Biz 289 by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 289 • 14 decembrie 2015 – 15 februarie 2016 • 7,5 lei

EXCLUSIV 50 CELE MAI PERFORMANTE COMPANII

TEHNOLOGIE NOUA REALITATE VIRTUAL~

PERFORMAN}~ UN ANTRENOR PRINTRE ANTREPRENORI

R ~ ZVAN

C~P~NESCU Omul care demonstreaz` c` \n publicitatea romåneasc` este loc [i pentru echilibru, bun sim] [i elegan]`.

Nr. 289

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Un an sub auspicii bune

ltimii ani au fost ca un carusel. Plini de \ncerc`ri [i situa]ii imprevizibile, dar care au adus mult a[teptata cre[tere a pie]ei. Dac` \n 2013 [i 2014 pia]a cre[tea u[or, dar nu se sim]ea o direc]ie clar`, lucrurile au \nceput u[or-u[or s` se a[eze [i anul acesta am resim]it o normalitate. Atât \n marile companii, cât [i \n cele medii s-au stabilit direc]iile [i planurile pentru urm`torii ani [i s-au re[apat a[tept`rile [i bugetele. Iar lupta pentru rezultate a dep`[it-o \n sfâr[it pe cea de stabilizare [i revenire de dup` criz`. Cre[terea din 2015 este vizibil` la orice nivel din pia]`, iar anali[tii interna]ionali estimeaz` o tendin]` similar` \n 2016. Ne a[teapt` a[adar un nou an de munc`, dar un an sub auspicii bune! Avem nevoie mai mult ca oricând de o direc]ie clar` [i de suficient` putere ca s` ducem la \ndeplinire ce ne propunem, pentru c` normalitatea de ast`zi \nseamn`, la fel ca \n ultimii ani, care [i-au pus puternic amprenta pe via]a noastr`, efort mare pentru bugete medii si mici. Un semn bun pentru companiile antreprenoriale este reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% \ncepând cu 1 ianuarie

2016, fa]` de 1 ianuarie 2017, cum era prev`zut \n Codul fiscal promulgat \n var`. |ncheiem a[adar un an bun [i ne preg`tim pentru unul m`car pe m`sura acestuia. Ne dorim [i v` dorim mult` energie [i, ceea ce am \nv`]at c` este esen]ial, o strategie clar` pentru 2016!

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie

Biz

SUMAR Pagina 44

Pagina 22

Tuxedo: MONOCULT

Biz 289 START

4 Câ]i bani face IT-ul românesc? 6 Binele nu cunoa[te frontiere 8 Predic]ii pentru 2016 9 Cum va ar`ta banca de mâine 10 Business ancorat \n ac]iuni sustenabile

COVER STORY 12 R`zvan C`p`nescu

COMPANII

22 Top 50 companii performante 39 Un deceniu de impact 50 Oamenii din spatele ideilor 53 Trendsetter \n industria de evenimente Foto copert`: Alex Gålmeanu

TECH Pagina 78

Pagina 12

30 Realitatea financiar` a lumii virtuale 33 Când inova]ia aduce cot` de pia]` 34 Storytelling [i tehnologie 36 Comunicare \n era integr`rii

ANTREPRENORIAT

44 Un antrenor printre antreprenori 48 Consum zero, oportunit`]i infinite

STRATEGIE

58 Print [i creativitate \n era internetului 60 Am g`tit cu Chef Foa 62 Cunoa[terea \n era curiozit`]ii 64 Un an peste a[tept`ri 66 Adev`rul despre branduri 68 Vinde]i insight-uri, nu doar idei!

LIFE

Pagina 79 2

Biz

69 Regal artistic \n decembrie 70 Muzic` f`r` limite 72 Templul alb din mijlocul stepei 74 Vit` de vi]` aleas` 76 De pe circuit pe [osea [i invers 78 O bezea de telefon 79 Un creuzet multicultural 80 C`t`lin N`st`soiu: “|mi place diminea]a!”

START

Câ]i bani face IT-ul românesc?

Foto: © Rancz Andrei – Dreamstime.com

CREIERELE ROMÂNE{TI PRODUC TEHNOLOGIE DE MILIARDE DE EURO. BUCURE{TIUL {I CLUJUL CONDUC DETA{AT |N TOPUL ZONELOR CU CELE MAI NUMEROASE COMPANII IT, ACOPERIND APROAPE JUM~TATE DIN TOTAL. DE GABRIEL BÅRLIG~

ai exact, din cele circa 14.000 de companii IT care \[i desf`[oar` activitatea \n România, 48% sunt localizate \n Bucure[ti [i Cluj-Napoca, potrivit celui mai recent studiu referitor la industria IT realizat de Clusterul iTech Transilvania by ARIES Transilvania. Studiul arat` c` toate companiile care activeaz` pe ni[a de IT [i tehnologie din România au generat, \n 2014, venituri cumulate de circa 4 miliarde de euro [i ofer` locuri de munc` permanente pentru 75.500 de angaja]i. |n Bucure[ti [i jude]ele Cluj, Ia[i [i Timi[ sunt prezen]i 73% din totalul angaja]ilor din industria IT local`. Bucure[tiul este de departe ora[ul cu cei mai mari angajatori, asigurând aproape jum`tate din totalul locurilor de munc` \n IT din România. Pe de alt` parte, din perspectiva evolu]iei

Biz

anuale a num`rului de angaja]i, jude]ele Ia[i, Dolj, Bihor, Constan]a [i Gorj se eviden]iaz` prin cre[terea num`rului total de angaja]i \n domeniu, cu peste 30%, comparativ cu 2013. Celor peste 75.000 de angaja]i permanen]i ai juc`torilor din IT-ul românesc li se al`tur` speciali[tii PFA – 17.000 \n 2014 la nivelul \ntregii ]`ri. Salariul mediu net la jum`tatea anului 2015 declarat de c`tre reprezentan]ii companiilor \n cadrul studiului este de circa 2.600 de lei. Peste jum`tate dintre companiile participante la studiu (54%) au operat sau urmeaz` s` opereze cre[teri salariale de aproximativ 16% pân` la finele anului. Autorii studiului estimeaz` ca num`rul angaja]ilor direc]i [i al celor care colaboreaz` \n regim de PFA \n IT va atinge peste 100.000 persoane la finalul lui 2015.

Cifra de afaceri \nsumat` a industriei IT din România a fost de aproximativ 16 miliarde lei \n 2014 (circa 4 miliarde euro), \n cre[tere cu 26% fa]` de 2013. Din acest total, aproape 60% au fost realizate de companiile localizate \n Bucure[ti, urmate de cele din Cluj (11%). Pe de alt` parte, ClujNapoca are cei mai mul]i speciali[ti \n IT raportat la popula]ia ora[ului, 1 din 25 de clujeni lucrând \n acest domeniu. “Industria IT este cel mai mare generator de business [i locuri de munc` din România [i va continua s` fie mul]i ani de aici \nainte. Ne-am dorit o imagine coerent` [i detaliat` a tot ceea ce \nseamn` aceast` pia]`: câ]i bani genereaz`, care este nevoia concret` de speciali[ti, ce salarii se practic`, pe ce tehnologii se axeaz`”, declar` Voicu Oprean, pre[edintele ARIES Transilvania. Biz

START

Binele nu cunoa[te frontiere |N ROMÅNIA EXIST~ SISTEME DE ASISTEN}~ SOCIAL~, DAR PREA PU}INE SOLU}II PENTRU INTEGRARE PRIN INSER}IE SOCIO-PROFESIONAL~. DE APROAPE OPT ANI, ATELIERE F~R~ FRONTIERE REPREZINT~ O ASTFEL DE SOLU}IE. DE LOREDANA S~NDULESCU

`r` s` aib` veleit`]i de supereroi, Raluca [i Patrick Ouriaghli [i-au propus s` promoveze \n Romånia principiile economiei circulare, ajutånd oameni care la un moment dat al existen]ei lor se afl` \n dificultate – fie c` au avut un \nceput gre[it sau un accident \n via]`, care i-a \mpiedicat s` \[i g`seasc` sau s` \[i men]in` un loc de munc`, fie c` au probleme de comportament, au un handicap sau au avut probleme cu legea. Tuturor acestora, cei doi fondatori ai asocia]iei Ateliere F`r` Frontiere \ncearc` s` le ofere o [ans` de a-[i schimba destinul \n bine. Pån` acum, \n cei aproape opt ani de func]ionare a Atelierelor, au schimbat destinele a peste 150 de persoane defavorizate c`rora le-au fost propuse contracte de munc` pe o perioad` determinat` \n diverse meserii. Ateliere F`r` Frontiere este o asocia]ie fondat` \n 2008. |n prezent, asocia]ia func]ioneaz` \ntr-o hal` industrial` de 1.000 de metri p`tra]i, situat` pe {oseaua Olteni]ei, \mp`r]it` \n dou` ateliere: unul dedicat recicl`rii de[eurilor provenite din echipamente electrice [i electronice (atelierul DEE) [i unul care se ocup` de colectarea de bannere stradale [i transformarea materialelor ob]inute \n gen]i, penare (atelierul Remesh). Dac` \n primii ani veniturile din activitatea economic` proprie nu dep`[eau 15% din bugetul total, de la an la an activitatea economic` a Atelierelor a crescut, astfel \ncåt \n prezent peste 40% din veniturile organiza]iei provin din activit`]ile economice desf`[urate acolo, 40% din sponsoriz`ri [i subven]ii private [i aproximativ 20% din fonduri europene. Reciclare, recondi]ionare, reutilizare. Cu sprijinul Innovation Norway, departamentul de dezmembrare pentru reciclare a de[eurilor ce nu mai pot fi reutilizate sau recondi]ionate a fost modernizat. |n plus, fondatorii AFF au demarat \n colaborare cu \ntreprinderi sociale de inser]ie italiene un proiect nou, Life+, prin care doresc s` colec-

Biz

Echipa Ateliere F`r` Frontiere teze [i s` reutilizeze de[euri provenite din echipamente electrice [i electronice medicale. Un alt proiect derulat \n cadrul acestui departament este Future Makers, dezvoltat \n parteneriat cu BRD, care promoveaz` \nv`]`måntul interdisciplinar [i \n mediul rural prin organizarea unor ateliere interactive de reutilizare [i reciclare creativ` a de[eurilor \n 10 [coli. Tot \n parteneriat cu BRD urmeaz` s` fie dezvoltate [i proiecte de solidaritate digital`, precum [i Assoclic, un program na]ional de dona]ii de echipamente IT c`tre [coli, ONGuri, institu]ii sociale pentru proiectele lor de educa]ie, incluziune [i formare. Pån` \n prezent, au fost donate aproximativ 6.000 de calculatoare complete. Nimic nu se pierde. |n atelierul Remesh, unde sunt colectate de[euri publicitare stradale, care sunt transformate \n diverse obiecte – saco[e, gen]i, huse, penare –, lucreaz` \n prezent 8 - 10 persoane, dar planul este ca num`rul acestora s` creasc` la 15. |n cadrul atelierului, \n parteneriat cu UP Romånia ur-

meaz` s` fie dezvoltat un nou spa]iu eco-socio-inovator care s` cuprind` o arie de lucru mai eficient` [i ergonomic`, o zon` pentru organizarea unor sesiuni de lucru \n care s` fie reutilizate creativ de[eurile, un muzeu interactiv al reutiliz`rii creative unde operele de art` create de angaja]i [i de vizitatori s` fie expuse pe pere]i sau \n vitrine din materiale refolosite. Fondatorii atelierelor au \n plan [i deschiderea unui gift shop – un stand Remesh unde s` fie comercializate produsele create, iar prin UPcycling Corner va fi creat un spa]iu de 220 mp \n incinta Asocia]iei ateliere F`r` Frontiere, care va include noul atelier Remesh [i diferite spa]ii de promovare a economiei sociale, solidare [i circulare. Tot la capitolul planuri de viitor, ini]iatorii Atelierelor dezvolt` \n prezent un nou atelier de inser]ie, BIO&co, \n nordul Bucure[tiului, unde vor cultiva legume bio [i vor face compost din de[euri alimentare [i organice, atelier \n care ar urma s` fie create \nc` 20 de locuri de munc` \n inser]ie pentru persoane defavorizate. Biz

START

Predic]ii pentru 2016 DOU~ZECI DE EXPER}I DIN CINCISPREZECE DOMENII DIFERITE S-AU |NCUMETAT S~ FAC~ O SERIE DE PREDIC}II, 68 |N TOTAL, DESPRE ANUL CE URMEAZ~ S~ |NCEAP~ |N CURÅND. TOTUL S-A |NTÅMPLAT |N CADRUL EVENIMENTULUI ANUAL PROGNOSIS – NOAPTEA PREDIC}IILOR 2016, ORGANIZAT DE DC COMMUNICATION. DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

Foto: © Stuart Miles – Dreamstime.com

{

i \n 2016 digitalizarea va fi cuvåntul cheie în multe dintre industrii, ba chiar este posibil s` treac` la un alt nivel. Dup` ce s-a atins o mas` critic`, au devenit mai clare aplica]iile, s-au cristalizat mai bine direc]iile de dezvoltare, se pare c` \n sfår[it se va dep`[i faza de pilot [i experiment cool. Anul viitor se vor vedea mai bine aplica]iile concrete ale acesteia, în cele mai diverse domenii: medicin`, servicii comerciale, servicii de securitate, comunicare, servicii financiare, solu]ii de mobilitate, iar IT-ul va fi din nou segmentul cu cea mai mare contribu]ie la cre[terea economic` a Romåniei. În sfera bancar`, în agricultur` [i advertising sunt estimate consolid`ri: preluarea de c`tre juc`tori puternici a unor concuren]i mai mici sau fuziuni între companii pentru atingerea unor volume optime de activitate [i pentru eficientizare. Dup` cum explic` Drago[ Pîslaru, Manager General al GEA Strategy & Consulting, din cele peste 30 de b`nci comerciale din ]ar` vor r`mâne doar jum`tate active [i relevante cu adev`rat. Sectorul bancar se va reorienta spre pia]` [i va c`uta s` î[i regândeasc` produsele, mai ales pentru micii \ntreprinz`tori. B`ncile vor ini]ia programe de educa]ie financiar` [i se vor apropia de clien]i pentru a le în]elege mai bine nevoile. Eugen Voicu, ac]ionar [i fondator al Certinvest, se a[teapt` ca [i anul viitor s` se p`streze un nivel sc`zut al dobânzilor, iar, în acest context, din ce în ce mai mul]i români \[i vor asuma riscuri mai mari, în c`utarea unor alternative de economisire mai eficiente, care s` le genereze randamente mai bune pentru banii pu[i deoparte. |n domeniul agriculturii, dup` cum puncteaz` Crengu]a B`rbosu, Senior Programme Manager, Agricultur` & Dezvoltare Economic` \n cadrul World Vision, exist` dou` Romånii: pe de o parte Romånia fermelor de mari dimensiuni, modernizate prin investi]ii de milioane de euro, integrate ori-

zontal [i vertical, pe de alt` parte o Românie a pârloagelor, a muncii cu ziua. |n acest context, statutul de agricultor sau fermier este considerat inferior [i de aceea indezirabil pentru tineri. Doar 2,5% dintre fermieri [i managerii de exploat`ri agricole din România au o preg`tire agricol` fa]` de media din UE de 30%. Poate acesta este unul din motivele pentru care agricultura produce 14 miliarde de euro fa]` de 30-35 miliarde de euro cåt produce \n Fran]a sau Germania pe suprafe]e propor]ionale. Exist` a[adar un poten]ial nevalorificat, a[a cum exist` [i sus]inere financiar`. Politica agricol` comun` a alocat României 17,5 miliarde euro pentru perioada 2014 - 2020. Avem nevoie de ni[te genera]ii care s` aib` interes [i dragoste pentru rural, pentru hrana s`n`toas` produs` local, \nl`turånd prejudecata c` bun`starea se ob]ine numai la ora[ sau \n str`in`tate. |n publicitate, estimeaz` {erban Alexandrescu, partener la Headvertising, se vor

produce fuziuni \ntre agen]iile locale de publicitate care nu mai au mas` critic`, iar ego-urile vor \ncepe s` \ncline \n favoarea logicii economice comune. |n plus, va \ncepe, \n sfår[it, “nice digital”-ul, adic` campanii “expresive”, cu adev`rat integrate, corespunz`tor bugetate, cu reach serios. Colaborarea este un alt element comun al evolu]iilor din 2016: hub-uri de antreprenoriat, o societate civil` mai bine conturat`, parteneriate bazate pe împ`rt`[irea de experien]` [i resurse în educa]ie. 2016 va marca expansiunea f`r` precedent a hub-urilor, a incubatoarelor [i acceleratoarelor [i a altor centre de afaceri. Marile ora[e au dat deja tonul, dar urmeaz` [i alte ora[. Hubizarea va determina primele alian]e [i colabor`ri ce vor duce la germenii unui ]esut antreprenorial local. Poate c` nu se vor produce minuni peste noapte, \ns` cu siguran]` se va resim]i un aer proasp`t antreprenorial [i creativ. Biz

START

Cum va ar`ta banca de mâine UTILIZAREA TOT MAI FRECVENT~ A SMARTPHONE-URILOR SAU A ALTOR DISPOZITIVE MOBILE I-A F~CUT PE BANCHERI S~ |N}ELEAG~ C~ TREBUIE S~ SE ADAPTEZE ACESTEI SCHIMB~RI {I S~ INTERAC}IONEZE CU CLIEN}II INCLUSIV PRIN FACEBOOK SAU TWITTER.

Foto: © Topgeek – Dreamstime.com

tunci cånd vorbim de digital banking, b`ncile au recunoscut c` sunt deja \n procesul de implementare a filosofiei multichannel. Acesta este pasul de baz`, spune Robert Anghel, Head of Digital Channels la ING România. “Aici intr` tot ceea ce ]ine de disponibilitatea pe toate ecranele, integrarea dintre platforme: ATM, internet banking, mobile banking sau implementarea proceselor prin care clien]ii nu mai trebuie s` mai treac` dintr-un canal \ntr-altul pentru a finaliza o ac]iune – de exemplu s` cumpere un produs sau s` afle o informa]ie”, explic` reprezentantul ING. Robert Anghel spune c` putem vorbi despre trei tendin]e importante \n digital banking. |n primul rând, b`ncile \ncearc` s` ofere valoare ad`ugat` \n afara zonei de tran-

zac]ionare, care deja e \mp`mântenit`. “Vom g`si din ce \n ce mai multe b`nci care ofer` programe de loialitate clien]ilor, servicii de «depozitare» a documentelor sau chiar a parolelor”, explic` specialistul de la ING.

|n al doilea rând, b`ncile vor \ncerca s` utilizeze mai eficient informa]iile pe care le au pentru a furniza valoare ad`ugat` clien]ilor lor. De exemplu, b`ncile vor trimite clien]ilor remindere despre faptul c` trebuie s` \[i pl`teasc` facturile, taxa pentru gr`dini]a copilului sau s` \[i re\nnoiasc` cardul curent. Cea de-a treia tendin]` se refer` la faptul c` digitalizarea \n sine nu este doar un proces care se refer` doar la interfa]a cu utilizatorul. Integrând sisteme externe, b`ncile vor putea oferi procese mai simple [i mai rapide pentru utilizatori. “Cel mai clar exemplu este integrarea cu ANAF, prin care b`ncile reu[esc s` reduc` timpul de acordare a creditului de la 5 zile la 10 minute, f`r` s` reduc` \n niciun fel gradul de securitate a opera]iunii”, spune reprezentantul ING. (O.V.) Biz

Biz

START

Business ancorat \n ac]iuni sustenabile PENTRU O COMPANIE DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR, COMPETITIVITATEA |NSEAMN~ AST~ZI NU DOAR VITEZ~ {I PERFORMAN}~, CI {I EFICIEN}~ {I SUSTENABILITATE. SUNT PROVOC~RI GREU DE |MP~CAT, DAR NU IMPOSIBIL. DE GABRIEL BÅRLIG~

ebrüder Weiss se bazeaz`, atåt la nivel global, cât [i local, pe un model de business care presupune optimizarea fluxului de bunuri. |n acela[i timp, compania ac]ioneaz` pentru a economisi resurse printr-un control inteligent al supply-chain-ului, precum [i prin dezvoltarea de solu]ii de transport eficiente. “Doar o companie s`n`toas` poate ac]iona \ntr-un mod sustenabil [i s`-[i desf`[oare activitatea sub umbrela unei responsabilit`]i corporative. |n Gebrüder Weiss, sustenabilitatea presupune asumarea responsabilit`]ii \n mod activ. Proced`m \n acest fel de genera]ii, iar ast`zi sustenabilitatea reprezint` una dintre valorile dup` care ne ghid`m \n ac]iunile zilnice”, afirm` oficialii de la Gebrüder Weiss România. Cum doar o companie s`n`toas` poate s` ac]ioneze \ntr-un mod sustenabil [i s`-[i desf`[oare activitatea sub umbrela unei responsabilit`]i corporative, ac]iunile sustenabile se bazeaz` la Gebrüder Weiss pe trei piloni: responsabilitate social`, mediu \ncon-

Biz

jur`tor [i mediu economic. “Credem c` succesul economic este posibil dac` se afl` \n armonie cu ac]iuni prietenoase cu mediul [i o politic` eficient` de responsabilitate corporativ`”, arat` oficialii companiei. Iar aceast` responsabilitate \ncepe de la politica de angajator. Cultura corporativ` a Gebrüder Weiss implic` un management responsabil \n toate ]`rile \n care grupul este prezent, angaja]ii reprezentând prioritatea companiei, la nivel de siguran]` [i satisfac]ie a acestora. Compania este, de asemenea, implicat` \n sus]inerea asocia]iilor caritabile. Transporturile [i logistica sunt un domeniu cu impact major asupra mediului, motiv pentru care o companie responsabil` se gânde[te permanent la utilizarea responsabil` a resurselor [i la protec]ia mediului \nconjur`tor prin strategii pe termen lung. “|mbun`t`]irea eficien]ei consumului de combustibil [i reducerea efectului gazelor de ser` reprezint` cele mai \nalte priorit`]i. Mai mult, optimizarea re]elei [i implemen-

tarea de solu]ii inovatoare de transport continu` s` fie componente importante ale strategiei de protec]ie a mediului pentru Gebrüder Weiss”, arat` oficialii companiei. Pentru c` un business competitiv [i ac]iunile sustenabile sunt dou` concepte ce nu trebuie s` se exclud` reciproc, Gebrüder Weiss caut` un echilibru, urm`rind ob]inerea de beneficii economice f`r` a leza resursele naturale. Aceast` atitudine este facilitat` de faptul c` Gebrüder Weiss este o companie independent`, cu o baz` financiar` solid`, care elaboreaz` strategii orientate spre succesul pe termen lung. Iar aceast` orientare are o prioritate absolut` fa]` de maximizarea rezultatelor trimestriale. “Punem accent deosebit pe abordarea proactiv`, precum [i pe competen]a de a identifica solu]ii [i modalit`]i de implementare. Ace[ti factori, al`turi de capacitatea noastr` de inovare, constituie prima condi]ie pentru a ne men]ine [i dezvolta competitivitatea pe viitor”, arat` oficialii companiei Gebrüder Weiss. Biz

COVER STORY

R`zvan

C`p`nescu The gentleman is back

L-am inviTaT pE r~zvan c~p~nEScu S~ FiE pErSonajuL cEnTraL aL uLTimuLui num~r din 2015 ca un maniFEST aL TonuLui |n carE vrEm S~ nE |nchEiEm anuL. am aLES un om carE dE 18 ani SE |nc~p~}창nEaz~ S~ dovEdEaSc~ FapTuL c~ EXcESELE {i arogan}a nu SunT apanajuL SuccESuLui, ci |nToTdEauna EXiST~ o a TrEia caLE. cEa a EchiLibruLui {i ELEgan}Ei. a FairpLay-uLui {i bun~voin}Ei. a bunuLui Sim}. TEXT LorEdana S~nduLEScu

FoTograFii aLEX g창LmEanu

Biz

C COVER STORY

Se \ntåmpla pentru prima oar` dup` o perioad` mai lung` de timp ca Romånia s` fie din nou reprezentat` \n GPC. |n plus, avånd o experien]` profesional` de 18 ani \n spate, declara]ia legat` de participarea la aceast` reuniune putea s` se fi rezumat la bucurie [i onoare. Nu [i \n cazul lui R`zvan C`p`nescu. “Merg acolo mai ales preg`tit s` \nv`] [i mai mult. Nu ai [ansa \n fiecare zi s` joci \n echipa all star, voi pre]ui fiecare minut”, spunea \nainte de GPC. {i declara]ia aceasta nu este un caz

Biz

u doar cåteva luni \n urm`, mai exact \n prim`vara acestui an, R`zvan C`p`nescu participa la Global Product Committee (GPC), eveniment \n cadrul c`ruia cei mai proeminen]i directori de crea]ie ai Leo Burnett din \ntreaga lume evalueaz` [i noteaz` campaniile parte din re]ea.

izolat, ci \i rezum` atitudinea fa]` de profesie [i via]`, influen]at` de dorin]a de a \nv`]a, mereu, mai mult [i mai mult, cu deschidere [i bun sim]. “Foarte mul]i oameni atribuie succesul unui stil autisto-aroganto-snob. Ceea ce este total gre[it. Iar bunul sim] este perceput drept o dovad` de sl`biciune. La fel cum o dovad` de sl`biciune sunt considerate bun`voin]a, entuziasmul, deschiderea. Or nu este a[a”, crede cu t`rie R`zvan C`p`nescu, care de mai bine de 18 ani \[i construie[te o carier`

\n advertisingul romånesc \ncercånd s` demonstreze c` se poate s` ai o carier` de succes f`r` s` fii arogant sau s` recurgi la legea pumnului.

Drumul Crea}iei S-a n`scut [i a copil`rit \n Ploie[ti. {colit \n liceu de matefizic`, s-a preg`tit pentru teatru [i a sfår[it clasa a dou`sprezecea pe scen` la Gala Tån`rului Actor. |n Bucure[ti a venit cu dorin]a de a da la actorie, numai c` [i-a rupt piciorul [i nu a mai putut s` se prezinte la

Foarte mul]i oameni atribuie succesul unui stil autistoaroganto-snob. ceea ce este total gre[it. iar bunul sim] este perceput drept o dovad` de sl`biciune. La fel cum o dovad` de sl`biciune sunt considerate bun`voin]a, entuziasmul, deschiderea. or nu este a[a.â&#x20AC;?

Biz

COVER STORY

examenul de admitere. Ar fi putut s` fie un bun actor, dar nu a fost s` fie. A ales s` devin` un bun creativ. A f`cut Facultatea de Drept, dar a renun]at s` profeseze pentru c` a sim]it c` nu-l provoca suficient de mult. Dup` cåteva joburi \nc` din timpul facult`]ii, de la våndut ziare pån` la scris la ziar ca s`[i pl`teasc` chiria, s-a apropiat de o lume care atunci se construia \n Romånia – advertisingul. A \nceput autodidactic, mai \ntåi prin a studia agen]iile [i a rescrie campanii pe care le vedea pe garduri sau la televizor, dup` cum credea el c` s-ar fi putut face mai bine. A[a a ob]inut primele interviuri [i primul job de junior copywriter la Yama Studios, prin ’97, al`turi de creativi precum Electric Brother, Junkyard sau Matze. Au urmat Saatchi & Saatchi, Ogilvy, McCann, TBWA, Ogilvy din nou, Publicis [i, de mai bine de un an, Leo Burnett \n pozi]ia de Chief Creative Officer. |n primii ani de publicitate a fost copywriter [i f`r` dar [i poate au fost anii \n care a \nv`]at cel mai mult. Era [i perioada de avånt a industriei, era [i entuziasmul \nceputurilor, dar [i mult` sete de cunoa[tere. A ales aceast` meserie dintr-un atåt de mare entuziasm, \ncåt zece ani nici nu [i-a pus problema c` ar vrea s` fac` [i altceva, \n ciuda nop]ilor dormite \n sala de consiliu, cu DEX-ul sub cap, sau a faptului c` avea un weekend liber o dat` la jum`tate de an. Creative Director a fost numit prima dat` \n Ogilvy, \n 2004, [i de atunci a \nceput antrenamentul pentru o meserie cu totul diferit` fa]` de cea cu care se obi[nuise \n primii ani de publicitate. “|n calitate de 16

Biz

Creative Director e[ti ca un antrenor de talente [i este cel mai greu tip de management”, explic` R`zvan C`p`nescu. |n general, \n management, ierarhia [i puterea cuvåntului pot ajuta, nu [i \n managementul oamenilor de crea]ie, unde conteaz` mai degrab` puterea argumentului [i for]a de a inspira, precum [i capacitatea de a motiva personalit`]i puternice s` trag` la aceea[i c`ru]`.

când recrutez sunt \n primul rând foarte atent la portofoliu, c`ci, mai presus de orice, acesta este esen]a muncii \n agen]ie, apoi caut oameni care s` nu fie arogan]i sau snobi. apreciez oamenii care dau dovad` de curiozitate [i entuziasm fie native, fie puse constant la munc`.” r`zvan c`p`nescu Cele mai mici [anse le are genul de manager de crea]ie care spune: “Nu-mi place, mai sap`”, cum se \ntåmpl` des, “Hai s` mai c`ut`m”. Dar pån` unde? C`ci limitele sunt infinite. Atunci intervine arta de a consilia, de a motiva, de a nu \nchide porti]e inspira]ionale [i de a parcurge o c`l`torie \mpreun` cu echipa, cum \i place lui R`zvan C`p`nescu s` spun`. A \nv`]at, ori de cåte ori a fost nevoie, s` \[i retrag` tricoul de juc`tor [i s` aib` grij` cum armonizeaz` personalit`]ile [i talentul coechipierilor. “E neproductiv s` nu ai chimie \n echip`.” A \nv`]at [i c` nu po]i avea legitimitate ca director de crea]ie dac` nu e[ti extraordinar de bun \n meseria

de creativ. A \nv`]at [i c` are nevoie de pedagogie [i multe tehnici de management, pe care nu s-a mul]umit doar s` le dobåndeasc` empiric din practica de zi cu zi \n agen]ie, ci s-a [i antrenat formal. Ori de cåte ori a avut ocazia a mers la cursuri, traininguri [i [coli de profil sau a \nv`]at din experien]a liderilor pe care avut [ansa s`-i \ntålneasc` \n re]elele interna]ionale \n cadrul c`rora a lucrat. Acum conduce o echip` alc`tuit` din 24 de persoane, dintre care trei Group Creative Directors [i Creative & Business Development Director, al`turi de care coordoneaz` managementul crea]iei Leo Burnett Romånia: Adina Ba[ag Teodorescu, Raluca Eftimie, Diana Papuc [i Irina Becher.

Peste 100 De branDuri |n 18 ani de cånd este \n publicitate, a lucrat pentru peste 100 de branduri din diverse domenii, de la retail, FMCG, bancar, tehnologie pån` la auto sau telecom. Printre primele briefuri la care a creat ceva de care a fost mul]umit s-a num`rat cel pentru Carrefour, atunci cånd retailerul intra pe pia]a romåneasc`. De altfel, conceptul cå[tig`tor, “lupta cu pre]urile”, este de actualitate [i acum, la atå]ia ani distan]`. Campania “Hack-this-site.com and you're hired” pentru Bitdefender i-a adus \n palmares numeroase recunoa[teri, fiind una dintre cele mai premiate derulate sub coordonarea sa. Nici campaniile realizate pentru ING, Microsoft, Orange sau Renault nu au trecut neobservate. |n cei peste [apte ani cåt a lucrat \n Publicis [i-a consolidat cariera interna]ional` lucrånd cu

COVER STORY

echipe interna]ionale al`turi de care a cå[tigat trei pitch-uri globale Renault, reu[ind totodat` s` exporte \n Europa, Asia [i America de Sud crea]ii dezvoltate \n biroul de la Bucure[ti pentru conturi mari precum Orange sau Carrefour. Anii dedica]i publicit`]ii i-au adus premii [i recunoa[teri atåt \n ]ar`, cåt [i \n str`in`tate, astfel c` pån` \n prezent se poate måndri cu trofee [i nominaliz`ri la AdPrint, ADOR, AdSpot Award, Ad Stars (Asia), Cresta, Epica, Effie, Eurobest, Golden Hammer, Golden Drum, The Intercontinental Advertising Cup, London International Awards, New York Festivals [i Cannes Lions. |n 2015 a fost recompensat de c`tre IAA cu titlul de Personalitatea Anului \n marcomm-ul românesc. A fost de asemenea selec]ionat s` participe \n calitate de jurat \n festivaluri interna]ionale precum Ad Stars (Asia), Golden Drum, Eurobest sau New York. Una dintre cele mai recente recunoa[teri profesionale de acest gen este invita]ia pe care a primit-o anul trecut de a fi “curator of inspiration” pentru revista “Lurzer’s Archive”, biblia publicitarilor, [i, cu un public fidel de peste 150.000 de cititori, una dintre cele mai valoroase resurse de inspira]ie pentru profesioni[tii din comunicare de oriunde din lume. Rolul de content curator \ndeplinit de R`zvan C`p`nescu a \nsemnat selectarea [i recomandarea a cincisprezece campanii din \ntreaga lume care au comunicarea digital` ca element central.

ProvoCarea leo burnett Din octombrie 2014 R`zvan C`p`nescu este Chief Creative Officer al Leo Burnett Group, 18

Biz

managementul Creativ al leo burnett adina ba[ag teodorescu,

group Creative Director, leo burnett Face parte din echipa Leo Burnett din 2013, când a revenit \n ]ar` dup` o aventur` belgian` de câ]iva ani. Cu peste 12 ani de experien]` \n publicitate [i c`r]i de vizit` pe care a scris pe rând Ogilvy, Scala JWT, Graffiti BBDO [i Leo Burnett, Adina are în portofoliu campanii pentru Nestlé, Unilever, Tuborg, Dacia, Romtelecom, Pepsi, Banca Românească, BRD, Bergenbier, Noroc sau Samsung, unele dintre ele premiate local sau interna]ional.

irina becher,

Creative & business Development Director, P&g unit, leo burnett Cei zece ani \n Leo Burnett [i 13 ani de publicitate i-au \mbog`]it portofoliul cu 15 premii la Ad’Or, printre care [i titlul de campania deceniului pentru Ziua B`rbatului – Bergenbier, 10 Effie-uri [i o nominalizare la Cannes Lions. A contribuit de asemenea la campanii de succes pentru branduri precum Bergenbier, Always, Bonux, Wella, Lenor, BRD, Petrom, Altex, Prigat [i Cris-Tim.

Foto: VALI MIREA

raluca eftimie,

group Creative Director, leo burnett S-a angajat la Lowe and Partners la 20 de ani, când \nc` era student` \n al doilea an la Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice din cadrul SNSPA. Acum este student` la master, \n anul al doilea, la programul de Project Management sus]inut \n limba englez`, tot la SNSPA. |n Lowe a lucrat patru ani [i a trecut prin toate etapele acestei profesii: de la intern la junior, apoi la copywriter cu func]ii depline. S-a al`turat echipei Leo Burnett \n septembrie 2015.

Diana Papuc,

group Creative Director Drumul Dianei Papuc a \nceput acum 10 ani, timp \n care s-a \ndr`gostit de design, branding, ilustra]ie [i advertising. S-a al`turat echipei Leo Burnett din martie 2015. |n 2014 a f`cut parte din echipa care a adus primul Cannes Lion \n Publicis [i care a completat colec]ia de premii la Golden Drum. |n portofoliul ei s-au adunat clien]i precum Cadbury România, }iriac Holdings, LaDorna, Liberty Parade, Danone, Dilema Veche, OMV Petrom, Nestlé, Alka, Pepsico, Avon, A.C.R., BRD. Biz

COVER STORY

pozi]ie anun]at` simultan cu o nou` pozi]ionare a agen]iei – “advertising – pentru era postadvertising” [i o reiterare a spiritului competitiv. Leo Burnett [i McCann sunt dou` dintre agen]iile care au f`cut istorie \n publicitatea romåneasc`, iar competi]ia dintre ele a fost ani la rånd benefic` pentru cre[terea \ntregii industrii. “Ar fi bine s` sta]i cu ochii pe noi. |ncepe derby-ul”, \[i anun]a inten]iile C`p`nescu la preluarea func]iei. A \nceput prin a ad`uga \n portofoliul agen]iei cåteva conturi noi [i cåteva premii pentru campania lansat` anul trecut, “Vino la vot”, printre care cel mai recent Argint la Eurobest, dar [i la Golden Drum (Aur pentru cele dou` spoturi ale campaniei, {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul la categoria Film, [i argint pentru \ntreaga campanie la categoria Integrated). Cel mai important pitch cå[tigat pån` acum \n pozi]ia de Chief Creative Officer al Leo Burnett este cel pentru gestionarea \ntregii platforme prepaid a Telekom Romania. |ntrucåt propunerea de comunicare a fost una neconven]ional`, s-a impus crearea \n cadrul agen]iei a unui grup de crea]ie separat [i omogen care s` se ocupe de toate aceste proiecte. Platforma de comunicare la care lucreaz` \n prezent echipa Leo este una de con]inut online care \mbin` partea de evenimente [i experien]e \n care sunt implica]i tinerii cu partea de digital pe care to]i ace[ti tineri o au \n sånge. Astfel, TADAAAM Show se prezint` ca o manier` aparte de a face advertising pentru tineri, “pe limba lor”, l`sånd re]etele clasice de publicitate \ntr-un plan secundar [i mai pu]in agresiv fa]` de un segment de consumatori care le resping din start. 20

Biz

trei PrinCiPii {i o regul~ De aur Via]a, cu toate experien]ele la care a fost expus, anii de management creativ [i toat` experien]a profesional` acumulat` l-au adus la maturitatea de a i se fi cristalizat cåteva principii de care se ]ine [i pe care le transmite echipelor cu care lucreaz`. “Duri cu munca, amabili unii cu al]ii”, “Nu exist` roluri mici, doar actori mici” [i “Lucru mi[to [i la timp” sunt

E o diferen]` major` \ntre manager [i lider. managerul trebuie s` fac` lucrurile corect, liderul caut` s` fac` lucrurile corecte. |n plus, un adev`rat lider spune mai degrab` noi decât eu.” r`zvan c`p`nescu principiile dup` care \[i ghideaz` echipa, la care se adaug` regula bunului sim]. Primul dintre principii a pornit de la interac]iunea cu oamenii prea ocupa]i s` r`spund` la un simplu salut sau voit \mpresura]i s` par` undeva sus \n sferele \nalte ale crea]iei. “Prefer s` fim critici cu ce ne-a ie[it, dar s` nu fim b`d`rani, neciopli]i. Nu exist` nicio scuz` s` nu r`spunzi la salut.” “Nu exist` roluri mici, doar actori mici.” |ntr-o industrie creativ` cum este publicitatea, evident c` exist` roluri mai mari sau mai mici, \ns` numai dac` e[ti un actor mic, un slab profesionist, po]i s` faci un rol mic. Numai caracterele mici [i arogante se cred deasupra tuturor [i cu genul acesta de creativi R`zvan C`p`nescu prefer` s` nu lucreze. “Am \ntålnit

creativi cu un orgoliu prost \n]eles, care dac` nu a str`lucit ideea pe care au emis-o, nu pot s` construiasc` pe ideea altcuiva, dar [i creativi care sufer` de sindromul «de a suna la u[` [i a fugi apoi pe trepte» – arunc` un concept [i se a[teapt` ca altcineva s`-l implementeze. Or, greul \ncepe abia dup` ce a fost emis` ideea. Conteaz` ce faci cu ea.” De toate aceste forme de “snobism intelectual” \ncearc` s` se delimiteze [i, pe cåt posibil, s`-[i ]in` echipa departe. Din punct de vedere logistic, principiul pe care \ncearc` s`-[i modeleze echipa este c` a[teapt` “lucrul mi[to [i la timp”, nu-l intereseaz` genialit`]i dup` deadline, la fel cum nu apreciaz` idei semicoapte, mediocre, date la repezeal`, \nainte de deadline. |n rest, nu conteaz` dac` inspira]ia le vine la birou sau \n alt` parte. |n paralel cu munca din agen]ie, lucreaz` [i la deschiderea min]ilor unor studen]i din cadrul {colii ADC*RO [i din cadrul The Alternative School For Creative Thinking, precum [i, ocazional, \n cadrul modulului de publicitate de la SNSPA, la invita]ia lui Dan Petre. |n plus, pe lång` internshipuri [i consiliere ori de cåte ori un tån`r aspirant \n ale publicit`]ii \i cere un sfat sau o p`rere, are deschiderea de a angaja cåt mai mul]i tineri \n echip` pe care nu preget` \n a-i expune de la bun \nceput la tot procesul creativ. Sunt gesturi simple, care nu schimb` nimic radical. Nu acum. Aceasta este \ns` forma sa de contribu]ie la formarea urm`toarei genera]ii, \n care de altfel spune c` are mare \ncredere c` va putea schimba fa]a publicit`]ii romåne[ti. Biz

Foto: © Rangizzz – Dreamstime.com

COMPANII

Biz

COMPANII

TOP 50

COMPANII PERFORMANTE Pentru campionii economiei private române[ti, cre[terea economic` din ultimii ani nu a fost o surpriz`, ci rezultatul strategiilor care privesc mai departe de câ[tigurile conjuncturale. Dincolo de declara]ii, cifrele sunt cele care arat` adev`ra]ii câ[tig`tori. Iat` clasamentul celor mai performante companii autohtone, realizat pentru Biz de Coface România. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

COMPANII

onstan]` \n performan]` – asta vedem \n edi]ia Top 50 cele mai performante companii din România din acest an. Acest fapt este relevat \n primul rând de faptul c` ponderea companiilor aflate la a doua apari]ie consecutiv` \n cadrul clasamentului realizat de Coface România pentru Biz s-a men]inut la nivelul anului trecut, astfel c` o treime din firmele ce au fost incluse \n edi]ia de anul trecut a Topului (17 din 50) au reu[it s` ob]in` [i pe parcursul anului 2014 rezultate financiare care s` le asigure, din nou, o pozi]ie printre cele mai performante companii din România. De men]ionat, de asemenea, c` nou` companii au reu[it s` fie prezente \n toate clasamentele realizate de Coface \n ultimii trei ani: Dedeman, Quin România, Premium Auto, Diferit, Formens, Pre]uri pentru tine, SAP România, Peek & Cloppenburg [i Pandora Prod. Cu excep]ia Dedeman [i Quin, companii mari, ace[ti performeri se \nscriu \n aceea[i categorie din punctul de vedere al cifrei de afaceri (25-50 milioane de euro). Realiz`m de mul]i ani acest clasament tocmai pentru c` numai cifra de afaceri nu spune tot adev`rul despre performan]a unei companii [i, mai ales, despre dinamica sa \n pia]`. Tocmai de aceea Top 50 cele mai performante companii realizat de Coface România pentru Biz urm`re[te performan]a de ansamblu, evaluat` prin combinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i a comportamentului de plat`. Detaliile tehnice privind realizarea topului le ve]i putea g`si \n metodologia de la finalul acestui articol.

CE NE SPUN CIFRELE |ntr-un an \n care economia României a \nregistrat o \ncetinire de la un ritm de cre[tere 3,5% la 2,8%, conform datelor Institutului Na]ional de Statistic`, campionii din businessul autohton au avansat serios fa]` de anii preceden]i. Astfel, cele 50 de companii din clasament au ob]inut \n 2014 o cifr` de afaceri total` de peste 4 miliarde de euro, afacerile lor fiind \n cre[tere cu 32% fa]` de 2013 [i 24

Biz

cu 46% fa]` de 2012. Cifra de afaceri cumulat` a companiilor prezente \n edi]ia actual` a topului este semnificativ mai mare decât totalul cifrei de afaceri \nregistrate de firmele prezente \n cele dou` edi]ii anterioare (cu 18% fa]` de 2013 [i respectiv cu 73% fa]` de 2012). “Se men]ine tendin]a de cre[tere a calibrului firmelor, observat` \n clasamentul de anul trecut, confirmându-se un interes crescut al firmelor de dimensiuni mai mari pentru eficientizarea activit`]ii [i asigur`rii unui echilibru financiar cât mai bun \n paralel cu eforturile de dez-

Dedeman este pentru a treia oar` consecutiv cea mai performant` companie din România

voltare comercial`”, se arat` \n analiza realizat` de Coface România. Aceast` tendin]` este confirmat` [i de evolu]ia profitului opera]ional (EBIT), nivelul cumulat de 543 milioane de euro ob]inut pe parcursul anului 2014 ar`tând o cre[tere cu 40% fa]` de profitul opera]ional \nregistrat \n 2013. Dinamica profitului opera]ional \nregistrat de aceste companii este superioar` celei \nregistrate de cifra de afaceri, astfel c` elasticitatea este de 1,26 – adic` o cre[tere cu 1% a cifrei de afaceri a generat o cre[tere cu 1,26% a EBIT. Aceste cre[teri s-au tradus [i printr-un impact social important al companiilor din top, care au creat peste 7.000 de noi locuri de munc` pe parcursul anului trecut, asta \n condi]iile \mbun`t`]irii productivit`]ii muncii – cifra de afaceri [i

profitul opera]ional \nregistrând avansuri superioare (32%, respectiv 40%) comparativ cu cre[terea de 21% a num`rului de angaja]i. Valoarea profitului brut per angajat a \nregistrat un mic regres, astfel c` doar dou` companii din clasamentul curent au reu[it s` dep`[easc` nivelul de 100.000 de euro profit brut pe angajat, fa]` de patru anul trecut. |n schimb, tot [apte companii au declarat pentru 2014 un profit brut pe angajat \ntre 50.000 [i 100.000 de euro.

PERFORMERI DE CALIBRU Cre[terea constant` \ntr-un mediu economic favorabil \n ultimii doi ani a dus la schimbarea raportului de for]e dintre companiile din clasament. Dac` anul trecut aveam o ascensiune a companiilor mijlocii (cu cifr` de afaceri \ntre 25 [i 50 de milioane de euro) \n detrimentul celor mici, edi]ia 2015 a topului aduce \n prim-plan companii mari, cu cifr` de afaceri \ntre 50 [i 100 de milioane de euro, [i foarte mari, care dep`[esc 100 de milioane de euro. |n clasamentul din acest an, \n categoria firmelor cu cifra de afaceri \ntre 25 [i 50 milioane de euro sunt mai pu]in de jum`tate din companii ca num`r [i mai pu]in de 20% ca pondere a cifrei de afaceri \n cifra agregat`, \n timp ce anul anul trecut erau 36 de companii cu o pondere de 32% a cifrei de afaceri. |n categoria companiilor cu cifr` de afaceri \ntre 50 [i 100 de milioane de euro sunt 15 firme, num`r aproape dublu fa]` de edi]ia precedent`, situa]ia fiind similar` [i pentru categoria companiilor a c`ror cifr` de afaceri dep`[e[te 100 de milioane de euro, categorie la care avem 13 companii, peste dublul anului 2013. De altfel, firmele din ultima categorie genereaz` \n continuare cea mai mare parte din cifra de afaceri total` a celor 50 de companii din top, ponderea segmentului \n func]ie de acest indicator crescând la 58% fa]` de 43%.

HARTA PERFORMAN}EI Cele mai multe companii prezente \n aceast` edi]ie a topului provin din domeniile industriei de ma[ini [i echipamente (10 companii), IT (8 companii) [i comer] cu ridicata (8 companii), lista primelor

COMPANII

Proiecte care atrag talente Cu proiecte IT complexe, inclusiv \n zona de cercetare-dezvoltare, Luxoft se bazeaz` pe reputa]ie, cultura organiza]ional` [i programele de preg`tire profesional` pentru a atrage cei mai talenta]i speciali[ti. DE GABRIEL BÂRLIG~

ogdan Pelinescu, Managing Director Luxoft România, conduce unul dintre cei mai activi angajatori \n IT, cu peste 1.500 de angaja]i. Cum complexitatea [i num`rul proiectelor cresc, compania va continua [i \n 2016 s`-[i creasc` echipa \n ritm accelerat.

dicat, Luxoft Technology Strategy Center, cât [i prin intermediul programului LuxIdea. |n România avem echipe dedicate care lucreaz` pentru dou` astfel de proiecte de cercetare: SuperCloud, o platform` ce ofer` func]ii de virtualizare a re]elelor, precum [i Twister, un sistem de automatizare de teste.

Cum a evoluat Luxoft \n România \n 2015 [i care sunt planurile pentru perioada urm`toare? Luxoft România continu` s` creasc` de la an la an, atât din punctul de vedere al afacerilor, cât [i al num`rului de angaja]i. 2015 a \nsemnat \nc` un pas \nainte dac` vorbim despre performan]ele de business [i o cre[tere cu aproape 50% a num`rului de angaja]i. Compania va p`stra aceast` tendin]` de cre[tere [i \n 2016, \n ritm cu diversificarea portofoliului de servicii [i produse, precum [i a celui de clien]i.

Câ]i angaja]i are compania? Luxoft România este unul dintre cei mai activi angajatori \n IT, cu peste 1.500 de angaja]i. Vom continua [i \n 2016 s` ne m`rim echipa, pe m`sur` ce complexitatea [i num`rul proiectelor cresc. Scopul nostru este ca Luxoft România s` se dezvolte ca un centru important \n cadrul companiei Luxoft, cu proiecte diverse ce acoper` toate segmentele de activitate.

Ce proiecte importante a derulat compania \n ultima perioad`? Luxoft România deruleaz` proiecte complexe \n principal \n domeniile financiar, telecom [i auto. Toate cele trei zone au proiecte importante, \ns` \n ultima perioad` cea financiar` a avut o dezvoltare mai accelerat`. Din acest motiv am [i extins echipa de ingineri IT care dezvolt` solu]ii de investment banking, aceasta ajungând la peste 350 de persoane.

Scopul nostru este ca Luxoft România s` se dezvolte ca un centru important \n cadrul companiei Luxoft, cu proiecte diverse ce acoper` toate segmentele de activitate

Ce diferen]iaz` Luxoft pe pia]a local`? Agilitate, inova]ie, solu]ii prestabilite, expertiz` tehnologic`, talent [i o bun` \n]elegere a industriei de profil.

Cât de important` este inova]ia pentru companie? Este pu]in spus important`. Compania Luxoft investe[te constant \n activit`]i de cercetare-dezvoltare, atât \n cadrul departamentului de-

Bogdan Pelinescu, Managing Director Luxoft România

Cum atrage]i talentele de pe pia]a local` [i cum le men]ine]i \n companie? Reputa]ia, cultura organiza]ional` [i programele de preg`tire profesional` \mbun`t`]esc capacitatea companiei de a atrage [i re]ine unii dintre cei mai proactivi [i experimenta]i profesioni[ti din industrie. Luxoft ajut` la formarea de ingineri software prin sesiuni dinamice de preg`tire [i mentorship, bazate pe exemple practice prezentate de exper]ii \n domeniu din cadrul companiei. Le oferim candida]ilor posibilitatea de a lucra \n zone de ni[`, de a participa la dezvoltarea integral` a unor produse lansate pe pia]` direct din laboratoarele noastre, precum [i oportunitatea de a fi expu[i la proiecte interna]ionale de mare anvergur`, cu un grad ridicat de complexitate. Biz Biz

COMPANII

cinci sectoare de activitate din punctul de vedere al num`rului de companii performante fiind completat` de comer]ul cu am`nuntul (6 companii), [i fabricarea substan]elor [i produselor chimice (4 companii). Num`rul companiilor din domeniul construc]iilor prezente \n top a sc`zut comparativ cu anul anterior, acest sector nemaifiind prezent \n primele cinci dup` num`rul de companii, \n timp ce industria IT a trecut pe locul doi. |n acela[i timp, “harta” acestui Top 50 cuprinde 15 jude]e fa]` de 17 la edi]ia precedent`. Distribu]ia geografic` a companiilor este \n mare m`sur` similar` celei de anul trecut, cele mai multe companii provenind din Bucure[ti (19). Jude]ele Bra[ov [i Cluj se situeaz` \n premier` pe cea de-a doua pozi]ie, ambele fiind reprezentate prin câte cinci firme, \n timp ce Ilfov a trecut pe pozi]ia a treia, cu patru companii.

TOP 10 MAI STABIL Dac` anul trecut doar dou` companii \[i p`strau pozi]ia \ntre primii zece performeri ai economiei private române[ti, anul acesta patru juc`tori au reu[it s` se men]in` \n Top 10: Dedeman, Cameron România, IBM [i H&M. Liderul clasamentului este, pentru a treia oar` consecutiv, Dedeman. Retailerul de bricolaj a dep`[it 767 de milioane de euro ca cifr` de afaceri \n 2014, \n cre[tere cu 27% fa]` de peste 606 milioane de euro \n 2013. Compania antreprenorial` a fra]ilor Adrian [i Drago[ Pav`l a pornit din Bac`u [i a ajuns la 42 de magazine la nivel na]ional, având \n plan s` ajung` la 50 de unit`]i \n urm`torii doi ani. Locul doi, Porsche România, vine din domeniul auto [i este un semn al redres`rii acestei pie]e profund afectate de criz`. Cel mai mare important auto de pe pia]a local` are \n portofoliu m`rcile grupului Volkswagen (Audi, Bentley, SEAT, Skoda, Porsche [i, evident, Volkswagen), \nregistrând o cifr` de afaceri de aproape 400 de milioane de euro \n 2014. A treia treapt` a podiumului este ocupat` de Cameron România, cel mai mare produc`tor local de utilaj petrolier, care are din 2009 la Ploie[ti o fabric` unde produce pentru ExxonMobil, BP sau 26

Biz

METODOLOGIE Studiul a inclus toate companiile române[ti cu capital privat care au depus la Ministerul Finan]elor situa]iile financiare anuale aferente activit`]ii din 2014. Pentru \ntocmirea Top 50 nu au fost considerate b`ncile [i societ`]ile de asigur`ri, datorit` specificului diferit al activit`]ii acestora. Primul nivel de selec]ie a companiilor a constat \n aplicarea simultan` a 4 criterii de filtrare: • Cifr` de afaceri pentru anul 2014 peste un milion de euro • Rezultatul net [i rezultatul opera]ional \n 2014 s` fie pozitive (profit) • Absen]a datoriilor restante c`tre bugetul de stat (conform datelor publicate de ANAF pentru 30.09.2015) • Nivelul datoriilor comerciale (c`tre furnizori) \n 2014 s` fie sub 10% din profitul brut Companiile care au fost validate \n baza primului nivel de selec]ie au fost verificate pentru respectarea unui model statistic \n praguri, având 4 criterii care trebuie respectate simultan: • Indicele de cre[tere a cifrei de afaceri 2014/2013 >10% • Rentabilitatea capitalurilor proprii (profit net / capitaluri proprii) >20% • Rata profitului brut raportat la cifra de afaceri >5% • Gradul de \ndatorare (datorii totale / active totale) <70% Clasamentul final a fost realizat prin includerea primelor 50 companii \n func]ie de cifra de afaceri realizat` pentru anul 2014 din lista tuturor companiilor române[ti care au \ndeplinit toate criteriile men]ionate \n cele dou` niveluri succesive de selec]ie.

Statoil. Opera]iunile Cameron, inclusiv cele din România, au fost preluate \n acest an de un alt grup american, Schlumberger, \n urma unei tranzac]ii de 14,7 miliarde de dolari. Compania are o rat` a profitului de invidiat, 28%, cea mai ridicat` din top. Pe pozi]ia a patra a urcat fulminant Kathrein România, produc`tor german de echipamente de telecomunica]ii, care prin Romkatel este principalul furnizor de antene de broadcast [i comunica]ii mobile de pe pia]a local`. Compania, care de]ine o fabric` la Timi[oara care lucreaz` [i pentru export, a \nregistrat anul trecut o cre[tere

cu 88% a cifrei de afaceri, pân` la aproape 159 de milioane de euro. Tot din domeniul tehnologiei mobile vine [i compania de pe locul 5, Huawei, a c`rei cifr` de afaceri a \nregistrat \n 2014 un avans de 25%, pân` la peste 157 de milioane de euro. Chinezii au un business \n cre[tere \n zona de echipamente [i servicii pentru re]elele operatorilor mobili, beneficiind din plin de investi]iile f`cute de ace[tia \n ultimii ani \n tehnologia 4G. Urmeaz` pe 6 Contitech Fluid Automotive România, parte a grupului german ContiTech, care de]ine \n România nu mai pu]in de patru unit`]i de produc]ie pentru Fluid Technology [i Power Transmission Group, situate \n trei loca]ii: Carei, Timi[oara [i N`dab. Reputa]ia românilor ca buni speciali[ti \n IT este confirmat` de prezen]a \n top 10 [i \n acest an a IBM România, pe pozi]ia a [aptea. Gigantul american este prezent pe pia]a local` din 1995, având sedii \n Bucure[ti [i Timi[oara. |n România, IBM are [i dou` mari centre: Global Procurement Services Group Romania Remote Delivery Center [i Application Services Global Delivery Center Eastern Europe, ambele \n Bucure[ti. IBM România [ia sporit anul trecut cifra de afaceri cu 58%, pân` la peste 145 de milioane de euro. Produc`torul de vagoane Astra Rail Industries, aflat pe locul 8, a \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri de 104% pe parcursul anului trecut, dep`[ind 133 de milioane de euro, [i deja estimeaz` pentru 2015 atingerea pragului de 150 de milioane de euro. Compania a preluat \n 2012 activele fabricilor insolvente Astra Vagoane Arad, Meva [i Romvag Caracal. Industria de componente auto este un sector puternic al economiei române[ti, lucru confirmat de prezen]a pe locul 9 a Preh România furnizor pentru Porsche, Daimler, Audi [i BMW. Compania german` are o fabric` la Ghimbav [i vrea s` ajung` \n patru ani la 1.400 de angaja]i. Top 10 este \nchis de retailerul suedez de mod` H&M, care s-a apropiat \n 2014 de venituri de 120 de milioane de euro \n România, \n cre[tere cu 39% fa]` de anul precedent. Biz

COMPANII

Top 50 companii performanTe Loc

companie

cifr` de afaceri indice ca 2014 (euro) 2014/2013

rata profitului

Grad \ndatorare

roe

Salaria]i

Jude]

DEDEMAN SRL

767.787.830

27%

14%

30%

24%

7.179

Bac`u

PORSCHE ROMÂNIA SRL

398.029.448

17%

40%

64%

134

Ilfov

CAMERON ROMÂNIA SRL

272.072.236

14%

28%

19%

29%

1.115

Prahova

KATHREIN ROMÂNIA SRL

158.826.491

88%

44%

26%

2.071

Timi[

HUAWEI TECHNOLOGIES SRL

157.170.690

24%

13%

46%

79%

959

Bucure[ti

6. CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL 150.581.280

11%

12%

30%

36%

1.376

Satu Mare

IBM ROMÂNIA SRL

145.245.735

58%

10%

48%

57%

1.817

Bucure[ti

ASTRA RAIL INDUSTRIES SRL

133.024.966

104%

10%

57%

31%

2.528

Arad

PREH ROMÂNIA SRL

123.358.063

52%

44%

38%

720

Bra[ov

10.

H&M HENNES & MAURITZ SRL

119.131.081

39%

56%

32%

691

Bucure[ti

11.

IPSO SRL

108.720.675

22%

66%

65%

314

Ilfov

12.

ZES ZOLLNER ELECTRONIC SRL

103.671.136

33%

11%

56%

45%

1.028

Satu Mare

13.

BULROM GAS IMPEX SRL

102.780.164

24%

59%

46%

140

Bucure[ti

14.

AIR BP SALES ROMÂNIA SRL

99.257.120

68%

17%

46%

Ilfov

15.

STEINEL ELECTRONIC SRL

96.243.897

11%

38%

27%

457

Arge[

16.

STAR FOODS E.M. SRL

91.921.683

15%

45%

20%

727

Bucure[ti

17.

QUIN ROMÂNIA SRL

91.633.567

50%

14%

21%

47%

1,55

Bra[ov

18.

TIMKEN ROMÂNIA SA

83.241.827

30%

21%

30%

873

Prahova

19.

GENPACT ROMÂNIA SRL

79.103.926

11%

10%

23%

2.385

Bucure[ti

20.

HAULOTTE ARGE{ SRL

77.197.436

53%

14%

57%

40%

193

Arge[

21.

FAN COURIER EXPRESS SRL

75.079.477

19%

22%

10%

20%

1.573

Bucure[ti

22.

STABILUS ROMÂNIA SRL

64.713.449

83%

12%

49%

46%

620

Bra[ov

23.

C&A MODA RETAIL SRL

62.193.841

19%

36%

22%

213

Bucure[ti

24.

VISUAL FAN SRL

62.128.436

116%

12%

62%

56%

148

Bra[ov

25.

US FOOD NETWORK SA

57.062.805

19%

11%

61%

99%

2.037

Bucure[ti

Biz

COMPANII

Clasamentul realizat de Coface România urm`re[te performan]a de ansamblu a firmelor din top, prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i a comportamentului de plat`.

Loc

companie

cifr` de afaceri indice ca 2014 (euro) 2014/2013

rata profitului

Grad \ndatorare

roe

Salaria]i

Jude]

26.

REDOXIM SRL

56.760.409

26%

11%

30%

21%

177

Timi[

27.

ECOLOR SRL

52.848.713

26%

34%

20%

463

Cluj

28.

TRELLEBORG AUTOMOTIVE DEJ SRL

51.653.706

13%

19%

23%

312

Cluj

29.

PREMIUM AUTO SRL

49.914.167

12%

58%

25%

Bucure[ti

30.

WRIGLEY ROMÂNIA SRL

46.917.324

13%

22%

45%

100%

162

Bucure[ti

31.

MSC ROMÂNIA SHIPPING SRL

45.298.808

22%

50%

95%

Bucure[ti

32.

DIFERIT SRL

45.093.590

51%

61%

47%

175

Cluj

33.

SYSTRONICS SRL

45.082.280

19%

64%

24%

522

Arad

34.

SWOBODA HARTMANN ROMÂNIA SRL

44.368.437

12%

25%

23%

441

Sibiu

35.

MICROSOFT ROMÂNIA SRL

43.790.060

17%

14%

36%

362

Bucure[ti

36.

FORMENS SRL

43.106.152

15%

45%

24%

843

Boto[ani

37.

PRE}URI PENTRU TINE SRL

40.511.815

34%

12%

27%

58%

734

Bucure[ti

38.

SAP ROMÂNIA SRL

39.135.728

45%

24%

17%

58%

308

Bucure[ti

39.

NIMET SRL

37.796.061

27%

10%

63%

36%

375

Dâmbovi]a

40.

ENDAVA ROMÂNIA SRL

37.251.694

46%

22%

25%

77%

1.142

Cluj

41.

BERGERAT MONNOYEUR SRL

37.221.592

70%

58%

33%

122

Ilfov

37.104.189

48%

24%

27%

64%

894

Bucure[ti

42. ATOS IT SOLUTIONS AND SERVICES SRL 43.

PEEK & CLOPPENBURG SRL

35.522.564

26%

14%

26%

124

Bucure[ti

44.

PANDORA PROD SRL

34.840.547

20%

11%

42%

49%

816

Vrancea

45.

PRODUC}IE ZARAH MODEN SRL

32.598.515

10%

15%

22%

826

Covasna

46.

LUXOFT PROFESSIONAL ROMÂNIA SRL

32.163.075

39%

15%

22%

33%

932

Bucure[ti

47.

AVA EASTERN EUROPE D.F.&S. SRL

31.544.004

11%

27%

14%

33%

129

Bucure[ti

48.

BILKA STEEL SRL

30.288.275

28%

68%

40%

Bra[ov

49.

GUALA PACK NADAB SRL

30.125.288

41%

18%

55%

41%

197

Arad

50.

NY’ER ROMÂNIA SRL

30.097.446

15%

12%

32%

56%

235

Cluj Biz

TECH

Realitatea financiaR~ a lumii viRtuale Companii serioase vor s` pun` cai verzi pe pere]i. Juc`tori de talia Facebook, Google sau Sony investesc masiv \n echipamente pentru realitatea virtual`. Miza: o pia]` global` de 30 de miliarde de dolari pân` \n 2020.

Foto:© Innovatedcaptures – Dreamstime.com

De alexanDRu R~Descu

iua de 21 noiembrie a anului de gra]ie 2015 a fost una extrem de \nc`rcat` \n agenda lui Mark Zuckerberg, CEO Facebook. Atât pe plan profesional, cât [i personal. Mai \ntâi a promis o revolu]ie \n modul \n care vom folosi tehnologia, IT-ul de toate zilele, entertainment-ul. Miza: (noua) realitate virtual`, \n care compania sa are ambi]ia de a dirija ostilit`]ile pe pia]a global`. {i asta prin interme-

Biz

diul gadget-ului produs de un startup cump`rat de Facebook \n martie 2014, pentru suma de 2 miliarde de dolari: Oculus. Al doilea punct esen]ial de pe agenda fondatorului [i directorului executiv al Facebook din acea zi istoric` a fost anun]ul c` Zuckerberg \[i va lua un concediu paternal, pentru cel pu]in dou` luni. |ntre timp, so]ia sa, Priscilla Chan, adus pe lume o feti]`, iar noua realitate \n care se mi[c` familia multietnic` nu este deloc una virtual`. Lansat oficial pe pia]` \n perioada de Black Friday original, gadgetul minune anun]at de Facebook cunoa[te o variant` final` dezvoltat` \n colaborare cu Samsung – Gear VR. Pre]ul este de 100 de dolari. Gadgetul este compatibil deocamdat` doar cu smartphone-urile Galaxy Note5, S6 edge+, S6 [i S6 edge. Smartphone-ul se ata[eaz` la echipamentul Oculus, cu display-ul \n interior, montându-se pe cap aido-

ma frontalelor din drume]iile noastre montane, dar cu ceva mai mult` tehnologie \nglobat` (cânt`re[te peste 300 de grame f`r` smartphone). Senza]ia de imersiune este dat` de lentilele biconvexe cu care vine Gear VR (p`c`lind creierul c` este vorba de o singur` imagine) [i de aplica]iile Android dedicate. Noul echipament este mai performant fa]` de versiunea anterioar` [i vine cu senzori de mi[care [i sunet integra]i. Pentru a avea succes pe pia]`, Facebook [i Samsung au convins produc`tori de jocuri video s` livreze titluri dedicate VR, fiind atras` \n colaborare [i platforma de streaming online de filme Netflix. Concret: un utilizator va avea “senza]ia” c` se afl` \ntr-o camer` de proiec]ie, a[ezat pe o canapea, cu un uria[ ecran de televizor \n fa]a ochilor. Oculus a pus deja pe picioare un app store, cu aplica]ii care au pre]uri cuprinse \ntre 1,99 [i 9,99 dolari. Este doar \nceputul, iar Zuckerberg, dup` ce va fi revenit din concediul parental, se va putea dedica [i interac]iunii dintre echipamentul de realitate virtual` [i Facebook, adev`rata provocare.

GOOGLE CARTONAT Evident, gigantul Google nu putea sta deoparte din clipa \n care a v`zut tranzac]ia dintre Facebooks [i Oculus. Unde mai pui [i insuccesul cu Google Glass.

Cel pu]in pe moment. A[a c` au scos pe pia]` Cardboard. Mai rudimentar \n compara]ie cu echipamentul OculusSamsung, replica Google este din carton, \n care se introduce un smartphone cu Android, dar [i iPhone, plus lentile de plastic. Po]i urm`ri astfel con]inut video 3D, la 360 de grade, cum ar fi un tur la Versailles sau diverse filme pe canalul dedicat de pe YouTube, ca [i cum ai fi la cinematograf. Spre deosebire de gadgetul Facebook, pentru Cardboard a fost gândit` o alt` campanie de promovare. Nu atât a produsului, cât a noului mod de consum de realitate virtual`. Astfel c` s-a realizat un parteneriat cu publica]ia "The New York Times", care a trimis abona]ilor s`i gratuit acest gadget. Compania american` anun]` c` peste un milion de unit`]i Cardboard sunt pe pia]`. Pentru a func]ia \n colaborare cu smartphone-ul, trebuie instalat` aplica]ia Google Cardboard.

MIZA FINANCIAR~

mlD. $ este valoarea pe care o vor atinge business urile din zona realit`]ii virtuale \n 2020. Sursa: Digi-Capital

Dup` anali[tii de la Digi-Capital, businessul realit`]ilor virtuale va atinge 30 de miliarde de dolari pân` \n 2020. Ca atare, num`rul juc`torilor dornici de a prinde [i aici câte o felie consistent` s-a \ngro[at rapid. Al`turi de cei men]iona]i mai sus, cu un proiect interesant \n domeniu s-a anun]at [i Nvidia, care a \nceput o colaborare cu Stanford University. Proiectul lor, cu deadline \n 2018, vizeaz` un gadget care s` ofere o experien]` vizual` cât mai "natural`", cu obligatoria component` de confort, 0 dureri de cap, 0 presiuni asupra ochilor. Dup` ce ne-a amenin]at o vreme cu Project Morpheus, oferta Sony pentru casca dedicat` realit`]ii virtuale poart` acum denumirea de PlayStation VR. Urmeaz` s` fie disponibil` comercial \n prim`vara anului viitor. Fiind conectat` la oferta de entertainment PlayStation 4, con]inutul poate fi urm`rit pe un

ecran OLED de 5,7 inci, putând fi dirijat [i prin intermediul unui controller. Cel pu]in \n momentul de fa]` [tim c` rezolu]ia display-ului este 1.920 x 1.080 pixeli, oferind 960 x 1.080 pixeli pentru fiecare ochi, o rat` de refresh de 120 Hz (deci un r`spuns rapid), nelipsind din schem` un accelerometru sau giroscop. Poate surprinz`tor pentru unii, ]inând cont de situa]ia de pe pia]a smartphone-urilor, chiar [i produc`torul taiwanez HTC \ncearc` businessul realit`]ii virtuale, al`turi de puternicul juc`tor din zona gaming [i distribu]ie digital` Valve. Cu o rezolu]ie a displayului OLED de 2.160 x 1.200 (deci superioar` modelului Sony), gadgetul-casc` de la HTC st` mai prost la rata de refresh. Produc`torii \[i doresc ca modelul, \ntr-o serie limitat`, s` prind` Cr`ciunul din punct de vedere comercial, urmând ca trimestrul I din 2016 s` fie cel al lans`rii generale [i globale. Biz

Biz

TECH

cânD inova}ia aDuce cot~ De pia}~ Cu o strategie inteligent`, compania chinezeasc` Huawei a trecut pe locul doi pe pia]a de smartphone-uri din România dup` num`rul de unit`]i vândute [i are \n continuare planuri mari pentru pia]a local`. De oana voinea

ompania a ajuns deja la o cot` de pia]` de 8%, dep`[ind mul]i dintre produc`torii consacra]i de telefoane inteligente. Sorina M`c`rescu, country manager al Huawei Devices România, arat` c` avansul companiei a fost peste media pie]ei, motorul de vânzari [i de imagine din acest an fiind gama P8. Huawei este prezent` cu telefoane mobile \n România din 2010. cum a evoluat pia]a local` \n aceast` perioad`? La \nceput am vândut feature phone-uri, iar din 2013 vindem exclusiv smartphone-uri. Cota noastr` de pia]` a ajuns deja la 8%, dep`[ind mul]i dintre produc`torii consacra]i de telefoane inteligente. Putem spune c` noi am crescut odat` cu pia]a, ba chiar am avut un avans mai mare decât media pie]ei. Prezen]a local` este deosebit de important` pentru Huawei datorit` valorilor brandului pe care \ncerc`m s` le promov`m. |ncerc`m s` ne apropiem de consumatorii no[tri printr-o comunicare adecvat` specificului pie]ei [i dinamicii socio-culturale. ce smartphone-uri prefer` românii? care sunt modelele cele mai vândute \n România? Atât modelul Huawei P6, cât [i Huawei P7 s-au bucurat de apreciere [i au fost primite pozitiv de consumatorii români \n anii trecu]i. Anul acesta, familia P8 (P8 [i P8lite) a dus mai departe tradi]ia gamei P. |n a doua jum`tate a anului 2015, ambele modele au fost incluse \n oferta tuturor operatorilor [i marilor retaileri de la noi. Noi vrem s` aducem românilor mai mult decât “comunicare prin unde”, vrem s` le oferim un stil de via]` unde utilul [i

“Vrem s` aducem românilor mai mult decât comunicare prin unde, vrem s` le oferim un stil de via]` unde utilul [i pl`cutul convie]uiesc \mpreun`.” sorina m`c`rescu, country manager, Huawei Devices România

pl`cutul convie]uiesc \mpreun`. De aceea, gama P a fost \nc` de la lansare [i va fi [i \n viitor motorul de vânz`ri, precum [i de imagine al Huawei. Specifica]iile performante, inova]ia Huawei \ncorporat` [i designul deosebit sunt câteva din atributele care asigur` succesul acestei game.

Huawei a urcat pe locul doi dup` num`rul de unit`]i vândute. ce obiective v-a]i propus \n ceea ce prive[te cota de pia]`? Locul doi a venit ca o consecin]` natural` a ac]iunilor noastre [i credem c` vom reu[i s` ne p`str`m pozi]ia [i \n anul urm`tor. |n acest moment distan]a fa]` de locul 1 al clasamentului este foarte mare [i noi ne concentr`m \n a reduce aceast` distan]`. Vom continua s` ne men]inem \n preferin]ele românilor atât prin produse de calitate, cât [i prin activit`]i de marketing interactive [i inovatoare, cu care utilizatorii români s` rezoneze. Biz Biz

TECH

stoRytelling {i teHnologie Profesioni[tii care comunic` \n numele companiilor sunt \ntr-o lupt` permanent` cu timpul [i cu avalan[a de informa]ii din interiorul [i din afara organiza]iei. Cum e via]a la grani]a dintre companie [i publicurile sale? De gabRiel bâRlig~

iana Iosu, Media Relations & External Communications Manager, Telekom Romania, a ales asumat s` nu aib` lini[te prin natura jobului s`u. {tie c` orice subiect aparent banal poate avea implica]ii majore asupra businessului, dar [i c` viteza de reac]ie a devenit esen]ial` \n comunicarea de brand.

care sunt principalele provoc`ri pentru departamentul de rela]ii media [i comunicare extern`? Cea mai mare provocare pe care o v`d \n acest job este luxul timpului sau lipsa lui, mai exact. Avem de-a face cu o zon` \n care nu-]i permi]i s` amâni, \n care ce reprezint` acum o [tire mâine nu mai este. Dac` nu r`spunzi \n timp real [i corect \n anumite situa]ii, ri[ti s` ajungi la o situa]ie de criz` sau s` ai grave prejudicii reputa]ionale. Presa online, social media sunt zone fierbin]i \n care totul se \ntâmpl` cu vitez` maxim`. Trebuie s` vezi tot, s` [tii tot, s` monitorizezi \n permanen]`, s` fii alert, r`bd`tor, \n]eleg`tor, flexibil, prezent, inspirat [i s` ]ii pasul cu dinamica informa]iei. De asemenea, nivelul de r`spundere este unul foarte mare. Nu-]i permi]i s` gre[e[ti sau s` nu fii clar, corect, pre]ul pl`tit \n situa]iile \n care nu respec]i aceste reguli este mult prea mare, iar orice subiect aparent banal poate degenera, cu implica]ii majore asupra businessului. O alt` provocare pe care o v`d este s` \]i construie[ti rela]iile, atât cu stakeholderii externi, cât [i interni, 34

Biz

care s` \]i creeze cadrul s` r`spunzi rapid, corect [i informat cerin]elor acestui job. Nu \n ultimul rând, PR \nseamn` din ce \n ce mai mult storytelling, s` spui povestea companiei, a serviciilor, \ntr-o manier` captivant`, relevant` pentru consumatori. Este, a[adar, un job \n care alegi asumat s` nu ai lini[te.

o provocare important` a fost [i rebrandingul de anul trecut, nu? Rebrandingul a fost un proces atât de complex [i de intens, \ncât nu m` pot referi la acest subiect ca la un eveniment punctual. Au fost luni bune de preg`tire, o mobilizare fantastic`, echipe cross-func]ionale, sisteme unificate, transformate sau schimbate, multe resurse investite, nop]i petrecute la birou [i tr`iri intense. Lansarea Telekom \n România a \nsemnat mai mult decât o nou` identitate vizual`. Rebrandingul a marcat, practic, un nou \nceput pentru fostele companii. A implicat schimb`ri profunde (o nou` strategie, o nou` filosofie de business, servicii [i procese noi) [i o schimbare complet` a identit`]ii (un nou concept de magazine, s-au modificat site-ul [i intranetul, contractele, sistemele, procedurile interne, adresele de e-mail, semnalistica din sedii, chiar [i logo-urile de pe ecranele telefoanelor fixe din birouri).

fost o experien]` profesional` des`vâr[it`, solicitant`, dar deosebit de valoroas` \n via]a unui comunicator. A fost cel mai mare eveniment de rebranding din România [i din Sud-Estul Europei \n ]`rile \n care este prezent Deutsche Telekom. A implicat doi mari operatori, peste 8.000 de angaja]i din toat` ]ara [i mii de puncte de contact, o structur` complex` a ac]ionariatului, o cultur` intern` complex` – dou` companii, fiecare cu istorii [i culturi interne diferite, care au trecut prin mai multe schimb`ri \n ultimii ani. |n plus, totul s-a suprapus cu activit`]ile obi[nuite de business: lans`ri de noi produse [i servicii, anun]area rezultatelor financiare etc.

cum a fost dup` momentul 12 septembrie 2014? Pot s` spun c` toate eforturile noastre au dat rapid roade. Am fost impresiona]i de bucuria cu care noua identitate a fost \mbr`]i[at`, atât de angaja]i, cât [i de consumatori. R`spunsul \n social media a fost cople[itor. |n prima lun`, pe Facebook, au venit peste 3.000 de mesaje. S-a r`spuns la fiecare \n parte, de[i asta a \nsemnat ca echipa de social media s` lucreze la foc continuu [i \n weekenduri. Datorit` acestui succes, rebrandingul din România este studiu de caz [i \n cadrul grupului DT.

care au fost principalele proiecte la care a]i lucrat \n ultimul an? Pe zona de comunicare extern`, dup` rebranding, a[ men]iona lansarea noilor pachete integrate fix-mobil Magenta One din luna mai [i concertul lui Robbie Williams din iulie, unde Telekom a fost sponsor principal. Un alt moment important a fost \n septembrie, când Telekom a atins pragul de 1 milion de fani pe Facebook, devenind cea mai mare comunitate de oameni pasiona]i de comunicare [i tehnologie din România.

ce a \nsemnat pentru echipa ta acest proces?

cum alinia]i mesajele de comunicare externe cu cele interne?

Dincolo de aspectele tehnice de implementare, pentru noi, rebrandingul a

Este crucial ca activitatea de comunicare extern` [i cea intern` s` func]ioneze

TECH

Foto: VALI MIREA

\n aceea[i divizie. La Telekom, cele dou` departamente sunt \ntr-o permanent` comunicare [i aliniere. Acest lucru asigur` o unitate a mesajelor [i o \n]elegere limpede a direc]iilor strategice ale companiei. |ntotdeauna mesajele externe sunt aliniate cu cele interne, le sincroniz`m corespunz`tor sau le gândim astfel \ncât angaja]ii s` nu afle schimb`rile sau nout`]ile din pres`.

ce ne po]i spune despre echip`? Echipa de Media Relations [i Comunicare Extern` este format` din 6 persoane, care acoper` atât zona de opera]iuni fixe, cât [i cele mobile, [i cu responsabilit`]i diferite – comunicare corporativ`, comunicare de criz`, social media. La aceasta se adaug` echipa de interven]ii online, format` din 4 persoane deta[ate din departamentul de Customer Care.

“Trebuie s` vezi tot, s` [tii tot, s` monitorizezi \n permanen]`, s` fii alert, r`bd`tor, \n]eleg`tor, flexibil, prezent, inspirat [i s` ]ii pasul cu dinamica informa]iei. {i s` spui povestea companiei, a serviciilor, \ntr-o manier` captivant`, relevant` pentru consumatori.” Diana iosu, media Relations & external communications manager, telekom Romania

cum a schimbat social media comunicarea companiei? Social media a impus un ritm de lucru [i mai alert, [i mai complex, [i a generat noi responsabilit`]i \n cadrul departamentului. Ca s` r`spunzi \n mod profesionist rigorilor social media, aceast` zon` presupune oameni dedica]i, specializa]i, echipe cross-func]ionale din toate ariile companiei, dar [i instrumentele tehnice potrivite de monitorizare [i prioritizare a con]inutului. Iar pentru c` avem un interes direct ca [i angaja]ii s` cunoasc` implica]iile acestei zone, am elaborat un ghid de reguli interne care s` asigure o unitate [i o rigurozitate a comunic`rii pe acest segment.

cum colabora]i cu managementul companiei? Am construit rela]ii solide, bazate pe profesionalism [i \ncredere cu managementul grupului de companii, de[i am trecut prin schimb`ri rapide [i complexe de-a lungul timpului. Una dintre realiz`rile acestui departament \n general este s` determini membrii echipei de management s` con[tientizeze importan]a muncii tale, a urm`rilor, a implica]iilor, a gradului de r`spundere, dar [i a beneficiilor aduse prin comunicarea corporativ`. Biz Biz

TECH

comunicaRe |n eRa integR~Rii Companiile comunic` tot mai mult c`tre clien]i [i partenerii de business, dar extrem de importante sunt [i mesajele c`tre propria organiza]ie. Marea provocare este alinierea acestei comunic`ri. De gabRiel bâRlig~

entru Raluca Ezaru, Internal Communication, Corporate Events & Corporate Responsibility Manager la Telekom Romania, ultimul an a stat sub semnul efortului de a traduce viziunea noii companii integrate la nivelul comunic`rii interne.

Imaginea pe care o asociez cu rebrandingul v`zut din interior este cea a unei curse de 100 de metri garduri: emo]ii, concentrare [i tensiune maxim` la start, vitez`, jaloane \ntre care nu ai timp s` te regrupezi, s` regânde[ti la rece, adrenalin` pe parcurs [i detensionare la fini[. Totu[i, diferen]a major` fa]` de aceast` prob` de atletism vine de la echip` – rebrandingul Telekom a fost acel proiect care a f`cut ca to]i cei care lucr`m aici, de 2, 3 sau 15-20 de ani, din fix sau din mobil, s` ne aliniem cu entuziasm incontestabil aceluia[i obiectiv major. |n comunicarea intern`, etapele esen]iale au fost: campania de preg`tire din mai - septembrie derulat` sub motto-ul “Lead the Change”, campania de lansare a brandului Telekom, angaja]ii având ocazia de a fi martorii momentelor [i evenimentelor dedicate (conferin]a de pres` transmis` [i \n intern, evenimentele pentru publicul din Bucure[ti [i din ]ar`, evenimentele interne din 8 ora[e, desf`[urate imediat dup` cele externe, sub titulatura “|mpreun` s`rb`torim succesul”) [i \n final consolidarea \n mediul intern a valorilor brandului Telekom prin proiecte specifice, \n principal axate pe responsabilitate corporativ` [i cultur` organiza]ional`. 36

Biz

Foto: VALI MIREA

cum a ar`tat rebrandingul de anul trecut \n interiorul organiza]iei?

Raluca Ezaru a contribuit, \n cei 6 ani \n cadrul grupului de companii Telekom Romania, la dezvoltarea unor proiecte ample de transformare organiza]ional`. Având \n aria de responsabilitate comunicarea intern`, evenimentele corporative [i responsabilitatea corporativ` (CR), sprijin` membrii echipelor dedicate s` valorifice sinergiile din aceste zone de business. Raluca are aproape 15 ani de experien]` \n domeniul comunic`rii.

TECH

ce alte proiecte importante \n comunicarea intern` a]i derulat \n 2015? Ultimul an a \ncununat eforturile de unificare. Astfel, la final de 2015, to]i angaja]ii pot fi implica]i \n acelea[i proiecte, indiferent de compania angajatoare din grup, [i beneficiaz` de acelea[i mijloace de comunicare. Lansarea primului intranet unic la nivelul opera]iunilor Telekom din România a fost un proiect major din 2015. Campania de comunicare a strategiei a fost, de asemenea, un proiect de câteva luni, inedit [i complex. Parteneriatele comerciale au fost promovate intens intern, iar aici numele sonore au fost un atu incontestabil – parteneriatul cu Federa]ia Român` de Fotbal [i concertul anului \n România, Robbie Williams. Nu \n ultimul rând, vorbim de proiectele de responsabilitate corporativ`, \n cadrul c`rora \ncuraj`m cre[terea num`rului de voluntari, [i din ce \n ce mai mul]i colegi au participat an de an, iar programele din 2015 sunt pe acela[i trend.

cum arat` echipa care se ocup` de aceste proiecte? |n Departamentul de Comunicare Intern`, Evenimente [i Responsabilitate Corporativ`, dou` persoane sunt alocate 100% comunic`rii interne, \ns` [i ceilal]i membri ai echipei organizeaz` proiecte de comunicare intern`. De exemplu, cele dou` colege care se ocup` de evenimente au \n propor]ie de 80% evenimente interne. Colegele care se ocup` de Responsabilitate Corporativ` dezvolt` mare parte din programele anuale cu [i/sau pentru angaja]i, [i aici rolul Funda]iei Telekom este din ce \n ce mai mare.

exist` segment`ri ale publicului din companie c`tre care comunica]i? Anumite proiecte de comunicare intern` sunt generale, \ndreptate c`tre to]i angaja]ii, exemple fiind campaniile anuale de comunicare a strategiei companiei, anun]urile organiza]ionale, proiectele de responsabilitate corporativ`. La acestea, putem consi dera segment`ri legate de public atunci când stabilim mijloacele. |n alte cazuri, publicul este segmentat din start. Vorbim de

campaniile dedicate celor din vânz`ri, apoi conferin]ele anuale pentru angaja]ii din retail, pentru cei din zona de Customer Care [i tot a[a. Comunicarea cu managerii este [i ea important`. Chiar anul acesta un astfel de proiect a fost Call Center Open Days, sub umbrela comunic`rii strategiei, unde am avut [i segment`ri ale publicului, pe un mesaj unitar, [i o mare varietate de instrumente.

cum decurge colaborarea cu managementul companiei? Având \n vedere complexitatea opera]iunior, precum [i procesul amplu de transformare, comunicarea intern` este o parte important` \n managementul acestor direc]ii. Prin urmare, colaborarea cu managementul este strâns` [i constant`; comunicarea intern` nu este doar o func]ie de suport \ntr-un astfel de context. Acest lucru se reflect` \ntr-o strategie de comunicare intern` pe termen mediu, cu proiecte multianuale,

“Orice ruptur`, cât de vag`, \ntre mesajul extern [i cel intern conduce la \ntrebarea legitim`, din intern sau din extern: «Deci, cum st` de fapt treaba?».” Raluca ezaru, internal communications, corporate events & corporate Responsibility manager, telekom România obiective clar stabilite [i indicatori de performan]`. Practic, suportul deplin al managementului rezult` pe de-o parte din validarea anual` a acestor strategii [i planuri, prin alocarea bugetelor corespunz`toare, a echipei care s` pun` \n aplicare ceea ce ne propunem [i, pe de alt` parte, prin rolul activ asumat \n majoritatea proiectelor importante de comunicare intern`, cum ar fi discursuri motiva]ionale la evenimentele interne, premierea angaja]ilor cu rezultate deosebite sau sus]inerea mesajelorcheie prin con]inut video realizat de manageri.

cât de important` este colaborarea cu departamentul de comunicare extern`?

A[ numi-o vital` pentru s`n`tatea organiza]iei [i pentru o bun` reputa]ie. Orice ruptur`, cât de vag`, \ntre mesajul extern [i cel intern conduce la \ntrebarea legitim`, din intern sau din extern: “Deci, cum st` de fapt treaba?”. Dincolo de partea de con]inut, care nu e discutabil` sub nicio form`, colaborarea dintre noi este important` [i din alte unghiuri. De exemplu, ca timing, nu putem rupe cele dou` arii, am fi penibili ori fa]` de colegi, s` afle “de afar`” lucruri iminente, ori fa]` de publicurile externe, s` aud` de la colegii vorb`re]i despre cine [tie ce lans`ri, parteneriate etc. Apoi, vorbim [i de forma comunic`rii: de[i poate p`rea prea formal, prea rece [i impersonal, tonul [i stilul comunic`rilor interne sunt \n concordan]` cu tonul business [i moderat din extern, pentru a nu crea confuzii.

ce provoc`ri majore are departamentul pe care \l conduce]i? Misiunea noastr` este de a oferi transparen]` [i claritate pentru to]i colegii din grup. Din acest unghi, pentru comunicarea intern`, provocarea cea mai important` este caracterul eterogen al organiza]iei. Sunt peste 7.500 de angaja]i, 5 companii cu istorii diferite, acoperire urban [i rural, sedii cu 2-3 angaja]i [i altele cu 200 sau 1.000, oameni care sunt de peste 30 de ani \n companie al`turi de tinerii combatan]i, colegi pentru care via]a exist` prin ecranul unui iPhone 6S, al]ii care \[i fac treaba [i de pe un Nokia 3210. Având \n vedere aceast` diversitate, ne folosim de instrumente nivelatoare, fie ca fond, fie ca form`. Având o viziune unic` a operatorului integrat, o strategie unic` pe termen mediu, putem spune c`, oriunde am fi \n companie, ierarhic sau geografic, ne ghid`m dup` acelea[i valori [i ne \ndrept`m eforturile spre acela[i obiectiv. Strategia se comunic` \n mod constant c`tre to]i angaja]ii, prin instrumente diverse. Tot c`tre unitate aspir`m [i ca mijloace utilizate – newsletter s`pt`mânal, intranet unic, evenimente periodice, aplica]ii, postere etc. Mesajele sunt adaptate \n func]ie de proiect, pe un fond unitar. Biz Biz

Purificatorul,

solu]ia convenabil` prin care oferi ap` curat` [i sigur` angaja]ilor Managerii sunt oameni pragmatici. Deciziile de achizi]ie sunt foarte rar decizii impulsive. {i [tim c` atunci când se cump`r` ceva, de la hârtia pentru imprimant` pân` la calculatoarele de pe birou, fiecare detaliu este analizat [i cânt`rit.

ADVERTORIAL

La Fântâna a introdus în oferta sa purificatoare de ap`, care sunt o alegere foarte bun` pentru un anumit tip de companii [i în anumite spa]ii de lucru. Ne adres`m managerilor, buyerilor, celor care fac achizi]ii, care iau decizii informate [i ne propunem s` le oferim câteva argumente în favoarea acestor purificatoare: • Calitatea apei – [tim că exist` o reticen]` în pia]`, cauzat` în principal de neîncrederea în apa de la robinet. Noi garant`m pentru purificatoarele noastre. Sistemele cu 4 filtre succesive sunt certificate interna]ional [i ating o precizie de filtrare de 0,01 microni. Astfel, se elimin` microorganismele r`mase în ap` [i substan]ele organice chimice nocive [i ob]inem o ap` ce p`streaz` mineralele necesare pentru organism. În fiecare an, purificatoarele noastre filtreaz` peste 140 milioane litri de ap` [i rezultatele sunt constante, la un nivel de calitate controlat. Pute]i chiar s` testa]i aceste purificatoare, gratuit, pentru o perioad`, ca s` v` convinge]i. • Predictibilitatea costurilor – calculele noastre arat` c` un angajat are un consum mediu de 168 de litri de ap` pe an. Asta însemn` c` într-o companie medie cu 50 de angaja]i se consum` aproximativ 8.500 de litri. Cei care se uit` la cifre ar fi foarte bucuro[i

dac` ar putea împ`r]i totul la 12 [i astfel ar afla valoarea unei facturi lunare. Îns` consumul de ap` poate varia pân` la 20% în func]ie de înc`rcare, anotimp sau fluctua]ii de personal. Filtrele conectate la re]ea scot variabilele din ecua]ie. Costul e unul fix [i nu este influen]at de ace[ti factori. • Spa]iul de depozitare – indiferent cum am calcula, sticlele, baxurile de ap` înseamn` spa]iu de depozitare [i efort de transport. Un filtru de ap` La Fântâna ocup` aproape cât dou` coli A4 puse una lâng` alta. Discret, lâng` o surs` de ap`, nu incomodeaz` pe nimeni. La Fântâna are 16 ani de experien]` în servicii business-to-business în România. Avem 35.000 de clien]i [i acoperire na]ional`. 2,9 milioane de angaja]i beau ap` sau cafea furnizat` de noi. Am în]eles, de-a lungul timpului, tratând cu clien]i din domenii foarte variate, care sunt nevoile fiec`ruia [i cum s` ne adapt`m serviciile pentru fiecare categorie. Avem experien]a necesar` pentru a pune pe pia]` purificatoare [i pentru a le oferi acelor companii care pot profita de avantajele lor. Tot ce r`mâne acum este s` lua]i leg`tura cu colegii no[tri [i s` cere]i o ofert` personalizat`.

UN DECENIU DE IMPACT Compania Genpact a intrat pe pia]a din Rom창nia \n urm` cu zece ani [i a pornit la drum cu doar 80 de angaja]i. Ast`zi, este liderul pie]ei locale de outsourcing [i unul dintre marii angajatori [i dezvoltatori de talente din industria de servicii de business. DE OVIDIU NEAGOE

Biz

INDUSTRY LEADERS

Biz

cu t`rie c` e important s` cre[ti sus]inut, \n armonie cu pia]a local`”, adaug` Daniel Bratu. {i cum de ani buni România cre[te constant \n zona serviciilor de externalizare, pe agenda local` a Genpact se afl` continuarea drumului ascendent cu acela[i ritm alert de pân` \n prezent. Pentru a pune \n aplicare aceste planuri, compania [i-a extins deja prezen]a \n Cluj-Napoca, \ntr-un sediu nou. Tot ca planuri pe termen mediu [i scurt, Genpact urm`re[te s` pun` um`rul [i la dezvoltarea local` a industriei de servicii de business. Cum? Prin \nt`rirea rela]iilor cu mediul academic, care poate influen]a favorabil expansiunea unei industrii ce aduce beneficii României.

VIITORUL VAL DE LIDERI Genpact este unul dintre marii angajatori [i dezvoltatori de talente din Romånia [i totodat` una dintre pu]inele companii care ofer` oportunit`]i de carier` tinerilor. Dincolo de un job, Genpact ofer` un pachet complex de cursuri de preg`tire profesional`, atât tehnice, cât [i soft skills, precum [i oportunitatea de a lucra \ntr-un mediu multicultural, dinamic, \n plin` ascensiune. Cum universit`]ile din ]ar` nu preg`tesc profesioni[ti pentru industria de outsourcing, atragerea talentelor, preg`tirea [i reten]ia acestora \n joburile opera]ionale devine crucial`. “|n opinia mea, fiecare angajator ar trebui s` se implice activ, al`turi de mediul academic, \n procesul de orientare [i formare a competen]elor profesionale, mai ales acum, când lumea se schimb` \n jurul nostru cu o vitez` ame]itoare”, spune Crina Ilie, Vice President, Human Resources, Genpact Europe & Africa, care adaug` c` sistemul românesc de \nv`]`mânt are avantaje, \ns` are [i lacune. Acesta este [i motivul pentru care Genpact România, \mpreun` cu Association of Business Service Leaders (ABSL), a demarat un proiect ce vizeaz` primul program de tip master dedicat industriei. Programul va demara anul viitor, iar cursan]ii vor avea expunere nu numai la concepte teoretice, ci [i la experien]e practice. Genpact nu se afl` \ns` la pri-

Fotografi: VALI MIREA

ra o dup`-amiaz` \nsorit` de la finalul lunii noiembrie când am ajuns la sediul Genpact, situat \n partea de nord a capitalei. Eram \n u[oar` \ntårziere, motiv pentru care procedurile de \nregistrare ca vizitator \mi p`reau aproape interminabile. Am \n]eles utilitatea m`surilor sporite de securitate de la recep]ie imediat ce am ajuns la cel de-al doilea etaj al cl`dirii. Pe m`sur` ce \naintam pe culoarele \ntortocheate ale companiei, de-o parte [i de alta se ar`tau privirii, prin pere]ii din sticl`, birouri uria[e de tip open space. De aici, sute de angaja]i ai Genpact România, cel mai mare furnizor de servicii de outsourcing din ]ar`, pun la dispozi]ia unor companii multina]ionale propria lor experien]` [i expertiz`. Pe scurt, compania cu domeniul de activitate de Business Process Outsourcing (BPO) se ocup` de procesele externalizate de alte organiza]ii, care pot varia de la contabilitate la managementul resurselor umane sau suportul IT. Genpact a intrat pe pia]a din România \n urm` cu un deceniu [i de atunci se poate l`uda cu cre[teri de poveste: \ntr-un an cât alte companii \n [apte. Dac` \n urm` cu un deceniu compania avea o echip` de 80 de oameni, ast`zi lucreaz` aici mai bine de 2.800 de angaja]i, care gestioneaz` un portofoliu de peste 40 de clien]i interna]ionali. Compania a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri de peste 78,4 milioane de dolari, \n cre[tere fa]` de anul 2013, când a avut venituri de 70,3 milioane de dolari. Pentru Genpact România ingredientele din re]eta succesului au fost dezvoltarea [i reten]ia talentelor, sustenabilitatea [i dezvoltarea durabil`. “Este foarte important pentru o companie nu doar s` creasc`, ci s` se dezvolte \n armonie cu mediul de afaceri [i pia]a \n care opereaz` [i s` stabileasc` obiective sustenabile, \ntr-o manier` care s`-i permit` s` treac` cu bine prin perioade dificile, neprev`zute”, spune pentru Biz Daniel Bratu, Vice President, Global Sourcing Leader, Genpact. “Vrem s` ne consolid`m pozi]ia de lider \n industria de outsourcing din România; noi credem

Crina Ilie Vice President, Human Resources, Genpact Europe & Africa “|n opinia mea, fiecare angajator ar trebui s` se implice activ, al`turi de mediul academic, \n procesul de orientare [i formare a competen]elor profesionale, mai ales acum, când lumea se schimb` \n jurul nostru cu o vitez` ame]itoare.”

ma ini]iativ` de acest fel. |nc` din primii ani \n Romånia compania a implementat programe elaborate [i intensive, care au luat amploare de la an la an, menite s` faciliteze p`trunderea \n industrie a noilor angaja]i. Un astfel de program este Genpact Gateway, care ofer` participan]ilor posibilitatea form`rii unor competen]e de limbi str`ine, a cuno[tin]elor despre procese financiare, de utilizare a SAP [i a altor platforme informatice. |n plus, compania mai ofer` angaja]ilor o multitudine de programe care urm`resc dezvoltarea competen]elor de leadership, pentru toate nivelurile de

INDUSTRY LEADERS

C`lin Avram Vice President, Chief Financial Officer, Genpact Europe [i board member al United Way Romånia “Genpact a ales s` investeasc` \n comunitate insuflånd copiilor din mediile dezavantajate un stil de via]` s`n`tos [i sprijinindu-i pe ace[tia s` \[i ating` poten]ialul maxim. Copiii au fost selecta]i din råndul beneficiarilor a 16 organiza]ii nonprofit din Bucure[ti [i din vecin`tatea capitalei.”

management. Unul dintre acestea este WAVE, care a primit anul acesta un prestigios premiu interna]ional. |n urm` cu un an, Genpact Romånia a lansat [i platforma youyourself.ro, care se bucur` de un succes r`sun`tor [i atrage la interviurile de angajare un num`r de candida]i comparabil cu cel adus de site-urile clasice de recrutare. Platforma are o contribu]ie important` \n consolidarea brandului de angajator al companiei [i propune o experien]` de recrutare mai apropiat` de gustul tinerilor afla]i \n c`utarea unui loc de munc`. “Este o platform` prin care

Dana Bazzolo Assistant Vice President, Communication, Employer Branding & Employee Engagement, Genpact Europe & Americas “|n toate evenimentele noastre punem suflet. Fie c` este vorba despre evenimentele dedicate angaja]ilor, ac]iunile pentru copii, diferitele surprize pe care alegem s` le facem intern sau proiectele de CSR, scopul nostru este de a aduce un zâmbet pe fe]ele oamenilor.”

ne-am dorit s` comunic`m deschis, relevant, dincolo de limbajul tradi]ional corporatist, oferta noastr` ca angajator, preocup`rile [i ini]iativele noastre \n zona de talent management [i engagement”, poveste[te Crina Ilie. “Platforma \n sine este parte a strategiei de «go to market» pe care o avem ca angajator, fiind aliniat` cu strategia noastr` de comunicare \n social media, outdoor, campanii de recrutare sau programe derulate cu [i pentru studen]i”, poveste[te Dana Bazzolo, Assistant Vice President, Communication, Employer Branding

& Employee Engagement, Genpact Europe & Americas. Platforma a luat na[tere din dorin]a de a avea un dialog diferit cu tinerii care \[i caut` un loc de munc`. A[a se explic` faptul c` a fost construit` \n jurul unui “knowledge hub”, unde tinerii pot g`si articole [i informa]ii care \i intereseaz`: de la cum s` \[i creeze un CV, la modul \n care se prezint` la interviul de angajare sau la ce se pot a[tepta de la primul job. Dac` sub umbrela de brand awareness sunt toate campaniile derulate cu scopul de a face cunoscut brandul Genpact pe pia]a muncii, pe plan intern compania \[i dore[te s` ofere o experien]` unic` pentru angaja]i, prin realizarea unei platforme de engagement. La aceste eforturi constante ale companiei de dezvoltare a brandului de angajator \n Romånia contribuie din plin [i componenta de CSR, care este una extrem de important` pentru Genpact [i are obiective pe termen lung. “CSR reprezint` pentru noi mai mult decåt un program, este un mod de via]`”, spune Dana Bazzolo. “Este diferen]a pe care alegem s` o facem \n mediul \n care tr`im [i muncim, posibilitatea de a integra eforturile noastre locale \ntr-o mi[care ampl`, care cuprinde toate centrele noastre din cele [ase ]`ri europene: Romånia, Olanda, Cehia, Polonia, Marea Britanie [i Slovacia. {i, mai mult decåt atåt, oportunitatea de a trece de la o pozi]ie contemplativ` la una de implicare activ` \n problemele comunit`]ii \n mijlocul c`reia lucr`m”, adaug` Dana Bazzolo. Strategia global` de CSR a companiei este structurat` pe trei piloni principali: educa]ia [i suportul pentru angajarea grupurilor dezavantajate, mediul \nconjur`tor [i dezvoltarea durabil` precum [i sprijinirea grupurilor defavorizate pentru asigurarea s`n`t`]ii [i integrit`]ii sociale. Cu toate acestea, compania este \n permanen]` conectat` [i la realit`]ile cotidiene [i angaja]ii aleg s` se implice \n noi proiecte [i ini]iative. Un astfel de exemplu recent este suportul oferit victimelor tragediei din clubul Colectiv, prin intermediul Crucii Ro[ii Romånia. Biz

INDUSTRY LEADERS

Mai mult, de opt ani Genpact România este Gold Partner pentru United Way Romånia [i doneaz` peste 50.000 de dolari pe an, jum`tate din contribu]ie fiind donat` direct de angaja]ii companiei. Anul trecut, Genpact [i United Way au schimbat vie]ile a peste 630 de persoane. Dintre ace[tia, 440 de copii [i-au continuat studiile, peste 100 de tineri [i adul]i au \nv`]at o meserie [i 95 de b`tråni [i persoane cu probleme de s`n`tate au primit asisten]` social` [i medical`. Cu ocazia \mplinirii a zece ani de la lansarea pe pia]a local`, liderul industriei de outsourcing a demarat Genpact Sports Day, un eveniment de CSR prin care 1.000 de copii vulnerabili au fost ajuta]i de aproape 500 de voluntari ai Genpact s` descopere 15 sporturi de performan]`, care au dat Romåniei campioni mondiali. “Prin aceast` ini]iativ`, Genpact a ales s` investeasc` \n comunitate, insuflånd copiilor din mediile dezavantajate un stil de via]` s`n`tos [i sprijinindu-i pe ace[tia s` \[i ating` poten]ialul maxim”, spune C`lin Avram, Vice President, Chief Financial Officer, Genpact Europe [i board member al United Way Romånia. Copiii au fost selecta]i din råndul beneficiarilor a [aisprezece organiza]ii nonprofit din Bucure[ti [i din vecin`tatea capitalei, sus]inu]i de programele Funda]iei United Way Romånia. La nivel european, \n campaniile de CSR ale companiei s-au implicat peste 3.500 de angaja]i \n proiecte care vizeaz` zona educa]ional`, mediu, incluziune [i dezvoltare durabil`. Anul trecut, \n toate cele cinci state din Europa au fost efectuate peste 16.500 de ore de voluntariat. Angaja]ii Genpact din Romånia, la råndul lor, s-au implicat \n campanii de donare de sånge, \n campanii de mediu, educa]ionale, cumulånd mai bine de 3.300 de ore de voluntariat.

ROADELE UNUI DECENIU DE PERFORMAN}~ |n vara anului trecut, Genpact, liderul pie]ei locale de outsourcing, a inaugurat la Bucure[ti primul European Learning Center, un spa]iu unde vin la training angaja]ii Genpact din toate ]`rile europene, \n care are compa42

Biz

Daniel Bratu Vice President, Global Sourcing Leader, Genpact “Este foarte important pentru o companie nu doar s` creasc`, ci s` se dezvolte \n armonie cu mediul de afaceri [i pia]a \n care opereaz` [i s` stabileasc` obiective sustenabile.”

nia birouri. Spa]iul este modern, diferit de s`lile tradi]ionale de curs, iar programele derulate privesc holistic procesul de \nv`]are dincolo de transfer de cuno[tin]e, se lucreaz` la setul de valori, de comportamente [i practici, ce au menirea s` formeze viitorii lideri. “|nv`]area trebuie s` fie un proces continuu pentru to]i cei care \[i doresc o carier` de succes”, spune Shibu Nambiar, Vice President, Business Leader, Manufacturing & Services, Genpact Europe & Africa despre importan]a centrului inaugurat la Bucure[ti. “La Genpact transform`m aceast` filosofie \ntr-un mod de via]`.

Shibu Nambiar Vice President, Business Leader, Manufacturing & Services, Genpact Europe & Africa “|nv`]area trebuie s` fie un proces continuu pentru to]i cei care \[i doresc o carier` de succes. La Genpact transform`m aceast` filosofie \ntr-un mod de via]`. {i acest lucru a devenit unul dintre principalele beneficii pe care le oferim angaja]ilor no[tri.”

{i acest lucru a devenit unul dintre principalele beneficii pe care le oferim angaja]ilor no[tri. A[adar, inaugurarea unui centru educa]ional a fost perfect justificat`. Programele de training fac o diferen]` major` [i eu am posibilitatea s` observ acest lucru zi de zi”, adaug` top managerul de la Genpact Romånia. Shibu Nambiar conduce o echip` uria[`, format` din mai bine de 1.000 de angaja]i r`spåndi]i \n multiple ora[e [i ]`ri, [i poveste[te c` tinerii profesioni[ti au o dorin]` de \nv`]are [i de dezvoltare profesional` foarte arz`toare, comparativ cu genera]iile din urm`.

INDUSTRY LEADERS

Vishal Anand Vice President Consumer Goods & Life Sciences, Genpact Europe “Infrastructura, proximitatea fa]` de clien]ii din Europa, serviciile pe care le-am g`sit aici ca organiza]ie sunt motive pentru care am ales s` venim [i s` r`månem \n Romånia. Exist` o plaj` larg` de talente, de la abilitatea de a vorbi limbi str`ine la educa]ie, pån` la dorin]a oamenilor de a \nv`]a.”

Oportunitatea de a \nv`]a [i de a acumula skill-uri specifice industriei sau managementului, calit`]i esen]iale unei cariere de succes pe termen lung, fac industria de outsourcing atractiv` pentru candida]ii afla]i \n c`utarea unui loc de munc`. Shibu Nambiar a mai observat, de asemenea, c` tinerii mai sunt atra[i [i de un mediu care ofer` dezvoltare continu` prin diverse programe de training personalizate [i planuri de carier`, precum [i de oportunitatea de a lucra cu echipe din alte ]`ri ori continente. Procesele de recrutare [i cre[terile, chiar dac` moderate, nu au \ncetat pentru industria BPO nici \n timpul crizei economice, atunci cånd toate industriile se confruntau cu

Luc Mauvarin Vice President Solutions, Transitions and Practices, Genpact Europe & Latin America “An dup` an, \ntr-un ritm constant, Genpact va schimba macazul [i va trece de la opera]iuni [i servicii c`tre personalizarea unor solu]ii pentru parteneri. Valoarea pe care o aducem clien]ilor no[tri se va schimba \n magnitudine, la fel [i abilit`]ile angaja]ilor no[tri.”

sc`deri semnificative, sau “doar” cu stagn`ri, acesta fiind un alt aspect care a f`cut pia]a de outsourcing atractiv`. “Infrastructura, proximitatea fa]` de clien]ii din Europa, serviciile pe care le-am g`sit aici ca organiza]ie, toate acestea sunt motive pentru care am ales s` venim [i s` r`månem \n Romånia”, spune pentru revista Biz Vishal Anand, Vice President Consumer Goods & Life Sciences, Genpact Europe. “Exist` o plaj` larg` de talente, de la abilitatea de a vorbi limbi str`ine la educa]ie, pån` la dorin]a oamenilor de a \nv`]a [i de a cre[te”, adaug` Vishal Anand.

Compania a \nregistrat o cre[tere exponen]ial` de-a lungul acestui deceniu [i pl`nuie[te, \n continuare, extinderea businessului din Romånia. De anul viitor, Genpact Bucure[ti \[i va muta sediul \ntr-o cl`dire nou`, adaptat` nevoilor specifice industriei. |n prezent echipele Genpact Bucure[ti ocupau dou` cl`diri diferite din Iride Business Park, iar mutarea \ntr-un spa]iu comun contribuie la \mbun`t`]irea interac]iunii directe dintre angaja]i. Furnizorul de servicii de outsourcing are o abordare unic`, centrat` pe flexibilitate, schimbare [i inovare continu` [i reu[e[te cu succes s` genereze impact [i datorit` celor 17 ani de experien]` [i expertiz` \n mediul global de business. De[i industria de outsourcing este una tån`r` [i are o istorie de doar 20 de ani, se \ndreapt` cu rapiditate c`tre schimb`ri majore, alimentate de evenimente disruptive precum apari]ia big data sau digitalizarea. “An dup` an, \ntr-un ritm constant, Genpact va schimba macazul [i va trece de la opera]iuni [i servicii c`tre personalizarea unor solu]ii pentru parteneri”, spune Luc Mauvarin, Vice President Solutions, Transitions & Practices, Genpact Europe & Latin America. “Valoarea pe care o aducem clien]ilor no[tri se va schimba, de asemenea, \n magnitudine, la fel [i abilit`]ile angaja]ilor no[tri, care vor deveni project manageri [i consultan]i. Asemenea schimb`ri vor necesita [i mai mult` expertiz` [i abilit`]i excep]ionale \n consultan]`, \n plus fa]` de actualele skill-uri opera]ionale necesare. De fapt, companii precum Genpact vor deveni, \n viitorul apropiat, [i mai dependente de plaja de talente disponibile la nivel regional. Re]eta succesului folosit` de liderii din industria noastr` va fi un amestec de expertiz`, inova]ie [i agilitate, pentru c` pia]a [i mediul de business sunt din ce \n ce mai volatile”, adaug` Luc Mauvarin. Genpact lucreaz` la nivel global pentru mai bine de 800 de clien]i, \n principal companii mari care caut` un partener de business performant [i proactiv, care ia rapid cele mai bune decizii pentru to]i stakeholderii. Biz Biz

ANTREPRENORIAT

Un antrenor printre antreprenori Sport sau business? Pentru Tomas Ryde nu sunt prea multe diferen]e. Ca antrenor al echipei na]ionale de handbal feminin, suedezul reg`se[te concepte, valori [i strategii \n lumea sportului pe care le aplic` mai departe ca antreprenor. DE OVIDIU NEAGOE

rimul meci oficial ca antrenor al echipei na]ionale feminine de handbal nu a fost lipsit de emo]ii pentru Tomas Ryde. Romånia juca \mpotriva fostei vicecampioane mondiale Serbia, iar miza era uria[`: calificarea la Campionatul Mondial de Handbal din Danemarca. Mai erau pu]in peste zece minute din partid` cånd portarul echipei, Paula Ungureanu, a c`zut la podea imediat dup` ce a respins o lovitur` de la [apte metri. |ntreaga echip` a trecut, \ntr-o frac]iune de secund`, de la bucurie la \ngrijorare. De data aceasta nu mai p`rea o accidentare u[oar`. Pe chipurile juc`toarelor se putea citi team`, pe m`sur` ce alergau spre coechipiera lor, \nc` \ntins` pe podea. Era evident pentru toat` lumea c` unul dintre pilonii echipei nu mai putea continua meciul [i finalul devenea de acum [i mai disputat. Antrenorul suedez a sim]it amenin]area [i, f`r` s` stea pe gånduri, a intrat pe teren, unde le-a vorbit fetelor, \nc`lcånd astfel regulamentul. Sigur, a fost sanc]ionat de arbitrii dar a reu[it s` le remotiveze pe juc`toare, Romånia cå[tigånd \n cele din urm` meciul. Sportul se aseam`n` din foarte multe puncte de vedere cu mediul de business, unde \ntr-un astfel de moment de panic` angaja]ii \[i pierd focusul [i pot ac]iona dezorganizat. Nu de pu]ine ori, cånd apare o situa]ie de

Biz

criz` angaja]ii \[i pot canaliza \ntreaga aten]ie [i energie \n direc]ia gre[it`, riscånd s` piard` din vedere obiectivul pe termen lung al organiza]iei. La fel [i \n meciul de handbal, cånd juc`toarele s-au adunat \n jurul coechipierei accidentate, de[i Paula era asistat` de medici, omi]ånd pentru moment c` obiectivul echipei era calificarea la Campionatul Mondial. |n astfel de cazuri interven]ia unui lider este una crucial`. Misiunea lui este s` “repun` \n joc” fiecare angajat \n parte [i s` remotiveze \ntreaga echip`. La ce lider a]i putea apela cånd compania trece printr-un moment dificil [i nu face]i parte din echipa na]ional` de fete a Romåniei? Tot la Tomas Ryde. Tehnicianul nordic nu este un lider natural doar pe semicerc, ci [i \n business. Suedezul a fondat Serica Consulting, din fruntea c`reia ofer`, de mai bine de 15 ani, consultan]` \n leadership, strategie sau managementul schimb`rii. Intrarea lui Tomas Ryde \n antreprenoriat [i consultan]` a fost cåt se poate de fireasc` [i s-a petrecut la \nceputul anilor 2000. Pe atunci, Ryde era antrenorul echipei na]ionale feminine a Suediei, dar lucra [i pentru un furnizor de programe de training, ca specialist \n leadership [i team building. |ntr-o sear` de vineri, dup` programul de lucru, \i povestea la o bere unui prieten bun,

Frederik Nillenstedt, \mpreun` cu care a pus bazele Serica Consulting, c` a observat cum se iscase de dou` ori un conflict de munc` \ntre un angajat [i managerul acestuia. Apoi, tot tehnicianul povestea despre nevoia unui proces pentru dezvoltarea unui set de valori comune \n companii, a unei culturi, cånd Frederik l-a \ntrerupt: “Dar tu ce ai f`cut \n lumea sportului?”. |ntrebarea nu \l luase prin surprindere deloc pe antrenor, pentru c` \n sala de sport valori precum disciplin`, cultur`, dezvoltare continu`, leadership sunt concepte extrem de obi[nuite. “Vinerea urm`toare st`team \mpreun` iar [i ne gândeam c` poate g`sim o idee cu care s` ajut`m

“Ca antreprenor, \n primul rånd trebuie s` munce[ti mult, trebuie s` fii \n pia]` [i s` te \ntålne[ti cu oameni, s` \i \ntrebi care sunt problemele lor [i cum le po]i rezolva [i, \n final, s` le rezolvi. Este ca \n sport, mult` munc` zilnic.” TOMAS RYDE, ANTRENORUL ECHIPEI ROMÅNIEI DE HANDBAL FEMININ, FONDATORUL SERICA CONSULTING {I THE CLIPPER CASE

Foto: VALI MIREA

Tomas Robert Ryde este antrenorul principal al echipei na]ionale de handbal feminin de la jum`tatea lunii martie a acestui an. Ryde este unul dintre cei mai importan]i antrenori din handbalul mondial [i are o experien]` uria[` la vârful competi]iilor feminine. Este câ[tig`tor al Ligii Campionilor cu echipa danez` Viborg, dar [i câ[tig`tor al campionatului Danemarcei \n 2006 [i 2008 [i al Cupei \n 2007 [i 2008. Tehnicianul a fost antrenorul na]ionalei feminine de handbal a Suediei, pe care a dus-o \n elita echipelor de profil. Antrenorul a dominat competi]iile din Suedia, câ[tigând \n mod repetat campionatul [i cupa fie cu Tyresö HF, fie cu Skuru IK. |nainte s` intre \n antreprenoriat sau \n lumea sportului, Ryde a fost ofi]er de poli]ie. Este c`s`torit cu Marie [i au \mpreun` trei copii. Biz

ANTREPRENORIAT

companiile s` creeze culturi pe baza unei misiuni [i a unei viziuni”, spune Tomas Ryde pentru Biz. “{i din acel punct am avut o idee cum putem s` ajut`m al]i oameni [i am pus bazele propriei noastre companii”, continu` antrenorul povestea companiei de consultan]` pe care a fondat-o la Stockholm.

STRATEGIE PE SEMICERC Cei doi [i-au propus s` transforme mica afacere \ntr-un aliat puternic al companiilor, pe care s` le fac` mai performante prin crearea unor sisteme personalizate, ce pot fi puse oricånd pe hårtie [i apoi urmate de to]i angaja]ii. Strategia a avut succes, pentru c` salaria]ii care simt c` fac parte din echip` se aliniaz` valorilor organiza]iei, sunt mai motiva]i [i astfel cre[te gradul de loialitate fa]` de organiza]ie. Dar acesta nu a fost decåt unul dintre ingredientele succesului. “Ca antreprenor, \n primul rånd trebuie s` munce[ti mult, pentru c` este nevoie

Biz

ca structura intern` a companiei s` fie extrem de puternic`, trebuie s` fii \n pia]` [i s` te \ntålne[ti cu oameni, s` \i \ntrebi care sunt problemele lor [i cum le po]i rezolva [i, \n final, s` le rezolvi, ceea ce poate \nsemna timp”, adaug` tehnicianul scandinav. “Este ca \n sport, mult` munc` zilnic”, \mi poveste[te Tomas Ryde. La fel ca \n sport, odat` intrat \n joc provoc`rile nu vor \ntårzia s` apar`. Ca branding personal Tomas Ryde avea cå]iva a[i \n månec`, fiindc` manageri din companii mari sau antreprenori erau la curent cu rezultatele din sport, dar o dificultate de care s-a lovit atunci a fost crearea unui brand pentru companie, \ntr-un termen scurt [i cu o mån` de oameni. Nu i-a fost u[or nici s` identifice [i s` aduc` \n echip` oamenii pe care \i dorea [i care, la råndul lor, voiau s` r`mån` acolo pe termen lung. |ns` rezultatele s-au v`zut \n cele din urm`. Succesul [i cre[terea companiei au dus la na[terea

unui nou business, The Clipper Case, o companie lansat` \n vara acestui an, care investe[te bani [i know-how \n organiza]ii aflate la \nceput de drum. Noua linie de business i se potrive[te m`nu[` suedezului, pentru c` misiunea companiei parc` se reg`se[te \n fi[a de post a unui antrenor bun: identificarea unor tineri talenta]i [i motiva]i [i transformarea viselor lor \n realitate. “Dac` lucrez pentru o companie din online sau pentru un produc`tor de piese de ma[ini, nu m` pricep la partea tehnic` a businessului, dar [tiu ce \nseamn` s` fii manager [i ce \nseamn` s` conduci o echip`”, spune Tomas Ryde. “Este acela[i lucru. {tii unde vrei s` ajungi [i cum s` ajungi \n acel punct. Trebuie s` spargi obiectivul final \n mai multe ]inte [i s` le gestionezi pe rånd”, continu` antreprenorul suedez. {i se pare c` re]eta suedezului func]ioneaz` de minune nu doar \n antreprenoriat, ci [i pe terenul de handbal.

ANTREPRENORIAT

Tehnicianul a avut pe agenda proprie \n prim` faz` calificarea Romåniei la Campionatul Mondial din aceast` lun`, iar apoi a urmat o victorie important` \mpotriva campioanei mondiale Brazilia la Trofeul Carpa]i, \n fa]a a peste 7.000 de oameni. Iar planurile antrenorului scandinav nu se opresc aici, fiindc` urm`re[te calificarea Romåniei la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, de unde nu vrea s` revin` f`r` o medalie, [i ulterior la Campionatul European din Suedia, care va avea loc anul viitor. Pe lång` aceste obiective mari, antrenorul mai are pe agend` [i alte ]inte, pe care le consider` de asemenea importante: dezvoltarea unei forme fizice [i psihice mai bune [i måncare mai s`n`toas` pentru handbaliste. “Am observat c` pentru mult` lume din Romånia acest proces de gåndire strategic`, pe mai multe niveluri de obiective, nu este prea comun, conteaz` doar s` cå[tigi meciuri [i s` te antrenezi”, spune To-

mas Ryde. “Cred c` trebuie s` gåndim [i pe termen lung, dar [i pe termen scurt”, spune antrenorul suedez, care adaug` c` \n Romånia exist` o cultur` cu un lider care dicteaz`. Romånia nu are un lider care s` pun` \ntreb`ri. |n schimb, liderul romån vorbe[te mult, \n loc s` vorbeasc` pu]in [i s` implice pe al]ii. Dac` oamenii se simt implica]i [i aprecia]i, abia apoi se vor sim]i \n siguran]` [i vor fi deschi[i. Abia atunci vom putea vorbi despre inova]ie. La fel e [i \n sport, de ce s` spui tot timpul ce vrei de la juc`toare, \n loc s` pui \ntreb`ri: cum putem s` facem s` ias` mai bine? Nu trebuie s` \mi r`spunde]i acum, gåndi]i-v`”, continu` tehnicianul suedez. Cu siguran]` c`, de cele mai multe ori când sta]i confortabil pe canapea, privi]i la televizor un meci handbal [i savura]i o bere rece, nu v` gândi]i la strategii de business sau la inova]ie. Dar cele dou` universuri, care la prima vedere nu par s` aib` prea multe \n co-

mun, aproape coincid. O mic` diferen]` exist` totu[i: antrenamentele. Dac` \n lumea sportului antrenamentele acup` foarte mult timp din programul sportivilor, \n mediul de business balan]a dintre meciuri amicale, \nc`lzire [i “meciuri oficiale” este foarte pu]in echilibrat`. Iar f`r` antrenamente, \mbun`t`]irea serviciilor, a produselor [i a fiec`ruia este mai greoaie. “Nu este u[or s` faci a[a ceva la locul de munc`, ar putea presupune o schimbare a mindsetului, dar oamenii de afaceri ar trebui s` ia o pauz` [i s` analizeze ce fac [i dac` o pot face mai bine”, spune Tomas Ryde. Cum \n sport [i \n business un lider bun pune \ntotdeauna \ntreb`ri excelente, v` reamintesc de \ntrebarea pe care o adreseaz` antrenorul suedez handbalistelor României, la care s` nu uita]i s` c`uta]i \n permanen]` noi [i noi r`spunsuri: “Cum pute]i face s` ias` mai bine? Nu trebuie s` v` r`spunde]i acum, gândi]i-v`”. Biz

Un business nou presupune nu numai un plan de afaceri bine pus la punct, ci [i o serie de resurse. Pentru ca afacerea s` se dezvolte rapid este nevoie de timp, energie, dar [i de echipamente tehnologice inteligente [i moderne, indiferent de domeniul de activitate. Din p`cate, multe \ntreprinderi nu reu[esc s` dep`[easc` etapa de start-up, tocmai din cauza acestei lipse de resurse. Canon, prin campania “Canon Cashback, plus 3 ani garan]ie”, este un sus]in`tor activ al segmentului de companii mici [i mijlocii, oferind echipamentul [i solu]iile necesare pentru ca obiectivele [i misiunea antreprenorilor s` fie realizate.

Cum func]ioneaz` campania? Persoanele care vor achizi]iona un produs Canon aflat \n promo]ie vor primi \napoi o sum` de bani, plus o garan]ie extins` cu o durat` de pân` la 3 ani. Sumele alocate fiec`rui produs sunt disponibile pe site-ul oficial al campaniei, banii fiind vira]i cump`r`torilor direct \n contul lor bancar.

Valoarea sumei returnate este de pân` la 270 RON, \n func]ie de produsul Canon achizi]ionat. Pentru a beneficia de aceast` promo]ie, cump`r`torii trebuie s` parcurg` 3 pa[i simpli: s` acceseze link-ul www.canon.ro/officewarrantypromotion, s` se \nregistreze pe site [i s` completeze atent toate câmpurile din formular. Dup` \nregistrare se prime[te un e-mail de aprobare a cererii. Plata aferent` valorii de Cashback se va efectua prin transfer bancar, \n contul men]ionat \n formularul de \nregistrare. Pentru to]i cei interesa]i, lista produselor aflate \n promo]ie poate fi verificat` aici: http://www.canon.ro/officewarrantypromotion/. Campania promo]ional` se desf`[oar` \ntre 1 octombrie 2015 [i 31 ianuarie 2016. Mai multe detalii, precum [i sumele alocate fiec`rui produs sunt disponibile pe site-ul oficial al campaniei: http://www.canon.ro/officewarrantypromotion/.

ADVERTORIAL

Canon Cashback, o campanie care sus]ine antreprenorii la \nceput de drum

Biz

ANTREPRENORIAT

Consum zero, oportunit`]i infinite Locuin]a viitorului poate fi controlat` de la distan]`, doar prin intermediul unui smartphone conectat la internet, iar factura la utilit`]i este zero. Nu este un vis, ci un proiect deja realizat de o echip` de români. DE OANA VOINEA

asa EFdeN produce singur` curent electric, ap` cald` sau aer condi]ionat [i nu are central` termic` sau aparate de climatizare. Este un proiect \ndr`zne] dezvoltat de o echip` de studen]i pasiona]i de la mai multe universit`]i din Bucure[ti. Sunt viitori arhitec]i, urbani[ti [i ingineri care consider` c` dac` vrei [i munce[ti, orice este posibil. Au construit o cas` sustenabil` \n colaborare cu diverse companii, cas` pe care au transportat-o \n Fran]a, unde au participat \n 2014 la competi]ia interna]ional` Solar Decathlon. Au demontat-o [i au reconstruito \n Bucure[ti \n incinta Facult`]ii de Inginerie a Instala]iilor [i este acum EFdeN 4C, primul Centru de Cercetare a Condi]iilor de Confort din România. Ce face aceast` locuin]` special`? Este o cas` solar` ale c`rei costuri lunare sunt zero, \ntre]inându-se cu resurse nelimitate sau regenerabile. Ba chiar poate poate s` aduc` [i bani, pentru c` produce mai mult` energie decât consum` [i ar putea trimite curent electric \n re]eaua na]ional`. Folose[te numeroase sisteme pasive de \nc`lzire precum buffere termice, efectul de ser` sau diverse materiale inovative pentru izolarea termic`, a[a cum sunt pl`cile folosite la placarea pere]ilor care absorb c`ldura din timpul zilei [i o degaj` pe timpul nop]ii. Casa are o ser` integrat` \n strategia de climatizare, care pe timp de iarn` ac]ioneaz` ca un buffer termic datorit` amplas`rii pe zona de sud-est, iar suprafa]a vitrat` mare a acesteia faciliteaz` aportul solar când unghiul de inciden]` al razelor este mai mic. Proiectul a fost gândit \n a[a fel \ncât totul s` poat` fi controlat de la distan]`, doar prin intermediul unui smartphone conectat la internet, toate sistemele fiind automatizate. Inovatoare a fost [i strategia de fundraising. “|n loc s` urm`rim o campanie

Biz

|nc`lzirea [i r`cirea se fac prin panouri radiante cu ap` montate pe tavanul sau pere]ii interiori pentru a asigura un confort termic optim. Recuperarea c`ldurii este f`cut` din buc`t`rie [i baie cu ajutorul unui recuperator de c`ldur` care ajut` la ventilarea acestor doua camere, iar introducerea aerului proasp`t se face prin living [i prin dormitoare.

de strângere de fonduri cu care s` cump`r`m diverse produse, am urm`rit s` beneficiem de cât mai multe colabor`ri cu companii consacrate din România. Consider`m c` acest lucru ne-a ajutat mai mult, deoarece pe parcursul procesului am \nv`]at [i din experien]a mai multor persoane din diverse domenii”, spune Claudiu Butacu, pre[edinte al Asocia]iei Solar Decathlon Bucure[ti. Acum, echipa EFdeN dore[te s` duc` acest proiect de la etapa de prototip la industrializare. “Avem de gând

s` continu`m [i urm`torul pas este industrializarea acestui prototip. Acest lucru va duce la reducerea costului casei, ajungând astfel la pre]ul pie]ei”, spune Claudiu Butacu. Prototipul EFdeN 4C a fost lansat oficial la sfâr[itul lunii octombrie, \n cadrul unei s`pt`mâni de evenimente dedicate sustenabilit`]ii. Casa este deschis` pentru vizitatori [i orice persoan` interesat` poate beneficia de un tur al locuin]ei oferit cu entuziasm de voluntarii EFdeN. Biz

DIGITAL

Oamenii din spatele ideilor Cum reu[e[te o agen]ie de digital independent` s` lupte de la egal la egal cu juc`tori afilia]i la re]ele na]ionale [i interna]ionale? Cu ajutorul creativit`]ii, dar [i al unui spirit de echip` unic. DE GABRIEL BÂRLIG~

drian Ichim, Head of Strategy and Creation [i Managing Partner la Advanced Ideas, [tie c` nu e u[or s` fii \n ring cu agen]ii de digital care fie se asociaz`, fie sunt afiliate unui grup na]ional sau chiar interna]ional. Dar Advanced Ideas este una dintre pu]inele agen]ii independente din ]ar` care lupt` cot la cot cu cele mai importante nume din industrie [i poate face acest lucru datorit` echipei de “lupt`tori”, format` din oameni cu idei mereu cu un pas \nainte. “Colegii mei de la Advanced Ideas sunt oamenii din spatele campaniilor digitale ce aduc pe aceea[i lungime de und` clientul [i consumatorul [i reu[esc s` \nchid` u[or-u[or bucla digitaliz`rii”, spune Adrian Ichim. De altfel, una dintre direc]iile importante pentru Advanced Ideas este cea de suport \n digitalizarea companiilor. Dac` \n urm` cu cinci ani se vorbea \nc` despre \ncerc`ri de digitalizare a rela]iei dintre companii [i consumatori, acum apar ac]iuni concrete, \nchegate \n jurul unei pove[ti de succes. “Am \nceput s` vedem \n ultimul an \ncerc`ri de digitalizare a companiilor chiar \n interiorul lor – nu po]i comunica digital «din c`r]i», trebuie s` fii \n mijlocul fenomenului pentru a-l \n]elege”, arat` Adrian Ichim. Acesta este motivul pentru care a creat, lâng` Advanced Ideas, o companie care dezvolt` software de tip SaaS, adresat digitaliz`rii companiilor. Scopul este crearea unei pun]i \ntre digitalizarea organiza]iei [i digitalizarea consumatorului, astfel \ncât s` fie adu[i to]i “la aceea[i mas`”.

Biz

Nevoia de parteneriat agen]ie client o simte [i Andra Cenu[`, Account Director la Advanced Ideas. Andra lupt`, al`turi de colegii ei, s` sparg` bariera \n care clientul este considerat “st`pânul nostru” [i s` dezvolte al`turi de acesta o rela]ie de \ncredere reciproc`. Provoc`rile vin \n egal` m`sur` din interior, cât [i din exterior. “S` fii Account Director \nseamn` s` [tii ce face fiecare om din agen]ie, \n orice moment, s` anticipezi [i s` estimezi ce [i cât \nseamn` fiecare task \n parte, s` ai [i cuno[tin]e de performance [i de development [i de media. Pe scurt, trebuie s` te pricepi bine la g`tit, c`ci trebuie s` amesteci din fiecare exact cât trebuie, iar la finalul zilei s`-]i ias` proiectul pe care clientul l-a dorit, a[a cum l-a dorit”, subliniaz` Andra Cenu[`. O imagine face cât o mie de cuvinte, dar important este ca procesul de crea]ie a acesteia s` fie \n ton cu viteza cerut` de era digital`. Mihai Voinescu, care conduce Departamentul de Art & Graphics al Advanced Ideas, crede \ntr-un proces rapid, cu deadline-uri scurte, pentru na[terea ideilor creative. “A dezvolta concepte grafice digitale \ntr-o agen]ie de profil are dou` laturi: una de diversitate – proiectele abund` [i sunt foarte diferite \ntre ele – [i una care se \ncadreaz` perfect \n secolul vitezei, de rapiditate – toate lucrurile trebuie livrate «acum», corelate fiind, \n majoritatea cazurilor, cu mi[c`rile din offline”, spune Mihai. |ncrederea [i respectul clientului sunt câ[tigate \n primul rând

prin produse cu un nivel \nalt de calitate [i utilitate \n business pentru clien]i. Remus Munteanu, Chief Technician Officer, crede c`, prin crearea unui departament complet pentru dezvoltare ce genereaz` solu]iile tehnice complete, Advanced Ideas a r`spuns nevoilor clien]ilor [i a ajutat agen]ia s` se diferen]ieze de altele din pia]`. “Principala noastr` provocare este aceea de a crea produse tehnice care s` fie pure instrumente de marketing pentru client,

DIGITAL

]inând \n acela[i timp cont de scalabilitatea solu]iei, dar [i de nevoile specifice ale fiec`rui client”, a explicat Remus. Cum serviciile [i produsele pe care le ofer` un brand \n ziua de azi pe un site sau printr-o aplica]ie mobil` nu conving \n totalitate cump`r`torul, \ntregul proces de cump`rare poate fi

fac` munca cât mai u[oar`”, adaug` Bianca. Vizibilitatea brandului reprezint` un factor foarte important pentru SEO, iar o campanie PPC (pay-perclick), fie c` vorbim de c`utari pl`tite sau de re]eaua de display, garanteaz` faptul c` brandul va beneficia de aceasta [i, chiar dac` pentru

“Nu ne-am setat drept scop principal câ[tigarea a milioane de euro, ci câ[tigarea \ncrederii [i devotamentului angaja]ilor no[tri.” ADRIAN APOSTOL, Client Service Director [i Managing Partner al Advanced Ideas

mult mai u[or de gestionat prin ac]iunile SEO, dup` cum spune Bianca Rus, Digital Performance Manager. “SEO [i PPC ar trebui s` fie percepute ca dou` canale interdependente, \ntrucât ambele graviteaz` \n jurul modului \n care oamenii folosesc motoarele de c`utare. |n plus, cunoa[terea poten]ialului client, a obiceiurilor de achizi]ie ]ine cel mai mult de experien]a pe care acesta o are cu interfa]a oferit` de c`tre companie, care trebuie s`-l ajute [i s`-i

moment nu vor accesa site-ul, utilizatorii vor memora brandul [i \[i vor aminti ulterior, dup` cum arat` Corina Otrocol, Performance Unit Manager. “O bun` integrare a celor dou` strategii \n cadrul mixului de marketing ofer` rezultate imediate (prin intermediul PPC), beneficii pe termen lung (SEO) [i o prezen]` dominant` \n cadrul motoarelor de c`utare”, completeaz` Corina. Cristian Mezei, Head of Media, a revenit \n cadrul Advanced Ideas dup` o

pauz` de aproximativ doi ani, cu planuri mari pentru departamentul pe care \l conduce: “Voi dezvolta departamentul de media \mpreun` cu echipa noastr`, astfel \ncât \n 2016 s` aduc` un plus de valoare tuturor conturilor din agen]ie, dar [i o cre[tere a cifrei de afaceri a agen]iei”. Meciuri câ[tigate [i provoc`ri Anul 2015 a adus cele mai multe realiz`ri pentru agen]ie, \n primul rând prin prisma noilor clien]i câ[tiga]i. “Este vorba de tipul de clien]i dori]i de agen]ie, cei cu care se poate dezvolta o rela]ie de parteneriat \n adev`ratul sens al cuvântului”, spune Adrian Apostol, Client Service Director [i Managing Partner al Advanced Ideas. Printre clien]ii agen]iei se num`r` Porsche Inter Auto, Brico Depot, Jidvei, Agricola [i RIO Bucovina. Pe de alt` parte, agen]ia [i-a m`rit echipa, ajungând la 30 de oameni [i se pozi]ioneaz` drept locul unde oamenii vin pentru c` fac ceea ce le place. “Nu ne-am setat drept scop principal câ[tigarea a milioane de euro, ci câ[tigarea \ncrederii [i devotamentului angaja]ilor no[tri. Totodat`, facem tot posibilul s` demont`m mitul conform c`ruia \n agen]iile de digital trebuie s` lucrezi dup` program sau \n weekend. La noi, firma se \nchide cel târziu la ora 19:00, tocmai pentru c` [tim cât de important este echilibrul \ntre via]a personal` [i cea profesional`”, spune Adrian Apostol. Pentru anul 2016, Advanced Ideas [i-a propus s` caute cât mai multe direc]ii de dezvoltare [i a \nceput deja construirea unui grup de comunicare format din agen]ii independente, al`turi de agen]ia de crea]ie WOPA [i de agen]ia de PR The Public Advisors. “|n plus, ne ocup`m de dezvoltarea unor sateli]i specializa]i pe anumite limbaje de programare sau accent pe partea de SaaS. Pe viitor ne propunem o extindere prin birouri locale [i regionale, iar \n intern focusul va fi pe recrutarea de cât mai mul]i seniori”, completeaz` Adrian Apostol. Biz Biz

TRENDSETTER |N INDUSTRIA DE EVENIMENTE C창nd ai 20 de ani de activitate [i e[ti liderul pie]ei de peste [apte ani, prive[ti dezvoltarea prin prisma \ntregii industrii, iar Five's \[i dore[te ca pia]a local` de evenimente [i spectacole s` fie mai echilibrat` [i mai responsabil`. DE OANA VOINEA

Biz

INDUSTRY LEADERS

MAI MULT DECÂT SPECTACOL Pia]a de evenimente [i spectacole s-a dezvoltat \n ultimii ani ca urmare a tehnologiilor [i echipamentelor noi, iar pentru urm`torii ani estim`rile sunt optimiste. Cum va ar`ta \n perioada urm`toare? DE OANA VOINEA

ste o industrie \n care creativitatea [i inova]ia sunt importante, dar responsabilitatea este esen]ial`, iar Andrei Popea, director general al Five's, este de p`rere c` urm`torii ani vor aduce maturitate pie]ei, care va deveni una mult mai ordonat`, \n care parteneriatele strategice vor fi motorul succesului.

Five's are 20 ani de activitate. Cum a evoluat industria de organizare de evenimente \n aceast` perioad`? Industria de organizare de evenimente s-a n`scut practic \n perioada 1993 1999, deci am putea spune c` am asistat [i contribuit \ntr-o foarte mare m`sur` la na[terea [i dezvoltarea acestei industrii. Prima parte a evolu]iei, pân` \n anul 2000, a fost etapa \n care to]i participan]ii, fie ei prestatori sau beneficiari, \nv`]au [i erau dornici s` dezvolte acest domeniu, lucru ce a permis o real` dezvoltare profesional` [i investi]ii “corecte” \n infrastructur` \n aceea[i m`sur` cu investi]iile \n noi tehnologii. Perioada de dup` 2000 [i pân` la \nceputul crizei \n 2008 a fost o perioad` “periculoas`” \n acest domeniu, deoarece investi]iile au fost canalizate pe solu]ii tehnice de suprafa]` [i f`r` infrastructur`, ceea ce a generat un aflux de companii de \nchiriere de echipamente care nu aveau nici preg`tirea [i nici capacitatea de a realiza un eveniment complet. Dup` venirea crizei, adic` dup` 2008, bugetele de marketing au fost practic reduse la zero, ceea ce a generat o canibalizare a industriei de evenimente, dar \n acela[i timp o selec]ie a 54

Biz

companiilor care puteau s` ofere servicii de calitate la pre]uri “corecte”. Comparativ cu alte ]`ri din regiune, care este specificul pie]ei locale? |n primul rând, lucrul pe care trebuie s`-l remarc la o compara]ie cu ]`rile din regiune este c` num`rul de evenimente este mai mic [i necorelat cu num`rul de locuitori al ]`rii. Din punct de vedere tehnic, România este pe un loc frunta[ \n compara]ie cu ]`ri ca Bulgaria, Serbia, Moldova, fa]` de Ungaria diferen]ele deja \ncep s` se piard`, iar Polonia,

PROIECTE DE REFERIN}~ Cultur`: • Promenada Operei • Fantoma de la Oper` • La Traviata • Romeo [i Julieta • Rigoletto • Falstaff • Silvia • Paris Mon Amour • Oedipe • Tradi]ii [i Flori de S`rb`tori • Gr`dina cu filme Cinema & More

Corporate: • DreamHack - Cluj Festivaluri: • Festivalul Interna]ional de Folclor, edi]ia a 9-a • Festival de teatru Ci[migiu • iMapp Bucharest • Bucharest Christmas Market Turnee: • Turneul Bergenbier

Cehia, Austria, Turcia, Grecia ne devanseaz` semnificativ. Ca specific al pie]ei locale a[ sublinia un grad mare de creativitate al românilor fa]` de vecini, dar [i o lips` de responsabilitate mai crescut` decât a lor. Astfel evenimentele cu grad

mare de spectaculozitate sunt foarte \ntâlnite \n România, dar prea pu]in preg`tite, fapt ce genereaz` multe probleme \n ultimul moment. Acest lucru genereaz` o lips` de \ncredere a beneficiarilor finali [i astfel o sc`dere uneori dramatic` a bugetelor aprobate. Este practic un cerc vicios din care e foarte greu s` mai ie[i: cu bugete mici de eveniment nu po]i investi \n mentenan]` [i piese de schimb, ceea ce genereaz` o calitate sc`zut` a evenimentului, ceea ce genereaz` o satisfac]ie sc`zut` a beneficiarului, deci un buget sc`zut. Care au fost cele mai mari provoc`ri \n evolu]ia Five’s? Cele mai mari provoc`ri ne \ncearc` [i ast`zi [i probabil c` ne vor \ncerca mereu. Principala provocare este recrutarea de personal de specialitate. Tocmai de aceea suntem \ntr-un proces de a pune bazele unei [coli de specializare a tinerilor dornici s` lucreze \n acest domeniu. O alt` mare provocare o reprezint` inova]ia [i creativitatea. Ca preocupare constant` este analiza dezvolt`rii tehnologice \n lume, lucru ce ne permite s` ne stabilim planurile de investi]ii astfel \ncât s` fim \n permanen]` updata]i cu cele mai performante echipamente. Care sunt cele mai noi tendin]e \n industria de organizare de evenimente? Este o \ntrebare ce pare foarte simpl`, dar \n fond e foarte complex`. Tendin]ele sunt date de informa]iile existente, iar \n acest domeniu suntem a[i, \n sensul \n care to]i clien]ii caut` pe YouTube sau orice alt` surs` online noi modele de eveniment [i astfel cererea este foarte \nalt`, dar pe de alt` parte de multe ori aceste a[tept`ri nu au niciun fundament real – fie acel tip de eveniment nu se potrive[te cu personalitatea consumatorului final, fie nu exist` un cadru tehnic propice acelui tip de eveniment [i tot a[a. Real, tendin]ele sunt create de capacitatea de transfer de \ncredere a produc`torului / designerului. |n ultimii ani, cre[te foarte mult domeniul video cu component` de interactivitate care acapareaz` din ce \n ce mai mult inclusiv partea de

INDUSTRY LEADERS

organiza]ia, coordonatele cognitiv comportamentale ale candidatului, nivelul de preg`tire [i capacitatea de a lucra \n echipa Five's. Competen]ele tehnice sunt verificate \n prima perioad` de la angajare, \n perioada de prob`. Motivarea angaja]ilor este un proces \n continu` dezvoltare, pornind de la motivarea psihologic` prin crearea [i implementarea de programe de dezvoltare personal`, mentoring [i coaching, pân` la motivarea material` prin implementarea unui sistem de evaluare [i remunerare bazat pe performan]`. Astfel, angajatul [tie \ntotdeauna ce trebuie s` \mbun`t`]easc` [i cum poate face asta. Care sunt cele mai mari satisfac]ii ale activit`]ii \n acest domeniu? Pentru mine, cea mai mare satisfac]ie este atunci când dup` un eveniment reu[it citesc mul]umirea [i mândria \n privirile clientului [i ale echipei de organizare. Nu este un lucru u[or s` ob]ii mul]umirea tuturor celor implica]i, [tiut fiind faptul c` nota de subiectivism \n aprecierea calit`]ii unui spectacol este foarte mare. {i totu[i, am reu[it de-a lungul celor 20 ani s` ob]inem un lung [ir de evenimente f`r` cusur.

audio [i lumini. Aflându-ne pe o pia]` foarte tân`r` comparativ cu ]`rile cu tradi]ie, nu putem vorbi despre niciun domeniu care stagneaz`. |n aceast` industrie, creativitatea [i inova]ia sunt esen]iale. Cum g`si]i angaja]ii potrivi]i [i cum \i motiva]i? Procesul de recrutare este cel mai important, deoarece el ne ajut` s` stabilim gradul de calibrare a candidatului cu

“Sunt convins c` toate companiile mici sper` [i a[teapt` din partea noastr` ca al`turi de companiile din top 10 s` reu[im s` transform`m aceast` pia]` \ntr-una echilibrat` [i responsabil`.” Andrei Popea, director general, Five's

Cum vede]i pia]a de organizare de evenimente peste cinci ani? Peste cinci ani, sper [i cred c` a[a va fi, pia]a de evenimente va fi una mult mai ordonat`, \n care parteneriatele strategice vor fi motorul succesului. O pia]` \n care vor putea avea acces la posturi de comand` doar cei care au [i aptitudinile [i competen]ele necesare pentru aceasta. Un bun prieten mi-a spus: “Calea cea mai bun` de a anticipa viitorul este s`-l planifici” [i exact asta facem acum. Ne planific`m viitorul nostru, dar [i al industriei din care facem parte. Este o foarte mare r`spundere s` fii pe primul loc timp de peste [apte ani, iar acest lucru ne oblig` s` nu privim dezvoltarea doar prin prisma noastr`, ci [i a \ntregii industrii. Sunt convins de faptul c` toate companiile mici sper` [i a[teapt` din partea noastr` ca al`turi de companiile din “etalonul frunta[“, adic` din top 10, s` reu[im s` transform`m aceast` pia]` \ntr-una echilibrat` [i responsabil`. Biz Biz

INDUSTRY LEADERS

FOCUS PE TEHNOLOGIE Segmentul de evenimente corporate este \ntr-o constant` evolu]ie. A[tept`rile clien]ilor sunt din ce \n ce mai mari, iar concuren]a \ntre companiile de produc]ie este acerb`. Cum atac` provoc`rile liderul pie]ei? DE OANA VOINEA

ehnologia este cea care face diferen]a, iar Five's a derulat \n ultimii patru ani investi]ii \n echipamente premium de peste 1 milion de euro, spune Lavinia Popescu, director comercial al companiei. Organizarea de evenimente corporate este o parte important` a businessului Five's. Cum a evoluat acest domeniu \n ultimii ani? |n România, industria de organizare a evenimentelor corporate se afl` \ntr-o constant` evolu]ie, acest lucru având \n continuare un impact asupra calit`]ii [i diversit`]ii serviciilor oferite. Companiile [i agen]iile de publicitate se vor confrunta nu numai cu concuren]a acerb` din domeniul lor, dar [i cu limit`rile [i constrângerile bugetare, fiind astfel determinate s` estimeze [i s` planifice cât mai eficient posibil un eveniment. |n ultimii ani au ap`rut mul]i juc`tori care ofer` solu]ii tehnologice atractive din punctul de vedere al pre]ului, iar agen]iile de publicitate [i companiile [i-au dezvoltat nivelul de cuno[tin]e utilizând mult mai multe criterii specifice de selec]ie [i evaluare a unei companii de produc]ie de evenimente. Din p`cate, \n România serviciile de organizare de evenimente nu sunt monitorizate de nicio institu]ie de cercetare a pie]ei, astfel determinarea dimensiunilor pie]ei de profil fiind extrem de dificil`. |n ultimii ani au existat o serie de schimb`ri semnificative prin apari]ia noilor tehnologii care au ajutat la accelerarea procesului de organizare a unui eveniment corporate de la \nceput pân` la sfâr[it. Industria de evenimente corporate a \nregistrat o cre[tere \n special pe segmentul de conferin]e [i seminarii pe diferite tematici.

Biz

INDUSTRY LEADERS

Care a fost strategia Five’s? Five’s a derulat \n ultimii patru ani investi]ii \n echipamente premium de peste 1 milion de euro, focusul nostru fiind calitatea serviciilor oferite, siguran]a [i formarea profesional` a oamenilor. |n Five's oamenii reprezint` un scop \n sine. Recrutarea [i selec]ia se fac \n baza compatibilit`]ii persoanei la principiile noastre. |n cazul echipei tehnice, exist` o etap` de selec]ie [i de integrare, apoi ace[tia sunt implica]i \n mai multe procese de testare [i verificare a competen]elor [i abilit`]ilor dobândite pe post astfel \ncât organizarea [i execu]ia unui eveniment s` se fac` \n condi]ii de siguran]` a publicului. Principalul vector de cre[tere pentru trimestrul IV este reprezentat de petrecerile de sfâr[it de an [i team building-uri, aceast` categorie de evenimente având la baz` dezvoltarea interac]iunii companiei cu angaja]ii [i apropierea de ace[tia. S-au schimbat [i clien]ii? |n fiecare an devine tot mai solicitant s` satisfaci a[tept`rile clientului, dar pe noi acest lucru ne ajut`, ne stimuleaz`. Agen]iile de publicitate, directorii de marketing sau cei care gestioneaz` bugetele de evenimente corporate sunt mult mai preten]io[i. Dac` \n urm` cu 10 ani tradi]ionalul era v`zut ca fiind ceva spectaculos, acum clien]ii se a[teapt` la un flux consistent de idei noi menite s` genereze un impact [i o conversie a investi]iei, s` pun` \n valoare conceptul evenimentului, indiferent c` vorbim de o conferin]`, o lansare a unui produs nou sau a unei m`rci

“Clien]ii se a[teapt` la un flux consistent de idei noi menite s` genereze un impact [i o conversie a investi]iei, s` pun` \n valoare conceptul evenimentului, indiferent c` vorbim de o conferin]`, o lansare a unui produs nou sau a unei m`rci noi, un eveniment sportiv sau o petrecere.” Lavinia Popescu, director comercial, Five’s

noi, un eveniment sportiv sau o petrecere. Practic, o pondere important` \n politica de promovare a unei companii o reprezint` comunicarea prin evenimente, ca parte a mixului de marketing. Companiile sunt \n c`utarea unor experien]e noi [i interesante pe care s` le ofere participan]ilor. Prin tehnologie, scenotehnic`, designul de lumini, video [i sunet, companiile au ajuns s` creeze experien]e unice [i memorabile. Din ce \n ce mai multe companii \[i doresc servicii de bun` calitate [i pe care compania de produc]ie de evenimente s` le ofere \n condi]ii de maxim` siguran]`. Clien]ii s-au schimbat \n ultimul timp, se pune accent mai mult pe etapa de analiz` [i planificare a evenimentului corporate – sunt mai aten]i la detalii, la riscuri [i la credibilitatea pe care o poate transfera o companie de produc]ie de evenimente. Cu o experien]` de peste 20 ani, echipa noastr` pune un foarte mare accent pe rela]ia companie-client. Noi oferim nu numai serviciile tehnice solicitate, le oferim consultan]` clien]ilor \n sensul c` analiz`m [i le prezent`m cele mai potrivite solu]ii. Scopul nostru este satisfac]ia clientului, un client mul]umit va aduce cel pu]in altul. Cum au evoluat bugetele pentru astfel de evenimente? Multe companii din portofoliu au ac]ionat \n direc]ia p`str`rii unui buget similar cu cel din 2014, iar clien]ii noi câ[tiga]i c`rora le-am organizat evenimente [i-au alocat linii noi \n buget având ca scop cre[terea gradului de notorietate al companiei, cre[terea vânz`rilor [i nu \n ultimul rând motivarea angaja]ilor. Clien]ii care \n]eleg importan]a p`str`rii unor standarde de lucru profesionale sunt dispu[i de cele mai multe ori s` achite “pre]ul corect” pentru un eveniment premium. Preconiz`m c` \n lunile ianuarie-februarie 2016 num`rul solicit`rilor cu privire la organizarea de team building-uri, conferin]e care vizeaz` implementarea strategiilor de companie s` fie \n cre[tere. Pentru acest interval compania Five’s va preg`ti o serie de oferte extrem de avantajoase.

Ce ne pute]i spune despre partea de vânz`ri de echipamente? Vânzarea de echipamente este a doua linie de business a companiei. Ne propunem s` dezvolt`m acest segment, mai ales c` \n acest fel contribuim [i la dezvoltarea pie]ei din punct de vedere tehnologic. Five's, \n calitate de companie de produc]ie evenimente, este [i reprezentantul celor mai renumi]i produc`tori mondiali: distribuim echipamente de scenotehnic` Eurotruss, echipamente [i sisteme de sunet QSC, echipamente de lumini SGM, Chauvet. Prin parteneriatele interna]ionale cu aceste m`rci de renume, am reu[it s` ne complet`m know-how-ul [i expertiza. Practic, cu aceste produse ne adres`m atât companiilor de rental din România, cât [i clien]ilor corporate. Este pu]in probabil ca la un moment dat o companie s` nu aib` nevoie \n organizarea unui eveniment de o instala]ie de sunet, video sau lumini. Industriile unde putem oferi solu]iile [i echipamentele noastre sunt diverse: arhitectur`, construc]ii, servicii medicale, horeca, transporturi etc. La ce nivel este pia]a local` din acest punct de vedere? România a cunoscut o cre[tere pu]in semnificativ` \n raport cu alte ]`ri. Five’s \[i propune s` contribuie la partea de informare [i educare a speciali[tilor din domeniu [i s` creasc` aportul de informa]ii relevante pentru achizitorii de echipamente care nu au o formare tehnic`. Prin parteneriatele interna]ionale pe care le avem vom ini]ia newslettere de informare periodice c`tre acest segment de pia]`. V-a]i al`turat de curând echipei Five’s, ce ne pute]i spune de aceast` schimbare? Industria organiz`rii de evenimente este o industrie extrem de dinamic` [i provocatoare, fapt ce m-a determinat s` parcurg urm`toarea etap` a carierei mele. |n perioada 2000 - 2015 am lucrat \n Medicover, o companie premium \n industria de servicii medicale, cu knowhow interna]ional. Sper ca experien]a acumulat` [i preg`tirea profesional` s` contribuie la dezvoltarea companiei. Biz Biz

STRATEGIE

Print [i creativitate \n era internetului

espre declinul printului se discut` de ani de zile. Asist`m la o cre[tere constant` a cultului online-ului, \n defavoarea unui mediu pe care mul]i \l consider` tradi]ionalist [i restrictiv. Cu toate acestea, \n ciuda previziunilor obscure [i a p`rerilor oscilante, printul r`mâne un element de referin]` pentru oamenii de comunicare, de media [i de marketing, precum [i pentru publicul lor. O analiz` mai atent` [i o evaluare a direc]iei [i trendurilor urmate de acest mediu \n ultimii ani ne arat`, \ns`, o imagine mult mai interesant` [i nuan]at` privind prezentul [i, mai ales, viitorul printului. Am analizat, \mpreun` cu Drago[ B`lan, fondatorul Grafic` [i Tipar, cas` de crea]ie [i produc]ie de materiale publicitare [i de marketing, câteva cifre care arat` cum printul \[i men]ine relevan]a \n era digital`, mai ales pe pie]ele dezvoltate. Astfel, conform studiului de pia]` “Global Commercial Printing: Market Research Report”, publicat de compania australian` IBISWorld \n aprilie 2015, industria de printing, la nivel global, aduce venituri anuale de peste 700 de miliarde de dolari. Deloc pu]in pentru un mediu considerat a fi dep`[it, mai ales dac` lu`m ca punct de referin]` industria farmaceutic`, unde, \n 2014, s-au \ncasat 1.057 de miliarde de dolari. Potrivit studiilor citate de Chief Marketing Officer Council World Wide, 79% dintre reprezentan]ii companiilor care ofer` servicii B2B definesc campaniile de mailing drept “eficiente” [i “foarte eficiente”, \n timp ce, pentru a genera o vânzare, o companie american` cheltuie 47,61 de dolari pe cataloage

“Cine nu ob]ine rezultate din print ar trebui s` fac` o reevaluare serioas` a campaniei, a obiectivelor [i a publicului abordat, fiindc`, \n mod sigur, va identifica neconcordan]e.” DRAGO{ B~LAN, fondator Grafic` [i Tipar 58

Biz

Foto: VALI MIREA

Reinventarea este cheia succesului pentru un mediu pe care mul]i l-au considerat prea devreme dep`[it de avalan[a online-ului. Printul ofer` \n continuare rezultate peste medie \n marketing [i comunicare, dar numai dublat de o strategie clar` [i inova]ie. DE GABRIEL BÂRLIG~

STRATEGIE

Am g`tit cu Chef Foa, chiar \n buc`t`ria lui Te \ntrebi poate: ce s` caute un amator, ca mine sau ca tine, \n buc`t`ria unui Chef, cum ajunge el acolo f`r` nimic spectaculos de demonstrat [i, mai ales, f`r` s`-l cunoasc` m`car pe maestru? R`spunsul o s` te surprind` la fel de mult cum m-a surprins [i pe mine pån` s` ajung \n locul cu pricina. E unul scurt [i pe placul nostru, al romånilor: berea. DE GABRIEL BÂRLIG~

a, berea. Am ajuns \n buc`t`ria lui Chef Foa, la Flavours Food Academy, pentru c` iubesc berea de cåt mai multe tipuri. {i a[a am aflat c` pasiunii mele i se poate ad`uga o nou` pasiune cu care cochetam oricum (foarte timid, ce-i drept): g`titul! |]i garantez, nu exist` pl`cere mai mare pentru un b`utor de bere ca aceea de a descoperi c` dou` lucruri, aparent din sfere diferite, se pot completa atåt de u[or [i de armonios la o mas`; [i nu \ntr-un restaurant faimos, ci chiar la tine acas`, \ntr-o sear` ca oricare alta! P`streaz` ideea [i hai s` continu`m povestea. A[adar, constatånd c` obiceiul de a potrivi måncarea cu diferitele tipuri de bere nu este unul foarte des \ntålnit pe meleagurile noastre, Chef Foa [i Staropramen, berea care a cerut mai mult de la bere, s-au gåndit s`-[i adune for]ele [i s` realizeze un proiect digital de beer & food, accesibil gratuit tuturor iubitorilor de bere, gurmanzilor [i pasiona]ilor de g`tit, \n cadrul c`ruia fiecare utilizator se poate bucura de o experien]` de cooking interactiv` \n buc`t`ria lui Chef Foa. Pentru c` era musai s` afli [i tu de minunea aceasta, l-am \ntålnit pe Chef Foa [i \ntr-un spa]iu nondigital, pentru a afla direct de la el toate coordonatele experien]ei.

Biz

|nainte de toate, cum a ap`rut proiectul [i cum pot ajunge oamenii \n buc`t`ria ta? Salut, eu sunt Chef Foa [i, printre muuuulte altele, \mi place [i berea. {i Staropramen este o bere pe care o apreciez cu adev`rat. Iar faptul c` are \n portofoliu patru sortimente diferite – Blond`, Dark, Granat [i Nefiltrat` – mi-a permis s` experimentez \n buc`t`rie \n ale pairing-ului, adic` aceast` potrivire extrem de fericit` a berii cu måncarea, [i s` creez apoi \mpreun` cu brandul o experien]` de pe urma c`reia s` poat` beneficia cåt mai mul]i iubitori de bere... [i de måncare, normal! A[a am ajuns la ChefXperience, o aplica]ie de Facebook, pe pagina Staropramen, prin intermediul c`reia po]i g`ti cu mine, \n buc`t`ria mea. Nu numai tu, oricine! Cât de greu ne-ar fi [i ce am avea de câ[tigat de pe urma experien]ei? {tii cum e, dac` \]i place ceea ce faci cu adev`rat, nimic nu-]i poate sta \n cale. |ntr-un alt registru, noi am construit o experien]` accesibil` oricui. Practic, \mi vei oferi o mån` de ajutor pe ici, pe colo, g`tind pentru fiecare bere \n parte, \mi vei r`spunde la \ntreb`ri, m` vei vedea \n ac]iune s`pt`mån` de s`pt`mån`, \n habitatul meu natural, vei afla secrete de Chef, \]i vei putea desc`rca

STRATEGIE

Poveste[te-ne mai multe despre potrivirea berii cu mâncarea.

Nu vreau s` divulg toate secretele \n acest articol, a[a c` o s`-]i spun, pe scurt, ce vei \nv`]a dac` vei veni s` g`te[ti cu mine. Vei afla, \n primul [i-n primul rånd, care este specificul celor patru sortimente de bere, ce gusturi [i arome se \mbin` cel mai bine, ce tipuri de brånz`, carne [i chiar desert merg cu fiecare bere \n parte. Ca s`-]i dau un exemplu menit s`-]i deschid` apetitul, \]i voi spune c` berea blond` merge cu orice preparat proasp`t [i u[or, salat`, starter

sau fel principal, pe baz` de carne alb` – pe[te, fructe de mare, pui, curcan – cu un mix de legume proaspete, totul completat, de fiecare dat`, de condimente proaspete (coriandru, busuioc, oregano, rozmarin) [i arome citrice. Pentru un simplu snack, po]i al`tura berii tale blonde un platou de brånzeturi albe, cremoase: brie, capr`, mascarpone [i biscui]i foarte pu]in s`ra]i. Iar la desert, po]i opta pentru o tart` cu mandarine/portocale/caise sau o pr`jitur` cu l`måie. Sun` bine, nu? S` vezi cum arat`! {i o ultim` \ntrebare, perfect justificat`, \nainte s` trecem la treab`: care este meniul? Ce vom g`ti? Offf, [i aceasta este o \ntrebare la care nu a[ fi vrut s` r`spund, ca s` nu stric surpriza. O s` dau un r`spuns generic acum, ce s` fac? Pentru c` avem bere pentru toate gusturile, avem [i måncare pentru toate gusturile, care s` mearg` perfect cu berea: avem pe[te, burgeri, preparate de inspira]ie asiatic`, sudamerican`, mediteranean`, avem [i re]ete potrivite pentru Cr`ciun... Da, fiecare o s` g`seasc` aici ceva pe placul lui [i pe placul celor pentru care g`te[te de obicei cu drag, prieteni, familie... Pe mine clar m-ai convins s` m` \ntorc, cu un clic, \n buc`t`ria ta. Celor care ne citesc acum ai vrea s` le mai spui ceva? A[ vrea s` le spun c` \i a[tept deja. Tocmai ce-am ascu]it cu]itele... [i sper s` nu mai dureze mult, c` nu-mi place deloc s` a[tept... Glumesc! Nu mai vreau s` le spun decåt c` trebuie s` \ncerce. O s` m` adresez mai bine fiec`rui utilizator direct, a[a cum o fac [i când g`tim \mpreun`: Ce faci acolo? Nu mai sta pe gânduri, pune-]i [or]ul [i hai \n buc`t`ria mea! Experien]a noastr` culinar` \ncepe acum, pe pagina de facebook.com/ StaropramenRomania. Biz

ADVERTORIAL

re]etele... {i, \n fiecare vineri, \]i vei testa [i abilit`]ile. Iar eforturile tale vor fi r`spl`tite. S`pt`månal, po]i cå[tiga un cu]it al buc`tarului semnat de mine [i, la finalul campaniei, un cuf`r cu tot felul de instrumente pe care le folosesc eu \n buc`t`rie [i pe care tot eu le-am selectat \n aceast` campanie, special pentru buc`t`ria ta. G`se[ti acolo cam tot ce-]i trebuie ca s` fii propriul t`u... Chef!

STRATEGIE

Cunoa[terea \n era curiozit`]ii Un studiu panregional realizat de Discovery Networks dezv`luie impactul curiozit`]ii asupra vie]ii consumatorului modern, pentru care, din \ntreg mixul de media, televiziunea joac` un rol foarte important \n alimentarea [i satisfacerea curiozit`]ii. DE LOREDANA S~NDULESCU

u existat vremuri cånd cunoa[terea era apanajul elitelor, al celor pu]ini privilegia]i care aveau acces la ea. Acum nu mai este a[a. Tr`im \ntr-o “er` a curiozit`]ii”, \n care este pl`cut [i confortabil s` jongl`m cu informa]ia [i cunoa[terea. Nu este o observa]ie empiric`, ci una dintre principalele concluzii ale unui studiu realizat de Discovery Networks CEEMEA, Discovery \n parteneriat cu Sense Worldwide, una dintre cele mai mari companii de cercetare din lume, [i prezentat \n cadrul conferin]ei “Publicitatea TV \n era curiozit`]ii”. Concluziile studiului, care a investigat impactul curiozit`]ii \n [apte ]`ri din Europa Central` [i de Est, Orientul Mijlociu [i Africa – Germania, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudit`, Africa de Sud [i Turcia –, au fost prezentate de Tanya Adlam, VP Research, Insights and Innovation, Discovery Networks CEEMEA. Studiul a fost derulat \n intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2.100 de persoane cu vârste \ntre 16 [i 55 de ani, din rândul telespectatorilor care urm`resc con]inut de nonfic]iune. |n plus fa]` de rezultatele cantitative, cercetarea reune[te concluziile a zece jurnale ce le-au permis participan]ilor chestiona]i s` \[i descrie mai bine emo]iile [i opiniile. Aceste informa]ii au fost completate de interviuri \n profunzime cu exper]i [i autori cunoscu]i, precum dr. Vikram Mansharamani, Ian Leslie, Kate Monro, Evelyn Cotter sau dr. Matthias Gruber. 62

Biz

Tanya Adlam, Discovery Networks CEEMEA Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este cea referitoare la noua atitudine fa]` de informa]ie. Supraînc`rcarea cu informa]ii la care societatea modern` a fost nevoit` s` se adapteze în ultimele decenii a devenit un adev`rat “loc de joac`” în care actuala genera]ie “zburd`”. “Noii Renascenti[ti” nu se simt cople[i]i de asaltul de informa]ii, ci se delecteaz` cu ele. În ziua de azi, cunoa[terea înseamn` pl`cere. În ceea ce prive[te leg`tura dintre curiozitate [i consumul de media, am descoperit c` principalul motiv pentru care oamenii sunt captiva]i de con]inutul de nonfic]iune, la care se întorc în mod constant, este c` le satisface curiozitatea, iar televiziunea este prima op]iune din mixul media disponibil. Televiziunea liniar` joac` un rol-cheie în “Era curiozit`]ii”. Atunci când sunt curio[i, cei mai mul]i oameni aleg televiziunea, fiindc` le ofer` con]inut nea[teptat – peste 50% din subiec]i afirm` c` se uit` la TV (fa]` de 20% care intr` online) pentru a-[i satisface curiozitatea. Oamenii v`d în televiziune un început al acestui traseu al descoperirii, fiindc` temele pe care le pot urm`ri la TV îi pun pe gânduri [i le declan[eaz` interesul fa]` de ceva nou. Pentru c` telespectatorii nu pot influen]a experien]a oferit` de TV într-o m`sur` atât de mare cum pot controla experien]a online, sentimentul de surpriz` al consumatorilor este mult mai accentuat atunci când vizioneaz` un program TV. Studiul arat` c` curiozitatea are [i o component` social` întrucât TV-ul continu` s` fie acel “centru al fiec`rei sufragerii” în jurul c`ruia se adun` toat` familia.

STRATEGIE

CONCLUZIILE STUDIULUI DISCOVERY CUPRINSE |N RAPORTUL THE AGE OF CURIOSITY Curiozitatea este ca o poart` spre satisfacerea setei de cunoa[tere a oamenilor, prin care devin mai interesan]i [i mai \mplini]i. Oamenii nu consum` informa]ii doar ca s`-[i sporeasc` performan]ele intelectuale, ci [i ca s`-[i \mbun`t`]easc` via]a social`. 83% dintre responden]i declar` c` sunt \ncânta]i când au r`spunsuri pentru \ntreb`ri la care nimeni altcineva nu [tie s` r`spund` [i aproape 90% spun c` \ncearc` \n mod constant s`-[i l`rgeasc` orizonturile, efort care are o influen]` pozitiv` asupra carierei [i vie]ii personale. Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel \n studen]ie sau \ntre 46 [i 55 de ani – contrar opiniei conform c`reia oamenii ar fi cel mai curio[i \n copil`rie. Informa]ia [i cunoa[terea nu mai reprezint` apanajul unei elite sau o surs` de stres. 89% au declarat c` se bucur` s` \nve]e ceva nou. Unii au devenit chiar dependen]i de asta [i vor s` afle informa]ii noi \n fiecare zi. 81% \[i verific` informa]iile din mai multe surse. Oamenii care consider` cunoa[terea drept o surs` de divertisment [i care navigheaz` prin multitudinea de informa]ii disponibile pot fi considera]i “Noii Renascenti[ti”. Conceptul de “Noi Renascenti[ti” este aplicabil oricui e capabil s` jongleze cu informa]iile \n secolul XXI [i s`-[i utilizeze curiozitatea pentru a avea o carier` mai performant` [i o via]` social` mai bun`. Datorit` nivelului ridicat de curiozitate, le place s` testeze mai multe profesii [i sunt mai deschi[i c`tre ideea de schimbare. Au abilit`]i de lideri, sunt admira]i de colegii lor pentru c` sunt oameni citi]i [i informa]i, au spirit antreprenorial [i experien]` acumulat` \n c`l`torii. Peste 80% se simt excelent când ac]iunile lor sunt benefice pentru societate. }in la felul \n care arat`

[i au vie]i sociale active, fiindc` \n]eleg importan]a statutului social [i a imaginii personale. Curiozitatea se manifest` \n cinci moduri. Cele cinci moduri de manifestare a curiozit`]ii sunt: “|n cùtare de informa]ii” – caut` informa]ii de dragul informa]iilor; “|ntreab` un prieten sau un necunoscut” – ca s` afle un r`spuns, apeleaz` la un prieten sau chiar la un necunoscut, care \i poate oferi un context mai clar; “Cùt`ri relaxate” – trece \n revist` informa]ii deja cunoscute; “Experien]e de via]`” – adun` cuno[tin]e prin intermediul mai multor tipuri de experien]e; “Cùt`ri aprofundate” – caut` tot mai multe informa]ii despre un subiect anume, pe care \l aprofundeaz`, transformându-l \n pasiune, hobby sau chiar profesie. Persoanele curioase urm`resc con]inut de nonfic]iune pentru a-[i alimenta [i a-[i satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor op]iune din mixul de media. Când sunt curio[i, cei mai mul]i oameni recurg la televiziune, fiindc` ofer` con]inut imprevizibil: 51% urm`resc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urm`resc con]inut video la cerere [i numai 8% apeleaz` la re]elele de socializare. Responden]ii consider` c` televiziunea este un \nceput al c`l`toriei lor de descoperire. Pe “Noii Renascenti[ti” \i intereseaz` o gam` larg` de genuri de nonfic]iune, de la subiecte de actualitate [i istorie pân` la natur` [i [tiin]` (1013%). Sunt mai pu]in interesa]i de programele despre crime [i investiga]ii sau c`l`torii (5%, respectiv 4%). Na]ionalitatea influen]eaz` modul \n care abord`m propria curiozitate [i cunoa[terea. Ru[ii sunt mari amatori de informa]ii din categoria “diverse”, cu toate c` \i

admir` pe exper]i. Respect` p`rerile speciali[tilor, dar sunt mai \nclina]i s` “sape” ei \n[i[i dup` informa]ii noi. 60% \nclin` cel mai pu]in s` cread` c` au un nivel solid de cuno[tin]e generale. Saudi]ii [i turcii sunt cei mai dispu[i s` fac` eforturi pentru a-[i \mbog`]i cuno[tin]ele \n fiecare zi. {i lor, [i celor din Africa de Sud le place s` \nve]e socializând. O \ntrebare adresat` unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-[i satisface curiozitatea \n toate cele trei ]`ri. Germanii sunt mai pu]in interesa]i s` afle informa]ii noi, preferând s` le aprofundeze pe cele pe care le au. |n propor]ie de 51%, ei sunt [i cei mai dispu[i s` aib` \ncredere \n internet ca surs` de noi informa]ii. Polonezii sunt cei care conteaz` cel mai mult pe for]ele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat c` e \n regul` s` nu [tii ceva, fiindc` \ntotdeauna po]i s` cau]i r`spunsul online. Sunt preocupa]i s` exploreze [i s` experimenteze lucruri pentru ei \n[i[i, uitând uneori c` timpul liber este absolut necesar [i totodat` de nepre]uit. Dintre toate na]iunile chestionate, polonezii utilizeaz` cel mai pu]in modul “C`ut`ri relaxate”.

CURIOZITATEA ROMÂNILOR Românii sunt cea mai echilibrat` na]ie dintre cele participante la studiu \n privin]a modurilor de a-[i exprima curiozitatea, alternånd f`r` probleme toate cele cinci moduri de a-[i exprima curiozitatea. Pentru 95% dintre români, a descoperi ceva nou [i interesant le genereaz` o real` pl`cere. De asemenea, 88% dintre romåni consider` c` este cel mai pl`cut s` fac` asta \mpreun` cu al]ii. |n propor]ie de 62%, a doua pozi]ie dup` Arabia Saudit` (66%), românii sunt foarte dornici s` \nve]e lucruri noi \n fiecare zi [i doar 34% dintre ei consider` c` e \n regul` s` nu [tie lucruri pe care le-ar putea c`uta oricând pe internet. 28% din români decid s` cear` ajutorul unei alte persoane ca s` afle r`spunsul corect al unei \ntreb`ri. Românii se bucur` [i s` \nve]e din proprie experien]` [i 21% consider` c` e pl`cut s` primeasc` o confirmare pentru lucruri pe care le [tiu deja. Biz Biz

STRATEGIE

Un an peste a[tept`ri P`strarea echilibrului \ntre performan]a financiar` [i asigurarea unei calit`]i demne de un lider pe segmentul s`u a fost principala provocare a businessului Mercure Bucharest City Center, hotel parte a grupului Accor, \n primul an de func]ionare. DE LOREDANA S~NDULESCU

Care este bilan]ul primului an de func]ionare a Mercure Hotel \n Bucure[ti? Primul an de activitate a fost peste toate a[tept`rile, lucru care ne bucur` [i ne motiveaz` pentru anii ce urmeaz`. Hotelul a fost foarte bine primit de public, atåt de clientela de business, cåt [i de leisure. Totodat`, ne bucur`m c` atragem [i un num`r important de oaspe]i romåni, nu numai din str`in`tate. Dup` un \nceput de an provocator, fiind de altfel la \nceput de drum, hotelul [i-a cå[tigat rapid un renume ca fiind foarte primitor, [ic, cu o echip` ce \n]elege ADN-ul ospitalitalit`]ii. Iar acest lucru poate fi u[or observat prin num`rul semnificativ de recenzii pozitive primite pe Tripadvisor.com de exemplu, cåt [i de locul ocupat (8 din 164 de propriet`]i \n Bucure[ti, la doar un an de la lansarea hotelului). De]inem un loc special c`ci avem o poveste aparte, muzical`. Totul a pornit de la strada sonor` pe care ne afl`m, ce poart` numele marelui 64

Biz

compozitor Enescu. Iar laitmotivul nostru muzical a fost atractiv transpus de c`tre echipa noastr` de arhitec]i \ntr-un decor modern, “eye catching” [i primitor deopotriv`. Cum func]ioneaz` spiritul antreprenorial \ntr-un hotel parte a unui lan] interna]ional? Dac` [tii care este pozi]ia fiec`ruia \n acest parteneriat [i respec]i toate p`r]ile implicate \n egal` m`sur`, nu po]i decåt s` ai rezultatele a[teptate atåt de c`tre compania proprietar`, cåt [i de c`tre lan]ul hotelier. Regulile parteneriatului dintre AccorHotels [i compania proprietar` sunt foarte bine trasate [i acest lucru ne ajut` \n a avea o rela]ie constructiv`, bazat` pe \ncredere, comunicare eficient` [i respect. Atåt eu, cåt [i echipa mea ne cunoa[tem foarte bine rolul, acela de a face performan]` financiar` pentru ac]ionari [i \n acela[i timp calitativ` pentru a ne men]ine rolul de lider pe segmentul nostru. Care este \n prezent rata de ocupare a hotelului? |ncepånd cu luna aprilie a acestui an, avem un grad de ocupare \ntre 70 [i 90%. Care este profilul preponderent al clien]ilor Mercure \n Bucure[ti? Dintre brandurile AccorHotels, Mercure este recunoscut ca avånd rata de reten]ie a oaspe]ilor cea mai ridicat`. Poate c` acest lucru vine [i din faptul c` fiecare hotel Mercure spune o poveste, este unic \n felul s`u, ceea ce atrage [i mai mult curiozitatea de a-l testa. |n ceea ce prive[te clientela, la nivel mondial, suntem

undeva la 55% – business [i 45% – leisure. |n Romånia, avem 65% clien]i din zona de business [i 35% din zona de leisure [i ne bucur` foarte mult c` turismul de weekend a crescut semnificativ \n Bucure[ti [i c` noi am reu[it s` atragem un num`r considerabil de nop]i pe acest segment \n anul 2015. Care sunt performan]ele pe zona de restaurant? Dar pe zona de g`zduire de evenimente? Pe zona de restaurant, ne-am adaptat rapid clientelei [i volumului hotelului. De exemplu, am implemen-

“|n afara unui magazin de vinuri pe care-l vom inaugura, \ncepånd cu luna martie a anului viitor vom lansa [i formula de business lunch. De asemenea, vom avea multe alte ac]iuni \n zona de food & beverage.” ALINA FUGACIU, General Manager, Mercure Bucharest City Center tat de la \nceputul lunii iunie Room Service 24H la cererea oaspe]ilor, \n special cei repetitivi, [i pot spune c` avem rezultate foarte bune. |n ceea ce prive[te zona de dining, tot \n iunie am f`cut un prim pas \n a aduce un concept de succes al Mercure \n Europa de Est, [i anume Winestone, concept care va fi treptat implementat [i \n alte branduri ale grupului. Este vorba de o buc`t`rie interna]ional` cu accente

Foto: VALI MIREA

otelul Mercure din Bucure[ti este de]inut de familia Dogariu prin Dentotal Investment [i este operat de grupul hotelier Accor, printr-un contract de management. Hotelul este cotat cu patru stele [i este un brand midscale, nonstandardizat, cu 114 camere, trei s`li de conferin]e [i un restaurant-bar. Alina Fugaciu, General Manager al Mercure Bucharest City Center, ne-a dezv`luit secretele succesului din primul an de func]ionare, dar [i nout`]ile pe care le preg`te[te, printre care deschiderea unui magazin de vinuri.

STRATEGIE

Alina Fugaciu

Foto: VALI MIREA

Cu peste 12 ani de experien]` \n grupul Accor (Sofitel – Pullman, Novotel din Bucure[ti [i MGallery din Praga), Alina Fugaciu (37 de ani) a preluat func]ia de General Manager al hotelului Mercure \n urm` cu mai bine de un an. Absolvent` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine din cadrul Universit`]ii din Bucure[ti, [i-a \nceput cariera \n hotelul Sofitel din Bucure[ti. Dup` nou` ani de vânz`ri [i marketing \n industria hotelier`, a trecut pe zona opera]ional`, iar ca prim pas a absolvit un program de management hotelier, \n parteneriat cu ESSEC Business School, dup` care a ocupat pozi]ia de Operations Manager la MGallery \n Praga. locale, autentice, pre]uri atractive [i cele mai bune vinuri. Pentru \nceputul anului viitor, vom aduce [i posibilitatea achizi]ion`rii unei game largi de vinuri locale pentru acas`, la pre]uri foarte avantajoase. Ne dorim ca odat` cu lansarea magazinului de vinuri, s` atragem cåt mai mul]i clien]i [i din afara hotelului, c`ci oferta atåt pe zona de dining, cåt [i pe zona de take-away wines va fi una excelent` din punct de vedere calitate-pre].

Ce servicii noi [i facilit`]i ave]i \n plan s` lansa]i \n viitorul apropiat? |n afara magazinului de vinuri, vom lansa \ncepånd cu luna martie [i formula de business lunch. De asemenea, vom avea multe alte ac]iuni \n zona de food & beverage, special concepute pentru Winestone. |n ceea ce prive[te cazarea, cu siguran]` vom continua s` inov`m [i s` r`månem unul din reperele turi[tilor ce c`l`toresc la Bucure[ti, atåt \n scop de afaceri, cåt [i recreativ.

|n calitate de prim hotel sub brandul Mercure din România, ce implicare ve]i avea \n lansarea celui de al doilea hotel sub acest nume, \n 2017, la Bra[ov? Este prea devreme s` v` r`spund la aceast` \ntrebare. |ns` v` pot spune cu måndrie c` suntem deja repera]i ca unul din hotelurile “vitrin`” ale grupului din regiunea noastr`, cu un model de business, strategie [i dinamism de urmat. Biz Biz

STRATEGIE

Adev`rul despre branduri Globalizarea este un concept polarizant, perceput cånd ca o utopie, cånd ca o distopie. Ce rol joac` brandurile \n acest context [i ce a[tept` consumatorii de la ele, indiferent de m`rime [i amploare? DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

multe provoc`ri.” Pentru agen]ii [i consultan]i aceast` stare de fapt \nseamn` c` trebuie s` g`seasc` metode mai bune [i mai eficiente prin care s`-[i ajute clien]ii s` fac` fa]` provoc`rii de a g`si un echilibru \ntre platformele globale [i felul \n care acestea pot contribui pe plan local. Cercetarea Truth Central este una de profunzime [i \ncearc` s` deslu[easc` ce \nseamn` un brand global \ntr-o lume \n care a venit vremea ca toate defini]iile [i conceptele legate de globalizare s` fie reexaminate [i reinterpretate.

Diana Ceau[u, Head of Strategy la McCann Bucure[ti

Adev`rul surprinz`tor Peste tot \n lume oamenii au o atitudine pozitiv` fa]` de globalizare [i brandurile globale. “Surprinz`tor”, consider` Diana Ceau[u, Head of Strategy la McCann Bucure[ti, analizånd \n profuzime rezultatele studiului. 85% dintre responden]i cred c` brandurile globale au puterea de influen]a lumea \n bine, iar 81% cred c` brandurile globale au capacitatea de a genera schimb`ri mai profunde decåt cele pe care le pot influen]a institu]iile guvernamentale. “Asta reprezint` \n egal` m`sur` o oportunitate [i o imens` responsabilitate pentru branduri”, explic` Diana Ceau[u. “Oamenii sunt atåt de dezam`gi]i de institu]iile guvernamentale, \ncåt este normal s` caute inspira]ie \n alt` parte. Acum, mai mult ca niciodat`, se a[teapt` ca brandurile s` joace un rol mai important \n vie]ile lor [i s` aib` [i o component` cultural`, dincolo de simpla func]ionalitate a produselor. Oamenii caut` \n branduri o voce care s` le \mp`rt`[easc` valorile.”

Fotografii: VALI MIREA

r`im \ntr-o lume \n continu` schimbare [i a transparen]ei f`r` precedent, iar a[tept`rile pe care consumatorii le au de la branduri, fie c` este vorba de m`rci locale sau unele cu prezen]` global`, sunt tot mai mari. Pentru a \n]elege \n profunzime acest context, McCann Truth Central, divizia global` de cercetare a consumatorilor, parte a McCann Worldgroup, a realizat un studiu despre rolul jucat de branduri \n contextul globaliz`rii. Intitulat “Truth about Global Brands”, studiul a fost realizat pe 29 de pie]e, cu un e[antion alc`tuit din 30.000 de responden]i, printre care s-au num`rat lideri de opinie din mediul academic, mediul de business, din domeniul [tiin]elor sociale [i al artei. Cu o asemenea amploare, acesta este cel mai mare studiu al diviziei McCann Truth Central pån` \n prezent, dup` cum a precizat Harjot Singh, vicepre[edinte executiv [i director de strategie pentru Europa la McCann Worldgroup EMEA, prezent la Bucure[ti, unde a prezentat principalele rezultate ale acestei cercet`ri \n exclusivitate pentru Romånia, \n cadrul Zilelor Biz, al`turi de Rodney Collins, director regional pentru EMEA al Truth Central, [i reprezentan]i ai McCann Bucure[ti. De ce este nevoie de un studiu precum “Truth about Global Brands”? “|n primul rånd deoarece puterea [i influen]a nu mai sunt unidirec]ionale sau previzibile”, explic` Harjot Singh. “|n era \n care orice act «local» poate instant deveni «global», nu mai putem discuta \n termenii binomului «global vs. local». Lucrurile sunt mult mai complexe de atåt, mai nuan]ate [i, cu certitudine, cu mai

STRATEGIE

Indiferent cåt de global sau local se comport` un brand, oamenii sunt interesa]i de esen]a acelui brand, de valorile care-l definesc. Vor s` \n]eleag` care este valoarea pe care le-o duce \n vie]ile lor sau ce problem` rezolv`. {i \n acest context, dup` cum puncteaz` Diana Ceau[u, nu este loc de impostur`: “Ca brand, nu po]i min]i, nu

po]i s` te manife[ti doar la nivel declarativ, f`r` s` ac]ionezi, deoarece oamenii vor sim]i imediat”.

Global, local, românesc Romånii se raporteaz` la uniformizare diferit de restul responden]ilor. 58% dintre romåni consider` c` uniformizarea este cel mai mare deza-

Harjot Singh, vicepre[edinte executiv [i director de strategie pentru Europa la McCann Worldgroup EMEA

Exper]ii McCann Truth Central lucreaz` \n prezent la studiul “Truth About Global Youth”, care va fi lansat anul viitor. |n România, \n afar` de “Truth About Global Brands”, au fost prezentate de asemenea “Truth About Shopping” [i “Truth About Time Warps”.

vantaj al globaliz`rii, de aproape 6 ori mai mult decåt media de 10% a responden]ilor din alte ]`ri care sunt de aceast` p`rere. Este un paradox. Romånii aspir` la sisteme, structuri [i norme, \[i doresc acela[i nivel de calitate, \mbr`]i[eaz` spiritul global [i sunt deschi[i fa]` de lume, dar nu vor o lume uniformizat`, care s`-i for]eze s` intre \n ni[te [abloane. Vor s` p`streze [i specificul local. Studiul indic` un soi de “Rena[tere” prin care trec romånii \n ultima perioad`, pe parcursul c`reia \[i (re)descoper` måndria fa]` de valorile, produsele, oamenii, ideile [i resursele locale. Romånii \[i (re)cå[tig` \ncrederea de sine [i \[i asum` identitatea cu mai pu]in fatalism [i cu mai mult` determinare. |ncep s` \n]eleag` ce au valoare [i cum \[i pot promova tot ce au mai bun \n lume. Nu mai stau pur [i simplu cu ochii pe ce se \ntåmpl` \n afara ]`rii, \n \ncercarea disperat` de a importa orice model al perfec]iunii \ntruchipate. |ncearc` mai degrab` s` construiasc` via]a pe care [i-o doresc \n Romånia, identitatea “local`” cu care se simt confortabil. Astfel, 64% dintre romåni sus]in c` prefer` branduri locale, \n timp ce doar 57% este media la nivel global a celor care prefer` m`rci locale. De asemenea, 80% sus]in c` \[i doresc reclame adaptate la specificul romånesc. 59% dintre romåni sunt \ngrijora]i de pierderea tradi]iilor [i a obiceiurilor locale din cauza globaliz`rii (fa]` de 47% media la nivel interna]ional). Poate c` romånii nu [tiu prea clar ce vor sau spre ce \ndreapt` ca na]iune, puncteaz` Diana Ceau[u din analizarea rezultatelor studiului pentru Romånia, \ns` cu certitudine [tiu c` puterea [i responsabilitatea fiec`rui individ trebuie s` fie la cote mai \nalte ca niciodat`. Schimbarea \ncepe \n plan individual [i numai a[a fiecare poate contribui la adev`rata schimbare. Emo]iile, ambi]ia, teama de a pierde [ansa de a face o schimbare pe termen lung sunt foarte puternice \n råndul romånilor, acum mai mult ca niciodat`. Biz Biz

STRATEGIE

Vinde]i insight-uri, nu doar idei! Pre[edintele juriului Internetics, suedezul Tony Högqvist, a descoperit la Bucure[ti cåteva campanii cu adev`rat valoroase, dar pe ansamblu crede c` mai este loc de cre[tere, mai ales la capitolul calitate. DE LOREDANA S~NDULESCU

de opt milioane de locuitori s` porneasc` ceva care s` conteze la Londra sau pe Madison Avenue. Romånia mi-a atras aten]ia [i mi-am dorit s` vin aici \n vizit`, s` iau pulsul industriei, care cred c` trece acum prin multe transform`ri.

ony Högqvist este fondatorul agen]iei Perfect Fools din Suedia, pe care a lansat-o \n 2002, iar din pozi]ia de Creative Director a semnat campanii pentru Adidas, Converse, KFC sau Swarovski. A cå[tigat importante premii la festivaluri interna]ionale, printre care Cannes Lions, inclusiv un Grand Prix, D&AD, Eurobest [i One Show, urcånd astfel Perfect Fools \n topul celor mai bune agen]ii de digital din lume. Seminarul t`u sus]inut la Bucure[ti s-a intitulat “Make and Things will Happen”. Depre ce este vorba mai exact? Ori de cåte ori particip la cåte o \ntrunire, indiferent c` este vorba de studen]i sau de persoane din mediul de business, \ntålnesc oameni care vin c`tre mine [i \mi prezint` idei, care mai de care mai str`lucite. Cånd \i \ntreb dac` au f`cut ceva concret, dac` au scris vreun plan sau vreo prezentare, un .ppt, un demo, orice, invariabil primesc r`spunsul c` nu, “au totul \n cap”. Problema este c` tr`im \ntr-o lume \n care se \ntåmpl` atåt de multe lucruri, atåt de dinamic`, cu atåt de multe instrumente la \ndemån`, \ncåt, indiferent de domeniul \n care activezi, singura modalitate s`-]i pui ideile \n aplicare este s` ai efectiv curajul s` \ncepi. Po]i \ncepe cu o schi]`, o prezentare, un .ppt, orice, orice form` de exprimare vizual` pe care o po]i \mp`rt`[i lumii. Atunci ]i se va schimba via]a. Mie a[a mi s-a \ntåmplat. Eram dezam`git [i aveam o mul]ime de teorii despre ce \nseamn` art`, dar erau doar ni[te gånduri pentru care nu f`cusem nimic [i pe care nu le \mp`rt`[isem lumii. Apoi m-am decis s` ac]ionez [i tot universul mi s-a schimbat. Mul]i intr` \n advertising ca s` fac` un business din a mul]umi alte businessuri, or advertisingul este mai mult decåt simpla consultan]` de business, este despre art`, cultur`, comportamente umane. Ori de cåte 68

Biz

Tony Högqvist, fondator Perfect Fools

ori aud c` rolul nostru ca agen]ii este s` ajut`m marile corpora]ii [i branduri s` vånd` mai mult, \mi dau seama cåt de gre[it` este concep]ia asta. Rolul nostru este s` lucr`m cu oameni, cu culturi, muzic`, emo]ii, film, pove[ti [i s` le conect`m cu brandurile, pe care s` le facem relevante pentru oameni. Dac` brandurile devin mai relevante, oamenii s-ar putea s` ajung` s` le iubeasc` [i s` le cumpere. Cum a fost experien]a de a juriza la Internetics? Prima dat` cånd industria romåneasc` mi-a atras aten]ia a fost la Cannes Lions cånd Rom a cå[tigat Grand Prix. Atunci am fost \ncåntat s` descop`r c` o pia]` atåt de mic` a f`cut ceva cu atåt de mult impact. Mi-a dus aminte de cazul nostru, al suedezilor [i scandinavilor \n general, care mergeam la Cannes cu zero [anse [i cånd am cå[tigat primul Grand Prix a fost extraordinar ca dintr-o ]ar`

Cu ce a[tept`ri ai venit la jurizarea lucr`rilor? Am observat decalaje mari \n nivelul de calitate. Au fost cåteva lucr`ri foarte bune, dar [i multe slabe. Calitatea pe ansamblu trebuie s` creasc`. Am v`zut prea multe solu]ii de moment, aruncate la repezeal`. Unii dintre cå[tig`tori au lucr`ri bune, cu concept, cu platforme solide \n spate, pe care oamenii le vor folosi o vreme, cu investi]ii care se vor justifica \n timp, \ns` unele dintre campaniile \nscrise au fost doar ni[te \ncropeli, f`r` un concept sau o strategie solide \n spate care s` ajute brandul s` devin` relevant. Am trecut prin toate lucr`rile [i am sperat ca juriul s` aleag` acelea[i lucr`ri care mi-au pl`cut [i mie. Tot ce am putut eu s` fac a fost s` ofer consiliere, nu am votat, doar am spus ce gen de advertising prefer. Ce sfat le-ai da organizatorilor pentru edi]ia viitoare? S` introduc` o categorie dedicat` campaniilor umanitare. Este greu s` judeci laolalt` campaniile cu component` umanitar` versus campaniile comerciale de marketing, deoarece bugetele sunt de alt` m`rime, limit`rile sunt de alt gen, la fel ideile. {i un sfat pentru agen]ii? |n festivaluri cå[tig` numai cei care au insight-uri puternice. Sunt agreate ideile care pornesc de la ceva concret, de la o realitate, de la ceva ce li se \ntåmpl` sau exist` \n vie]ile oamenilor. Vinde]i insight-uri, nu doar idei! Biz

LIFE

Regal artistic \n decembrie UN PROIECT ORIGINAL CARE PROMOVEAZ~ VALORILE AUTENTICE ROMÂNE{TI {I SIMBOLURILE TRADI}IONALE, INSPIRATE DIN POVESTEA REGINEI MARIA, V~ A{TEAPT~ |N DECEMBRIE LA GALERIA DE ART~ CONTEMPORAN~ {I DESIGN GALATECA. DE OVIDIU NEAGOE

una aceasta, galeria de art` Galateca v` a[teapt` la Anniversaire, cea de-a treia edi]ie a salonului de art` contemporan` [i design, un concept original ini]iat de galerie. Tema din acest an este construit` \n jurul promov`rii valorilor române[ti prin povestea Reginei Maria, a Casei Regale [i a “|ntoarcerii Inimii Reginei” acas`. Umbrela sub care este construit` edi]ia din acest an a salonului este regalitatea. Tot aici, cei care vor trece pragul galeriei, pân` la data de 23 decembrie, vor fi \ntâmpina]i cu o selec]ie de cadouri de art` [i design românesc, pictur`, sculptur`, design de obiect, design vestimentar, textile, bijuterie de autor, grafic`, printuri, ilustra]ii, obiecte din ceramic` [i sticl` sau instala]ii de art`. {i acestea nu sunt singurele surprize pe care vi le-a preg`tit galeria de art` contemporan` [i design. Cu ocazia lans`rii shop-ului online www.neogalateca.ro, ve]i beneficia de o reducere de 15%, pân` pe 23 decembrie, la achizi]ia produselor, tastând codul unic “Neogalateca”. Tot aici ve]i putea descoperi [i un nou val de arti[ti mai pu]in cunoscu]i. Designeri, arhitec]i sau chiar studen]i au avut oportunitatea s` depun` lucr`ri originale pe tema regalit`]ii, cele mai atractive proiecte fiind selectate [i expuse spre vânzare la salonul Anniversaire. Biz

Biz

LIFE

Muzic` f`r` limite MUZICA {I PROCESUL DE CREA}IE A ACESTEIA NECESIT~ UN SPIRIT ANUME – ACEL SPIRIT CARE NU CUNOA{TE LIMITE CÂND VINE VORBA DE LUCRURI PRECUM PREFERIN}E, TRECUT, {COLI, LOCURI, CREDIN}~, FORMA OCHILOR, SPUNE VIOLONISTUL ARMAN MOURZAGALIYEV. DE OANA VOINEA

rtistul din Kazahstan a concertat la Ateneul Român, la \nceputul lui decembrie, \mpreun` cu Orchestra Funda]iei Principesa Margareta a României, dirijat` de Gabriel Bebe[elea, [i ne-a vorbit despre bucuria pe care i-o aduce muzica.

A]i sus]inut prima reprezenta]ie public` la opt ani. Care a fost prima \ntâlnire cu muzica [i cine sunt cei care v-au inspirat [i \ndrumat \n carier`? Când eram copil, obi[nuiam s` urm`resc desene animate. Povestea “Sp`rg`torului de nuci” \nv`luit` \n muzica minunat` a lui Ceaikovski este ceva ce \mi amintesc foarte clar pân` \n prezent. La vremea aceea aveam \n jur de cinci ani. Muzica avusese un impact atât de profund asupra mea \ncât am crezut c` nu mai pot s` respir. Am fost pe deplin absorbit de spiritul muzicii [i acesta a fost momentul decisiv pentru mine. Acest lucru i-a ajutat pe p`rin]ii mei, care nu au avut de ales [i m-au trimis la o [coal` special` de muzic`. Acolo mi-am g`sit marea inspira]ie \n persoana minunatei [i impulsivei Svetlana Abdussadykova, prima mea profesoar` de vioar`.

La ce v` a[tepta]i de la acest prim recital \n ]ara noastr`? Sunt foarte bucuros s` urc pe scena Ateneului al`turi de colegii români. Muzica [i procesul de crea]ie al acesteia necesit` un spirit anume – acel spirit care nu cunoa[te limite când vine vorba de lucruri precum preferin]e, trecut, [coli, locuri, credin]`, forma ochilor... Sper ca astfel de idei s` \[i g`seasc` locul \n seara concertului. 70

Biz

Care sunt compozitorii [i interpre]ii români care v` sunt cunoscu]i [i ce aprecia]i la ace[tia? Fiecare ]ar` de pe glob are ceva cu care s` se mândreasc`. F`r` \ndoial`, România poate s` fac` acest lucru cu suita de muzicieni, compozitori, dirijori [i interpre]i de seam` din trecut. Enescu, Lipatti, Celibidache, Grigora[ Dinicu, Ion Voicu, {tefan Ruha, Lola Bobescu [i Radu Lupu sunt nume remarcabile pentru orice muzician. S` nu uit`m de asemenea nici de mul]imea compozitorilor [i interpre]ilor de muzic` popular` tradi]ional`. {i lista poate continua la nesfâr[it! Ast`zi exist` o nou` genera]ie de mari interpre]i care prezint` cu mândrie mo[tenirea cultural` a ]`rii. Pasiunea, spiritul [i calitatea muzicii o transform` \ntr-un mesaj foarte puternic.

Dac` am c`l`tori \n timp, care este interpretul cu care v-ar fi pl`cut s` cânta]i [i de ce? S` m` limitez la un singur muzician este destul de greu. A[ zice Schubert. Ar fi fost foarte interesant s` aud câteva gânduri despre sinceritate \n muzic`. Poate sinceritatea \n muzic` s` r`mân` \n afara timpului? Aceasta e ceva aproape uitat ast`zi. Muzica lui Schubert nu este nimic altceva decât sinceritate la nivelul cel mai \nalt. |n opinia mea, compozitorul ar fi [tiut cum s` o transpun` \n cuvinte.

Ce anume asculta]i acas`? Ce v` inspir`? Cu trecerea timpului descop`r c` lini[tea poate fi foarte g`l`gioas`. |ntr-o astfel de situa]ie niciun fel de muzic` nu mai este cu adev`rat necesar`. Cât despre inspira]ie, apreciez lumea din jurul meu.

M` \ncânt` nevoia de noi experien]e sau lucruri pe care nu le-am f`cut, ceva care m` face s` merg mai departe.

|n 2015 a]i fost numit director artistic al Forte Music Fest. Cu ce gânduri \ncheia]i acest an [i ce obiective v-a]i propus pentru perioada urm`toare? Spiritul glorios al muzicii a fost ingredientul cheie al \ntâlnirilor muzicale din prima edi]ie a Forte Music Fest, un festival muzical \n Almaty, Kazahstan. Se spune c` un pumn de raze de soare

“România poate s` se mândreasc` cu suita de muzicieni, compozitori, dirijori [i interpre]i de seam` din trecut. Enescu, Lipatti, Celibidache, Grigora[ Dinicu, Ion Voicu, {tefan Ruha, Lola Bobescu [i Radu Lupu sunt nume remarcabile pentru orice muzician.” Arman Mourzagaliyev [i un zâmbet bun sunt comorile p`mântului. A[a este, cu siguran]`! Eu, participan]ii [i \ntreaga echip` de directori, cu to]ii inten]ion`m s` p`str`m acelea[i standarde \nalte [i anul viitor pentru ca urm`toarea edi]ie s` r`mân` un schimb cultural foarte a[teptat de c`tre to]i participan]ii. Cu alte cuvinte, doresc ca Forte Music Fest s` fie un giuvaer al anului viitor. Biz

LIFE

Arman Mourzagaliyev Este unul dintre soli[tii extraordinari ai Kazahstanului, a studiat la {coala Special` de Muzic` din Almaty, sus]in창nd prima sa reprezenta]ie public` la v창rsta de opt ani. A captat pentru prima oar` aten]ia publicului \n 1984, \n calitate de c창[tig`tor al Marelui Premiu la Concursul Na]ional de Vioar`. La v창rsta de 15 ani, [i-a f`cut marele debut solo cu concertul pentru vioar` al lui Dmitry Kabalevsky, \n prezen]a compozitorului. Dup` ce a studiat cu Svetlana Abdussadykova, s-a mutat la Moscova, pentru a-[i continua studiile cu Levon Ambartsumian, la Conservatorul Ceaikovski, pe care l-a absolvit \n 1994. De la mutarea sa \n Statele Unite, s-a impus ca un interpret activ de concerte [i recitaluri. |n 2015 a fost numit director artistic al Forte Music Fest (Festivalul Interna]ional de Muzic` Clasic`), \n Almaty, Kazahstan. Biz

LIFE

Templul alb din mijlocul stepei

DIN 1997 |NCOACE, PETRODOLARII KAZAHSTANULUI INVESTI}I DE C~TRE GUVERN |N NOUA CAPITAL~ AU F~CUT DIN ASTANA “UN DUBAI AL STEPEI”. DE OANA VOINEA

eniturile ob]inute din petrol reprezint` circa un sfert din Produsul Intern Brut (PIB) al Kazahstanului, banii ob]inu]i din vânzarea petrolului fiind, de altfel, “sângele” care curge prin venele \ntregii ]`rii. Investi]iile masive au f`cut ca Astana, capitala ]`rii, s` cunoasc` o dezvoltare uimitoare, cu zgârie-nori, autostr`zi suspendate, malluri, cl`diri cu arhitectur` futurist`, moschei sau diverse monumente. {i totul este str`lucitor. Pre[edintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, a decis \n 1997 mutarea capitalei de la Almaty (Alma-Ata) \ntr-un ora[ nou. A ales atunci Akmola, redenumit` ulterior Astana, un or`[el din nord. Akmola \nseamn` literalmente “Templul Alb” [i a fost redenumit mai târziu Astana, care \nseamn` “Capital`”. O caracteristic` a ora[ului este senza]ia de monumentalitate [i de spa]iu, asta pentru c` ora[ul a fost con72

Biz

struit \n step`. Programele comuniste de des]elenire a stepei au f`cut ca ]ara s` aib` acum 14 milioane de hectare arabile. Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, des]elenirea s-a f`cut cu tancuri la care s-a renun]at la turel` [i armament, legându-se pluguri imense pentru a ara stepa. Investi]iile f`cute de guvern \ncepând cu 1997 au dus la o cre[tere accelerat` a ora[ului, noua capital` ajungând la aproape 800.000 de locuitori, de la 280.000 \n 1999. Doar Almaty, cu aproape dou` milioane de locuitori, o dep`[e[te. {i se construie[te \n continuare cu frenezie, pentru c` \n Kazahstan nu s-a f`cut sim]it` criza. Autorit`]ile au promovat o politic` anticiclic` – \n perioadele când pre]ul ]i]eiului [i produc]ia pentru export au cunoscut un nivel \nalt, veniturile ob]inute veniturile ob]inute au fost direc]ionate c`tre Fondul Na]ional. |n perioada

Simbolul Astanei este Bayterek, un turn care simbolizeaz` copacul vie]ii [i are o \n`l]ime de 97 de metri, simbolizând anul 1997, când ora[ul a devenit capital`.

2007 - 2009, din veniturile acumulate \n Fondul Na]ional au fost folosite 10 miliarde de dolari pentru lupta cu criza. Tot din Fondul Na]ional se fac [i investi]iile pentru dezvoltarea infrastructurii. Spre exemplu, anul acesta au fost alocate 29 de miliarde de tenge (moneda na]ional` a Kazahstanului) pentru modernizarea aeroportului din Astana. Acest lucru va permite cre[terea capacit`]ii pân` \n anul 2017 [i atingerea unui nivel de pân` la 7,1 milioane de pasageri anual. Republica Kazahstan este cel mai important partener al României din Asia Central`. La sfâr[itul lui 2014, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Kazahstanul a fost de aproximativ 3,27 miliarde de dolari, cu aproape 40% mai mare decât \n anul anterior. Anul acesta, Kazahstanul a s`rb`torit 550 de ani de la \nfiin]area Hanatului Kazah. Biz

LIFE

Vit` de vi]` aleas` FIE C~ SUNTE}I UN SPECIALIST |N CARNEA DE VIT~ SAU DOAR V~ DORI}I S~ |NCERCA}I UN PREPARAT SAVUROS, LA RESTAURANTUL JW STEAKHOUSE VE}I G~SI |NTOTDEAUNA UN STEAK G~TIT CA LA CARTE. De \ndat` ce ve]i trece pragul restaurantului JW Steakhouse ve]i descoperi o atmosfer` care \mbie la o discu]ie relaxat`, chiar dac` v` afla]i \n celebrul steakhouse pentru un pr창nz de afaceri. Are un design modern [i contemporan, fidel unui steakhouse tipic american: relaxat, informal, nepreten]ios, natural. Restaurantul beneficiaz` de dou` camere private \n care pute]i savura \n delicatesele din meniu \n lini[te, departe de ochii altor oaspe]i. Dac` vita Black Angus este vedeta meniului, vedeta \ntregii buc`t`rii este broilerul, un echipament profesional de top care prepar` carnea la 750 de grade, sigil창nd \n interior aromele [i savoarea c`rnii. T-Bone, Tomahawk, New York Strip, Rib-Eye sau Porterhouse, indiferent de preferin]e, la restaurantul JW Steakhouse ve]i avea mereu \n farfurie o friptur` des`v창r[it`. C창nd ve]i ajunge la desert, JW Cheesecake este o alt` experien]` care nu trebuie ratat`. Cheesecake-ul are o textur` catifelat`, cremoas` [i o arom` delicat` [i subtil` de vanilie, care v` va cuceri din prima. (O.N.) Calea 13 Septembrie, nr. 90

Biz

http://jwbucharestcollection.ro/ro/jw-steakhouse

LIFE

Biz

LIFE

De pe circuit pe [osea [i invers CEI CARE-{I DORESC PERFORMAN}~ LA NIVEL DE CURSE POT AVEA |NCREDERE |N NOUL BMW M2, UN MODEL TESTAT DE CONSTRUCTORUL GERMAN CHIAR PE CIRCUITUL NÜRBURGRING NORDSCHLEIFE. DE GABRIEL BÂRLIG~

ei de la BMW au o tradi]ie prestigioas` de modele performante pentru [osea [i circuitele de curse, din care merit` s` amintim legendarele 2002 Turbo, E30 M3 sau 1M Coupé. Tradi]ia continu` cu noul BMW M2, un coupé sportiv compact care ofer` satisfac]ie pe [osea pentru [oferii preten]io[i, dar [i performan]` pe circuitul de curse. Performan]a vine de la noul motor de 3 litri cu [ase cilindri \n linie, echipat cu tehnologia BMW TwinPower Turbo, care dezvolt` nu mai pu]in de 370 CP, atingând o vitez` maxim` de 250 km/h. Sprintul de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n doar 4,3 secunde. Totul cu un consum mediu mixt redus, de 8,5 litri la 100 km, [i emisii de

Biz

CO2 de 199 g/km. Modelul dotat cu transmisia op]ional` cu dublu ambreiaj cu [apte trepte M DCT are eficien]` [i mai mare, cu un consum de combustibil de 7,9 litri la 100 km [i emisii CO2 de 185 g/km. Pun]ile fa]` [i spate ale noului M2 sunt inspirate de cele u[oare din aluminiu ale modelelor BMW M3 [i M4, pentru a reduce greutatea ma[inii. Designul exterior a fost realizat atent pentru a spori performan]ele ma[inii. De exemplu, fluxul de aer e direc]ionat atent \n jurul elementelor ma[inii pentru a spori cu 5% aerodinamicitatea fa]` de BMW Seria 2 Coupé. Modelul beneficiaz` [i de anvelope dezvoltate special de Michelin pentru ro]ile de 19 ]oli. Biz

Sportiv` la interior Scaunele sport din fa]`, \mbr`cate \n piele Dakota neagr`, au suporturi laterale ajustabile care ofer` sprijin suplimentar [oferului [i pasagerului din dreapta \n curbele luate \n vitez`. Instrumentele completeaz` imaginea de automobil de curse, vitezometrul [i turometrul oferind dintr-o privire imaginea performan]elor oferite de BMW M2.

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

O bezea de telefon NU ESTE VORBA DESPRE UN SMARTPHONE COMESTIBIL, CI DESPRE NEXUS 6P, UN SMARTPHONE PREMIUM DEZVOLTAT DE HUAWEI {I GOOGLE, CARE RULEAZ~ VARIANTA ANDROID 6.0 MARSHMALLOW. DE GABRIEL BÂRLIG~

etal, aluminiu [i diamante – acestea sunt materialele care formeaz` corpul telefonului Nexus 6P. Mai exact, smartphone-ul realizat de Huawei \n colaborare cu Google are un corp din metal cu partea din spate construit` din aluminiu anodizat, cu particule de diamante dispuse pe margini, care contribuie la reflexia luminii, permi]ând astfel camerei foto s` captureze imaginile \n mi[care, chiar [i \n condi]ii de iluminare sc`zut`. Nexus 6P, care se \nscrie clar \n segmentul phablet, ofer` o experien]` pur` a celei mai noi versiuni a sistemului de operare Android [i are un ecran AMOLED WQHD de 5,7 inci, cu rezolu]ie de 518 ppi. Totul este dirijat de un procesor octa-core Qualcomm Snapdragon 810 v2.1, iar bateria de 3.450 mAh poate fi alimentat` prin

Biz

portul USB reversibil de tip C, la care o \nc`rcare de 10 minute asigur` o durat` de via]` a bateriei de pân` la [apte ore. Smartphone-ul are o camer` foto principal` de 12 megapixeli, cu performan]e sporite \n condi]ii de iluminare sc`zut`. Nexus 6P este capabil s` \nregistreze \n format 4K [i clipuri video slow-motion. Amatorii de selfie-uri se vor bucura de camera frontal` de 8 megapixeli, cu tehnologia Google HDR+. Nexus 6P vine [i cu func]ia Nexus Imprint, având un cititor de amprente localizat pe partea din spate a dispozitivului, pentru deblocare rapid`. Smartphone-ul este disponibil cu spa]iu de stocare intern de 32, 64 sau 128 GB, \n trei variante de culoare: negru, alb [i argintiu. Exist` [i o variant` gold, numai pentru pia]a japonez`. Biz

AUTO

PRES~

Drivemode

Readly

Este o aplica]ie destinat` celor care folosesc smartphone-ul la volan, oferind butoane mari [i colorate controlate prin gesturi simple pentru a r`spunde la telefon sau la mesaje, a asculta muzic` sau a folosi alte func]ii f`r` a fi nevoit s` v` lua]i privirea prea mult de la drum.

Este un serviciu de abonare la multe reviste pe baza unei taxe lunare fixe. Aplica]ia ofer` acces la peste 850 de reviste, inclusiv numerele din urm`, iar acestea pot fi desc`rcate [i citite chiar [i când nu ave]i conexiune la internet. Un singur cont acoper` pân` la 5 dispozitive.

PRODUCTIVITATE

SECURITATE

Timeful

App Lock

Vi se pare c` nu g`si]i timp pentru lucruri pe care v-a]i dori s` le face]i? Aplica]ia se sincronizeaz` cu orice calendar [i, pe baza datelor introduse, sugereaz` cele mai bune momente pentru anumite lucruri pe care dori]i s` le face]i.

De ce s` bloca]i accesul la smartphone, când pute]i ad`uga parole sau coduri PIN doar pentru anumite aplica]ii? Exact asta face App Lock, cu care pute]i bloca inclusiv apelurile, SMS-urile, mailurile, accesul la Google Play [i a[a mai departe.

LIFE

|n Rio de Janeiro are loc cel mai mare carnaval din lume, care scoate pe str`zi mai bine de dou` milioane de oameni

din dreptul plajei Ipanema, savurând [i aplaudând apusurile de soare. Iubitorilor de aventur` [i natur` le recomand partea de nord a ]`rii, Bahia [i jungla amazonian`. Iubitorilor de art` le recomand muzeul \n aer liber de art` contemporan` Inhotim din zona Belo Horizonte (regiunea Minas Gerais) [i dac` tot sunt acolo, cascadele din \mprejurimi [i prima capital` a coloni[tilor portughezi, Ouro Preto.

Daniela Marzavan, Senior Lecturer la Universitatea HTW Berlin [i Partener la Design Thinkers Group

Un creuzet multicultural BRAZILIA NU |NSEAMN~ DOAR SAMBA {I FOTBAL. AICI VE}I DESCOPERI O }AR~ EXTREM DE BOGAT~ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL RESURSELOR NATURALE, UMANE {I CULTURALE.

razilia este o ]ar` \n care interculturalitatea [i diversitatea sunt la ele acas`. A trebuit s` explic luna trecut` unor oameni \n toat` firea [i foarte bine educa]i de ce europenii se opun cu atâta vehemen]` imigran]ilor. M` priveau cu stupoare, pentru c` ei sunt o na]ie de imigran]i. Ei nu \n]eleg c` noi, europenii, ne definim prin diferen]e. Acolo, oamenii au cu to]ii cel pu]in dou` r`d`cini diferite. |ns` cu to]ii se consider` brazilieni. Când s` vizitezi? Dac` sunte]i iubitori de dans [i voie bun`, atunci categoric \n preajma carnavalului din februarie. Recomand mai ales s`pt`mânile dinaintea evenimentului \n care exerseaz` pe str`zi, defil`rile a[a-ziselor

“blocos”. Dac` ave]i ureche muzical` ve]i fi recruta]i s` participa]i! Ce s` vizitezi? Brazilia nu este o ]ar`, ci un continent vast [i divers. |n ultimii patru ani am vizitat Rio de Janeiro, Belo Horizonte, São Paulo [i \mprejurimile acestora, precum [i parcuri na]ionale de pe coasta Atlanticului. De fiecare dat` mi-am dat seama cât de mult mai este de descoperit. |ns` din pu]inul v`zut pot face ni[te recomand`ri: \n Rio trebuie s` fii mai vigilent, dar te vei [i distra de minune. Adop]i atitudinea de bucure[tean \nr`it [i te descurci. “Cariocas” (locuitorii ora[ului Rio de Janeiro) au un ritual de o sensibilitate colectiv` ie[it` din comun: serile \i vei surprinde pe stâncile

Ce s` nu ratezi? Mâncarea delicioas`: picanha, pão de queijo, feijoada! Dac` sunte]i iubitori de capirinha v` recomand caipirinha din fruct de cashew sau de lychee. V` recomand s` \ncerca]i sucurile naturale din fructe exotice pe care noi nu le cunoa[tem. Unde s` v` caza]i? Ca s` cunoa[te]i via]a de localnic v` pute]i caza cu Airbnb. |n São Paulo am cunoscut o cas` superb` a unui artist din Vila Madalena. C`l`tore[ti altfel \ntr-o ]ar` dac` ai \n dormitor c`r]i scrise de autori consacra]i ai acelei ]`ri, muzic` tipic` [i o gazd` primitoare care dore[te s` pleci cu o impresie cât mai pl`cut`. Sfaturi \nainte de c`l`torie? Sfatul 1: Povesti]i-i mamei abia la \ntoarcere unde a]i fost. {i nu numai ei! Dac` le ve]i spune prietenilor sau rudelor c` ve]i merge la Rio sau São Paulo – [i de obicei acolo ve]i ateriza – v` vor agasa cu pove[ti groaznice despre atacuri [i \mpu[c`turi. Frica este cel mai nepl`cut [i periculos tovar`[ de drum! Sfatul 2: S` \nv`]a]i câteva boabe de portughez`. Nu v` ve]i descurca peste tot cu engleza. |n plus, româna este destul de asem`n`toare, deci un mic curs \n prealabil va aduce rezultate imediate. |n mediul de business este esen]ial s` vorbe[ti limba gazdei. Chiar dac` nu o st`pâne[ti, interesul pentru limb` va l`sa o impresie bun` [i va “sparge ghea]a”. Biz

Biz

LIFE

Lucrul \n weekend: |n weekend \ncerc s` nu lucrez. Mi-ar pl`cea s` am lini[tea s` citesc mai mult. |mi place s` ies s` m` uit la oameni foarte mult, cred c` este beneficiul cel mai mare pe care \l ai ca [i creativ. |n New York pe strad` este un carnaval, este o mare bucurie. Aici \mi place s` m` plimb pe str`zi, \ntotdeauna mai vezi un mic detaliu, o plac` pe care scrie ceva despre care nu [tiai c` exist` \n istoria ]`rii tale. Te sim]i ca un explorator [i este fain. |n weekend \ncerc s` m` relaxez, adic` s` nu \i bat pe al]ii la cap, nu s` m` relaxez eu pe mine.

“|mi place diminea]a!”

C`t`lin N`st`soiu Ronativ

“Am \ntotdeauna un carne]el cu mine. Dac` \mi vine ceva \n cap, o solu]ie la un proiect, sau urm`torul pas pe care nu \l vedeam cu o jum`tate de or` \nainte, le notez. Eu am fost tocilar din fire [i sunt foarte dedicat proiectului, indiferent la care lucrez. Pauzele la mine sunt tot lucrative. M` simt cumva privilegiat pentru c` am proiecte personale, pe care \ntotdeauna le las pe planul doi fiindc` proiectele personale nu au deadline. |mi place s` le las s` creasc` organic, s` nu le for]ez.”

|[i \ncepe ziua: Undeva \ntre 05:30 [i 06:00. Eu sunt foarte matinal. |mi place s` m` trezesc de diminea]`, spre disperarea celorlal]i cu care lucrez, [i pân` când ajunge lumea la birou [i [i-a b`ut cafeaua, eu deja sunt cu jum`tate de pas \nainte. Ceea ce cred c` face mai u[oar` analiza proiectelor la care lucrez. Dar acele patru ore de avans fa]` de toat` lumea sunt foarte confortabile [i probabil c` [i de aceea sunt a[a de relaxat la proiecte. Ritual preferat de diminea]`: Beau cafea. De fapt beau o “canistr`” de cafea, e primul lucru pe care \l fac. Apoi, pentru c` este ca o boal` profesional` [i stai mult pe scaun, am \nceput s` fac o serie de exerci]ii pe care mi le-a trimis o prieten`. Despre meetinguri: |ncerc s` ies cât mai pu]in \n trafic. Este un ideal pe care \l am. |n New York este u[or, te sui \n metrou [i te duce unde ai treab` [i este

Biz

frumos s` mergi pe strad`. Sunt [i trotuare, este lume mult`, vezi alte fe]e, vitrinele se schimb` tot timpul. E un fel de carnaval. Aici chiar m` gândeam. Vrei s` fii creativ [i s` lucrezi \n advertising, dar pentru ce mood de pia]`? Cum a fost [i la “A Touch of Innovation”, evenimentul Biz. Lumea vorbea foarte bine, ideile erau foarte interesante, livr`rile au fost pe m`sur`. {i pe urm` a trebuit s` plec`m de acolo, am intrat \n trafic [i ni s-a schimbat imediat mood-ul. Majoritatea meeting-urilor le fac pe Skype. Nu cred c` [edin]ele la mese de nunt` mai sunt eficiente a[a cum am vrea noi s` credem c` sunt. Sunt interminabile. Ar schimba la o zi de munc`: Pauza de ]igar`. Dac` a[ putea, a[ \nlocui-o cu altceva. De[i \mi place, este foarte balcanic vorbind, \mi place [i gestul, dar când m` gândesc c` \mi ia cinci minute, dup` mai stai, r`mâi cu gândul din pauz`. |n tot acest timp ai putea s` \ncepi altceva.

Ritual preferat când lucreaz`: Lucrez pe lini[te [i sunt pu]in compulsiv a[a, aranjez lucrurile. Nu au nicio leg`tur` cu ceea ce lucrez eu, dar \mi mai sare ochiul pe telefonul care nu este aliniat la dung`. Am \n permanen]` caie]elul lâng` mine. Ceea ce nu pot s` exprim \n cuvinte desenez imediat. Câteodat` peste jum`tate de or` nu mai are sens, nu \mi dau seama despre ce era vorba. |mi dau seama peste trei zile ce era. Cum se relaxeaz` la birou: Am un scaun total incomod [i ]in la el pentru c` m` oblig` s` m` ridic din când \n când. Când iau pauze, \n loc s` fumez cânt la chitar`. Cânt foarte prost, dar mie \mi place. Teoretic [tiu s` cânt orice cântec, practic este mai greu. Atunci când intru \ntr-o gaur` de poten]ial, pe care simt c` nu sunt \n stare s` o plombez cum ar trebui, iau subiectul [i fac un research. De fapt, cam 80% din ce fac e un research, mai mult decât ce \i spunem noi creativitate. Iar seara \ncerc s` m` culc cât mai devreme, ceea ce nu \mi iese niciodat`. Dar, indiferent la ce or` m` culc, cel târziu la 06:00 diminea]a sunt sus. |mi place diminea]a. Biz