalei a apărut iarna

Foto: Vali Mirea

aceasta un nou punct de interes. Este vorba despre al doilea local deschis de către chef Joseph Hadad, braseria Caju. Aici, gurmanzii se pot bucura de preparate de inspirație nord-africană, care mixează gusturile copilăriei lui Joseph Hadad, experiența sa de peste 40 de ani și abordarea nouvelle cuisine. Toate preparatele din meniul braseriei sunt pregătite numai din ingrediente naturale, produse în bucătăria proprie sau chiar sub ochii clienților. Printre produsele din meniu se numără: gnocchi homemade de cartofi, cu castane confiate și sos din legume cu trufe, couscous de pui din nordul Africii aromat cu scorțișoară și cardamom, pește haraimi în stil marocan sau celebrul desert Malabi, cu sirop de rodie și trandafiri. Decorul din materiale naturale, precum lemnul, lutul și cărămida, este dominat de culori calde. Trecând pragul localului, veți păși într-un spațiu feeric și veți simți că serviți masa în natură, într-un anotimp cald și însorit. (Doriana Matei)



life

NEW YORK, NEW YORK A REPREZENTAT SURSA DE INSPIRAȚIE A UNOR CÂNTECE CELEBRE ȘI A SERVIT DREPT DECOR PENTRU SUTE DE FILME. ESTE CEL MAI FOTOGRAFIAT ORAȘ DIN LUME ȘI, PE LÂNGĂ CEI APROAPE 20 MILIOANE DE LOCUITORI AI SĂI, ESTE VIZITAT ANUAL DE APROXIMATIV 50 MILIOANE DE TURIȘTI.

© Gary718 / Dreamstime.com

de Doriana Matei

Cu cât afli mai multe despre New York, cu

atât îți dai seama că este dificil de cuprins în cuvinte. Cei care l-au vizitat spun că acest oraș este o experiență. Una pentru toate simțurile. Primul sfat? Să ai în bagaj cât mai multă energie. Faptul că este orașul care nu doarme niciodată este departe de a fi un mit. În plus, „capitala lumii“ îți oferă atât de multe lucruri de explorat, încât odihna ar părea o pierdere de vreme. Gândul la o călătorie la New York este „clicul“ care declanșează un film ce începe cu o plimbare în Central Park, continuă cu o vedere panoramică din Empire State Buil­ ding, cu doza de cultură, servită la Muzeul Metropolitan, cumpărături pe Fifth Avenue și se termină, poate, cu o reprezentație marca Broadway. Călătoria în orașul veșnic treaz poate însă reprezenta mult mai mult decât simpla bifare a obiectivelor turistice simbol. Posesorii de carduri MasterCard au oportunitatea

de a explora New Yorkul într-un mod care îi va face să se simtă oaspeții speciali ai fascinantei metropole. Tot ce trebuie să facă este ca, înainte de a porni la drum, să poposească și pe platforma www.priceless.com. Pentru a beneficia de toate privilegiile în călătoria lor, utilizatorii se pot înregistra extrem de simplu, introducând doar numele și adresa de e-mail.

PAȘII SPRE O CĂLĂTORIE DE NEPREȚUIT: 1. Să dețină un card valabil MasterCard. 2. Să completeze formularul de înscriere de pe www.priceless.com. 3. Să confirme înscrierea pe platformă, prin intermediul adresei de e-mail. 4. Să exploreze ofertele disponibile pe www.priceless.com. 5. Să se bucure de o vacanță de neprețuit™ alături de cei dragi.



life

© Rabbit75 / Dreamstime.com

CENTRAL PARK: O PLIMBARE OBIȘNUITĂ SAU UN PICNIC ÎN DOI Situat în inima cartierului Manhattan, Central Park este unul dintre locurile New York­ului pe care niciun turist nu își dorește să le rateze. Parcul este cunoscut și de către cei care nu i-au călcat niciodată iarba, pentru că apare în peste 300 de producții cine­ matografice, fiind cel mai filmat loc din lume. Se spune că să te bucuri de o zi cu soare în Central Park, savurând o cafea la pachet și privindu-i pe localnicii care fac jogging este o experiență pe cinste. Cei care o laudă nu au avut parte însă niciodată de un picnic în doi, în oaza de verdeață newyorkeză. Lăsați‑vă răsfățați cu delicatese locale și o sticlă de Prosecco, toate servite de un majordom amabil, într-unul dintre cele mai pitorești locuri din New York. Acest serviciu poate fi rezervat pe platforma Priceless© și, împreună cu cineva drag, veți avea o experiență pe care nu o veți uita niciodată.

CINĂ EXCLUSIVISTĂ LA RESTAURANTUL LE CIRQUE De mai bine de 40 de ani, restaurantul Le Cirque reprezintă un punct important pe harta gastronomică a New Yorkului. Acesta este un business de familie, care a evoluat odată cu timpurile. Prin bucătăria restaurantului au trecut, de-a lungul timpului, chefi celebri, lăsându-și amprenta savuroasă. Elementele din lumea circului au rămas doar simboluri discrete în deco­ rul restaurantului, care se evidențiază prin eleganță și modernitate. O rezervare pe platforma Priceless© este suficientă pentru o cină în doi la ce­ lebrul restaurant, care va cuprinde șase feluri de mâncare. Acestea nu doar că vă vor desfăta papilele gustative, dar vă vor încânta și privirile, prin modul spectaculos în care vor fi decorate preparatele.


life

Fotografiile sunt cele care ne ajută să ne „întoarcem“ oricând în locurile de care ne‑am îndrăgostit. La New York, există câteva locuri renumite pentru panorama pe care ți-o oferă. Fotografiile făcute din Empire State Building sau Top of the Deck sunt cu adevărat fascinante, dar există ceva care vă poate oferi o priveliște care le întrece pe aces­ tea. Vă puteți avânta mai sus decât vă poate urca liftul oricărui zgârie-nori. Fotografiile vor fi amețitoare și experiența, de neuitat. Accesând platforma Priceless©, vă puteți rezerva un loc în FlyNYON, elicopterul care va survola timp de 12 minute New Yorkul. În condiții de deplină siguranță, veți putea privi de sus Statuia Libertății, podul Brooklyn, clădirea Chrysler și alte obiective interesante. Odată întorși la sol, veți fi invitați să încheiați această experiență magică savurând o cupă de șampanie, la Blade Lounge.

© Revoc9 / Dreamstime.com

O FOTOGRAFIE DIN FLYNYON, CÂT 1.000 DE CUVINTE

Un spectacol marca Broadway face ca o excursie la New York să fie completă. Dar cum ar fi să descoperiți culisele unui studio de pe Broadway și, în același timp, să vă îmbunătățiți și calitățile de dansator? Câteva clicuri pe platforma Priceless© repre­zintă formalitățile de înscriere la o lecție de coregrafie predată de unul dintre artiștii care joacă în celebrul musical „Chicago“. Lecția se va desfășura la unul dintre studiourile de repetiții de pe Broadway și oferă ocazia unică de a învăța câteva dintre stilurile de dans prezentate în celebrele show-uri. Mai mult decât atât, posesorii de carduri MasterCard care vor opta pentru această experiență inedită vor avea ocazia de a sta de vorbă și de a se fotografia alături de un artist de pe Broadway.

© Mb2006 / Dreamstime.com

LA NEW YORK, TURIȘTII POT DEVENI ARTIȘTI


life

Biz Apps DESCARCĂ, FOLOSEȘTE, FII MAI PRODUCTIV

COMUNICARE

Hubgets

REZISTENȚĂ LA PUTEREA E3

Hubgets este o aplicație de comunicare și colaborare care simplifică modul în care oamenii interacționează la birou, fiind disponibilă atât ca serviciu, cât și pe infrastructura privată a companiilor. Aplicația oferă servicii de chat, apeluri de voce și video, transfer de fișiere de orice tip, screen sharing, canale interactive cu suport media, telefonie de business și call center.

ENTERTAINMENT

Gimini Moodtracker

Botezată după un personaj din Pinocchio, Gimini Moodtracker este o aplicație care te ajută să îți dai seama cu cine și unde te simți bine. Disponibilă doar pentru Android, aplicația funcțio­nează pe bază de notificări periodice. La fiecare apel se declanșează o întrebare: cum te simți cu persoana cu care tocmai ai vorbit?, moment în care se generează topuri.

BRAŞOVENII DE LA ALLVIEW ŞI-AU LANSAT PRIMELE SMARTPHONE-URI DIN CATEGORIA „RUGGED“, REZISTENTE ŞI FUNCȚIONALE ÎN CONDIȚII EXTREME: E3 JUMP ȘI M9 JUMP. de Alexandru Rădescu

Rând pe rând, brandurile autohtone din zona telecom au adus pe piață

şi smartphone-uri „rugged“, proiectate pentru cei care lucrează în medii solicitante, expuse riscurilor. E3 Jump de la Allview vine cu un design robust, carcasa fiind realizată din policarbonat și inserții de cauciuc, ceea ce îi conferă rezistență la lovituri și șocuri mecanice. Capacul ce protejează spatele telefonului este fixat cu sisteme metalice, pentru a elimina riscul dezasamblării la șocuri puternice. Ecranul este protejat de lovituri și zgârieturi prin Corning Gorilla Glass 3. Ca şi la M9, terminalul este protejat împotriva prafului și nu permite pătrunderea lichidelor. Realizat în conformitate cu standardul IP67, smartphone-ul poate să reziste timp de 30 de minute la adâncime de 1 metru. E3 Jump este un smartphone single SIM echipat cu procesor Quad Core, are 2 GB memorie RAM și rulează sistemul de operare Android 6.0, Marshmallow. Memoria Flash de 16 GB poate fi extinsă prin adăugarea unui card microSD de până la 128 GB. Display-ul IPS este de 4,5 inci, cu o rezoluție de 854x480. Terminalul oferă conectivitate 4 G, beneficiind şi de o cameră principală de 5 MP, cea frontală fiind de 2 MP. E3 Jump este disponibil pe piața din România la prețul de 999 lei.

94

MUZICĂ

Electrecord

Prin intermediul Electrecord.com, iubitorii de mu­ zică au acces la cea mai mare parte a pieselor înregistrate în țara noastră în perioada 1932 1992. Varianta de mobil poate fi descărcată pe terminale cu Android / iOS. Fonoteca online oferă acces în prezent la peste 20.000 de piese din colecția Electrecord.

SECURITATE

Smart Wi-Fi

Cu ajutorul Linksys Smart Wi-Fi, utilizatorii pot monitoriza și gestiona rețeaua wireless de acasă, aplicația fiind dedicată smartphoneurilor bazate pe iOS şi Android. Noua versiune oferă atât funcții simple (găsirea şi partajarea credențialelor de rețea), cât şi funcții complexe (trafic pe 3 dispozitive principale).



life

îmi permit să citesc presa internațioală și să iau pulsul piețelor din toată lumea. Ore petrecute în șe­din­ țe: Nu cred în ședințe

mai lungi de o oră. Personal, sunt adepta întâlnirilor scurte, bi­ ne pregătite, bine comunicate, cu un scop clar, o agendă definită de la bun început şi cu audiența potrivită. Se întâmplă însă, de multe ori, ca numărul ședințelor să fie și de 3-4 într-o zi, pe subiecte și cu echipe diferite. Din păcate, tot mai multe corporații suferă de „mania“ ședințelor, însă scapă din vedere un lu­ cru extrem de important. O companie pierde timp şi bani din cauza întâlnirilor ineficiente.

Eficiența vine la pachet cu organizarea

MĂDĂLINA TEODORESCU, director general adjunct Piraeus Bank România

Cum să fim mai eficienți la birou: Eficiența vine la

Mă trezesc la: 6.30, îmi

„Smartphone-ul e un adevărat hub de informație pentru mine“

fac o cafea și o savurez în tihnă, în timp ce fac revista presei online, cu principalale știri eco­ nomice, și un scroll ra­ pid prin feed-ul de Facebook. La 7 deja se tre­zesc fetele și începe zarva.

Urmează întâlniri, şe­ dințe, proritizări și re­­pri­ oritizări. Pentru mine, eficiența este foar­te importantă. Sunt or­ ganizată și îmi plac oamenii organizați, care știu ce au de făcut și nu se pierd în detalii.

„Ritualul“ preferat di­ mi­neața: Îmi duc fetele

Aplicații și alte gadge­ turi favorite: Smart-

la școală în fiecare dimineață și cred că acesta este momentul nostru preferat. Râdem, glumim, ascultăm muzică, ne facem planuri și punem țara la cale.

phone-ul este indispensabil, indiferent că sunt acasă sau la birou. Dincolo de e-mail și de aplicațiile sociale precum Facebook sau WhatsApp, smartphone-ul e un adevărat hub de informație pentru mine prin aplicațiile folosite, de la cele care mă ajută să ajung acolo unde am nevoie, cum este Waze, la cele care

Ajung la birou: la ora

9:00, trec în revistă obiectivele pentru ziua care începe, îmi veri­ fic agenda și răspund la mailurile urgente. 96

pachet cu organizarea. 20% dintre activitățile pe care le facem gene­ rează 80% din succes, sau 20% din timpul bine admi­nistrat va ge­ nera 80% din rezultatul dorit (conform principiului Pareto). To do listuri, deadline-uri clare, întâlniri scurte și bine pregătite sunt principa­ lele ingrediente pentru rețeta fericirii la birou. Lucrul

în

weekend:

Nu cred în extreme, în general. Cred că în viață, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional, trebuie să menții un echilibru. Se întâmplă să fim uneori nevoiți să lucrăm și în weekend, dar atâta timp cât nu devine o regulă, weekendul ar trebui să rămână un moment de respiro.




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.