Biz 277 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 277 • 31 martie – 17 aprilie 2015 • 7,5 lei

buSineSS |n tendin}e Ce afaCeri pornim |n 2015? Handbal {i marketing Strategie nou~ la SemiCerC

DRUMUL SPRE SUCCES DE LA ANTREPRENORIAT LA LISTAREA LA BURSA Octavian B`descu [i Lucian Baltaru sparg ghea]a pe pie]ele de capital cu Sameday Courier. |ncepe o revolu]ie antreprenorial` la burs`?

eXplozie de magazine |n românia SXSW, Cel mai inovator feStival din lume

Nr. 277

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Jurnali[ti Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Oana Grecea – antreprenoriat Drago[ L`z`rescu – IT, companii Colaboratori Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate Giuseppina Burlui Publicitate Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31

Deschiz`torii de drumuri

vem mul]i oameni curajo[i \n jur, care cunosc secretele succesului [i cum s` faci bani [i strategii uimitoare. Paradoxal, pu]ini se pot l`uda cu rezultate reale [i afaceri longevive \n ultimii ani. Mai mult, cei care au reu[it s`-[i construiasc` imperii au “demonstrat” peste criz` c` n-au avut o viziune [i c` momentele de glorie vin [i trec dac` n-ai o strategie clar`. Pu]ini sunt cei care au reu[it s` treac` peste ultimii ani cu bine [i care au demonstrat c` pentru fiecare milion [i moment de glorie au muncit [i sunt \n continuare dispu[i s`-[i suflece månecile [i s`-[i fac` treaba. Mul]i antreprenori se num`r` \n aceast` tab`r`, unii dintre ei lansa]i \n ultimii 3-4 ani, dar care au demonstrat c` po]i s` ai rezultate [i cre[teri chiar [i atunci cånd ceilal]i \nchid por]ile.

I-am salutat [i am scris de fiecare dat` despre antreprenorii deschiz`tori de drumuri, cei care aleg s` ]in` piept riscurilor, [i am scris mereu despre \ncrederea [i nebunia aceea frumoas` atåt de necesar` cånd deschizi un hotar acolo unde ceilal]i n-au \ndr`znit. |n acela[i spirit v` prezent`m o echip` antreprenorial` care a \ndr`znit s` se listeze la burs`. O burs` f`r` prea multe roade \n Romånia, dar cu un poten]ial din ce \n ce mai interesant, mai ales c` noua echip` de management a BVB vine cu idei noi [i o mentalitate de startup printr-o nou` pia]` deschis` companiilor mici [i mijlocii. Dac` antreprenorilor care au f`cut deja pasul pe burs` le vor ie[i planurile, vom vedea cu to]ii. Pe termen scurt, rezultatele Sameday Courier sunt deja \ncurajatoare, iar exemplul lor este cu siguran]` unul care merit` apreciat la adev`rata sa valoare.

E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

SUMAR

Pagina 30

Biz 277 START

6 Achizi]ii [i fuziuni la rece 8 Secunde inteligente române[ti 10 Pofta de dulce profit aduce 12 Drum deschis spre un viitor mai bun

ANTREPRENORIAT

14 Drumul spre succes. De la antreprenoriat la listarea la burs` 22 Ce afaceri pornim \n 2015? 48 Radiografia unei inova]ii 50 Inamicul caloriilor americane

RETAIL

36 Romånul care vrea sortimente mai multe ca la Ikea 40 Explozie de magazine \n România 44 R`zboiul magazinelor, faza pe ]ar` Pagina 70

Pagina 14

STRATEGIE

30 Noua strategie la semicerc 54 Paul J.R. Renaud: De ce \n coaching conteaz` atåt de mult \ncrederea? 56 Noile reguli pentru con]inut [i interac]iune 58 Performan]` pentru un viitor digital 60 Bucuriile deleg`rii

COMPANII

62 Cel mai inovator festival din lume 66 Premii [i inova]ie \n media

LIFE

Pagina 50 4

Biz

70 Revolu]ie \n design 72 Pasiune \n fiecare cea[c` 74 Ultima frontier`: Philips Seria 9000 76 Sport pentru popor 78 Smart pân` la cap`t 79 }ara ospitalit`]ii latine 80 Mihai Sfrijan: “Mailurile m` trezesc imediat”

START

Achizi]ii [i fuziuni la rece ROMÅNIA A |NREGISTRAT CEA MAI MARE CRE{TERE A PIE}EI DE FUZIUNI {I ACHIZI}II DIN EUROPA CENTRAL~ {I DE EST ANUL TRECUT, CÅND VALOAREA TRANZAC}IILOR A URCAT SPECTACULOS CU 186%. DE OVIDIU NEAGOE

Foto: © Anttoniu – Dreamstime.com

omeniul IT [i-a demonstrat \nc` o dat` suprema]ia, de data aceasta pe pia]a de fuziuni [i achizi]ii. Cea mai mare tranzac]ie din Romånia \n 2014 a fost achizi]ionarea de c`tre Facebook, pentru 500 de milioane de dolari, a LiveRail, companie fondat` \n 2007 de Andrei Dunca, Sergiu Biri[ [i Mark Trefgarne. Anul trecut, pe pia]a local` au mai avut loc alte 181 de tranzac]ii, potrivit studiului “M&A Barometer Romania 2014”, realizat de EY Romånia. Num`rul tranzac]iilor a crescut cu 24% fa]` de 2013, iar cei mai importan]i investitori au fost din Germania [i Austria. {i valoarea tranzac]iilor acestora a urmat acela[i trend ascendent, ajungånd la 3,14 miliarde de dolari. Valorile de tranzac]ionare au fost f`cute publice pentru 37% din cele 182 de tranzac]ii care au avut loc anul trecut \n Romånia. Pia]a local` de M&A a fost dominat` de investitori financiari [i de tranzac]ii interne, num`rul acestora cumulånd 55% din total. Industria serviciilor a fost cea mai activ` \n fuziuni [i achizi]ii, \n timp ce tranzac]iile cele mai mari au avut loc \n IT, servicii [i imobiliare. Biz

TOP 10 TRANZAC}II |N ROMÅNIA LOC COMPANIE ACHIZI}IONAT~

CUMP~R~TOR

LIVERAIL INC

FACEBOOK

FLOREASCA CITY CENTER SRL

NE PROPERTY COOPERATIEF UA

185,4

PROMENADA MALL

NEW EUROPE PROPERTY INVESTMENTS PLC

184,3

SOCIETATEA COMPANIILE HOTELIERE GRAND SRL

STRABAG SE

126

500

UNITED SHIPPING AGENCY SRL

COFCO CORP

66,8

MILLENNIUM BANK ROMANIA SA

OTP BANK NYRT

52,3

DETERGEN}I SA

DALLI-WERKE

HIVATALOS SRL

MAGYAR VILLAMOS MUVEK ZRT

CREDITELE NEPERFORMANTE ALE BCR

DEUTSCHE BANK AG

33,6

10.

VB LEASING ROMANIAN IFN SA

IDEA INVESTMENT SA

32,5

* milioane de dolari; Surs`: EY România

VALOAREA TRANZAC}IEI*

Biz

START

Secunde inteligente române[ti PRIMUL SMARTWATCH ROMÂNESC A FOST LANSAT, IAR TIMPUL ESTE PRINCIPALUL S~U AVANTAJ |N FA}A CONCUREN}ILOR. CEASUL VECTOR VA AVEA O AUTONOMIE DE 30 DE ZILE. DE DRAGO{ LAZARESCU

easul inteligent romånesc Vector Watch a fost vedeta nev`zut` a ultimelor luni. Multe voci \i pronun]au numele, \ns` pu]in aveau idee cum va ar`ta [i ce va aduce nou \n peisajul tot mai aglomerat al smartwatch-urilor. Misterul a fost elucidat par]ial la Baselworld 2015, cel mai mare târg de ceasuri din lume, unde Vector Watch s-a ar`tat pentru prima dat` \n toat` splendoarea sa. Designul ceasului respect` liniile clasice, \ns` punctul s`u forte este autonomia bateriei de aproximativ 30 de zile. Fondatorii Andrei Piti[ [i Radu Georgescu au luat decizia riscant` de a opta pentru un sistem propriu de

Biz

operare \n detrimentul clasicului Android, \ns` tocmai acest aspect ofer` smartwatch-ului românesc capacitatea de a rezista o lun` f`r` s` necesite re\nc`rcarea acumulatorului. Ceasul are ecran monocrom LCD [i este capabil s` afi[eze imagini la rezolu]ie mare f`r` s` consume mult curent, \ns` nu are ecran tactil. Comenzile sunt efectuate exclusiv prin intermediul a trei butoane laterale, plasate similar unui ceas cronograf. Aceasta e prima incursiune a unui startup românesc \n domeniul “wearable technologies”, iar obiectivele lor de business sunt \ndr`zne]e. Oficialii companiei sper` s` poat` vinde 100.000 de unit`]i pân` la sfâr[itul

anului. Vector Watch va fi disponibil \n dou` forme: rotund (Luna) [i dreptunghiular (Meridian). Pre]ul porne[te de la 200 de dolari pentru Meridian cu o curea din material textil, \n timp ce versiunea Luna cu aceea[i curea va costa 350 de dolari. Startup-ul romånesc are concuren]` puternic` din partea tuturor gigan]ilor din zona tech (Apple, Samsung, LG, Motorola, Google [i nu numai), dovad` c` pia]a are un poten]ial uria[. Apple Watch s-a lansat \n sfår[it oficial la \nceputul lunii martie [i este disponibil \n trei versiuni, cea Sport fiind cea mai “ieftin`”, la 349 de dolari pentru modelul de 38 mm, respectiv 399 de dolari pentru cel de 42 mm. O surpriz` a fost anun]ul f`cut pe 19 martie de c`tre TAG Heuer, Google [i Intel, care au anun]at un parteneriat pentru a lansa un ceas inteligent de lux bazat pe tehnologia Intel [i pe platforma Android Wear. Biz

Foto: VALI MIREA

Dulciurile cofet`riei online iadegust`.com pot fi livrate \n condi]ii de frig oriunde \n ]ar` [i chiar \n statele din UE. Mai mult, cofet`ria nu limiteaz` op]iunile clien]ilor, a[adar pute]i comanda orice cantitate, fie [i doar o singur` felie de tort.

Pofta de dulce profit aduce C~T~LIN STOICA, FONDATORUL COFET~RIEI ONLINE IADEGUST~.COM, VREA S~ DESCHID~ PRIMA COFET~RIE FIZIC~ |N 2016 {I S~ DEZVOLTE O RE}EA DE MAGAZINE |N ZECE ORA{E. DE OVIDIU NEAGOE

ånd era copil, C`t`lin Stoica avea un ritual de la care nu se ab`tea niciodat`. Dup` fiecare antrenament la scrim`, se ducea \mpreun` cu colegii la cofet`ria Cotroceni, unde mâncau pr`jituri. |ntr-una dintre zile, la o mas` al`turat`, tinerii au observat o doamn` \n vârst`, care mânca tacticos o pr`jitur`. C`t`lin Stoica \[i aminte[te \n cele mai mici detalii [i ast`zi cum st`tea foarte dreapt`, avea ni[te m`rgele mari, rotunde, albe (perle s` fi fost oare?) [i mânca foarte \ncet cu o linguri]` mic` pe care sigur [i-o adusese de acas`. Copii fiind, s-au amuzat

Biz

de cele v`zute. |nainte s` plece “grupul vesel”, doamna din cofet`rie i-a \ntrebat dac` poate s` le dea un sfat. Tinerii au acceptat. “Sfatul s`u a fost unul pe care nu-l voi uita niciodat`: Dragii mei, dulciurile nu se m`nânc`, ci se savureaz`”, poveste[te C`t`lin Stoica. “|ntâmplarea din copil`rie [i-a pus amprenta asupra dorin]ei de a face doar dulciuri de foarte bun` calitate”, adaug` C`t`lin Stoica. Produsele propuse de iadegust`.com, o cofet`rie online lansat` la sfâr[itul lui 2014, sunt realizate doar din ingrediente naturale, clasice [i raw vegan. Ideea din spatele businessului a venit din ne-

voia de a avea certitudinea calit`]ii unor produse realizate f`r` conservan]i, f`r` coloran]i sintetici [i premixuri. Unul dintre motive este [i c`, \n urm` cu câ]iva ani, fiul familiei Stoica a fost diagnosticat cu intoleran]` alimentar` la peste 250 de alimente, inclusiv la conservan]i. Coloran]ii folosi]i la iadegust`.com sunt naturali, iar produsele sunt realizate integral din ingrediente naturale de calitate. Cofetarii sunt specializa]i \n Italia, pentru c` nu po]i ob]ine dulciuri de mare calitate punând \n mâna oricui ingrediente de top. Pur [i simplu le-ar irosi poten]ialul. Pozi]ionarea \n zona premium [i vânzarea deopotriv` a produselor clasice [i raw vegan constituie re]eta care a transformat iadegust`.com \ntr-un business de succes. “Avem client` o m`mic`. Cump`r` de la noi pentru feti]a ei, de[i are posibilit`]i financiare limitate. De ce o face totu[i? Pentru c`-i pas` \ntr-un mod con[tient [i informat. Sigur c` avem [i clien]i care au posibilit`]i financiare [i au devenit clien]i fideli, apreciind ceea ce facem”, continu` C`t`lin Stoica. Acesta pl`nuie[te ca, de la jum`tatea anului viitor, s` deschid` prima cofet`rie fizic` \n Bucure[ti, iar pe termen lung s` extind` prezen]a iadegust` \n cele mai mari zece ora[e din ]ar`. Pân` s` \[i vad` antreprenorul visul cu ochii, dulciurile iadegust`.com pot fi livrate oriunde. Cofet`ria online are un parteneriat cu firma de curierat rapid Sameday Courier care v` poate aduce, \n condi]ii de frig, dulciurile preferate oriunde \n ]ar` [i chiar \n statele din Uniunea European`. “Pentru luna iunie avem deja stabilit` o comand` pentru Calabria. Un prieten merge s` \[i aduc` de acolo o barc` [i vrea s` s`rb`toreasc` evenimentul cu tort de la noi”, spune C`t`lin Stoica. Biz

START

Când digitalul se mut` \n lumea real` PRIMUL SMART SHOP DIN GRUPUL ORANGE, UN NOU CONCEPT |N EXPERIEN}A DE RETAIL, ESTE DESCHIS |N ROMÂNIA, DAR NU LA BUCURE{TI, CI LA CLUJ-NAPOCA. DE GABRIEL BÅRLIGA

range Smart shop din Cluj-Napoca este un nou concept de magazin \n care digitalul este omniprezent: clien]ii primesc bon de ordine direct prin SMS, pot urm`ri ofertele pe 18 ecrane interioare [i pe un videowall, precum [i pe telefoanele [i tabletele expuse, iar contractele se semneaz` \n format electronic. O alt` noutate este masa digital`, la care, cu ajutorul unui reprezentant de vânz`ri, clien]ii persoane fizice \[i pot configura propriul abonament, alegând serviciile [i resursele pe care le consider`

potrivite. Clien]ii persoane juridice au zone special amenajate pentru a discuta cu reprezentan]i de vânz`ri dedica]i despre solu]ii personalizate. “Strategia noastr` pentru urm`torii 5 ani, Essentials2020, este construit` \n jurul clientului [i dorin]ei de a-l conecta cu ceea ce este esen]ial pentru el, prin intermediul unei experien]e incomparabile. Noul concept de smart shop este un exemplu ce ilustreaz` aceast` strategie”, a declarat Jean-François Fallacher, CEO Orange România. Noul smart shop Orange este organizat \n patru zone ce reflect` me-

diile \n care folosim tehnologia: acas`, la birou, pentru divertisment [i fitness. Magazinul este gåndit pentru a optimiza timpul [i experien]a clien]ilor \n func]ie de motivul pentru care se afl` \n magazin. Exist` un birou de opera]iuni rapide, un Care Center pentru verificarea pe loc a terminalelor nefunc]ionale, iar cei care doresc opera]iuni mai complexe se pot juca pe PlayStation, pot urm`ri programele transmise prin Orange TV, pot testa telefoane tablete [i accesorii cât timp a[teapt` un reprezentant de vânz`ri disponibil. Biz

CUM PO}I ADMINISTRA EFICIENT RISCUL DE CREDITARE? Administrarea riscului de creditare a devenit unul dintre cele mai fierbin]i subiecte în activitatea firmelor din România. Strategiile de marketing bine gândite, strategiile de vânz`ri implementate exemplar p`lesc în fa]a unei realit`]i care poate da peste cap foarte u[or luni de munc` sus]inut`. Alexandra Predeanu, director general al ICAP România, una dintre cele mai mari companii din România specializate în informa]ii de afaceri, este de p`rere c` “România este plasat` într-o zon` cu o mul]ime de incertitudini cu privire la evolu]iile din spa]iul euro. Astfel, companiile care opereaz` aici trebuie s` apeleze la aptitudini speciale pentru dezvoltarea afacerilor”. Predeanu consider` c` strategiile de vânz`ri [i de marketing, strategiile întregului lan]

de aprovizionare al firmei, toate trebuie trebuie s` con]in` informa]ii [i principii de gestionare a riscurilor. Ce este de f`cut? R`spunsuri practice de la exper]i interna]ionali [i locali vor veni pe 12 mai la cea de a VI-a edi]ie a Conferin]ei Anuale de Management al Riscului de Creditare, organizat` de

ICAP România la Hotel Marriott. Reprezentan]i ai FITCH Ratings, Asocia]ia Român` a B`ncilor, EY România, Pepsico, FrieslandCampina vin s` discute concepte-cheie care trebuie aplicate sinergetic în 2015 în administrarea riscului firmelor. Detalii pe www.icap.ro, sec]iunea Conferin]e.

Biz

START

Drum deschis spre un viitor mai bun CÅND ACCESUL LA EDUCA}IE SE LOVE{TE DE OBSTACOLE GREU DE DEP~{IT, FUNDA}IA H&M CONSCIOUS {I SALVA}I COPIII ROMÂNIA OFER~ UN AJUTOR CONCRET PENTRU CEI CARE VOR, DAR NU POT MERGE LA {COAL~. DE GABRIEL BÅRLIGA

`r`cia [i nivelul sc`zut de educa]ie al p`rin]ilor ]in departe de [coal` sute de mii de copii din Romånia. |n 2012, un num`r de 386.976 de copii cu vârste de 3 pân` la 17 ani nu au fost \nregistra]i \n sistemul educa]ional (pre[colar, [colar, liceu sau [coal` profesional`), de[i aveau vârsta necesar`. |n 2011, peste 29.000 de elevi au renun]at la [coala primar` [i secundar`, iar \n 2013 aproximativ 17,3% dintre copii au renun]at la [coal`, ceea ce plaseaz` România printre primele patru ]`ri europene ca nivel al acestui fenomen, conform Eurostat. Gabriela Alexandrescu, pre[edinte executiv al Salva]i Copiii România, [i Maria Bystedt, acting Global Manager, Funda]ia Conscious H&M, ne-au oferit detalii despre parteneriatul celor dou` organiza]ii pentru derularea proiectului “Educa]ie pentru copiii din grupuri vulnerabile din România”, cu durata de doi ani, \nceput \n decembrie 2014 [i continuat \n 2015. Obiectivul general \l constituie integrarea \n educa]ia pre[colar` [i [colar`, \n cinci [coli publice situate \n mai multe zone din România, a 600 de copii vulnerabili cu vårste \ntre 4 [i 11 ani. Pe lång` beneficiarii direc]i, cei 600 de copii vulnerabili [i p`rin]ii lor, al]i 3.000 de copii sunt beneficiari indirec]i, urmånd s` primeasc` servicii de mai bun` calitate din partea speciali[tilor instrui]i \n cadrul acestui proiect. Activit`]ile vor avea loc \n centre educa]ionale \nfiin]ate de Salva]i Copiii Romånia \n parteneriat cu [colile publice, \n Bucure[ti, Re[i]a, Craiova, Târgu-Mure[ [i Timi[oara. |n acela[i timp, [i p`rin]ii din zonele vizate trebuie s` aib` un grad sporit de con[tientizare asupra dreptului la educa]ie al copiilor lor. Privite mai detaliat, obiectivele proiectului sunt: 200 de copii \ntre 4 [i 7 ani s` fie inclu[i \n gr`dini]e de var` pentru

Biz

a putea fi preg`ti]i s`-[i continue educa]ia; 400 de copii \ntre 6 [i 11 ani s` participe la programe after school [i s` aib` un risc redus de abandon [colar; 2.400 de persoane din comunit`]ile defavorizate s` devin` con[tiente de importan]a accesului la educa]ie [i a serviciilor pe care le pot accesa. Proiectul se va focusa pe activit`]i de tipul gr`dini]e de var` [i programe after school, care vor contribui la \mbun`t`]irea preg`tirii pentru [coal` a copiilor pre[colari [i la reducerea ratelor de repeten]ie \n cadrul [colii primare. De asemenea, Salva]i Copiii Romånia va furniza p`rin]ilor din zonele vizate informa]ii referitoare la importan]a educa]iei pentru copiii lor. Funda]ia H&M Conscious este o funda]ie independent` global` nonprofit, fondat` de H&M, [i totodat` o organiza]ie legal` separat`, care func]ioneaz` independent de H&M Hennes & Mauritz AB. Misiunea Funda]iei este s` determine schimb`ri pozitive de durat` [i s` \mbun`t`]easc` condi]iile

Proiectul “Educa]ie pentru copiii din grupuri vulnerabile” \[i propune integrarea a 600 de copii \ntre 4 [i 11 ani \n educa]ia pre[colar` [i [colar` \n 5 [coli publice din România

START pozitiv [i direct asupra vie]ii de zi cu zi a oamenilor [i din acest motiv este prezent` [i \n România. “Lucr`m \mpreun` cu organiza]iile care au cuno[tin]e locale specifice la rezolvarea problemelor din domeniile noastre de interes. Funda]ia H&M Conscious abordeaz` aceste trei domenii din mai multe unghiuri [i \n mod diferit de la ]ar` la ]ar`, cu scopul de a rezolva problemele specifice fiec`rei zone. |n fiecare an ad`ug`m [ase ]`ri noi \n program, iar \n 2014 România s-a num`rat printre ]`rile \n care Funda]ia a ini]iat finan]area unui proiect nou, \n cazul acesta din domeniul educa]iei”, arat` Maria Bystedt. Funda]ia are o abordare incluziv`, implicånd angaja]ii H&M de la nivel local cu scopul de a identifica domeniul de interes c`ruia s` i se dedice proiectul. |n România, domeniul de interes al educa]iei a fost identificat drept cel mai important \n urma unei sondaj la care au participat [i angaja]ii locali ai H&M. Dup` stabilirea domeniului de interes, Funda]ia iden-

“Lucr`m \mpreun` cu organiza]iile care au cuno[tin]e locale specifice la rezolvarea problemelor din domeniile noastre de interes.” MARIA BYSTEDT, ACTING GLOBAL MANAGER, FUNDA}IA H&M CONSCIOUS

de via]` prin investi]iile \n oameni, comunit`]i [i idei inovatoare. Funda]ia este finan]at` \n prezent de familia Stefan Persson, fondatorii [i principalii ac]ionari ai H&M. Datorit` dona]iilor substan]iale ale acestora din 2013 \ncoace (105 milioane de dolari), Funda]ia H&M Conscious poate avea un impact real asupra oamenilor [i comunit`]ilor. Prin intermediul parteneriatelor cu organiza]ii cu experien]` din \ntreaga lume, Funda]ia aduce schimb`ri \n trei domenii de interes: educa]ie, ap` curat` [i \mbun`t`]irea situa]iei femeilor. Aceste zone de interes au fost alese de angaja]ii [i clien]ii H&M \n cadrul unui sondaj derulat online \n octombrie 2013. Funda]ia lucreaz` la nivel global \n cele trei domenii prin intermediul programelor Global Change, \n parteneriat cu UNICEF, WaterAid [i CARE. |n plus, Funda]ia activeaz` pe plan local pentru a aborda aceste domenii de interes \n ]`rile \n care H&M func]ioneaz`, \mpreun` cu organiza]ii care posed` cuno[tin]e specifice locale, iar \n fiecare an sunt introduse [ase noi state. Funda]ia H&M Conscious sprijin` programele locale din ]`rile \n care activeaz` H&M pentru a putea avea un impact

tific` o organiza]ie [i un proiect. Alegerea educa]iei este logic`, având \n vedere numeroasele piedici \n calea educa]iei puse \n calea copiilor [i tinerilor vulnerabili din România. Funda]ia H&M Conscious lucreaz` cu Salva]i Copiii Romånia, un ONG foarte cunoscut [i foarte apreciat de opinia public`, activ \n România \nc` din 1990, care joac` un rol vital \n promovarea [i aplicarea Conven]iei ONU asupra drepturilor copiilor. Unul dintre aceste drepturi ale copiilor, c`ruia Salva]i Copiii Romånia i-a dedicat un mare num`r de proiecte \nc` din 2001, este dreptul copiilor la educa]ie. Prin statutul s`u, Salva]i Copiii Romånia sprijin` copiii romi, iar proiectul Funda]ia H&M Conscious va include, cum era de a[teptat, [i copiii romi. Proiectul “Educa]ie pentru copiii din grupuri vulnerabile din România” va oferi profesorilor, lucr`torilor sociali [i psihologilor training care sprijin` \nscrierea la [coal` a copiilor [i previn abandonul [colar. 100 de speciali[ti din institu]ii locale relevante \n domeniul educa]iei [i asisten]ei sociale vor fi instrui]i cu privire la nevoile membrilor comunit`]ilor defavorizate [i la comunicarea cu aceast` categorie, precum [i la diverse alte probleme legate de copii, [coal` [i integrare social`. Salva]i Copiii Romånia va alc`tui o list` de recomand`ri privind perfec]ionarea metodelor de identificare a copiilor afla]i \n risc de abandon [colar [i adoptarea unei metodologii comune de lucru cu scopul de a integra [i p`stra copiii \n [coal`, dar [i privind interven]ia din timp \n cazul copiilor care prezint` risc de abandon [colar. Activitatea are ca scop deprinderea de c`tre copii a cuno[tin]elor necesare intr`rii \n sistemul de educa]ie, care pe termen lung \i va ajuta s` se integreze \n societate. Biz Biz

DRUMUL SPRE SUCCES DE LA ANTREPRENORIAT LA LISTAREA LA BURSA

Dac` pe pie]ele dezvoltate listarea aduce instant milioane de euro pentru o companie, \n Romånia bursa este apanajul juc`torilor mari. Dar lucrurile se schimb`, iar Sameday Courier d` semnalul unei revolu]ii pe bursele din Romånia. TEXT GABRIEL BÂRLIG~

FOTOGRAFII VALI MIREA

ctavian B`descu se confrunt` cu o situa]ie neobi[nuit` pentru el: are ac]ionari la compania lui pe care \nc` nu-i cunoa[te. Pare un co[mar pentru orice antreprenor, dar pentru fondatorul Sameday Courier este o situa]ie asumat` cu bun` [tiin]`, fiind rezultatul list`rii la burs` a unui pachet de 10% din ac]iunile companiei. “Ne-am bucurat c` \n primele zile de la listare peste 60% din pachetul pe care noi l-am pus la dispozi]ia pie]ei avea deja al]i proprietari. Nu-i [tim, vom cere o list` pentru Adunarea General` a Ac]ionarilor [i o s` vedem cine sunt acum coac]ionari \mpreun` cu noi”, spune Octavian B`descu pentru Biz. Adunarea General` a fost deja convocat` pentru data de 18 aprilie, ocazie cu care managementul executiv al companiei va propune acordarea unui dividend brut pe ac]iune de 0,436 lei, ceea ce reprezint` randament de 5,3%, peste cel al dobânzilor bancare la depozite. Delivery Solutions, compania din spatele brandului Sameday Courier, nu s-a listat \ns` pe pia]a principal` a Bursei de Valori Bucure[ti (BVB), ci a fost prima companie romåneasc` listat` pe noua pia]` AeRO, care se adreseaz` mai ales zonei de IMM-uri, dar chiar [i startup-urilor. “Pia]a AeRO a fost creat` cu scopul de a furniza o alternativ` de finan]are antreprenorilor [i companiilor aflate la \nceput de drum pentru proiectele [i pove[tile lor de cre[tere, pentru cre[terea vizibilit`]ii [i pentru dezvoltarea mediului de afaceri”, au declarat pentru Biz reprezentan]ii BVB. |n acela[i timp, AeRO este o pia]` cu mai pu]ine cerin]e de raportare pentru companiile listate, dar ofer` suficient` transparen]` pentru a-i motiva pe investitori s` tranzac]ioneze ac]iunile companiilor listate aici. Este un pas major f`cut de BVB [i un semnal important pentru companiile din Romånia care nu luau pân` acum \n calcul listarea ca metod` de finan]are [i dezvoltare a businessului, a[a cum se \ntâmpl` pe pie]ele dezvoltate.

COVER STORY

Pân` la sfâr[itul anului, BVB vizeaz` atragerea a 10-20 de companii noi pentru listarea pe AeRO, care s` atrag` aten]ia investitorilor. “Pia]a AeRO ofer` noi oportunit`]i investitorilor de a descoperi companii cu poten]ial ridicat de cre[tere, cu proiecte promi]`toare, \nc` din etapa de \nceput a acestora”, arat` reprezentan]ii BVB. Pentru Octavian B`descu, alegerea list`rii pe AeRO a fost logic`, dat fiind faptul c` Sameday nu este o companie foarte mare [i ar fi fost prematur` listarea pe pia]a principal`. “Doream s` mergem c`tre o zon` care combin` elemente de companie public` cu o birocra]ie mai mic` decåt pia]a pricipal` [i se adreseaz` unui alt tip de investitori”, subliniaz` Octavian B`descu.

ursa de Valori nu a a[teptat ca IMM-urile s` vin` c`tre AeRO, ci a “curtat” activ companii cu rezultate bune [i poten]ial mare de cre[tere pentru a se lista pe noua pia]`. “Cei de la BVB, de la depozitarul central, plus consultan]ii de la Autoritatea de Supraveghere Financiar` (ASF) au fost al`turi de noi, ne-au sprijinit. Ne-am listat [i pentru c` ei ne-au c`utat [i ne-au vorbit despre aceast` variant` pentru compania noastr` \nc` din vara anului trecut. Au fost [i ei interesa]i s` ne aduc` pe burs` [i cred c` e un lucru bun”, spune fondatorul Sameday Courier. Acesta adaug` c` a analizat atent situa]ia [i este con[tient de responsabilitatea pe care [i-a asumat-o compania sa prin listare, fiindc` [i al]i antreprenori vor veni la cei care se intr` primii pe o pia]` bursier` nou` ca s`-i \ntrebe cum decurge procesul [i dac` rezultatele ob]inute \n urma acestuia sunt cele scontate. |n acela[i timp, investitorii vor urm`ri foarte atent evolu]ia companiilor de pe AeRO [i, dac` aceasta nu va urma traiectoria pozitiv` dorit`, vor fi reticen]i \n a cump`ra ac]iuni. “Este o responsabilitate chiar \n raport cu evolu]ia pie]ei de capital din Romånia. Poate par cuvinte mari, dar este o responsabilitate cel pu]in \n raport cu evolu]ia AeRO. Gåndi]i-v` numai la cum e perceput` pia]a de capital la noi [i ce discu]ii [i probleme au fost”, arat` B`descu. La momentul cånd a fost abordat de reprezentan]ii bursei, \n vara trecut`, acesta nu avea \n vedere o listare, fiindc` nu exista pia]a AeRO [i era prematur pentru Sameday s` se duc` spre pia]a principal`. Pe antreprenor l-a atras, \ns`, proiectul BVB, apreciind faptul c` echipa de la burs` este proactiv`, vrea s` creeze buzz [i s` stimuleze o schimbare de mentalitate \n rândul companiilor antreprenoriale din România. “{i AeRO e tot un fel de startup [i asta m-a atras, fiindc` \mi place cum se dezvolt` ca startup”, spune B`descu. Pentru a u[ura listarea companiilor, AeRO a introdus conceptul de Consultant Autorizat, care ofer` asisten]` \n vederea list`rii [i a respect`rii obliga]iilor de raportare ulterioare. |n acela[i timp, consultantul faciliteaz` ob]inerea de finan]are prin oferte publice sau plasamente private, acest concept fiind utilizat \n pie]ele similare ale

Biz

Lucian Baltaru se asigur` c` Sameday Courier \[i atinge ]intele de performan]`

COVER STORY

burselor dezvoltate. |n cazul Sameday, consultantul autorizat a fost FSA Advisory. Potrivit reprezentan]ilor BVB, AeRO poate fi o poart` de intrare c`tre nivelul urm`tor, pe pia]a reglementat`, dac` ulterior companiile vor ajunge s` \ndeplineasc` criteriile [i vor dori sa accead` la acest nivel, unde pot avea o vizibilitate mai bun` si acces la un bazin mai mare de investitori. |n acest moment, AeRO poate fi alegerea perfect` pentru antreprenori afla]i \n diverse faze ale evolu]iei lor de business. Listarea poate fi o idee bun` pentru cei ce au o idee excelent` care, pus` \n practic`, ar putea fi revolu]ionar`, dar [i pentru companiile la care lipsa capitalului reprezint` cel mai mare obstacol \n calea cre[terii companiei. |n acela[i timp, nu trebuie neglijat` zona de promovare a companiei, de sporire a vizibilit`]ii produselor [i serviciilor acestora prin listare. Un alt elemente important \n favoarea list`rii \l reprezint` posibilitatea evalu`rii la un pre] obiectiv pentru companie, stabilit prin \ntâlnirea cererii [i a ofertei.

D Octavian B`descu este implicat mai ales pe partea strategic`, de parteneriate [i comunicare

ac` multe companii medii [i mici vor privi listarea pe AeRO ca pe o posibilitate excelent` de a ob]ine finan]are pentru cre[tere, \n cazul Sameday miza principal` a fost alta: ob]inerea unei valori de pia]` a companiei. “|n eventuale discu]ii care pot ap`rea cu poten]iali finan]atori sau companii interesate s` intre \n ac]ionariatul nostru, chestiunea pre]ului va trece \ntr-o zon` secundar`, pentru c` deja exist` o evaluare de pia]`. Nu vreau s` discut \n contradictoriu cu lumea pe pre]”, spune relaxat B`descu. Antreprenorul consider` c`, raportat` la nivelul evolu]iei companiei din 2014, evaluarea rezultat` \n urma list`rii este \n linie cu realitatea, dar sigur va cre[te ca urmare a evolu]iei Sameday \n perioada urm`toare. Desigur, listarea a adus companiei [i alte beneficii secundare, care ]in de marketing [i vizibilitate, de cre[terea credibilit`]ii companiei \n fa]a ter]ilor, dar [i de pozi]ionarea pe pia]`. “|ntotdeauna vom fi prima companie romåneasc` listat` pe AeRO [i suntem [i prima companie de curierat listat` la bursa de valori din Romånia. Nu ascund faptul c` a fost una dintre ]intele noastre, pentru c` noi am c`utat mereu s` fim primii \n diverse domenii”, spune B`descu. Acesta recunoa[te c` pot exista [i anumite incoveniente, cum ar fi birocra]ia mai mare, dar beneficiile vor dep`[i posibilele dezavantaje. Lucian Baltaru, partenerul lui B`descu [i Managing Director al Sameday, estimeaz` c`, \n 2015, cre[terea companiei va fi de dou` cifre [i a bugetat o cifr` de afaceri \ntre 2 [i 2,5 milioane de euro [i o rat` de profit tot de dou` cifre. Baltaru spune c` Sameday Courier \[i va p`stra pozi]ionarea de companie specializat` pe livr`ri \n aceea[i zi, chiar dac` aceasta nu este o pia]` foarte mare \n Romånia. Tocmai de aceea, pe lâng` acest tip de servicii [i cele personalizate pentru nevoi specifice ale clien]ilor pe care al]ii nu le acoper` foarte bine, compania are \n Biz

COVER STORY

portofoliu [i o gam` de livr`ri clasice, \n regim overnight, o linie de livr`ri \n regim po[tal, plus o zon` de livr`ri de måncare. “Cam acestea vor fi liniile pe care ne vom focaliza [i \n 2015, dar, fiind o companie mic` sau chiar medie, ne este relativ u[or s` intr`m pe diverse segmente. Noi specul`m avantaje competitive [i momente. Dac` anumite zone pot aduce beneficii pe un anumit interval de timp, le atac`m, pentru c` suntem foarte flexibili”, spune Lucian Baltaru. Acesta adaug` c` nu este exclus ca Sameday s` intre mai mult \n zona de logistic` sau pe alte linii de business, \n m`sura \n care apar proiecte interesante sau exist` clien]iancor`. “Nu c`ut`m s` dezvolt`m ceva de la zero f`r` s` avem niciun atu \n zona respectiv`.”

entru listare, Sameday a f`cut unele modific`ri, e drept nu foarte mari, \n companie. |n primul rând, compania a trebuit s` devin` societate pe ac]iuni, pas f`cut la finalul anului trecut, când decizia list`rii nu era \nc` final`. A trebuit f`cut` [i o m`rire de capital social, fiindc` o societate pe ac]iuni are nevoie de un minim de 90.000 de lei, conform legii. “Au existat anumite preg`tiri, dar am lucrat \mpreun` cu consultantul autorizat care ne-a ajutat \n demersul de depunere a memorandumului pentru listare. Cei de la FSA Advisory ne-au fost mereu al`turi. Nu am schimbat proceduri interne, cel pu]in nu lucruri majore”, subliniaz` B`descu. Totu[i, listarea a adus o schimbare important` \n companie: se simte o responsabilitate mai mare decåt pån` acum, pentru c` au ap`rut [i al]i ac]ionari \n fa]a c`rora conducerea trebuie s` r`spund` pentru rezultatele ob]inute. Mai mult, o parte dintre noii ac]ionari sunt chiar angaja]i ai companiei, care au cump`rat ac]iuni [i nu pot fi dezam`gi]i. “{i ei a[teapt`, ca [i noi, de altfel, randament investi]ional, dividende”, spune r`spicat fondatorul Sameday. Acesta este, \n acela[i timp, \ncântat de faptul c`, devenind ac]ionari, colegii din companie cap`t` mentalitate de investitor, de ac]ionar [i privesc lucrurile \ntr-o manier` diferit`. “M-a[ bucura s` ajung` s` cå[tige din dividende mai mult decåt din salariu, \n timp, desigur”, spune B`descu. Ce sfaturi are pentru cei care se gândesc s`-[i listeze compania la burs`? |n primul rånd s` se gåndeasc` dac` merit` sau nu s` urmeze drumul list`rii, iar asta depinde de la o companie la alta. B`descu \i sf`tuie[te \ns` pe antreprenori s` se gr`beasc`: “Este bine s` fii la \nceput pe o pia]` nou`. Po]i fi primul dintr-un domeniu sau primul dintr-o regiune a ]`rii. Resursele investi]ionale pentru astfel de proiecte sunt limitate, diferite de cele pe care le au investitorii pentru a cump`ra ac]iuni Transgaz, de exemplu, [i atunci e mai bine s` le accesezi cåt mai devreme, ca s` le po]i valorifica”. Conteaz` [i momentul \n care se afl` compania. Dac` antreprenorii urm`resc o credibilitate mai mare, un poten]ial exit peste o anumit` perioad` de timp, listarea este de luat \n calcul, fiindc` pot c`p`ta mai mult` experien]` \n a negocia, a discuta cu al]i ac]ionari, nu doar cu fondatorii

Biz

COVER STORY

Partenerii Sameday despre... LISTARE Ne-a interesat \n primul rånd ob]inerea unei valori de pia]` a companiei. Sigur, exist` [i beneficii secundare, care ]in de marketing, vizibilitate, cre[terea credibilit`]ii companiei \n fa]a ter]ilor, pe care le-am avut [i noi \n calcul. |ntotdeauna vom fi prima companie romåneasc` listat` pe AeRO [i suntem [i prima companie de curierat listat` la bursa de valori din Romånia. Nu ne preocup` extrem de mult acum evolu]ia pre]ului, ne intereseaz` \n primul rånd ca Sameday s` dea rezultate [i pre]ul va reflecta asta.

NOII AC}IONARI Se simte o responsabilitate un pic mai mare decåt pån` acum, pentru c` nu mai suntem singurii ac]ionari, [i trebuie s` r`spunzi pentru rezultate \n fa]a tuturor. {i ei a[teapt`, ca [i noi, randament investi]ional, dividende. Responsabilitatea cre[te. Nu c` \nainte n-ar fi existat responsabilitate, dar \ntr-o companie listat` r`spunzi \n fa]a mai multor oameni. Mai mult, o parte dintre ace[ti oameni sunt chiar angaja]i ai companiei, care au cump`rat ac]iuni, prin urmare nu \]i permi]i s` dezam`ge[ti.

ANTREPRENORIAT Ca antreprenori, nu inten]ion`m s` l`s`m compania mo[tenire copiilor, fiindc` ei trebuie s` aib` propriile lor vise. Acum ne concentr`m pe Sameday Courier [i Lokko. Nu prea mai c`ut`m s` \ncerc`m ceva nou, fiindc` vrem s` ne p`str`m focalizarea pe businessurile actuale, ca s` le putem aduce la poten]ialul maxim. Obiectivul oric`rui antreprenor este cre[terea valorii companiei. Se vorbe[te destul de pu]in pe tema asta \n Romånia. Oamenilor le e ru[ine s` vorbeasc` despre profit. Am f`cut aceast` afacere pentru profit. Putem s` \mbr`c`m asta cum vrem, dar acesta este scopul.

PIA}A DE CURIERAT Este \n cre[tere, a ajuns \n 2014 undeva pe la 300 de milioane de euro [i va cre[te \n continuare. Principalul motor este comer]ul electronic, care schimb` structura livr`rilor f`cute de companiile de curierat. De aceast` cre[tere vor putea profita mai bine juc`torii flexibili, cum este Sameday Courier, care pot ataca rapid ni[ele care apar.

EXTINDEREA INTERNA}IONAL~ |n cazul Sameday, extinderea interna]ional` se poate face numai prin parteneriate, fiindc` este destul de dificil s` te duci \n alte ]`ri \n nume propriu. Dar viz`m pie]ele interna]ionale prin Lokko, care este un proiect tehnologic, nu e firm` de curierat, [i poate fi pus la dispozi]ia unor structuri logistice din alte ]`ri.

companiei. Dar, dac` momentul nu e potrivit, pot ap`rea probleme. “Trebuie s` vii pe pia]` cånd ai avut rezultate bune, ca s` ai ce s` ar`]i, dar s` ai [i poten]ial de a performa \n continuare. Trebuie s` prive[ti [i pe termen mediu [i lung”, spune B`descu. |n cazul Sameday, momentul a fost oportun, fiindc` se afl` \n pozi]ia perfect` pentru a \ndeplini a[tept`rile investitorilor: dividende pe termen scurt, evolu]ia pozitiv` a businessului pe termen mediu [i poten]ial important pe termen lung. “Noi, ca Sameday, st`m bine pe toate aceste trei paliere [i momentul era potrivit”, arat` antreprenorul. Cât de potrivit este momentul pentru Sameday? Pia]a de curierat din Romånia a crescut continuu, ajungând \n 2014 \n jurul nivelului de 300 de milioane de euro [i to]i anali[tii estimeaz` continuarea evolu]iei pozitive. Principalul motor este comer]ul electronic, care \n sfâr[it câ[tig` teren [i pe pia]a din România. Explozia din zona de ecommerce, care va continua fiindc` pia]a româneasc` are de recuperat teren masiv fa]` de pie]ele dezvoltate, aduce cre[teri \n curierat chiar dac` nu va fi o cre[tere economic` important`. Cum? Ne detaliaz` chiar Octavian B`descu: “|nainte, luai de exemplu 100 kg de la depozit [i le duceai \ntr-un singur loc. Acum duci acolo doar jum`tate din cantitate, cealalt` fiind \mp`r]it` la zece alte adrese. Un transport aduce alte zece transporturi, mai mici, e drept, dar sunt zece”.

ctavian B`descu este mai pu]in implicat \n coordonarea activit`]ii de zi cu zi a companiei, domeniul care este apanajul partenerului s`u, Lucian Baltaru. B`descu se ocup` mai mult de partea strategic`, de comunicare [i de parteneriate. Sameday are reprezentan]i \n 60-70 de ora[e [i acoper` toat` ]ara, \ns` nu doar prin propriile mijloace, ceea ce reprezint` un avantaj competitiv important [i ofer` flexibilitate. “Am fost primii care s-au organizat pe un model de costuri variabile, cånd companiile de curierat investeau foarte mult \n parcuri de ma[ini [i mijloace fixe. Am fost prima companie care s-a pozi]ionat pe o ni[` \n curierat, cea a livr`rilor \n aceea[i zi. Sunt avantaje competitive pe care c`ut`m s` le punem \n valoare”, arat` B`descu. Acesta este motivul pentru care transportul dintr-un ora[ \n altul nu este realizat cu ma[inile Sameday decåt \n cazul \n care exist` justificare economic` din punct de vedere al volumului livr`rilor, \n rest compania lucrând cu subcontractori prin parteneriate. “Pentru livr`ri \n aceea[i zi folosim [i avioane. De exemplu, iei un plic din Bucure[ti, \l duci cu scuterul la aeroport, avionul pleac` la Cluj-Napoca [i de acolo \l ridic` omul nostru, care \l livreaz` direct la Baia Mare. Po]i ajunge \n 5-6 ore din Bucure[ti \n Baia Mare. Sigur, nu este un serviciu ieftin [i nici cererea pentru el nu e foarte mare”, spune Lucian Baltaru. Când vine vorba despre o eventual` extindere interna]ional` a Sameday, Octavian B`descu spune c` aceasta se Biz

COVER STORY

poate face mai degrab` prin parteneriate, nu \n nume propriu. O variant` ar fi ca Sameday s` fac` parte dintr-un grup de companii care activeaz` la nivel european, dar antreprenorul spune c` este destul de dificil s` extinzi un business de curierat \n alte ]`ri. Un alt proiect al lui B`descu, Lokko, prima aplica]ie de curierat din Europa de Sud-Est care are la baz` conceptul de crowdsourcing, se preteaz` mult mai bine la cucerirea pie]elor din toat` lumea. “Lokko este este un proiect tehnologic, nu o firm` de curierat, [i po]i pune

punctele de vedere. Am avut rezultate bune \n 2014, anticip`m rezultate bune \n 2015, nu v`d de ce nici \n viitorul mai pu]in apropiat lucrurile s` nu evolueze bine. Avem toate premisele s` credem c` va fi o poveste de succes.” Prima provocare va fi atingerea obiectivelor de cre[tere din buget, pe care antreprenorul le consider` echilibrate. Mult mai important` este \ns` gestionarea cre[terii, care necesit` o urm`rire \ndeaproape a evolu]iei companiei, lucru de care se ocup` \n principal Lucian Baltaru. Sameday se afl` \n

CUM AU EVOLUAT AC}IUNILE SAMEDAY COURIER LA BURS~ Pre] ac]iuni

8,3 8,2 8,1 8 7,9 7,8 {edin]e de tranzac]ionare

la dispozi]ie aceast` tehnologie unor structuri logistice locale”, spune antreprenorul, care precizeaz` c` exist` deja discu]ii pentru extinderea Lokko la nivel interna]ional. Lokko, proiect separat inclusiv ca entitate juridic` de Sameday, are dou` componente – aplica]ia mobil` care permite plasarea unei comenzi [i urm`rirea evolu]iei acesteia \n timp real, respectiv sistemul de management al comenzilor. Aplica]ia permite \nscrierea curierilor de la orice companie, care pot face astfel livr`ri când nu sunt ocupa]i, [i este oarecum similar` sistemului folosit de Uber. Sistemul de gestionare din spate, foarte complex dar cu o interfa]` u[or de urm`rit, poate fi oricând adaptat de orice companie care face livr`ri [i este argumentul principal al unei poten]iale extinderi \n alte ]`ri. “Este, practic, cel mai eficient mod de a face livr`ri instant. Poate fi [i el listat la burs` la un moment dat”, arat` B`descu.

ând l-am \ntrebat pe Octavian B`descu despre evolu]ia viitoare a Sameday Courier, acesta mi-a vorbit din nou despre responsabilitatea pe care o simte tot mai pregnant dup` listare. “Suntem con[tien]i c` toate reflectoarele sunt pe noi [i este un moment bun din toate

Biz

c`utarea unui nou spa]iu pentru mutarea sediului companiei. “Ne trebuie mai mult spa]iu, ce mai tura-vura! {i e bine c` ne trebuie”, spune B`descu. Pasul urm`tor este cre[terea valorii companiei, care ar trebuie s` fie obiectivul oric`rui antreprenor \n viziunea lui Octavian B`descu. “Se vorbe[te destul de pu]in pe tema asta \n Romånia. Lumii \i e ru[ine s` zic` profit. S` nu uit`m de ce ne-am adunat. Scrie [i \n manualul de economie c` scopul oric`rei activit`]i economice este maximizarea profitului. Putem s` \mbr`c`m cum vrem asta, dar acesta este scopul”, subliniaz` antreprenorul. Una dintre c`ile cre[terii valorii companiei a fost listarea. B`descu nu exclude ca, pe viitor, compania s` suplimenteze pachetul de 10% listat pe burs`, pentru c` valoarea unei companii cre[te dac` are un procent mai mare din ac]iuni disponibil pe burs` (free float) [i investitorii au posibilitatea de a schimba ac]iunile \ntre ei. “Nu vrem s` ajungem la 100% free float, dar nu excludem nicio variant`, cine [tie ce va fi peste 10 ani”, spune Octavian B`descu. |n ochi \i v`d un lic`r din care ghicesc ce sper` s` vad` peste zece ani: nu doar cre[terea Sameday, obiectivul primordial, ci [i dezvoltarea pie]ei de capital din România, care s` atrag` pe burs` cât mai mul]i antreprenori. Biz

COVER STORY

AERO, O GUR~ DE OXIGEN LA BURS~ Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) s-a deschis c`tre IMM-uri [i startup-uri printr-o nou` pia]`, AeRO, pe care pot g`si finan]are companiile care nu \ndeplinesc criteriile de m`rime sau vechime pentru listarea pe pia]a reglementat`. Iat` de ce listarea pe AeRO, sec]iune lansat` \n luna februarie, este mai simpl`:

Capitalizare Pentru a fi listat` pe AeRO, o companie trebuie s` aib` o capitalizare bursier` anticipat` de minimum 250.000 de euro. Valoarea poate fi estimat` pe baza unui plasament privat anterior, a unei oferte publice ini]iale sau a unui istoric pe alt` platform` de tranzac]ionare. |n lipsa acestora, capitalizarea anticipat` va fi estimat` pe baza unei evalu`ri realizate de c`tre Consultantul Autorizat.

Flexibilitate Reprezentan]ii BVB precizeaz` c` se poate lua \n considerare admiterea la tranzac]ionare pe AeRO a emiten]ilor [i dac` unul sau mai multe criterii nu sunt \ndeplinite. Cu alte cuvinte, o companie cu o idee suficient de atractiv` va putea avea acces la finan]are prin intermediul bursei.

Pachet minim Listarea presupune un free-float (ac]iuni disponibile pentru tranzac]ionare) de minimum 10% sau cel putin 30 de ac]ionari. Pachetul tranzac]ionat poate fi m`rit ulterior list`rii.

Consultan]` Companiile care doresc s` intre pe pia]a AeRO vor fi ajutate de un Consultant Autorizat. Acesta ofer` asisten]` \n vederea list`rii, dar [i a respect`rii obliga]iilor de raportare ulterioare. Conceptul este utilizat \n pie]ele similare ale burselor dezvoltate.

Pas intermediar AeRO poate fi o poart` c`tre listarea pe pia]a reglementat` a BVB, pe m`sur` ce companiile vor ajunge s` \ndeplineasc` criteriile pentru sec]iunea principal`, unde pot avea o vizibilitate mai bun` [i acces la un bazin mai mare de investitori.

}inte diferite Listarea pe AeRO poate avea scopuri diferite, \n func]ie de situa]ia \n care se afl` antreprenorii. Poate fi o surs` de finan]are pentru cre[terea companiei sau pentru a pune \n practic` o idee revolu]ionar`, dar [i o unealt` de marketing [i promovare prin cre[terea vizibilit`]ii produselor [i serviciilor. Alt scop important este evaluarea obiectiv` a valorii companiei. Biz

Ce afaceri pornim \n 2015? Vre]i s` porni]i un business \n acest an? Iat` cele mai “hot” domenii \n acest moment pe pia]a din Romånia, care pot aduce cre[teri peste medie. |n zona bio, cuvåntul de ordine este raw vegan, o ni[` controversat` dar cu poten]ial. |n coaching [i consultan]` se merge pe health coach [i dezvoltarea personal`. Iar e-commerce-ul continu` s` fie extrem de atractiv pentru investitori. de Oana Grecea 22

Biz

LARISA PETRINI, fondator reLife

ANTREPRENORIAT

Cum s`-]i schimbi obiceiurile zilnice

in comunicare \n coaching, pentru Larisa Petrini nu a fost “decât” o certificare la un institut de nutri]ie din SUA. A[a a devenit Health Coach. |ncepând de anul trecut, Larisa este Health Coach certificat de Institute for Integrative Nutrition din New York. Un Health Coach este un specialist certificat [i implicit autorizat s`-[i educe [i s`-[i \ndrume clien]ii pe parcursul c`l`toriei lor spre un stil de via]` s`n`tos prin schimbarea obiceiurilor lor de zi cu zi. “La final de an trecut am decis s` pun punct carierei din domeniul comunic`rii [i rela]iilor publice pentru a continua, cu pasiune, pe un nou drum, un drum cu mai mult sens atât pentru mine cât [i pentru ceilal]i”, spune Larisa Petrini, acum antreprenor al startup-ului reLife. Clien]ii sunt \ncuraja]i [i sus]inu]i s` adopte un rol proactiv, transforma]ional, f`când modific`rile comportamentale necesare pe plan mental, emo]ional [i fizic. “Health coaching-ul este la \nceput de drum \n România. Avem \n acest moment mai pu]in de cinci health coach certifica]i pe pia]` [i al]i câ]iva studen]i care sunt \n curs de certificare. Lucrurile stau foarte diferit pe pia]a din Statele Unite, unde health coaching-ul reprezint` o industrie \n sine de cel pu]in 10-15 ani”, poveste[te Larisa. Medici, institu]ii de \nv`]`mânt [i cluburi de fitness au \nceput s` apeleze din ce \n ce mai des la astfel de speciali[ti, nevoia de educa]ie [i preven]ie fiind din ce \n ce mai mare. Larisa Petrini explic` faptul c` abordarea preventiv` [i nu simptomatic` este adoptat` din ce \n ce mai mult [i \n mediul de business. Angaja]ii petrec \n medie 10 ore pe zi la birou, motiv pentru care

companiile \ncep s` \n]eleag` c` este nevoie s` se implice proactiv \n starea de bine a angaja]ilor. “reLife, compania pe care urmeaz` s` o lansez, ofer` solu]ii strategice de wellbeing pentru corpora]ii, folosind exper]i local [i interna]ionali, dar [i tehnologie de ultim` or`. Companiile primesc suport strategic, personalizat pentru nevoile lor particulare, prin planuri de interven]ie gândite de speciali[ti din diferite domenii (psihologi, sociologi, medici)”, mai spune antreprenoarea. Din punctul s`u de vedere, pia]a de coaching se dezvolt` din ce \n ce mai mult, \n ciuda amestecului de speciali[ti cu care companiile au de-a face. Multe din companii au \nv`]at s` fac` diferen]a \ntre un coach sau trainer autointitulat [i unul acreditat. Crede cu t`rie c` românii sunt mai deschi[i [i mai pu]in cârcota[i când vine vorba de educa]ie personal`, de[i sintagma “dezvoltare personal`” nu se bucur` de cea mai bun` reputa]ie, [i se bucur` s` vad` din ce \n ce mai mul]i oameni care redefinesc parametrii succesului atât la nivel personal cât [i profesional. “Pia]a afacerilor care au leg`tur` cu un trai mai s`n`tos, fie c` vorbim de produse sau servicii (training, coaching), este \n plin` dezvoltare atât local cât [i interna]ional. Observ c` afacerile care se axeaz` pe domeniul s`n`t`]ii, produselor naturale [i al coaching-ului sunt din ce \n ce mai numeroase [i m` bucur c` este a[a. Mi se pare normal s` se \ntâmple asta, \ntr-un context \n care ne document`m mai mult, c`l`torim mai mult [i suntem conecta]i permanent la tendin]ele interna]ionale”, concluzioneaz` Petrini. Biz

COSMIN ALEXANDRU Transformation Partner al companiei Wanted

O CRE{TERE A{TEPTAT~ Cred c` 2015 va \nsemna o cre[tere a pie]ei de consultan]` [i coaching. Sunt câteva surse pentru aceast` cre[tere. Una este revirimentul tot mai multor companii care ies din criz` [i caut` noi c`i de dezvoltare. Aceast` c`utare presupune nu numai transformarea modelului de business, ci [i a oamenilor care-l conduc. Combina]ia de consultan]` [i coaching se potrive[te bine acestor organiza]ii. O alt` surs` e structurarea pie]ei de consultan]` [i coaching pentru acoperirea tuturor segmentelor, de la startup-uri pân` la multina]ionale. Cu cât oferta devine mai specializat`, cu atât calitatea serviciilor cre[te, iar cererea se va m`ri. Nu \n ultimul rând, continu` procesul de ie[ire a multor profesioni[ti din corpora]ii \nspre servicii de consultan]` [i coaching.

PROVOCAREA DOMENIULUI: |n România exist` mul]i “speciali[ti” autointitula]i \n coaching [i training, iar sintagma “dezvoltare personal`” nu se bucur` de cea mai bun` reputa]ie. Biz

CRISTINA {I ORLANDO CIOC~NESCU, fondatori Krista.ro

ANTREPRENORIAT

Un site ap`rut din necesitate

o]ii Cioc`nescu se afl` la primul business cu Krista.ro, un site care vinde \n special juc`rii de lemn pentru copii. Au ajuns la acest tip de afacere \mpin[i de circumstan]e si din nevoia de a castiga mai mult decat aveau salariu ca angajati. Acum cinci ani, so]ii Cioc`nescu o duceau foarte prost cu banii [i c`utau solu]ii. Trebuia s` mearg` \ntr-o vizit`, a[a c` s-au decis s` mearg` \ntr-un depozit angro ca s` cumpere un cadou. “Am cump`rat un produs, dar \n cantitate mai mare, pentru a ob]ine pre]ul de angro. Am luat zece buc`]i, dar noi aveam nevoie doar de [ase. Acum ce s` facem cu ce a r`mas? Am f`cut poze, o descriere detaliat` [i am postat produsul pe okazii.ro”, poveste[te Orlando Cioc`nescu. Dup` trei zile se vânduser` deja cinci buc`]i. “Un timp am mers \n paralel cu serviciul [i vânzarea de produse cump`rate angro [i vândute apoi online pe diverse site-uri. Este dificil de f`cut pasul de la mentalitatea de angajat la cea de antreprenor”, spune Orlando Cioc`nescu, ac]ionar la Krista.ro precizand ca a \nceput business-ul din dorin]a de a face niste bani pe lâng` serviciu, in special dup` ce s-a n`scut primul lor copil. Pe m`sur` ce timpul trecea, so]ii Cioc`nescu au reinvestit profitul ob]inut din vânzare \n mai multe produse [i

promovare, astfel c`, dup` 100 de produse listate, au f`cut primul site. Bugetul de \nceput a fost de 700 lei, iar tot profitul l-au reinvestit. |n momentul \n care profitul a dep`[it veniturile pe care le aveau, au renun]at la joburi [i s-au dedicat 100% afacerii, veniturile familiei fiind, \ncepând din 2011, doar din “juc`rii”. Dup` un an de când au lansat Krista.ro au avut 4.548 comenzi (cu luni de vârf \n noiembrie [i decembrie), un co[ mediu de 121 lei, de[i peste 800 de produse au pre]uri \ntre 3,99 [i 70 lei. |n acest moment, \n echipa companiei sunt deja patru oameni. Bugetul de investi]ii este \ntre 10% [i 15% din cifra de afaceri. De[i au vrut s` fac` un site cu toate facilit`]ile, doar 4% din comenzi sunt pl`tite cu cardul. Pân` la construc]ia site-ului \n forma actual`, au \nv`]at despre performan]ele diverselor platforme de e-commerce, despre usability, despre psihologia clientului [i cibernetica min]ii umane, despre branding [i trenduri. “Avem un principiu dup` care ne ghid`m: ajut`-i pe al]ii ca s` te po]i ajuta pe tine”. Din respect pentru client, so]ii Cioc`nescu spun c` nu vor s` ofere pe site o juc`rie pe care ei nu ar oferi-o copiilor lor. “|n cazul \n care am avut cinci reclama]ii pentru un produs – ca [i calitate (nu ca defect de fabrica]ie) l-am retras de la vânzare.” Biz

PROVOCAREA DOMENIULUI: De[i antreprenorii au investit pentru a oferi clien]ilor posibilitatea pl`]ii cu cardul online, doar 4% din comenzi sunt pl`tite astfel

LIVIU TALOI specialist Web Audit, fondator Ecompedia

OPTIMISM {I POTEN}IAL URIA{ Cre[terea num`rului de magazine online s-a temperat \n ultimii ani. Magazinele online noi deschise sunt mai performante [i au \n general o strategie de marketing online mai bine conturat` decât acum trei ani. Pot spune c` se vinde cam orice produs [i serviciu \n online, românii caut` orice folosind internetul, fix sau mobil, [i se a[teapt` s` g`seasc` orice acolo. Toate industriile conexe celei de e-commerce se dezvolt`: curieratul, solu]iile specializate de logistic`, pl`]ile online, advertisingul pe mobile etc. Sectorul de ecommerce are o cre[tere fantastic` comparativ cu zona de retail clasic`. Exist` ni[e \n comer]ul online unde 100.000 de euro sunt insuficien]i pentru un startup. Am v`zut lansându-se cu succes multe magazine mici, afaceri de familie, so] [i so]ie lucrând \mpreun`, cu un buget redus de maxim 10.000 de euro. Dac` vrei s` intri pe o ni[` concuren]ial`, dac` vrei s` detronezi liderul, dac` vrei s` faci asta \ntr-un an [i nu \n trei ani, atunci ai de investit destul de mult. Mul]i tineri antreprenori nu iau \n calcul dezvoltarea ulterioar` a unui magazin online [i presupun gre[it c` programatorul \i va acorda [i consultan]`. Comparativ cu alte ]`ri, [tiu c` \n zon` suntem \n top 3 ca [i nivel de cre[tere, avem anual o cre[tere de cel pu]in 25-30%. Nu avem \nc` o cifr` anual` mare, de unde [i entuziasmul meu cu privire la poten]ialul acestui sector. Pe m`sur` ce gradul de cunoa[tere cre[te, pe m`sur` ce nivelul de trai cre[te, va cre[te accelerat [i acest sector.

Biz

VALENTINA FRÅNGU, fondator Rawmazing

ANTREPRENORIAT

Nici prea ieftin, nici prea u[or

orporatist` [i mam` a trei copii, Valentina Frângu a vrut s` investeasc` \ntr-un business s`n`tos, dar nu s-a gândit c` va fi cu mult mai scump decât estima. A pornit la drum cu entuziasm \n 2013, cånd a elaborat conceptul Rawmazing, restaurant online cu servire la domiciliu. Pân` \n 2014 s-a luptat \ns` cu h`]i[ul administrativ, mai ales c`-[i dorea toate autoriza]iile la zi. “Sunt foarte deschis` [i \ncerc s` \ndrum lumea c`tre un stil de via]` s`n`tos, preponderent raw vegan, evident, de[i \n curând vom lansa [i meniu vegan”, spune Valentina Frângu, care de la deschiderea businessului [i pân` \n prezent a ajuns s` [tie o gr`mad` despre acest domeniu [i stil de via]`. Frângu spune c`, din mai 2014, are zilnic cam 50 de persoane (corporatiste, 90%) care m`nânc` masa de prånz [i cina de la Rawmazing. Pe lâng` asta, sunt 10-20 de comenzi zilnice a la carte, plus comenzi pentru evenimente speciale, din via]a corpora]iei sau a familiei (dulciuri pentru anivers`ri, gr`dini]e, mâncare pentru o [edin]` etc). Investi]ia ini]ial` a fost de peste 100.000 euro, dar \n prezent a dep`[it 200.000 euro. “Materia prim` este

foarte scump`, oamenii sunt pl`ti]i bine, pentru c` am buc`tari buni pe o pia]` \n care competen]ele se g`sesc greu. A trebuit s` merg [i eu la cursuri de specialitate ca s` pot avea ceva greutate \n domeniu. Una peste alta, este mult peste planificarea mea ini]ial`.” Afacerea este \n cre[tere cu circa 10% pe lun`, dar Valentina a fost nevoit` s` investeasc` foarte mult \n promovarea online, dar [i offline. “Am participat la toate târgurile de profil. Lumea e \nc` un pic speriat` de curentul raw vegan. Concuren]a a r`mas aceea[i, dar \n meniurile restaurantelor tradi]ionale au \nceput s` apar` mai multe variante raw vegan”, puncteaz` antreprenoarea. Cifra de afaceri a companiei este de aproximativ 40.000 euro pe an. Cele mai c`utate la Rawmazing sunt dulciurile. Sushi, pache]elele de prim`var` cu sos de ghimbir [i “ciorba de burt`” cu ciuperci pleurotus sunt [i ele \n top vânz`ri mâncare. “Afacerea nu este nicidecum ceea ce am visat eu. Am cinci buc`tari, trei [oferi, dou` persoane care se implic` activ [i afectiv \n bunul mers al firmei. Una peste alta, este un business frumos, dr`gu], \n care cred cu toat` t`ria [i cred c` va ajunge unde trebuie. Dar nu este un business u[or [i nici ieftin”, spune Valentina Frångu. Biz

PROVOCAREA DOMENIULUI: Concuren]a \n domeniu vine mai ales din online, dar [i \n meniurile restaurantelor tradi]ionale au \nceput s` apar` mai multe op]iuni raw vegan

ANDREEA MIHALCEA fondator, Totul despre raw

AFACERI |N CRE{TERE, PIA}~ |N FORMARE Din ce \n ce mai mul]i consumatori, businessuri calitative, uneori peste nivelul din Occident, dar pre]uri ridicate - cam a[a s-ar caracteriza pia]a afacerilor raw vegane. Ultimii trei ani au adus o cre[tere spectaculoas` a proiectelor de business adresate sectorului raw vegan, consecin]` a unui num`r din ce \n mai mare de consumatori informa]i, curio[i [i deschi[i pentru a \ncerca [i o altfel de alimenta]ie. Asta nu \nseamn` c` România devine raw vegan`, \ns` stilul de via]` s`n`tos ca [i concept devine din ce \n mai c`utat. Buc`t`ria raw vegan` e prin excelen]` una s`n`toas`, a[a c` interesul se reflect` [i \n cre[terea cererii pentru produse [i servicii specifice. Pre]ul produselor raw e dezb`tut, pentru c` la prima vedere e mai ridicat decât ne-am a[tepta. Trebuie men]ionat c` un stil de via]` raw vegan sau chiar vegan presupune un altfel de regim de mas`. 500 de calorii de mâncare raw reprezint` 500 de calorii de nutrien]i u[or asimilabili [i gata de folosit de c`tre organism. Dac` privim lucrurile a[a, diferen]a de pre] nu mai este atât de vizibil`. Cu siguran]` este loc de cre[tere \n orice business. Eu am un respect deosebit pentru cei care au curajul s` \nceap` o activitate de acest fel \n lumea raw. Pia]a e \n formare [i \nc` se simte nevoia de mult` educa]ie. A[ zice c` magazinele online [i furnizorii de materii prime sunt primii \n ce prive[te rulajele. Cei care integreaz` din ce \n ce mai mult raw \n alimenta]ie le prefer` atât pentru pre]urile mai bune, cât [i pentru c` le sunt aduse direct acas`.

Biz

SPORT

NOUA STRATEGIE LA SEMICERC Lorand Balint a devenit emblematic pentru reinventarea handbalului romånesc la nivel de imagine [i de business. A f`cut postere din aur, ne-a adus aminte c` ne tragem din daci [i a reaprins pasiunea romånilor pentru handbal, urm`torul sport na]ional. Toate acestea \n timpul liber, cånd nu se ocup` de conducerea agen]iei Leo Burnett. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Alexandra Patarlageanu - Brand Communication Manager; R`zvan C`p`nescu – Chief Creative Officer, Leo Burnett Group; Lorand Balint – Managing Director, Leo Burnet; Andreia Anghel - Senior Brand Communication Executive; Razvan Pricop - Production Director 30

Biz

Foto: VALI MIREA

De ceva vreme, [eful agen]iei de publicitate Leo Burnett este foarte ocupat. Nu conduce doar agen]ia, ci [i departamentul de marketing al Federa]iei Române de Handbal. E \ns` obi[nuit cu multitasking-ul [i func]ioneaz` altfel decât majoritatea oamenilor. “|mi place s` m` ocup de dou` lucruri \n paralel, m` ajut` s` trec peste orice mai u[or”, spune el. Lucreaz` mai bine \n intervalele 5-8 diminea]a [i dup` ora 21, dar [i \n weekenduri. Cu alte cuvinte, e cel mai productiv atunci când majoritatea oamenilor sunt \n timpul liber cu familiile sau prietenii. “Când sunt la birou gândesc mai pu]in. O s` m` vezi uneori la ora 1 ziua \n sala de cinema, cu liceenii care chiulesc, uitându-m` la un film cu nave spa]iale”, se amuz` el. Cele dou` activit`]i \i ocup` aproape tot timpul, \ns` reu[e[te s` men]in` un echilibru pentru c` lucreaz` cu pasiune. De altfel, Lorand Balint, sau Bo]i cum e cunoscut \n industria de advertising, a \nceput proiectul de marketing din cadrul Federa]iei Române de Handbal (FRH) din pasiune pentru acest sport. |n copil`rie se trezea la ora 6 diminea]a, apoi traversa ora[ul Bra[ov pentru a ajunge la sala de antrenament. Ni[te probleme medicale i-au \ntrerupt cariera de handbalist la care spera la 14 ani, \ns` ast`zi [i-a reg`sit locul \n sport, iar pasiunea este cuvântul de ordine \n ceea ce face la FRH. 32

Biz

Infuzie de mândrie. De la bun \nceput, Balint a \ncercat s` \n]eleag` cum fac alte ]`ri marketing sportiv. O \ntâlnire cu delega]ia echipei na]ionale a Suediei i-a permis s` afle informa]ii “din interior” [i [i-a trasat anumite direc]ii pe care trebuie s` le urmeze. Planul lui de ansamblu nu are \ns` vreo leg`tur` cu na]ionala altei ]`ri, ci ]ine exclusiv de România [i reperele ]`rii noastre. “Viziunea FRH este s`-i facem pe români s` fie mândri de handbalul românesc. Vreau s`-i fac s` spun` c` cimitirul de la S`pân]a e foarte cool, al`turi de Castelul Bran, de Pele[, c` o avem pe Nadia Com`neci, dar [i un handbal foarte tare care se bate cu elita mondial`”, spune Balint. E convins c` se poate, iar lejeritatea cu care vorbe[te despre planul s`u m`re] de a avea cea mai bun` echip` de marketing \n handbal din lume e molipsitoare. Planul s`u este de a trezi patriotismul \n rândul românilor, iar uneltele folosite sunt cele clasice de marketing, de la bannere [i social media la tricouri pentru fani [i mascota echipei na]ionale. Mai interesant`

“Unul din visele mele e s` iau to]i stålpii dintre Arcul de Triumf [i Pia]a Victoriei, iar pe fiecare s` pun o imagine cu cåte o performan]` a na]ionalei Romåniei. Nici nu cred c` sunt de ajuns pentru cåte performan]e avem.” LORAND BALINT, MANAGING DIRECTOR, LEO BURNETT

este \ns` simbolistica din spatele acestora. Bo]i [i echipa lui au venit cu ideea de a folosi simboluri dacice pentru a-i apropia pe fani de echip`, astfel c` lupul dacic, c`ciulile specifice, dar [i mascota [i motto-urile echipei na]ionale se \nvârt \n jurul acestui concept. Linia pentru suporteri se nume[te “Un dac \n fiecare dintre noi”, iar chemarea na]ionalei adresat` fanilor este “Scoate dacul din tine”. Misiunea echipei FRH este acum aceea de a le ar`ta românilor c` putem face performan]` [i putem lupta pân` la ultima pic`tur` de energie cu demnitate, asemeni str`mo[ilor no[tri. Balint a avut aceast` revela]ie asistând la finala campionatului mondial de handbal feminin U18. “Când am v`zut cum au jucat fetele, aveam 9 goluri avans [i le rupeau gâtul

Foto: VALI MIREA

A \nceput s` lucreze cu Alexandru Dedu, [eful FRH, dup` ce a citit \n presa sportiv` c` acesta crede \n puterea marketingului, \ns` nu are un buget adecvat pentru un departament profesionist. A urmat o discu]ie \ntre cei doi, iar colaborarea lor a fost doar un pas logic. “Ne-am \n]eles din prima, ce zicea el era \n propor]ie de 99% ce credeam [i eu c` trebuie f`cut; am cuplat bine”, explic` Balint.

SPORT

Posterele con]in aurul campioanelor mondiale. Vopseaua folosit` la tip`rirea lor a fost amestecat` cu aurul ob]inut din pilirea medaliei de aur a pre[edintelui FRH

Pentru a trezi patriotismul suporterilor s-au folosit simboluri dacice [i mesaje precum “Un dac \n fiecare dintre noi” sau “Scoate dacul din tine”

nem]oaicelor, le-au mai dat dou` goluri [i s-a terminat meciul cu 11 goluri diferen]`. A fost o senza]ie foarte mi[to, mi-am zis: «B`i, cât de rar v`d asta \n jurul meu \n ]ar`». S` [tii c` ai f`cut tot ce a depins de tine... E un sentiment ce trebuie transmis mai departe”, poveste[te el cu entuziasm. Aurul na]ionalei, \n toat` ]ara. De altfel, a sim]it c` acela e un moment ce trebuie speculat \n cadrul departamentului pe care-l conduce. S-a hot`rât s` readuc` la via]` o idee a lui Alexandru Poman` [i s` creeze un poster profesionist cu campioanele, \ns` pentru a fi sigur c` acesta nu va ajunge \n co[ul de gunoi al echipelor de club ce urmau s`-l primeasc`, a ridicat miza. Balint [i Alexandru Dedu au decis s`

pileasc` una din medaliile de aur (chiar pe cea a pre[edintelui FRH), iar pulberea ob]inut` a fost amestecat` cu vopseaua folosit` la tip`rirea posterelor. Balint a comunicat faptul c` va lansa postere ce con]in aurul campioanelor mondiale, \n edi]ie limitat`, iar rezultatul a fost pe m`sur`. “Au \nceput s` ne \ntrebe oamenii unde e posterul lor. Am creat o a[teptare [i o poveste \n jurul posterului. Acum, dac` te duci \n ]ar`, \l vezi la Sala Sporturilor din Bra[ov, la Prim`ria de la Mioveni [i a[a mai departe. E un exemplu de ce \nseamn` s` amplifici o performan]`”, explic` [eful Leo Burnett. Nu vrea s` se opreasc` aici, dimpotriv`. |n opinia lui Balint, românii au o anumit` jen` \n a vorbi despre performan]ele spor-

tive, motiv pentru care multe din ele au fost date uit`rii. Planul lui este acela de a le reaminti tuturor, inclusiv fiului s`u sceptic, faptul c` românii pot avea mentalitate de \nving`tori [i c` putem fi mândri de trecut, dar [i de direc]ia genera]iei actuale. “Unul din visele mele e s` iau to]i stâlpii dintre Arcul de Triumf [i Pia]a Victoriei, iar pe fiecare s` pun o imagine cu câte o performan]` a na]ionalei României. Nici nu cred c` avem suficien]i stâlpi pentru asta”, spune el. Echipa de marketing a federa]iei are o list` lung` de realiz`ri, dar una [i mai lung` de planuri pentru na]ionala de handbal, \n ciuda faptului c` agen]ia Leo Burnett r`mâne prioritatea num`rul unu pentru Balint. La FRH lucreaz` pro bono, Biz

Biz

Foto: VALI MIREA

iar acest lucru \i aduce o serie de avantaje, cel mai important fiind libertatea de a inova [i de a implementa idei noi. “Avantajul voluntarului e c` nu poate pune cineva presiune pe tine”, spune el. Tocmai de aceea a putut jongla cu concepte riscante [i a putut improviza. De exemplu, mascota na]ionalei, un dac, ar fi putut impune onoare, demnitate [i respect, \ns` echipa [ia asumat riscul de a alege un personaj carismatic [i amuzant, capabil s` fac` giumbu[lucuri [i piruete \n pauza meciurilor spre deliciul publicului. Cum mul]i sportivi de elit` ai handbalului românesc provin din råndul minorit`]ilor, conducerea echipei de marketing a decis ca \n pauzele meciurilor s` ruleze melodii recomandate de ace[ti sportivi legendari. “Am vorbit cu Ayhan Omer, antrenorul na]ionalei masculine, care e t`tar musulman, [i i-am cerut o melodie t`t`reasc`”, continu` [eful Leo Burnett.

Mascota echipei na]ionale de handbal feminin

De la hardcore la hipsteri. Balint a vrut \n prim` faz` s` targeteze publicul “hardcore”, mare consumator de handbal. |n acest mod, [tia c` \[i va asigura un nucleu solid de fani care vor \n]elege eforturile echipei sale de marketing, dar mai ales ale sportivilor români [i \i vor sus]ine necondi]ionat \n urm`torii ani. Prima etap` a proiectului s`u, care a cuprins realizarea posterului cu pulbere de aur, s-a \ndreptat \n mare parte c`tre aceast` categorie. Urm`torul pas este acela de a trezi interesul fanului latent, categorie \n care s-a aflat [i el pân` de curând. De altfel, el \mparte fanii \n patru categorii distincte: “Sunt oamenii foarte implica]i, care [tiu totul despre handbal, apoi cei laten]i, cum eram eu. Eram fan \n liceu, dar \n ultima perioad` nu m` mai uitam decât dac`-mi spuneai când e un meci. Apoi vin fanii casual care mai consum` [i volei, baschet, rugby, sunt fani ai tuturor sporturilor. Nu \n]eleg ei

SPORT

prea bine handbal, dar totu[i vin la meciuri. Iar cea de-a patra categorie e format` din hipsterii care merg la handbal dac` nu e popular. |ns` dac` devine mainstream, se retrag”, explic` el. Balint vrea s` targeteze aceste categorii pe rând, pornind de la nucleu spre exterior, dar bazându-se pe valorile enumerate mai devreme. Voluntari de elit`. Balint vorbe[te cu pasiune despre pasiune. Pune \ns` pre] pe lucrul bine f`cut, de[i acest lucru poate p`rea o provocare prea mare \ntr-o echip` cu buget limitat. A reu[it \ns` s` se \nconjoare de voluntari din mediul de business, din advertising [i din sport pentru a forma o echip` competent` [i motivat`. La scurt timp dup` ce a anun]at c` devine directorul de marketing al FRH, a fost asaltat de oameni dornici s`-l ajute \n acest demers. “Am ajuns \n postura \n care s` nu-i pot lua pe to]i voluntarii. Am ales oameni unul [i unul,

cu care m` \n]eleg din priviri”, explic` el. Dan Hagiu – mo[tenitorul lui Ioan Hagiu (autorul cântecului “C`ciula”) – i-a oferit sprijinul necondi]ionat, \n timp ce Virgil Ian]u [i Adi Despot s-au oferit s` recompun` melodia, din dorin]a de a contribui la proiectul federa]iei. Mascota echipei na]ionale a fost gândit` [i desenat` de Valentin Petuhov, \n calitate de voluntar. |n ultimul an, Balint a implicat cel pu]in 12 colegi de la Leo Burnett \n proiectul s`u de la na]ionala de handbal [i a \ncercat ca, dincolo de campaniile de marketing de succes, s` implementeze o gândire de business sistematic` \n cadrul federa]iei, pe termen lung. Este con[tient c` resursele limitate nu \i permit s` aib` doar proiecte excep]ionale, astfel c` se concentreaz` pe eficien]` [i pe atingerea obiectivelor. Na]ionala de handbal a Ungariei are un buget de zece ori mai mare decât cea a României, \ns` Balint e convins c` prin com-

peten]a [i dedicarea oamenilor din jurul s`u va putea pune România pe harta mondial` a marketingului sportiv. “Mi-am propus ca anul acesta s` am vreo trei proiecte de nota 8-10, majoritatea de 7, câteva de 5, dar [i destule sub nota 5, din simplul motiv c` toate de pân` acum erau sub nota 3”, explic` el. Nu [tie dac` va putea comercializa tricouri create pentru fani sau dac` le va oferi gratis \n s`lile de sport, din ra]iuni de eficien]` economic`. Pentru directorul de handbal al federa]iei, prioritatea r`mâne conducerea agen]iei Leo Burnett, iar adversarele României au de cele mai multe ori bugete mai mari la \ndemân`. Cu toate acestea, pilonii pe care se bazeaz` Balint – pasiunea, competen]a oamenilor din jur [i spiritul de dac – sunt mai solizi ca oricând \n conducerea handbalului românesc. Balint [i-a redescoperit pasiunea din copil`rie, iar acum e \ntr-o misiune sfânt` \n handbal – s` scoat` dacul din români. Biz

Biz

RETAIL

ROMÅNUL CARE VREA SORTIMENTE MAI MULTE CA LA IKEA Cristian Rusu conduce una dintre cele mai mari companii romåne[ti de mobil`, are 28 de magazine [i vrea s` deschid` anul acesta magazine de mari dimensiuni, cu mai multe sortimente ca Ikea. DE OANA GRECEA

ste unul dintre antreprenorii pe care ]i-ai dori s`-i tot \ntâlne[ti. Mereu la curent cu toate cifrele, investi]iile [i planurile de dezvoltare ale companiei, Cristian Rusu are o strategie clar` pentru compania sa \n 2015. “|ntotdeauna mi-am bugetat foarte bine resursele când mi-am f`cut un plan, de[i e foarte greu. Cred c` am talentul s` [tiu clar ce resurse implic`, cam cât de rar o s`-mi v`d copiii [i cam pe unde o s` fiu plecat, ce boli pot lua [i cât o s` stau la lucru. Dac` [tii toate acestea [i ]i le asumi, atunci lucrurile merg bine”, \ncepe abrupt Cristian Rusu \ntâlnirea. Activitatea de zi cu zi se \mparte \ntre cele patru fabrici, cele 28 de magazine (17 proprii, 11 \n franciz`), cele 12 ]`ri unde export`, \ntre ]`rile unde au decis s` fabrice parte din brandul de decora]iuni nou creat, Cassima, dar mai ales \ntre Bucure[ti [i Timi[oara, ultimul fiind ora[ul unde tr`iesc so]ia [i cei doi copii

Biz

mici ai s`i. Cristian Rusu este implicat \n afacere [i cu so]ia sa, care e unul din designerii de mobilier al brandului Casa Rusu. “Din punctul de vedere al conducerii, avem dorin]a de a controla poate mai mult decât trebuie. Este sindromul antreprenorului român, mai ales \n afacerile de familie. Nu e r`u, dar m`nânc` timp. Consider c` \n momentul de fa]`, mai ales c` suntem \ntr-o etap` de dezvoltare, care implic` costuri neprev`zute, trebuie s` fim foarte aproape de angaja]i. Oamenii au nevoie de suportul nostru”, spune Cristian Rusu. Companiile Rus Savitar [i Casa Rusu au trecut de 1.000 de angaja]i, construc]ii de peste 66.000 de metri p`tra]i, plus cei 14.000 mp construi]i \n 2015 la halele deja existente. “Rus Savitar a fost fondat` de mama mea \n 1994 ca retailer de mobil` [i a crescut odat` cu pia]a. P`rin]ii mei, acum \n vârst` de 60 de ani, se ocup` fiecare de o parte a afacerii. Mama de magazine, iar tata de construc]ii. Eu administrez [i gândesc \mpreun` cu

echipa de management strategia viitoare a companiei. Absolvent de studii economice, Cristian Rusu s-a implicat \n afacere \nc` de pe b`ncile facult`]ii, când mama sa a decis s` se retrag` pentru a se ocupa de alte afaceri. “|n 1994 am construit primul nostru magazin, \ntr-o localitate lipit` de Timi[oara, Dumbr`vi]a. Am \nceput cu un magazin cu marf` 100% româneasc`, pentru c` pe atunci \nc` mergeau colo[ii de talia Alprom Pite[ti sau Elbac Bac`u”, spune antreprenorul. |n 1998 a trecut pe partea de importuri. “Polonezii aveau, fa]` de pia]a autohton`, produse mult mai urâte, dar pre]uri neauzite. Pân` prin 2003 aduceam câte 250 de camioane pe lun`, mergeam \n fiecare ora[. |n 1998, când aveam 20 de ani, \mi construisem singur deja o re]ea de distribu]ie. Când am v`zut cât de mult vindem, ne-am gândit s` producem noi mobila [i \n 2004 am deschis prima unitate. Atunci ne-am dat seama c` la noi nu merge externalizarea ca

CRISTIAN RUSU, PROPRIETAR RUS SAVITAR {I CASA RUSU

35 milioane euro cifra de afaceri \n 2014

40 milioane euro cifra de afaceri estimat` \n 2015

28 magazine â&#x20AC;&#x201C; 17 proprii, 11 \n franciz`

30 milioane de euro investi]ii produc]ie [i logistic`

4 milioane de euro investi]ii \n magazine proprii

15%

Foto: VALI MIREA

din cifra de afaceri reprezint` exportul

Biz

RETAIL

\n vest. La noi, dac` ai resursele necesare, merit` s` internalizezi totul pentru c` e mult mai profitabil”, mai spune el. |ntre a visa [i a duce la cap`t planurile este nevoie de mult` munc`, organizare [i disciplin`. Pe aceste elemente se bazeaz` planurile antreprenorului. Pentru viitor, Cristian Rusu inten]ioneaz` s` se extind` cu dou` magazine pe an, dac` ar fi s` apeleze doar la resursele proprii, f`r` credite bancare. Conform planului, la \nceputul lunii martie Casa Rusu a inaugurat cel de-al 17-lea magazin propriu, \n urma unei investi]ii de 500.000 de euro. Acesta este situat \n cadrul Centrului Comercial Colentina din Bucure[ti [i are o suprafa]` de 2.500 metri p`tra]i. Retailerul inten]ioneaz` \ns` ca, din 2015, s` deschid` [i magazine de mari dimensiuni, \n genul lan]urilor Lutz din Austria sau Porta din Germania, [i s` dep`[easc` ca 38

Biz

sortimenta]ie IKEA. Mizând foarte mult pe experien]a acumulat` \n timp dar [i pe tendin]ele ce vin din afar`, reprezentantul companiei a afirmat c` una dintre deciziile importante a fost lansarea noii game de decora]iuni [i obiecte de uz casnic Cassima, o gam` complet` de produse home & deco, care ar putea reprezenta 30% din businessul realizat \n noul magazin din Colentina. Tot ca noutate, compania a decis colaborarea pe partea de design cu speciali[ti precum Adela Pârvu [i Mihai Grama. Proprietarul retailerului de mobilier din Timi[oara nu exclude [i deschiderea unei fabrici de decora]iuni, pentru ca toat` linia oferit` s` fie 100% produc]ie româneasc`. “Pentru moment, gama de decora]iuni Cassima este produs` \n mai multe ]`ri: sticla \n Cehia, pentru c` aici exist` tradi]ie \n acest sens, inoxul \n Italia, plasticul \n Cambodgia [i Vietnam,

por]elanul \n China. Eu pl`tesc materia prim`, str`inilor le pl`tesc doar manopera. Eu duc [i oamenii, stau \n fabric` cu ei de la recep]ia materiei prime pân` la final. Dac` treaba merge, eu trebuie s` cump`r acele linii de produc]ie [i merit` s` produc aici”, poveste[te Rusu despre aventura producerii \n afara ]`rii, o investi]ie care a dep`[it un milion de euro pe an numai din deplas`ri [i diurne. |n momentul de fa]` compania nu are credite, toate investi]iile fiind f`cute din resurse proprii, inclusiv proiectul pentru cea de-a patra fabric`, care trebuie s` se finalizeze \n [ase luni [i se va face f`r` investi]ii de la banc`. “Valoarea investi]iei este de 4,4 milioane euro, din care 1,2 milioane euro sunt fonduri nerambursabile. Este o mare realizare. Niciodat` nu am \ndatorat firma mai mult de 25%”, puncteaz` antreprenorul. Biz

“Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut \ntâmpla \n via]a asta. |nainte de criz` eram 250 de oameni, acum suntem 1.000.” CRISTIAN RUSU

EXPLOZIE DE MAGAZINE |N ROMÂNIA

up` ani \n care lans`rile centrelor de shopping se f`ceau \ntr-un ritm ame]itor, pia]a local` a cunoscut o \ncetinire accentuat`, aproape de oprire. |n 2014, cu 75.000 de metri p`tra]i de spa]ii de retail modern livra]i \n toat` ]ara, adic` un pic mai mult decåt zece terenuri de fotbal, s-a atins cel mai slab nivel al livr`rilor din ultima perioad`. |ns` anul acesta dezvoltatorii de centre comerciale \[i iau revan[a. Stocul total de spa]ii de retail din Romånia va dep`[i, potrivit estim`rilor companiei de consultan]` imobiliar` DTZ, pragul de 3 milioane de metri p`tra]i, adic` de aproximativ 28 de ori suprafa]a Arenei Na]ionale din Bucure[ti. De[i pare s` fie o pia]` aglomerat`, cu centre comerciale [i malluri care au \nlocuit mai repede decåt putea prevede orice imagina]ie fabricile de alt` dat`, statisticile [i estim`rile speciali[tilor arat` c` nu s-a ajuns \nc` la satura]ie. Bucure[tiul, f`r` s` facem o compara]ie cu marile metropole europene, are mai pu]ine centre comerciale decåt alte ora[e similare. |n Var[ovia, de exemplu, volumul total de spa]ii de retail dep`[e[te 1,2 milioane de metri p`tra]i, la un num`r de locuitori mai mic decåt \n Bucure[ti, care \n prezent de]ine un stoc de 932.000 mp de spa]ii de retail, ceea ce reprezint` aproape o treime din stocul total al Romåniei. Din cei 2,86 de milioane de metri p`tra]i de spa]ii de retail existen]i la ora actual` \n Romånia, centrele comerciale ocup` cea mai mare pondere (59%), urmate de parcuri de retail (25%) [i galerii comerciale (16%). Cåte malluri mai \ncap \n Bucure[ti? Cu inaugur`rile programate anul acesta, Mega Mall (72.000 mp) [i Pipera Plaza (10.000 mp), Bucure[tiul va dep`[i un milion de metri p`tra]i de spa]ii de retail, peste nivelul estim`rilor f`cute de unii dintre speciali[tii din in40

Biz

Foto: © 1000words – Dreamstime.com

Pulsul pie]ei de retail din Romånia se m`soar` \n metri p`tra]i, iar anul trecut a fost abia perceptibil, \nregistråndu-se cel mai sc`zut nivel al livr`rilor. 2015 se anun]` \ns` total diferit. Ca o injec]ie de adrenalin`. DE LOREDANA S~NDULESCU

RETAIL

Foto: © 1000words – Dreamstime.com

dustrie care prognozau cu ceva timp \n urm`, pe baza num`rului de locuitori [i a puterii de cump`rare, c` Bucure[tiul ar putea tolera pån` la 980.000 de metri p`tra]i. R`måne de v`zut ce se va \ntåmpla anul viitor [i cum se va ajusta pia]a, [i mai ales criteriile de profitabilitate, odat` cu lansarea celui de al doilea megaproiect al capitalei, ParkLake, estimat s` aib` o suprafa]` \nchiriabil` de 70.000 de metri p`tra]i [i tot aproximativ 200 de magazine, cåt Mega Mall. Observ`m a[adar c` investitorii nu ezit` s` fac` rabat de la planurile grandioase de dezvoltare \n domeniul retailului. Astfel, Bucure[tiul, al`turi de Kiev [i Sofia, este una dintre singurele trei capitale est-europene \n care \nc` se construiesc malluri uria[e, potrivit unui raport al CBRE. De asemenea, acela[i raport arat` c` Bucure[tiul ocup` locul 45 \n clasamentul ora[elor lumii \n care suprafa]a total` a centrelor comerciale aflate \n construc]ie dep`[e[te 100.000 metri p`tra]i. Cre[te, dar pe ce baze? |n prezent, \n Bucure[ti exist` 24 de spa]ii de retail modern, dintre care 11 centre comerciale, 6 galerii comerciale [i 7 parcuri de retail. Acestora, \n 2015 [i \n anul urm`tor, li se vor mai ad`uga \nc` patru proiecte: Pipera Plaza, Veranda Mall, Mega Mall [i ParkLake, ultimele dou` de dimensiuni foarte mari. Pe ce se bazeaz` dezvoltatorii cånd lanseaz` astfel de proiecte? Cum se explic` aceast` efervescen]` [i mai ales succesul pe care l-a avut de la lansare [i pe care continu` s`-l aib` conceptul de mall \n Bucure[ti? O prim` explica]ie ]ine de situa]ia comer]ului stradal. |n Bucure[ti, comer]ul stradal nu este foarte dezvoltat, nu exist` bulevarde pietonale suficient de atractive \ncåt marii retaileri s` fie tenta]i s` deschid` magazine, [i de aceea mallul r`måne singura op]iune viabil`. Nu este de neglijat nici estimarea c` \nc` exist` poten]ial de dezvoltare \n Bucure[ti, \n afara zonelor Militari, Drumul Taberei, Rahova sau Berceni, cartiere muncitore[ti unde, \n perioada boomului imobiliar, erau singurele locuri cu pre]uri accesibile, atr`gånd astfel aten]ia investitorilor [i interesul de a dezvolta proiecte. Aglomerarea de centre comerciale \n aceste zone nu a fost \ns` \ntotdeauna justificat` de puterea de cump`rare a oamenilor din respectivele cartiere. A[a se explic`, de altfel, performan]ele slabe ale unor proiecte de retail, City Mall din zona Eroii Revolu]iei fiind unul dintre exemple \n acest sens. O alt` explica]ie a succesului conceptului de mall este de ordin sociologic. Mallul este locul preferat de locuitorii capitalei pentru achizi]ionarea articolelor de \mbr`c`minte [i \nc`l]`minte. Potrivit unui studiu al GfK România, care investigheaz` obiceiurile de cump`rare a hainelor la romåni, peste 45% dintre bucure[teni viziteaz` frecvent mallurile pentru achizi]ii de haine, spre deosebire de ora[ele mari, unde mai pu]in de 30% dintre cump`r`tori fac acest lucru, dar [i fa]` de ora[ele sub 200.000 de locuitori, unde locurile dedicate unor astfel de cump`r`turi sunt fie magazinele de profil situate la strad`, fie pie]ele sau tarabele cu \mbr`c`minte. Mallurile exceleaz` [i la capitolul frecven]` de cump`rare. Peste 70% dintre cei care \[i iau haine minimum o dat` la 3 luni fac achizi]ia la mall, \n timp ce din magazinele stradale de profil doar 50% dintre responden]i cump`r` atåt de des. Totodat`, lansarea de noi proiecte pare oportun` \n contextul \n care \n 2014 majoritatea retailerilor interna]ionali au \nregistrat Biz

PROIECTELE ANULUI 2015 |N RETAIL

MEGA MALL Ora[: Bucure[ti Dezvoltator: NEPI Suprafa]a: 72.000 mp

Ora[: Timi[oara Dezvoltator: NEPI Suprafa]a: 70.000 mp

Inaugurarea anun]at` pentru 23 aprilie 2015 este de departe cel mai spectaculos eveniment al anului \n retail. Dezvoltat de fondul de investi]ii NEPI, ce are \n portofoliu centre comerciale precum Promenada Mall din Bucure[ti, City Park Constan]a, Ploie[ti Shopping City, Br`ila Mall, Shopping City Tårgu-Jiu, dar [i o serie de cl`diri de birouri, noul mall promite experien]e inedite de cump`r`turi [i divertisment. Proiectul, cu o suprafa]` total` construit` de 210.000 mp, va g`zdui peste 200 de magazine. Una din atrac]iile noului mall este noul multiplex Cinema City, ce va cuprinde 14 s`li digitale performante, dintre care [i prima sal` de cinematograf 4Dx din Romånia. Clien]ii Mega Mall vor avea la dispozi]ie 3.000 de locuri de parcare.

Situat pe Calea {agului, centrul va reuni o mare parte dintre partenerii NEPI. Ca \n cazul Mega Mall, unul dintre principalele puncte de atrac]ie ale noului mall va fi cinematograful dezvoltat de Cinema City. Multiplexul, alc`tuit din 14 s`li digitale, cu o capacitate total` de 2.400 de locuri [i o suprafa]` de 4.000 mp, dintre care o sal` dotat` cu tehnologia 4Dx, va deveni cel mai mare multiplex din afara capitalei. Complexul va cuprinde zone generoase de entertainment [i food court. |n plus, copiilor li se preg`te[te cel mai mare [i complex spa]iu de joac` din ora[. |n interiorul mallului vor fi dezvoltate un patinoar [i un nou centru de fitness. Carrefour va deschide \n noul mall din Timi[oara primul [i singurul hipermarket din zona de vest a ]`rii.

PIPERA MEGA MALL PLAZA

SHOPPING CITY

CORESI SHOPPING RESORT

Ora[: Bucure[ti Dezvoltator: Intercora Suprafa]a: 10.000 mp

Ora[: Bra[ov Dezvoltator: Immochan Suprafa]a \nchiriabil`: 45.000 mp

Proiectul este dezvoltat pe locul fostei pie]e Pipera [i urmeaz` s` fie finalizat \n dou` etape. |n prim` faz` vor fi da]i \n folosin]` 7.500 mp, urmånd ca \n toamn` s` fie livrat restul. Printre brandurile care [i-au anun]at deja prezen]a se num`r` Starbucks, care va inaugura cea mai mare cafenea din Romånia, precum [i Lidl sau Jysk. Pipera Plaza va include [i un spa]iu de tip pop-up store ce va fi \nchiriat pe perioade scurte de timp brandurilor interesate. Iar \n fiecare weekend [i de s`rb`tori vor avea loc evenimente [i târguri tematice. Proiectul este dezvoltat de Alpha Property Group, parte a grupului Intercora, [i omul de afaceri Marius Ivan.

Cu ambi]ia de a deveni un obiectiv turistic al zonei, \ntreg proiectul Coresi se \ntinde pe o suprafa]` de peste 2 hectare. Cuprinde un cinema cu 8 s`li, 20 de restaurante [i cafenele, 130 de magazne [i un hipermarket cu suprafa]` de vånzare de 13.300 mp. Suprafa]a total` \nchiriabil` a galeriei este de 32.000 mp. Proiectul este construit pe un singur nivel pentru a asigura o accesibilitate [i o fluiditate crescute, iar parcarea are o capacitate de 2.400 de locuri. Este conectat cu ora[ul atåt prin mijloacele de transport \n comun, cåt [i prin calea pietonal` [i ciclabil` special create. Proiectat \n spiritul dezvolt`rii durabile, Coresi Shopping Resort este primul centru comercial din Romånia certificat BREEAM, nivelul Very Good.

Biz

RETAIL

mercial`, acum b`t`lia se duce pe zona de facilit`]i [i op]iuni cåt cre[teri ale vånz`rilor, confirmånd \nc` o dat`, dup` cum explic` mai atractive de petrecere a timpului liber. Bogdan Marcu, Head of Retail Department la DTZ Echinox, c` Romånia reprezint` o pia]` cu poten]ial. De asemenea, percep]ia Perspective. Fa]` de 75.000 de metri p`tra]i livra]i anul trecut, despre Romånia s-a \mbun`t`]it \n 2014, \n special datorit` indirespectiv o galerie comercial` – Auchan Tricodava –, un parc de catorilor macroeconomici cum ar fi rata de cre[tere a PIB-ului, retail – Vulcan Value Center \n Bucure[ti – [i un centru comercial vånz`rile din comer]ul cu am`nuntul sau consumul popula]iei. \n Tårgu-Jiu – Shopping City Tårgu-Jiu –, Studiile GfK care monitorizeaz` consuanul acesta, potrivit estim`rilor companiei mul casnic al romånilor arat` o cre[tere \n valoare cu 2% a co[ului de cump`Mallurile devin din ce \n ce de consultan]` imobiliar` DTZ Echinox, nivelul livr`rilor va fi cu 196% mai ridicat. r`turi pentru produsele FMCG \n 2014 mai mult destina]ii de Mai exact, vor fi livra]i peste 220.000 de fa]` de 2013, cre[tere ce a avut ca princidivertisment [i relaxare. metri p`tra]i. Aproximativ 75% din pal pilon de sus]inere frecven]a de cump`rare mai ridicat`. |n majoritatea ]`rilor B`t`lia se duce pe zona de aceast` suprafa]` apar]ine dezvoltatorusud-african NEPI, care \n afar` de din Europa, frecven]a de cump`rare se facilit`]i [i op]iuni cåt mai lui Mega Mall din Bucure[ti se concentreaz` afl` pe o curb` descendent`. România atractive de petrecere a [i pe ora[e precum Timi[oara, unde va \ns` nu se aliniaz` la aceast` tendin]`, livra primul proiect modern de retail din fiind una dintre pu]inele ]`ri \n care frectimpului liber. ora[ dup` 10 ani de stagnare, Turnu Seven]a de cump`rare este \n cre[tere. Acest verin, Deva [i Constan]a, unde are \n plan lucru vine atât din faptul c` scena de reextinderea a trei proiecte din portofoliu. Tot \n afara capitalei, Imtail modern se dezvolt` cu noi magazine [i formate de proximitate, mochan Romånia a inaugurat la finalul lunii martie, \n Bra[ov, cât [i datorit` faptului c`, \n c`utarea celor mai bune oferte [i sorCoresi Shopping Resort, care \mpreun` cu centrul comercial din timente, cump`r`torii viziteaz` mai multe magazine. Nu \n ultimul Drumul Taberei Bucure[ti cumuleaz` o investi]ie de 120 de mirånd, mallurile devin din ce \n ce mai mult destina]ii de divertislioane de euro. Tot anul acesta urmeaz` s` fie inaugurat [i centrul ment [i relaxare. Dac` \n urm` cu 10 – 15 ani centrele comerciale comercial Pipera Plaza din Bucure[ti. Biz \nsemnau un supermarket [i cåteva magazine \ntr-o galerie co-

Biz

RETAIL

R`zboiul magazinelor, faza pe ]ar`

ând se gânde[te la extinderea re]elei Profi, Daniel C\rstea se uit` la toat` harta, nu doar la Bucure[ti, o regiune anume sau doar anumite ora[e. “Viz`m toat` ]ara”, explic` noul director general al Profi. Totul depinde doar de oportunit`]ile care apar [i de disponibilitatea de care vor da dovad` de]in`torii de spa]ii adecvate. La finalul lui 2014, re]eaua Profi cuprindea 275 de unit`]i comerciale la nivel na]ional, cu 71 mai multe decåt \n anul precedent, [i nici nu a \nceput bine anul c` a mai inaugurat 11 unit`]i, \n perioada ianuarie – martie. Iar expansiunea va continua lun` de lun`. Planul pentru anul acesta este s` deschid` cel pu]in tot atåtea cåte au fost inaugurate anul trecut, \ns` exist` posibilitatea, dup` cum declar` Daniel C\rstea, noul director general al companiei, instalat \n func]ie de la \nceputul acestui an, s` deschid` 100 de unit`]i noi, astfel \ncåt s` se apropie de obiectivul de a ajunge la 500 de supermarketuri \n toat` ]ara \n urm`torii doi ani. Dou` dintre unit`]ile deschise recent, cea din Timi[oara (format City) [i cea din Ia[i (format standard), func]ioneaz` \n spa]ii avånd suprafe]e totale de 307 mp, respectiv 605 mp. |n general, criteriile dup` care se ghideaz` oficialii companiei \n procesul de extindere ]in de suprafa]` [i densitatea popula]iei. Profi caut` cl`diri cu suprafa]a minim` de 450 mp la parter,

Biz

aflate \n proximitatea unor zone dens populate din orice ora[ din Romånia. De asemenea, caut` terenuri cu suprafe]e cuprinse \ntre 1.500 [i 3.000 mp, tot \n proximitatea zonelor dens populate din orice ora[ cu cel pu]in 5.000 de locuitori. Investi]ia medie pentru amenajarea unui supermarket Profi se ridic` la cåteva sute de mii de euro, \n func]ie de suprafa]a magazinului. Lan]ul de magazine Profi este de]inut de un fond polonez de private equity – Polish Enterprise Fund VI, administrat de Enterprise Investors, cea mai veche [i una dintre cele mai mari companii de profil din Europa Central` [i de Est. |n total, compania administreaz` [apte fonduri de private equity [i un fond de venture capital, \n valoare total` de 2 miliarde de euro. |n Romånia, Enterprise Investors a investit pån` \n prezent aproximativ 200 de milioane de euro [i de]ine ac]iuni \n afar` Profi Rom Food [i \n alte dou` companii: Macon Deva [i Smartree. Re]eaua de magazine de discount [i de cartier Profi a fost fondat` \n urm` cu 35 de ani \n Belgia [i pån` \n 2006 a ajuns la o re]ea de 146 de unit`]i \n Belgia, Ungaria [i Romånia. |n anii urm`tori, [i-a continuat extinderea c`tre diferite zone din Moldova, Muntenia [i Oltenia. Un moment decisiv \n evolu]ia companiei a fost achizi]ia retailerului Albinu]a, dezvoltat de compania lituanian` Maxima LT, care de]inea nou` magazine \n Bucure[ti. Cel mai impor-

Foto: VALI MIREA

Ce lan] de supermarketuri a deschis anul trecut 71 de unit`]i [i pån` \n 2017 mizeaz` s` ajung` la o re]ea de 500 de magazine? Dac` v-a]i gândit la Mega Image, a]i gre[it, de[i compania este lider la num`r de magazine, cu 411 unit`]i. Din urm` vine \ns` tare Profi. DE LOREDANA S~NDULESCU

3 |NTREB~RI DESPRE STRATEGIA PROFI Vre]i s` ajunge]i la o re]ea de 500 de magazine \n 2017, [i s` v` lista]i la Burs`. Cum ve]i reu[i asta? |ntr-adev`r, ]intim 500 magazine la sfår[itul anului 2017. |n ceea ce prive[te evolu]ia cifrei de afaceri a companiei sunt mai mu]i factori care trebuie lua]i \n considerare [i nu [tim ce ne rezerv` ziua de måine. Referitor la poten]iala listare de burs`, aceasta este mai degrab` o decizie a ac]ionariatului [i mai pu]in a managementului Profi. Cånd vom asista la urm`toarea preluare? Suntem \n permanen]` \n c`utarea de noi oportunit`]i, a[adar oricånd v` pute]i a[tepta la noi surprize din partea re]elei noastre. Care este stadiul discu]iilor privind preluarea re]elei de supermaketuri Succes? Orice retailer local din Romånia este un posibil partener de discu]ii pentru Profi. |n Romånia sunt mul]i retaileri locali, nu doar Succes.

PROFIL DANIEL CIRSTEA A devenit la 1 ianuarie director general al Profi, \n locul lui Pawel Musial, fiind promovat din func]ia de director opera]ional. Lucreaz` \n cadrul Profi Rom Food din 2010, când a fost angajat ca de director de achizi]ii. A mai lucrat la Artima [i la Carrefour, dup` achizi]ia de c`tre grupul francez a retailerului romån.

Biz

RETAIL

EVOLU}IA PROFI |N ROMÂNIA AN

NR. MAGAZINE

CIFRA DE AFACERI*

2009

116 mil. euro

2010

147 mil. euro

2011

108

222 mil. euro

2012

149

262 mil. euro

2013

204

330 mil. euro

2014

275

–

* Sursa: Ministerul Finan]elor (sume rotunjite, convertite \n euro la cursurile medii anuale BNR)

80% din sortimenta]ie este produs` \n Romånia

200 mii de clien]i zilnic

6.000 de angaja]i

20% din vânz`ri sunt generate de m`rci proprii

5.000 de produse

Biz

tant pas a fost \ns` f`cut la sfår[itul anului 2009, cu finalizare \n 2010, cånd afacerea din România, ajuns` la 67 de magazine, a fost achizi]ionat` integral de Enterprise Investors. Separat` de magazinele din Belgia [i Ungaria, re]eaua de magazine din Romånia, reunite sub numele de Profi Rom Food Srl, a demarat o expansiune f`r` precedent pe pia]a romåneasc` de retail. |n prezent, la mai bine de patru ani de la preluarea integral` de c`tre polonezi, re]eaua Profi este r`spåndit` \n \ntrega ]ar` [i opereaz` trei tipuri de magazine – formatele Standard, City [i Mini, aceasta fiind [i ordinea dup` num`rul pe care \l ocup` \n cadrul re]elei. |n ceea ce prive[te distribu]ia pe zone geografice, 28 de magazine se afl` \n Bucure[ti [i restul \n 134 de localit`]i, distribuite destul de omogen pe toat` suprafa]a Romåniei, cu zone mai omogene \n Cluj [i Timi[. |n urm` cu trei ani a fost inaugurat un birou Profi la Cracovia, \n Polonia, cu inten]ia a a facilita aducerea unor produse poloneze \n re]eaua din Romånia. |ntre cele 5.000 de produse aflate \n oferta retailerului, produsele romåne[ti se men]in pe primul loc, cu o pondere de 80% din toat` sortimenta]ia. Odat` intensificat` strategia de expansiune a supermarketurilor, Profi a avut de lucru [i pe zona de logistic`. Astfel, compania a \nchiriat la \nceputul anului 2013 un spa]iu de 14.500 mp \n Ploie[ti, unde a deschis

un centru de distribu]ie, al doilea dup` cel pe care-l de]ine \n Cluj pentru a putea optimiza distribu]ia [i aprovizionarea pe zona de vest [i sud a ]`rii. Recent, oficialii companiei au anun]at lansarea unui nou model de business, testat deja prin implementarea cåtorva proiecte pilot, printre care un magazin din Bra[ov. Astfel, compania a anun]at c` se afl` \n c`utarea unor agen]i - mici \ntreprinz`tori, care s` prea activitatea magazinelor, beneficiind de spa]iu, sistemul de aprovizionare, sortimenta]ia [i brandul Profi, f`r` a fi \ns` vorba de o extindere \n sistem de franciz`. Ultimii ani nu au \nsemnat numai inaugur`ri de noi spa]ii, ci [i cåteva premiere pe care Profi le-a introdus \n retailul romånesc. Luna decembrie a anului 2013 a adus la Bucure[ti Profi Ice Store, primul magazin alimentar din ghea]` din lume, iar \n vara anului trecut a \nsemnat inagurarea la Sighi[oara a primului magazin modular din sud-estul Europei, ridicat pe baza unei tehnologii care permite nu doar construirea de magazine aproape oriunde, ci [i m`rirea ori mic[orarea lor \n func]ie de nevoi, \ntr-un timp foarte scurt. Un magazin modular se construie[te de la zero \n dou` pån` la patru s`pt`måni, ceea ce \l face foarte atractiv din perspectiva chiriilor care trebuie pl`tite din momentul prelu`rii terenurilor, chiar dac` magazinul nu este func]ional. Biz

Michael Schmidt, Pre[edintele Automobile Bavaria Group, a fost decorat cu Crucea de Merit \n grad de Cavaler a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania Povestea de succes a transilv`neanului Michael Schmidt începe înc` \n anul 1994, odat` cu înfiin]area companiei Automobile Bavaria, ca unic importator pentru marca BMW. Ast`zi de]ine una dintre cele mai mari re]ele de dealeri auto din Europa Central` [i de Est prin intermediul grupurilor de firme Automobile Bavaria [i MHS Truck & Bus.

Michael Schmidt s-a n`scut în data de 20 iulie 1960 în satul Cri], judetul Bra[ov. În anul 1981 a emigrat în Germania împreun` cu p`rin]ii [i fra]ii s`i. A urmat studiile la Universitatea Tehnic` din München [i a devenit membru al Asocia]iei Sa[ilor Transilv`neni din Germania. Dup` finalizarea studiilor s-a angajat la firma Siemens în München, iar în 1990 a luat decizia s` se întoarc` în Transilvania cu misiunea de a coordona activitatea centrului social s`sesc. De atunci pân` în prezent a derulat numeroase proiecte culturale [i sociale pentru comunitatea din care provine, în paralel cu businessul pe care îl conduce. lit`]i ale c`ror merite deosebite în domeniile economic, social, politic sau spiritual aduc un aport semnificativ pentru bun`starea na]iunii. Reprezint` cea mai înalt` distinc]ie acordat` de Pre[edin]ia Germaniei. Ceremonia de acordare a ordinului a avut loc la finalul lunii februarie la re[edin]a Ambasadorului Germaniei la Bucure[ti, domnul Werner Hans Lauk. Evenimentul a fost onorat cu prezen]a de c`tre Pre[edintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, de reprezentan]i ai Parlamentului României, ai Bundestag-ului German [i ai Casei Regale a României, de personalit`]i ale vie]ii culturale, economice [i spirituale printre care Ion Caramitru, Laz`r Com`nescu, Emil Hurezeanu, Astrid Fodor, Radu Merica, Rectorul

Universit`]ii „Lucian Blaga” din Sibiu, Profesor Doctor Ing. Ioan Bondrea, [i membrii familiei Schmidt. Domnul Michael Schmidt a adresat invita]ilor un discurs emo]ionant în care a evocat momente importante din via]a [i activitatea sa de pân` acum: “Sunt foarte de mândru [i extrem de emo]ionat s` primesc aceast` distinc]ie în prezen]a unui auditoriu atat de onorant. Cei care m` cunosc [tiu c` o astfel de recunoa[tere înseamn` foarte mult pentru mine [i îmi d` curajul s` continuu pe calea care mie îmi este cea mai drag`, a proiectelor sociale [i culturale care privesc deopotriv` comunitatea sa[ilor [i a românilor din Transilvania, dar [i din Germania. Sunt privilegiat sa fiu legat afectiv atât de strâns de cele dou` culturi”.

ADVERTORIAL

Succesul de care se bucur` în lumea afacerilor nu l-a schimbat. A r`mas \n inima sa acela[i sas originar din satul Cri] [i este în continuare preocupat de problemele sociale [i culturale din zona Transilvaniei. Implicarea lui social` s-a materializat în proiecte pentru copii [i tineret ini]iate prin Funda]ia Michael Schmidt, dar [i parteneriate în cadrul unor ini]iative sociale independente, precum cele derulate de Funda]ia Peter Maffay. Funda]ia pe care Michael Schmidt a înfiin]at-o are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural s`sesc [i dezvoltarea de proiecte educa]ionale pentru promovarea limbii germane în România. Cele mai recente proiecte ale funda]iei includ produc]ia filmului “Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp”, restaurarea în totalitate a orgii baroce a bisericii evanghelice, veche de 200 de ani din Cri], precum [i reconstruc]ia fostei case parohiale din aceea[i localitate. În anii urm`tori vor fi restaurate alte dou` noi gospod`rii datând din sec. XVIII-lea situate tot în Cri]. Un pas important a fost f`cut în anul 2012, când, al`turi de artistul Peter Maffay, Funda]ia Michael Schmidt a ini]iat un proiect cultural de amploare, “S`pt`mâna Haferland”, care se desf`[oar` anual [i include mai multe localit`]i din jude]ul Bra[ov printre care Saschiz, Rupea, Bune[ti, Cri], Viscri, Fi[er, Me[endorf [i Roade[. Primele dou` edi]ii au adus câteva mii de participan]i [i au sporit vizibilitatea zonei. Angajamentul neobosit dovedit de c`tre Michael Schmidt în dezvoltarea rela]iilor româno-germane [i conservarea patrimoniului cultural al minorit`]ii germane în România a fost remarcat atât în ]ar` cât [i peste hotare. Pentru aceste activit`]i i-a fost oferit` de curând una dintre cele mai importante distinc]ii ale statului german: Crucea de Merit în grad de Cavaler a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, acordat` de Excelen]a Sa Pre[edintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck. Acest ordin se acord` unor persona-

ANTREPRENORIAT

Radiografia unei inova]ii V

` mai aminti]i de dr. House? Echipa lui lucreaz` acum la Bucure[ti! Actorul britanic Hugh Laurie a dat via]` unui personaj arogant [i sarcastic, \ns` pe plan profesional doctorul avea sclipirea unui geniu [i, indiferent de cât de complicat` era problema unui pacient, medicul g`sea \ntotdeauna o solu]ie, al`turi de echipa pe care o coordona. O astfel de echip` exist`, doar c` f`r` sarcasmul [i arogan]a personajului principal din serial, [i este chiar aici \n Bucure[ti. Intermedicas func]ioneaz` similar unui “special case unit”, un fel de dr. House, cum glumesc chiar pacien]ii clinicii. Intermedicas este prima clinic` din România specializat` exclusiv pe servicii de second opinion medical, cu acces direct la medici de talie interna]ional`. “Orice pacient are nevoie de o a doua opinie, specializat`, atunci când caut` o confirmare privind o problem` medical`”, spune Ana-Ma-

Biz

ria Marian, CEO [i ac]ionar al Intermedicas. “Cel mai ambi]ios plan al nostru vizeaz` stimularea apetitului pentru serviciile de second opinion. Visul meu este ca m`car unul din zece pacien]i s` fie con[tient de beneficiile pe care un serviciu profesionist de second opinion le poate aduce”, adaug` Ana-Maria Marian. Pacien]ii pot apela la acest serviciu \n situa]ia \n care consider` c` tratamentul primit ini]ial este unul nepotrivit, când primesc o recomandare de chirurgie, un diagnostic grav sau atunci când \[i doresc s` fie informa]i pe deplin. Pe lâng` serviciile de second opinion, compania ofer` [i servicii de diagnosticare [i tratament medical atât \n ]ar`, cât [i peste grani]e. |n momentul de fa]`, Intermedicas are parteneriate cu peste 250 de medici renumi]i, atât din România, cât [i din str`in`tate. Unii dintre ace[tia fac parte dintr-un program de “visiting professors”, prin care

medici de talie interna]ional` vin la Bucure[ti pentru consulta]ii sau interven]ii chirurgicale. Un capitol important \n istoria Intermedicas a fost scris \n urm` cu un an [i jum`tate, când clinica a atras doi noi ac]ionari, pe Ana-Maria Marian [i pe Sergiu Negu], partener la firma de consultan]` Wanted Transformation Consultancy, moment care a coincis cu dezvoltarea parteneriatelor cu institu]ii medicale de top din ]ar`, dar [i din str`in`tate [i cu extinderea ariei de interes. A[a a luat na[tere [i un program exclusiv pentru top manageri [i expa]i care lucreaz` \n ]ar` lansat recent de Intermedicas. “Ideea a ap`rut dintr-o ne-

Foto: VALI MIREA

Intermedicas este prima clinic` de second opinion medical pe pia]a serviciilor medicale din România. De curând a lansat un nou serviciu destinat managementului de vârf [i expa]ilor. DE OVIDIU NEAGOE

“Ideea a ap`rut dintr-o nevoie existent`. Am dezvoltat un pachet special care anticipeaz` nevoile expa]ilor [i ale managementului de top.” ANA-MARIA MARIAN, CEO {I AC}IONAR INTERMEDICAS

ANA-MARIA MARIAN

voie existent` \n pia]`, am dezvoltat un pachet special de servicii care anticipeaz` nevoile expa]ilor [i \n general ale managementului de vârf. Este vorba despre un program accesat de persoane foarte ocupate care nu au timp s` citeasc` pagini \ntregi de condi]ii con-

tractuale, persoane care pot avea o barier` lingvistic` [i care au nevoie de acces imediat la cei mai buni medici din România [i din str`in`tate, medici ultraspecializa]i \n identificarea [i tratarea unei cazuistici specifice”, spune Ana-Maria Marian. Din portofoliul

destinat managerilor de vârf face parte [i serviciul Personal Health Assistant, prin care Intermedicas pune la dispozi]ia expa]ilor [i a managerilor o persoan` specializat` \n servicii de s`n`tate, care ac]ioneaz` precum un consilier personal pe aceast` zon`. Biz

Cu o experien]` de peste zece ani \n servicii medicale de top, AnaMaria Marian este preocupat` de “customer service experience”. La scurt timp dup` terminarea studiilor de psihologie, a activat \n domenii precum banking sau telecom, dar [i \n industria medical`. S-a al`turat echipei Centrului Medical Unirea (actuala Regina Maria), unde a lucrat timp de zece ani \n departamentele de customer service [i vânz`ri, ajungând \n cele din urm` s` de]in` pozi]ia de head of corporate [i de customer service manager. Urm`toarea etap` fireasc` \n parcursul profesional a fost implicarea \ntr-un business nou \n care s` \[i poat` valorifica pe deplin experien]a. Astfel c`, \n urm` cu un an [i jum`tate, Ana-Maria Marian s-a al`turat Intermedicas, \n calitate de ac]ionar [i CEO, moment care a coincis cu dezvoltarea parteneriatelor cu institu]ii medicale de top din ]ar`, dar [i din str`in`tate, dar [i cu extinderea ariei de interes a clinicii.

Biz

ANTREPRENORIAT

INAMICUL CALORIILOR AMERICANE

Cu doar câteva luni \n urm`, trei antreprenori români c`utau bani pentru biletele de avion pân` \n Dallas, unde fuseser` accepta]i la un accelerator. Azi lucreaz` la un produs menit s` schimbe sistemul medical din SUA [i s` aduc` sportul \n birourile corpora]iilor americane. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Foto: VALI MIREA

um faci rost de 8.000 de dolari \n dou` s`pt`måni? Cam aceasta era \ntrebarea pe care [i-o puneau cei trei fondatori ai getfittter, Vlad Teodorescu, Dan Nica [i Bogdan Predu[c`, dup` ce fuseser` accepta]i \ntr-un accelerator de startup-uri \n Dallas care le oferea acces la o finan]are de tip seed de 30.000 de dolari. Exista \ns` o problem`: nu aveau bani de avion. “Cu dou` s`pt`mâni \nainte de startul programului noi nu aveam buget de zbor. Am primit un seed funding de 30.000 dolari de la ei, \ns` prime[ti ace[ti bani doar dup` ce \]i porne[ti o companie Biz

ANTREPRENORIAT

acolo [i stabile[ti toate detaliile juridice”, spune Predu[c`. El [i Dan Nica erau nevoi]i s` acopere din fonduri proprii chiria pe cel pu]in o lun`, costul biletelor de avion, dar [i restul cheltuielilor de zi cu zi pe tot parcursul programului de accelerare – cu totul, cheltuielile de baz` se ridicau la peste 8.000 de dolari. “Ne-am \mprumutat din toate locurile \n care puteam cere bani”, \[i aminte[te Predu[c`. Vlad Teodorescu, Dan Nica [i Bogdan Predu[c` au \nceput getfittter din pasiunea comun` pentru sport [i din dorin]a de a le oferi celor pasiona]i de sport acces la cei mai buni traineri, \ns` conceptul dezvoltat de ei s-a transformat radical \n ultimul an, iar \n acest moment produsul celor trei români este menit s` rezolve o problem` serioas` din sectorul medical american. Costurile tot mai ridicate ale corpora]iilor cu asigur`rile medicale sunt cauzate de starea precar` a s`n`t`]ii angaja]ilor, iar cei trei români vor s` inverseze trendul prin metode de preven]ie. Mai exact, ei \[i propun ca prin solu]ia getfittter adresat` corpora]iilor s` \ncurajeze sportul [i un stil de via]` mai s`n`tos \n rândul angaja]ilor, reducând astfel costurile companiilor cu tratarea anumitor tipuri de afec]iuni. Contextul este extrem de favorabil. Corporati[tii erau \n urm` cu câ]iva ani \ntr-o curs` nebun` dup` performan]`. Din acest punct de vedere, nu multe lucruri s-au schimbat. Uimitoare – [i \ngrijor`toare \n acela[i timp – era \ns` obsesia acestora de a se \ntrece \n num`rul de ore suplimentare petrecute la birou. Rareori \i puteai vedea concentra]i asupra altor lucruri decât sarcinile de la locul de munc`. Acest trend s-a schimbat \ns` \n ultimii ani, iar corporati[tii au \nceput s` pre]uiasc` orele de dup` serviciu [i weekendurile, astfel c` azi avem parte de o reinventare \n ceea ce-i prive[te. Ace[tia sunt v`zu]i tot mai des \n s`lile de fitness, la bazinul de \not sau \n aer liber, alergând sau participând la curse offroad cu bicicleta. Trendul este speculat \n acest moment de getfittter, unul din cele mai “hot” startup-uri fondate de români \n ultimii ani. Startup-ul a suferit multe modific`ri la nivel de concept, pia]` c`reia i se adresau, identitate vizual` [i chiar nume. |n 52

Biz

getfittter: 850.000 $

vrea s` atrag` \n prim` faz`. 4-5 milioane de dolari ar urma s` fie a doua rund` de finan]are.

3.800 miliarde $ cheltuie SUA anual pentru s`n`tate. 156 milioane de angaja]i americani – e pia]a pe care va activa getfittter

30.000 $ a fost finan area de tip seed primit de getfittter de la acceleratorul Health Wildcatters, în 2014

prim` faz`, Bogdan, Dan [i Vlad, care se cuno[teau din timpul facult`]ii, au \ncercat s` dezvolte o aplica]ie care s` se adreseze s`lilor de fitness [i s` pun` \n contact instructorii acestora cu clien]ii. Dup` o serie de experien]e \n cadrul unor programe dedicate startup-urilor, cum ar fi MVP Academy, tinerii antreprenori au \n]eles ideile de baz` de func]ionare a unui startup [i au \nceput s` \[i \mbun`t`]easc` nu doar produsul, ci [i stilul de prezentare a acestuia. Un pas important \n dezvoltarea getfittter a fost \ns` participarea la acceleratorul Health Wildcatters. Fondatorii getfittter au fost \ns` foarte aproape de a rata prezen]a la accelerator din lips` de bani. |n cele din urm`, au reu[it s` fac` rost de cei 8.000 de dolari cu care s` acopere chiria pe cel pu]in o lun`, costul biletelor de avion [i restul cheltuielilor de zi cu zi pe par-

cursul programului de accelerare. Odat` ajun[i \n Texas pentru a participa la accelerator, Bogdan Predu[c` [i Dan Nica au fost nevoi]i s` se adapteze din mers la ritmul diferit de lucru practicat \n mediul american de startup-uri. “A trebuit s` ne obi[nuim cu meetingurile scurte, de 10-20 de minute, cu telefoanele scurte [i chiar s` t`iem din bro[uri, descrierea produsului, din prezent`ri”, poveste[te Predu[c`. Pentru tinerii antreprenori, eficientizarea activit`]ii a fost doar unul din beneficiile prezen]ei \n SUA. Cel mai important aspect a fost \ns` \n]elegerea pie]ei c`reia trebuie s` i se adreseze cu getfittter [i ajustarea produsului pentru pia]a american`, urmând s` dezvolte o solu]ie complet` de corporate wellness. Antreprenorii români au \nceput cu zona \n care aveau know-how, adic` fitness, \ns` produsul lor va con]ine [i elemente ce ]in de nutri]ie, de time management [i wellness. Astfel, getfittter le va oferi utilizatorilor nu doar acces la speciali[ti, ci [i recompense pentru un stil de via]` s`n`tos [i discount-uri la produse de ni[`, cum ar fi trackere de fitness. Pentru a-[i dezvolta planurile, Predu[c` [i cei doi parteneri de afaceri ai s`i au \ns` nevoie de finan]are. Nu peste câteva luni, nu peste o s`pt`mân`, ci acum. Iar dac` \n prima faz` a proiectului, care reprezenta \n linii mari doar o aplica]ie mobil`, el estima c` are nevoie de 200.000 de dolari, \n urma transform`rilor pe care le-a operat \n acceleratorul din Dallas a ajuns la concluzia c` suma necesar` primei faze de dezvoltare e de 850.000 dolari. Aceast` sum` ar urma s` fie \mp`r]it` \n trei felii egale pentru software development, vânz`ri [i marketing. Chiar dac` vorbim de o sum` mare pentru un startup românesc, pia]a c`reia solu]ia getfittter i se adreseaz` poate genera venituri uria[e. Potrivit lui Predu[c`, o companie american` pl`te[te \n medie 11.000 de dolari pe an per angajat doar pentru asigur`rile medicale, \n timp ce coplata salariatului ajunge la 7.000 de dolari pe an. Astfel, anual, un angajat genereaz` cheltuieli de 20.000 de dolari \n sistemul medical american, \n condi]iile \n care SUA are 156 milioane de angaja]i. Nivelul uria[ al acestor costuri a \mpins companiile s` devin` proactive [i s` aloce

ANTREPRENORIAT

bugete mai mari pentru preven]ie, urmând ca \n urm`torii ani s` pl`teasc` mai pu]in pentru tratarea afec]iunilor angaja]ilor. Obligativitatea asigur`rii tuturor angaja]ilor prin programul Obamacare, indiferent de gradul de risc prezentat de starea lor de s`n`tate, \i ajut` pe cei trei antreprenori români s` conving` asigur`torii c` produsul lor poate func]iona atât \n interesul lor, cât [i al corpora]iilor [i salaria]ilor acestora. Bine\n]eles, acest program aflat \n faza de \nceput prezint` o serie de necunoscute, motiv pentru care nu exist` o re]et` clar` a succesului \n domeniul medical american. |ns` Predu[c` este convins c` pia]a are un poten]ial ridicat. Conform estim`rilor sale, industria medical` este una din cele mai tentante pentru investitorii din Silicon Valley, Texas, Boston sau Austin, iar trendul favorabil va continua [i \n urm`torii ani. Dac` lucrurile decurg conform planurilor iar anul acesta va atrage o rund`

“Nimeni nu \]i va da finan]are doar pentru o idee, oricât de bine ar suna ea. Trebuie s` ar`]i c` o po]i executa, c` ai oamenii potrivi]i, c` ai cui s` i-o vinzi.” Bogdan Predu{c~, cofondator & ceo getfittter de investi]ii [i va lansa varianta comercial` a produsului, tân`rul afacerist sper` ca \n 2016 s` poat` vorbi de o nou` rund` de finan]are de aproximativ 4-5 milioane de dolari. De altfel, acesta ia \n calcul o serie de direc]ii pentru dezvoltarea produsului s`u. Cooptarea de psihologi, fizioterapeu]i [i nutri]ioni[ti face parte din schema gândit` de el pentru urm`toarele luni, iar antreprenorul se gânde[te

deja la o nou` ni[` ce ar putea fi exploatat` – serviciile premium. Predu[c` sper` s` poat` atrage “celebrity trainers” \n programul s`u [i s` ofere servicii premium pentru top managementul corpora]iilor, accesând astfel o ni[` capabil` s` genereze venituri suplimentare. Planurile sale sunt m`re]e, \ns` nu se fere[te s` recunoasc` faptul c` \n prezent resimte lipsa acut` a fondurilor pentru a-[i dezvolta proiectul evaluat la peste 4 milioane de dolari, la fel cum o f`cea \n urm` cu câteva luni, când nu [tia dac` va putea zbura pân` \n Dallas pentru a lua parte la acceleratorul Health Wildcatters. |ns` a[a cum atunci a reu[it s` \[i \ndeplineasc` un obiectiv aparent imposibil, \n momentul de fa]` rezolv` problemele una câte una, iar insuficien]a banilor nu e altceva decât un task de rezolvat cât mai repede pentru Predu[c`, Nica [i Teodorescu – cei trei tineri pleca]i peste ocean pentru a aduce s`n`tatea \n corpora]iile americane. Biz

Biz

STRATEGIE

De ce \n coaching conteaz` atåt de mult \ncrederea? {edin]ele de coaching presupun adesea [i subiecte mai delicate. Pentru ca acestea s` poat` fi abordate cu mai mult` u[urin]`, cu scopul de a g`si mai rapid solu]iile, este neap`rat nevoie de o rela]ie bazat` pe \ncredere [i discre]ie. DE PAUL J.R. RENAUD

u existat \n ultima vreme dou` afirma]ii care m-au inspirat. |n primul rând, \n filmul “Ho]ul de c`r]i”, tat`l adoptiv al lui Liesel, jucat de Geoffrey Rush, o \ndeamn` pe aceasta s` nu spun` la nimeni despre oaspetele din pivni]` [i \i mai zice c` \n via]` cel mai important lucru este s` te ]ii de cuvânt. |n al doilea rând, unul dintre clien]ii mei mi-a spus chiar dup` o [edin]` de coaching: “E pl`cut s` stau de vorb` cu cineva \n care pot avea \ncredere”. |n zilele noastre, se pare c` nu prea mai este la mod` s` te ]ii de cuvånt sau se poate renun]a cu u[urin]` la acest obicei, perceput ca desuet. Eu personal probabil sunt fie desuet, fie naiv, dac` nu chiar amândou`, din moment ce tr`iesc dup` ideea c` s` te ]ii de cuvânt este ceva sacru, iar acest lucru m-a ajutat de nenum`rate ori, \n diversele culturi \n care am tr`it, inclusiv \n România. |n coaching, \ncrederea [i discre]ia sunt de cea mai mare important`. Discre]ia \n coaching permite apari]ia \ncrederii, iar \ncrederea creeaz` condi]iile pentru schimbarea pe care o cau]i atunci când lucrezi cu un coach. Schimbarea este scopul central al coachingului; coachingul te schimb` ca s` devii mai bun profesional. Nu te po]i schimba sau perfec]iona f`r` s` ai \ncredere \n abilitatea coach-ului de a te ajuta 54

Biz

PAUL J.R. RENAUD s` te schimbi. Atunci cånd coach-ul este Executive Coach autorizat, ]i-a ar`tat \ncredere necondi]iospecializat nat` \n peak performance, [i discre]ie, procesul schimb`riineuro pur[tiin]` [i marketing. Avånd peste 30 de ani de experien]`, [i simplu devine mult mai u[or. Paul folose[te protocoale de Pentru a te schimba, trebuiecoaching s`-i destinate top managespui coach-ului ce nu merge, mentului, ce te managerilor [i antreprenorilor. Paul este profesor fr`mânt`; ce te streseaz` [i ce te de- de marketing la Maasasociat tricht School of Management. prim`; ce te \mpiedic` s`-]i atingi www.paul-renaud.com ]elul. E adev`rat, pentru unii oameni este dificil s` vorbeasc` deschis despre aceste lucruri, dar este foarte important s` fac` asta deoarece coach-ul trebuie s` poat`

c`p`ta o vedere de ansamblu asupra problemei. F`r` o vedere de ansamblu, coach-ul ar lucra numai cu informa]ii limitate, ceea ce ar stânjeni progresele. Ca manager sau antreprenor, po]i avea performan]ele unui atlet dac` restul vie]ii tale este \n armonie – so], so]ie, copii, p`rin]i, via]` social`, spiritualitate. Dac` nu este armonie, spune-i coach-ului exact acest lucru. {edin]ele de coaching se desf`[oar` \n felul urm`tor: tu \]i expui obiectivele personale [i de afaceri, coach-ul te ascult` [i prin conversa]ii va putea s`-[i dea seama dac` exist` o coeren]` \ntre ceea ce spui c` vrei s` faci [i modul \n care faci acest lucru. El va eviden]ia pasajele \n care a constatat deficien]e de coeren]` [i \]i va sugera modalit`]i de a-]i regândi [i exprima mai bine obiectivele. |n timpul acestor conversa]ii pot ap`rea subiecte delicate. Faptul c` po]i s` vorbe[ti despre aceste subiecte cu cineva \n care ai \ncredere, care nu-]i va da indica]ii, ci doar te va asculta f`r` s` te influen]eze, va avea asupra ta un efect de eliberare [i u[urare incredibil. Pentru c`, ai s` vezi, coach-ul nu]i va spune ce s` faci (ca mama ta); coach-ul nu te va face s` te sim]i vinovat (ca so]ia sau so]ul tù sau copiii tì); coach-ul nu-]i va spune “}i-am zis eu c` a[a o s` fie” sau pe ce drum s-o apuci (ca prietenii tì).

Foto: © Rawpixelimages – Dreamstime.com

Mai curând treaba lui este s` te ajute s` identifici [i s` evaluezi alternativele. Ai destui oameni \n jurul t`u care-]i dau indica]ii toat` ziua bun` ziua, a[a c` nu mai ai nevoie de \nc` unul. Este productiv s` ai o persoan` din afar` care s` te asculte, pentru c` te vei sim]i mai lini[tit s` vorbe[ti despre e[ecurile, temerile [i grijile tale. Dac` performan]a ta la birou este afectat` de probleme casnice, poate nu e cea mai bun` solu]ie s` reiei discu]iile \n contradictoriu cu so]ul sau so]ia. Discu]iile cu un coach \ns` \]i pot da idei bune f`r` s` afectezi \n vreun fel persoanele la care ]ii. Ob]inerea unei perspective complet noi asupra unei probleme este doar unul din multele beneficii

pe care le po]i avea Pentru a te schimba, din orele petrecute trebuie s`-i spui al`turi de un coach. coach-ului ce nu S` ne gândim pu]in la urm`torul merge, ce te aspect: psihologii fr`månt`; ce te sus]in c`, dac` forstreseaz` [i ce te mul`m op]iuni, le analiz`m [i apoi deprim`; ce te lu`m decizii, avem \mpiedic` cele mai multe s`-]i atingi ]elul. [anse s` le [i \ndeplinim. Le amintesc mereu clien]ilor c`, dac` le-a[ spune eu ce s` fac`, poate pe moment ar fi de acord, \ns` mai târziu fie vor uita ce le-am zis, fie se vor r`zgândi. Dac` \ns` am trecut prin

trei op]iuni pentru o problem`, iar clientul a analizat-o pe fiecare \n parte [i apoi a luat o decizie \n cuno[tin]` de cauz`, mai mult c` sigur c` o va implementa imediat. Iar aceasta duce la schimbarea pe care clientul o caut`. |ncrederea [i discre]ia sunt esen]iale \n orice rela]ie, inclusiv \n coaching. Dac` exist` \ncredere ajungi mai repede la miezul problemei [i ca atare g`se[ti mai repede solu]ii; dup` care urmeaz` partea cea mai uimitoare – transformarea: limbajul corporal al clientului evolueaz`, comunicarea sa devine mai eficient`, \ncrederea \n sine cre[te la cote noi. {i acesta este motivul pentru care \ncrederea [i discre]ia sunt atât de importante. Biz Biz

STRATEGIE

Digitalul de la Publicis Romånia administreaz` 13 pagini de Facebook [i intr` zilnic \n conversa]ie cu peste 1,4 milioane de utilizatori de social media. DE LOREDANA S~NDULESCU

omunit`]ile din jurul brandurilor pe care le administreaz` \n social media au crescut cu peste 71% [i lunar atrag zeci de mii de like-uri prin con]inutul generat. Care va fi \ns` \n continuare strategia de cre[tere \n condi]iile \n care de la sfâr[itul anului trecut Facebook a limitat drastic reach-ul organic al brandurilor?

Cum v` adapta]i la noile condi]ii de reducere a reach-ului organic al brandurilor pe Facebook? U[or. Ne-am obi[nuit de ceva vreme cu schimb`rile permanente pe care Facebook le face \n vederea monetiz`rii platformei. Probabil c` acum reach-ul ajunge pe la 2%. De aceea, urm`rim s` ne coordon`m \n permanen]` contentul cu engagementul. Avem o tipologie de con]inut bazat` pe o reactivitate ridicat` la contexte (un real-time marketing), cu targetarea comunit`]ilor, pentru a compensa sc`derea reach-ului organic prin cre[terea reachului viral. Simultan, colabor`m mult mai \ndeaproape cu departamentul de media, pentru o mai bun` sus]inere a demersurilor de comunicare. 56

Biz

C~LIN BUZEA, HEAD OF DIGITAL LA PUBLICIS ROMÂNIA

Administra]i 13 pagini de brand. Care sunt urm`toarele dou` canale de comunicare \n social media pe care le propune]i clien]ilor? Facebook este canalul preponderent de comunicare \n social media. Pe lång` Facebook, care este \n continu` transformare, acum [i cu dimensiunea video, dezvolt`m pentru diver[i clien]i con]inut pentru YouTube, Vimeo [i Instagram. Ordinea lor \n preferin]ele noastre difer`. Dac` vrem volum, folosim YouTube. Dac` vrem niste tipologii distincte de comunit`]i, apel`m la ceva ni[at – Vimeo, Twitter.

Foto: VALI MIREA

Noile reguli pentru con]inut [i interac]iune Care sunt argumentele pe care le prezenta]i clien]ilor \n favoarea fiec`rui canal? Urm`rim reach-ul pe care \l au \n råndul utilizatorilor [i rata de engagement pe fiecare dintre ele, precum [i compatibilitatea \ntre formatul oferit de aceste platforme [i oportunitatea de marketing pentru fiecare tip de client \n parte. Spre exemplu, Instagram favorizeaz` comunicarea experien]elor “aici, acum”, \n care produsul are ocazia s` fie obiectul central, \n vreme ce YouTube las` loc de comunicare [i pentru domeniul serviciilor, fiind un mediu \n care po]i spune o poveste de amploare mai mare, cu b`taie lung`.

TENDIN}E

Care sunt secretele voastre pentru o retoric` de succes a brandurilor \n social media?

• |n ultimii trei ani, \ncas`rile Publicis România din servicii digitale au crescut cu 400%.

Targetare corect`, sus]inut` de tactici media, con]inut relevant pentru comunit`]ile identificare [i r`bdare. Oricum, fiecare pagin` de care ne ocup`m are specificitatea ei. Si aceasta, pentru c` fiecare comunitate implicat` are particularit`]ile ei. De aceea, a[ ad`uga [i o bine definit` strategie de brand, metode de management al crizelor \nso]ite de proceduri clare [i, nu \n ultimul rånd, sinergia cu restul activit`]ilor de comunicare ale brandului. Biz

• |n prezent, reach-ul organic al unui post pe o pagin` de Facebook este de aproximativ 2%. • Facebook este canalul preponderent de comunicare \n social media; YouTube este recomandat pentru a ajunge la un num`r mare de utilizatori; Vimeo [i Twitter sunt recomandate pentru con]inut ni[at.

Performan]` pentru un viitor digital Cum transformi o idee \ntr-o viziune capabil` s` schimbe mediul din jurul t`u? Pentru \nceput, te bazezi pe performan]` [i proiecte pe termen lung.

e o pia]` tot mai dinamic`, pentru Advanced Ideas a fost esen]ial s` identifice o linie de business care s`-i permit` nu doar s` aib` continuitate, ci [i s` se diferen]ieze. De aceea, cei doi manageri – Adrian Apostol [i Adrian Ichim – nu \mpart doar acela[i prenume, ci [i ]elul comun de a inova \n cadrul agen]iei digitale pe care o conduc pentru a asigura un flux constant de business. “Tradus` \n ac]iuni, aceast` strategie se transpune o dat` \n adoptarea celor mai performante solu]ii pentru partenerii no[tri [i \n acela[i timp \n dezvoltarea de noi tehnologii pentru a putea cre[te mereu gradul de performan]`”, spune Adrian Apostol. Inova]iile [i performan]a au dus agen]ia \n mod natural c`tre industrii care nu pot comunica eficient dac` nu beneficiaz` de aceste dou` lucruri. Proiectele digitale dedicate industriei farmaceutice [i industriei tutunului au venit \n mod natural, aceastea fiind dou` domenii \n care comunicarea este extrem de res-

Biz

trictiv` [i reglementat` atât din punct de vedere legislativ, cât [i din punctul de vedere al eticii corporatiste. “Venind cu inova]iile [i sistemele de performan]` din aceste zone care sunt digitalizate mult peste media pie]ei este mult mai u[or s` oferi solu]ii \n alte verticale”, explic` Adrian Ichim. Concret, antreprenorul se refer` la industria bancar` [i asigur`ri, care urmeaz` trendul digitaliz`rii [i care acum implementeaz` solu]ii de marketing digital care se foloseau \n industria farmaceutic` cu mult timp \n urm`. |ns` poate cel mai mare diferen]iator al Advanced Ideas ]ine de digitalizarea organiza]iilor. “Reu[im s` venim cu solu]ii nu numai din digitalizarea rela]iei unei companii cu consumatorul, venim inclusiv cu solu]ii de digitalizare a organiza]iei”, explic` Apostol. De altfel, pentru a \n]elege consumatorul din zona digital` este esen]ial ca organiza]iile s` implementeze \n propria structur` aceste concepte. Astfel, agen]ia a cl`dit \n timp

Foto: VALI MIREA

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

STRATEGIE

un portofoliu de servicii digitale complete, \ncepând cu crea]ia [i strategia, continuând cu dezvoltarea de website-uri, magazine online, aplica]ii mobile, jocuri, programe de loializare, mergând pân` la programele de management al performan]ei online sau programele de management al comunic`rii sociale online. Rezultatul final reprezint` integrarea digital` \ntre asset-urile digitale publice ale unei organiza]ii [i asset-urile digitale interne. Concuren]a este acerb` \n industrie, \ns` cei doi antreprenori reu[esc s` \i fac` fa]` tocmai prin elementele de diferen]iere ale companiei pe care o conduc, plasându-se \ntr-o zon` de confort \n care evanghelizarea inova]iei [i a performan]ei digitale timp de mul]i ani \[i arat` efec-

parte din fee-urile \ncasate de agen]ia lor provin din bonusuri de performan]`. Mediul \n care ne dezvolt`m ne poate l`sa deseori impresia c` ne pricepem la orice. Dac` ne uit`m la un meci de fotbal sigur [tim mai bine decât antrenorul ce schimb`ri s` facem la pauz` [i ce sistem de joc trebuie implementat. Dac` avem cont de Facebook, sigur [tim s` facem comunicare social` online. Dac` [tim s` c`ut`m pe Google, sigur [tim s` facem [i SEO [i campanii Adwords. Pornind de la acest fond cultural [i educa]ional, agen]iile profesioniste ajung deseori s` fie comparate cu prietenul, v`rul, nepotul care sigur poate face mai repede [i mai ieftin task-ul respectiv. Pentru a combate acest tip de mentalita-

“Venim cu solu]ii nu numai din digitalizarea rela]iei unei companii cu consumatorul, ci inclusiv cu solu]ii de digitalizare a organiza]iei.” ADRIAN APOSTOL, MANAGING PARTNER ADVANCED IDEAS

tele. “A fost greu la \nceput s` nu te aba]i de la principii, \ns` acum tot acest efort \[i arat` roadele. |ntotdeauna am crezut c` principiile [i valorile sunt cele care genereaz` singure business diferen]iator [i timpul ne-a dat dreptate”, spune Apostol. |n portofoliul agen]iei nu exist` ac]iuni digitale care s` nu aib` obiective concrete de performan]`. Pentru cei doi parteneri de afaceri, acest lucru face parte din normalitate, ba chiar spun c` nu pot lucra f`r` ele, de[i peste jum`tate din ac]iunile de marketing din industrie nu au obiective concrete [i m`surabile. |n acest context, o bun`

te, Advanced Ideas [i-a asumat un rol \n zona de educa]ie, oferind \n cadrul unui parteneriat cu compania de consultan]` [i training Ascendis traininguri de marketing digital. “Tot valorile [i inova]ia ne-au salvat [i ne-au f`cut s` trecem u[or [i peste aceste provoc`ri, adoptând o pozi]ie \n care nu execut`m orice proiect [i orice campanie doar de dragul de a o face”, explic` Apostol. Performan]a sustenabil`, atât pentru agen]ie cât [i pentru clien]i, se na[te doar integrând valorile agen]iei \n strategia de business [i construind acea strategie \n urma unei viziuni. Biz Biz

STRATEGIE

Bucuriile deleg`rii A pornit pe drumul antreprenoriatului f`r` un plan de business sau o viziune clar`, dar Alexandru L`pu[an, CEO [i Founding Partner al Zitec, a reu[it s` creasc` constant compania, iar pentru acest an vizeaz` o cifr` de afaceri de peste 4 milioane de euro [i cre[terea echipei la 150 de angaja]i. DE OVIDIU NEAGOE

ac` \l \ntreba]i \n urm` cu cå]iva ani pe Alexandru L`pu[an, CEO [i Founding Partner al Zitec, ce a mâncat la prânz, cu siguran]` ridica din umeri [i v` r`spundea f`r` s` stea pe gânduri: nimic. De[i o zi obi[nuit` de munc` se termina \n trecut [i dup` ora 23:00 pentru antreprenor, acesta nu g`sea timpul necesar s` m`nânce nici m`car ceva pe fug`. Acum \ns` planificarea ocup` un rol esen]ial pentru Alexandru L`pu[an, care \[i programeaz` agenda [i cu dou` s`pt`mâni \nainte. Iar rezultatele nu au \ntârziat s` apar` [i CEO-ul Zitec nu numai c` \[i face timp pentru masa de prânz, dar nu \[i mai \ncheie nici ziua de munc` aproape de miezul nop]ii. “A fost chiar o senza]ie deose-

bit` s` pleci acas` pe lumin`, m` sim]eam ca [i cum parc` e gre[it ce fac”, spune Alexandru L`pu[an. “Am reu[it \mpreun` aici s` strângem o echip` c`tre care se poate delega [i vin ei cu anumite idei, prin urmare nu mai trebuie s` li se traseze directive, ci doar obiective. A[a am reu[it, \ncet-\ncet s` \mi restrâng activit`]ile, m` ocup de partea de dezvoltare a afacerii, de investi]ii, de clien]ii mari [i, mai ales, m` preocup` cultura din cadrul firmei”, spune Alexandru L`pu[anu. Pe termen scurt, antreprenorul pl`nuie[te s` continue cre[terile cu dou` cifre procentuale, similar ultimilor patru ani. Dac` anul trecut Zitec a avut o cre[tere cu 50% a cifrei de afaceri, pentru acest an, ]inta este o cre[tere similar`. Biz

CÂT SE CÂ{TIG~ |NTR-O COMPANIE DE IT? 2.000 – 5.000

SOFTWARE DEVELOPMENT MANAGER

2.000 – 5.000

SYSTEM ARCHITECT

1.700 – 3.000+

SENIOR WEB DESIGNER

1.000 – 2.500

GRAPHICAL DESIGN TEAM LEADER

2.000 – 3.000+

PROJECT MANAGER (Software Implementation)

2.000 – 5.000+

DIRECTOR IT / CHIEF INFORMATION OFFICER

5.000 – 8.000+

IT MANAGER / CHIEF TECHNICAL OFFICER

4.000 – 6.500 +

Surs`: Advice Executive Search * Cifrele sunt exprimate \n lei [i reprezint` pragul salarial minim [i maxim, net.

MEDIE SALARIAL~*

SENIOR PROJECT MANAGER (Software Development)

Biz

Foto: VALI MIREA

POZI}IE

STRATEGIE

O zi de munc`: De obicei m` trezesc la 6:30 diminea]a, c` sunt [i doi copii pe acas`, care trebuie du[i la gr`dini]`. Dup` care fac 20 – 30 de minute de exerci]ii. Din p`cate nu exist` o re]et` sau o zi obi[nuit` de lucru. Sau din fericire, c` dac` ar fi toate la fel nu mi s-ar potrivi, m-a[ plictisi de o rutin`. Ziua de munc` se termin` \n jurul orei 19-20:00, dar vreau s` o mai scurtez. Deja am f`cut progrese, c` mai demult se termina la 2223:00. A fost chiar o senza]ie deosebit` s` pleci acas` pe lumin`.

Responsabilit`]ile jobului: S` am grij` ca \n firm` lucrurile s` mearg` bine e responsabilitatea principal`. Am reu[it s` deleg cât mai multe activit`]i. M` ocup de partea de dezvoltare a afacerii, de investi]ii (avem mai multe startup-uri pe care le sprijinim), m` ocup de clien]ii mari [i, mai ales, m` preocup` cultura din cadrul firmei, unde ne implic`m foarte mult [i eu, [i Simona, so]ia mea.

Provoc`rile zilnice: Ca orice firm` care depinde \n primul rând de oameni, fiind o firm` de servicii, concentrarea maxim` este pe echip`, pe oportunit`]ile care apar, pe problemele care apar, pe rezolvarea anumitor fluxuri de comunicare opera]ionale. Practic s` vedem ce putem face ca s` ne asigur`m c` mâine aceast` problem` nu mai apare.

Aptitudini necesare: Cred c` a[ fi avut un parcurs mai rapid dac` a[ fi avut mai mult` experien]` \n domeniu. Dac` vrei s` \]i faci un business \ntr-o industrie poate ar fi bine s` activezi unul sau doi ani \n acea industrie ca s` \n]elegi bine [i s` vezi cu adev`rat unde po]i s` vii cu acel ceva diferit. {i atunci cred c` o s` fii mai eficient.

Planuri de viitor: Din punctul de vedere al carierei mi-am g`sit zona \n care s` fiu confortabil pentru c` nu a[ putea s` stau [i s` zic c` m` ocup doar de servicii software. Abordarea cu startup-urile \mi ofer` atât varietatea de activit`]i necesare mie, cât [i mediul propice pentru a \nv`]a.

Biz

COMPANII

CEL MAI INOVATOR FESTIVAL DIN LUME

Este locul unde s-au lansat Twitter [i Foursquare [i care adun` \n fiecare \nceput de prim`var` cele mai “hot” startup-uri din zona de online. La SXSW se creioneaz` viitorul digital al planetei. DE CLAUDIA CHIRILESCU

eter Thiel, cofondator al PayPal,

spune c` “bunele practici” de ast`zi trag companiile mai degrab` pe linie moart` [i c` cele mai bune c`i de urmat sunt cele neb`tute. Am \nceput cu acest citat fiindc` rezum` poate cel mai bine filosofia festivalului de inova]ie care este SXSW. SXSW, mai exact South by South West, este cel mai important eveniment pe zona interactiv` la nivel mondial. Pentru o s`pt`mån`, ora[ul Austin din Texas devine epicentrul discu]iilor des-

pre viitor \n zona digital` [i de tehnologie. Nu \ntåmpl`tor SXSW se desf`[oar` \n Austin, acest ora[ cochet g`zduie[te multe companii din zona de tehnologie [i este unul dintre cele mai vibrante ora[e americane, cu o medie de vårst` \n jur de 30 de ani, ajutat evident de calitatea centrelor universitare din Austin, dar [i de puterea economic` a Texasului. Pentru cei care nu au auzit de SXSW, pot spune doar c` aici s-a lansat \n 2007 Twitter, \n anul urm`tor Foursquare, iar anul acesta aplica]ia Meerkat pentru real time streaming a fost adoptat` de platforme media precum Mashable, care [i-au creat canal dedicat pentru transmisie de la SXSW. Aici vin reprezentan]i ai tuturor companiilor care vor s` g`seasc` r`spunsuri, inspira]ie sau finan]are \n zona digital`. Cuvåntul de ordine este tehnologia, ce este nou, cine va fi urm`torul Uber sau cine va ob]ine urm`toarea rund` de finan]are care s`-l propage \n prima linie de influenceri. Personal, \mi doream s` ajung aici de trei ani, dar luna martie era \ntotdeauna extrem de aglomerat` [i p`rea nepotrivit s` m` rup de toate proiectele [i s` zbor jum`tate de glob. Dar acum, ajuns` \napoi \n Bucure[ti [i \mp`rt`[ind cu voi impresiile mele, nu pot decåt s` spun c` abia astept edi]ia din 2016. SXSW a fost ini]iat ca festival de muzic`, c`ruia i s-au ad`ugat ulterior componentele de film [i interactive. Totalizeaz` peste 1.000 de conferin]e, prezent`ri, paneluri [i workshop-uri pe zona interactiv`. |n acela[i interval orar au loc \ntre 60 [i 100 de evenimente simultan. Selectarea atent` a acestora este un efort care merit` f`cut dac` vrei s` ajungi la cele mai interesante topicuri de discu]ie pe interesele tale. Subiectele abordate cu prec`dere anul acesta la SXSW au fost big data, user experience, user interface, startup-uri, wearable, internet of things, privacy, s`n`tate, retail, beacon. Scuza]i engleza, dar aceste concepte sunt mult mai bine sus]inute \n aceast` limb`.

CLAUDIA CHIRILESCU, Director General, Spoon Media Absolvent` a Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie Carol Davila din Bucure[ti, a decis \nc` din studen]ie s`-[i \ncerce norocul \n publicitate. Dup` cå]iva ani petrecu]i \n diferite agen]ii, \n 2003 a \nfiin]at propria agen]ie de media, Spoon, iar din 2002, \mpreun` cu Mihai Gurei, de]ine showroomul Intro, g`sind astfel formula profesional` perfect` \ntre comunicare [i design, care-i hr`ne[te atåt abilit`]ile, cåt [i pasiunea.

Poate v` \ntreba]i de ce m-am dus la SXSW. Consider c` travers`m o perioad` \n care avem nevoie de r`spunsuri, iar pentru mine SXSW a fost ca un ghidaj care m` va ajuta s` iau deciziile corecte de business cel pu]in pentru perioada urm`toare. S` v` spun cu ce insight-uri am revenit la Spoon: big data este mai degrab` “predictable data”, adic` ce putem [ti despre consumator ca s` ne ajute s` intuim urm`toarea lui ac]iune. Analiza predictiv` a datelor va fi extrem de important` \n decizii de marketing [i de comunicare. |n marketingul viitorului nu se mai vorbe[te nici de demografice, nici de personas, nici de segment`ri, \ntrucåt comunicarea trebuie s` fie contextual`, iar experien]a trebuie s` fie personal`. Abordarea “consumer-centric” nu este nou`, s-a tot vorbit despre asta, \ns` s-au f`cut pu]ine \n aceast` direc]ie. Pentru Biz

COMPANII

ca un brand s` fie consumer-centric trebuie s` se \ntrebe “ce” face un consumator, “de ce” face ceea ce face \ntr-un anumit moment, s` ]in` cont de review-uri, s` fac` analiz` predictiv` de date privind comportamentul lui de achizi]ie, s` vorbeasc` cu el [i s` cear` feedback, s` aib` o abordare personal`. Asta nu \nseamn` c` trebuie s` fie invaziv, ci s` asigure o experien]` lipsit` de fric]iuni. Toat` lumea la SXSW vorbe[te despre lipsa fric]iunilor ca model de gåndire cånd planifici un startup. Se discut` mult despre “disruptive”, care presupune \ntotdeauna analiza unui flux decizional pe o nevoie a unui consumator [i gåndirea unui proces care s` elimine fric]iunile pe care le are \n prezent acel proces. Practic, se creeaz` “oceane albastre” prin simpla redefinire a experien]ei pe care consumatorul o are cu categoria respectiv` de produse sau servicii. Sesiunile de discu]ii la care au participat fondurile de investi]ii au accentuat faptul c` acestea erau interesate s` investeasc` \n modele de business verticale, adic` \n cele care ofer` \ntregul lan] trofic, de la produs la distribu]ie [i experien]` cu utilizatorul. |n zona de wearables, toate instrumentele care se \ncadreaz` \n aceast` categorie, cum sunt br`]`rile inteligente de fitness sau ceasurile inteligente, trebuie s`-[i clarifice aspecte ce ]in de utilizarea datelor pe care le colecteaz`. Consuma64

Biz

SXSW (South by South torii vor mai degrab` ca West) este cel mai datele colectate s` nu important eveniment pe ajung` la advertiser, zona interactiv` la nivel fiind interesa]i de resmondial. Pentru o pectarea unui nivel ridis`pt`mån`, ora[ul Austin cat de intimitate [i (Texas) devine epicentrul confiden]ialitate. Un alt discu]iilor despre viitor \n aspect care diferen]iaz` zona digital` [i de \ntre ele aceste dispozitehnologie. tive este felul \n care colecteaz` datele, ce fel de date, ce senzori \nglobeaz` [i cum pot fi utilizate aceste informa]ii \n folosul utilizatorului sau al medicinei. Peste 100 de discu]ii au fost dedicate confiden]ialit`]ii (privacy), iar industria de comunicare ar trebui s` se pregateasc` serios pentru o perioad` \n care consumatorii vor privi cu suspiciune companiile care abuzeaz` de cookie-uri [i date despre ei. Pentru comunitatea de marketing [i comunicare r`måne relevant` \n m`sura \n care un utilizator ar recomanda produsul t`u altcuiva (MPS). S-a discutat mult despre con]inut contextual \n func]ie de zonele de contact dintre brand [i consumator. Astfel, punctul de contact online dintre brand [i consumator trebuie s` vorbeasc` despre nevoile [i a[tept`rile specifice fiec`ruia. Poarta de interac]iune determin` modalitatea \n care brandul abordeaz` consumatorul, iar experien]a trebuie s` fie diferit` \n func]ie de nevoia reflectat` de calea

de acces: pe mobile trebuie s` fie relevant` din punctul de vedere al localiz`rii, s` ]in` cont de m`rimea ecranului, de nevoia de a avea acces rapid la informa]ia c`utat`, adic` de interesul de moment al utilizatorului [i de capabilit`]ile senzorilor. Aproape to]i speakerii au declarat c` aplica]iile sunt moarte, cu excep]ia celor care aduc un beneficiu real consumatorului, spre exemplu Uber. |n zona de experien]` de utilizare [i interfe]e, discu]iile au fost centrate pe simplitate, intui]ie, lipsa fric]iunilor, design care ]ine cont de distan]a dintre ochi [i ecran, de imprecizia cu care utilizatorii dau click pe touchscreen etc. Un mare avantaj de a fi prezent la SXSW este c` interac]ionezi extrem de u[or cu participan]ii [i chiar cu speakerii. Eu am profitat din plin de asta: am stat de vorb` cu oameni veni]i din toat` lumea [i am \mp`rt`[it experien]e de lucru cu fiecare dintre ei. Zona de retail a fost foarte bine reprezentat` atåt la nivel de expertiz` a speakerilor, num`r de conferin]e pe acest subiect, cåt [i ca num`r de participan]i interesa]i. Conferin]ele [i panelurile au discutat tran[ant despre viitorul spa]iilor de retail fizice [i cum pot fi ele translatate \n mod relevant [i profitabil \n zona digital`. Nu exist` o solu]ie care s` se potriveasc` tuturor, retailul fizic cu siguran]` nu va disp`rea, este mai degrab` vorba de a crea experien]e \n digital care s` reflecte fidel imaginea [i strategia brandului overall. Cu siguran]` conceptul de “click and collect” va fi o solu]ie pentru o parte dintre retailerii mass market. Costurile de transport uria[e practicate de actualii juc`tori interna]ionali \i deranjau pe to]i speakerii care reprezentau businessuri din zona digital` (e-commerce sau market place). Mi-a[ dori ca aceste gånduri s` inspire o participare mai consistent` a romånilor la SXSW, pentru ca \mpreun` s` acceler`m ritmul de implementare a conceptelor “fierbin]i” la nivel mondial. Iar dac` tot nu v-am convins, poate faptul c` \n Austin v` pute]i delecta cu unele dintre cele mai bune taco-uri din America poate fi un argument \n plus. Biz

Biz

Foto: VALI MIREA

LIANA MIHAI, Managing Director, OMD Rom창nia

COMPANII

PREMII {I INOVA}IE |N MEDIA Universul media este din ce \n ce mai tehnologizat [i mai segmentat. Noile tehnologii schimb` felul \n care este gåndit [i m`surat impactul mesajului publicitar, care devine ineficient dac` r`måne blocat \n conversa]iile clasice. DE LOREDANA S~NDULESCU

iana Mihai, Managing Director al OMD Romånia, conduce singura agen]ie care a ob]inut calificativul A+ \n evaluarea RECMA. Raportul din iunie 2014 pozi]ioneaz` OMD Romånia pe primul loc \n topul dinamicii de business, cu cea mai mare rat` de cre[tere \n ultimii ani (31% cre[tere anual` \n 2013). Totodat`, este agen]ia cel mai bine cotat` \n evaluarea satisfac]iei clien]ilor raportat la agen]iile de media, conform celui mai recent studiu AdMarket pentru Romånia. |n plus, OMD Romånia este parte a OMD Worldwide, re]eua care, pentru al nou`lea an consecutiv, a primit titlul de cea mai premiat` agen]ie din partea The Gunn Report [i care, de asemenea, se måndre[te cu un portofoliu impresionant de premii fie cå[tigate pe scena Cannes Lions, fie oferite de publica]ii precum AdWeek sau Advertising Age. Ce \nseamn` pentru OMD Romånia distinc]iile cå[tigate la nivel de re]ea? Suntem foarte måndri de statutul nostru de lider al inova]ei \n media reconfirmat astfel. Apartenen]a la re]eaua interna]ional` cea mai premiat` pentru creativitate [i inova]ie \n media, precum [i spiritul performat \n care ne-am format, The Group, sunt dou` superlative care ne definesc. Distinc]iile cå[tigate de OMD la nivel de re]ea reprezint` \nt`rirea faptului c` suntem agen]ia de

media cu cele mai impresionante performan]e de business; \nseamn` c` inclusiv din biroul din Bucure[ti avem acces nelimitat la cele mai performante solu]ii de media pentru clien]ii no[tri, putem s` folosim cele mai sofisticate [i inovatoare instrumente \n procesul strategic, ne putem inspira din cuno[tin]ele \mp`rt`[ite liber \n cadrul re]elei, \n special pe conturi interna]ionale care necesit` coeren]` strategic` regional`, [i afl`m \n timp real cele mai noi abord`ri creative testate pe pie]e similare. Produsul OMD este unul omogen \n toat` re]eaua [i \n fiecare birou ac]ion`m dup` aceea[i structur` de business, avem acelea[i principii [i valori care ne ghideaz`, aplic`m acelea[i proceduri [i acela[i proces opera]ional. Suntem \n permanent` leg`tur` cu colegii no[tri din OMD Central Teams, avem coordonatori [i func]ii corespondente la nivel global pentru fiecare departament sau competen]`, avem sisteme de “instant sharing information” \n interiorul re]elei, precum [i un departament de auditare intern` a performan]elor de media care ne valideaz` cu cea mai mare stricte]e solu]iile generate. |n fiecare zi sunt planificate traininguri (webminars) pe teme relevante pentru activitatea noastr`, care fie aprofundeaz` anumite instrumente sau procese, fie ne aduc la

cuno[tin]` microtrenduri pe care merit` s` le urm`rim [i s` le anticip`m evolu]ia pentru a oferi solu]ii pliate pe aceste noi valen]e ale realit`]ii de måine. Totul la un click distan]`. Ce estim`ri v-a]i f`cut \n privin]a evolu]iei pie]ei de publicitate anul acesta? Cred c` este momentul s` revin` \n conversa]ia de marketing expresia “cre[te nivelul de investi]ii”. Dup` un 2014 cu o timid` cre[tere total` a pie]ei de aproape 5%, sper`m \ntr-un 2015 mai generos la capitolul evolu]ie a pie]ei. Unele semnale macroeconomice sunt pozitive (PIB +2,7%, stabilizarea ratei [omajului la 6,8%, nivelul infla]iei la 1,4%), iar \ncrederea consumatorilor pare s`-[i revin` u[or dup` minimul din 2010-2011. TV-ul [i online-ul sunt vedetele mixurilor de media. TV-ul este [i \n 2015 media care adun` cele mai mari bugete de promovare a brandurilor: este \nc` \n topul preferin]elor romånilor. Suntem ]ara cu cel mai mare consum de TV din Europa, \ntrucåt m`sur`torile de audien]` ne arat` c` romånii se uit` \n medie la televizor peste 5 ore pe zi. |n acela[i timp, pe online continu` cre[terea atåt \n cot` de pia]`, cåt [i \n valoare absolut`, noile tehnologii f`cånd foarte atractive investi]iile \n acest mediu. Biz

COMPANII

Ce al]i factori mai influen]eaz` evolu]ia pie]ei de publicitate? Factorii economici de influen]` se suprapun peste schimb`ri [i evolu]ii fire[ti ale obiceiurilor [i preferin]elor de consum media. Suntem atra[i de informa]ia tabloidizat`, eventual \n format video; digitalul s-a mutat pe aparatele noastre mobile (smartphone sau tablet`); consum`m TV [i internet \n acela[i timp; cinematograful s-a mutat \n living; folosim zilnic aplica]ii; socializ`m pe Facebook; citim pres`, online, de mai multe ori zi; a[a ascult`m [i radio sau avem propriile playlist-uri.

Cåt de mult se va mai sub]ia segmentul presei scrise? Este nevoie de o regåndire a modelului de business \n presa tip`rit` sau de o schimbare fundamental` a modului de monetizare. Con]inutul editorial premium poate \nc` s` atrag` cititori. Romånii \nc` mai consum` pres`, doar c` o acceseaz` online. Nu putem avea preten]ia ca romånii s` “cumpere” printat acela[i con]inut pe care \l g`sesc gratis online oricånd. Ce a[tept`ri ave]i \n continuare de la online? 2015 poate fi un punct de inflexiune pentru Revolu]ia Digital` [i \n Romånia. Recent au fost publicate rezultate BRAT privind consumul de internet \n mediul rural. 59% dintre romånii cu vårste cuprinse \ntre 14 [i 64 de la sate au acces la internet (77% dintre ei accesånd re]ele sociale). Nivelul de acoperire na]ional (cu accent special pe urban), costurile relativ mici, acurate]ea [i relevan]a m`sur`rii activit`]ilor de promovare a brandurilor, toate acestea sunt atuuri ale mediei digitale care vor continu` s` aib` un impact [i asupra bugetelor de media atrase. Activit`]ile de online marketing cap`t` importan]` tot mai mare \n business. Testate, evaluate corect [i optimizate \n timp real, aceste activit`]i sunt foarte performante \n puzzle-ul total al comunic`rii comerciale. Con]inutul digital deschide noi oportunit`]i la care are acces orice client, nivelul de buget necesar acces`rii

Biz

bazate pe cifre sau model`ri econometrice fine. Activitatea media a brandurilor este mai mult decåt oricånd o [tiin]` exact`, pragmatic`, orientat` spre performan]`. Ast`zi, suportul media dicteaz` \n mare parte designul mesajului publicitar care trebuie livrat publicului ]int` \ntr-un mod personalizat. Punctele de \ntålnire dintre branduri [i consumatori sunt acum controlate prin automatizarea procesului de media buying (programatic [i real time).

CEA MAI PREMIAT~ AGEN}IE Pentru al nou`lea an consecutiv, OMD Worldwide a primit din partea Gun Report mult råvnita distinc]ie de cea mai premiat` agen]ie din re]ea. The Gunn Report for Media reprezint` un barometru pentru evaluarea creativit`]ii agen]iilor de media, \ntocmind clasamentul \n func]ie de performan]ele de business, dar [i de distinc]iile ob]inute la peste 50 de competi]tii interna]ionale. La aceasta se adaug` distinc]iile acordate ani la rånd de Adweek (agen]ia anului \n 2008, 2009, 2011, 2013, 2014), Advertising Age (agen]ia anului \n 2002, 2005, 2009, 2011) sau cele cå[tigate la Festivalul Interna]ional de Creativitate Cannes Lions (cea mai premiat` re]ea de agen]ii de media la Cannes \n 2011, 2012, 2013).

mediului digital nefiind restrictiv pentru nimeni. To]i juc`torii au [anse egale, competi]ia reporne[te de la zero. Aici apare rolul agen]iei de media reinventat, care, \n cazul nostru, [i-a dezvoltat deja abilit`]i adaptate regulilor “noului joc”. Care considera]i c` este la momentul acesta tendin]a definitorie pe pia]a agen]iilor de media? Cred c` agen]ia de media se transform` rapid \n one-stop-shop pentru toate activit`]ile de marketing [i advertising ale clien]ilor. Prin instrumentele de cercetare specifice, agen]ia de media are acces la un set impresionant de date despre consumul de media, descrieri segmentate demografic ale consumatorilor sau obiceiurile de consum [i ceea ce \i determin` s` fac` achizi]ii de brand. Noile tehnologii ne permit acum r`spunsuri exacte,

|n acest context, ce se schimb` \n rolul agen]iilor pe pia]a de comunicare? Rolul agen]iei de media r`måne acela de a oferi consultan]` strategic`, \n func]ie de obiectivele de business ale clien]ilor, pentru a ob]ine vizibilitate cåt mai mare la pre]uri de achizi]ie media cåt mai mici. Este responsabilitatea noastr` s` traducem limbajul specific media (GRP’s, TRP’s, OTS) \n limbajul specific businessului clien]ilor no[tri. Practic, transform`m parametrii de performan]` ai campaniilor media \n impact direct asupra cifrelor de vânz`ri. Pentru a face acest pas, am \mbun`t`]it procesul opera]ional general al agen]iei. Conecta]i cu toate echipele OMD din lume \n timp real prin dashboard-uri interactive, avem la dispozi]ie un proces opera]ional modern, robust [i performant, care agreg` toate informa]iile [i cuno[tin]ele existente \n re]ea pentru a ob]ine solu]iile de comunicare optime [i transformarea lor \n performan]` de business pentru clien]ii no[tri. |n acela[i timp, am acordat o aten]ie special` activit`]ii de trading digital local, domeniu \n care folosim cele mai noi tehnologii disponibile. Din aceast` perspectiv` suntem cu un pas \naintea celor mai noi tendin]e interna]ionale [i consecven]i \n implementarea solu]iilor eficiente ce presupun tehnologii noi. Tot personalul opera]ional al agen]iei a parcurs traininguri intensive de digital advertising, mobile advertising, SEM, iar echipa OMD Romånia a ob]inut note foarte bune \n competi]ia \ntre birourile OMD din lume la capitolul competen]e digitale. Biz

LIFE

Revolu]ie \n design CREA}IILE PIONIERILOR |N DESIGNUL MODERN {I FUNC}IONAL, “ARHITEC}II” BRANDULUI IITTALA, POT FI ACHIZI}IONATE DE ACUM DE LA NEOGALATECA. DE OVIDIU NEAGOE

rim`vara a \nceput bine pentru iubitorii de frumos. NeoGalateca propune un "m`r]i[or" inedit tuturor pasiona]ilor de design [i nu numai, prin includerea \n propriul portofoliu a renumitului brand de design iittala. Colec]iile cunoscute precum Alvar Aalto, Ego sau Kastelhemi pot fi achizi]ionare acum [i \n România. Legenda brandului finlandez a fost scris` de designeri de talie interna]ional` precum Alvar Aalto, cel care a “eliberat” sticla de formele geometrice, sau Tapio Wirkkala [i Kaj Franck. To]i ace[tia sunt recunoscu]i pentru revolu]ionarea designului sticlei. Povestea iittala a luat na[tere \n urm` cu mai bine de 130 de ani, când o fabric` de sticl` era deschis` \n or`[elul care a inspirat numele brandului, aflat \n sudul Finlandei. La \nceputul secolului XX, iittala devenise una dintre primele companii de design, care a f`cut trecerea de la stilul decorativ la cel func]ional. Arhitec]ii brandului nu sunt al]ii decât pionierii designului modern [i func]ional, Alvar Aalto, Aino Aalto [i Kaj Franck. Filosofia lor era s` creeze obiecte frumoase [i s` descopere noi forme. |n

Biz

anii ’50-’60, iittala a condus o adev`rat` revolu]ie \n design, \n special al obiectelor din sticl`. Pentru iittala, orice pies` trebuie s` beneficieze atât de un design atr`g`tor [i care s` treac` proba timpului, cât [i de func]ionalitate. Finlandezii p`streaz` tehnicile tradi]ionale de manufacturare, astfel c` la fiecare vaz` Alvar Aalto lucreaz` nu mai pu]in de [apte artizani, \n dou`sprezece etape de prelucrare, la 1.100 de grade Celsius [i timp de 30 de ore. Ast`zi, \n spatele designului iittala se afl` creatori celebri precum Alfredo Haberli Klaus Haapaniemi [i Harri Koskinen. Biz

Designeri finlandezi ca Alvar Aalto, cel care a “eliberat” sticla de formele geometrice, Tapio Wirkkala sau Kaj Franck sunt arti[tii care au revolu]ionat designul sticlei. Crea]iile lor, reunite de colec]ia iittala, se g`sesc acum [i \n România, exclusiv \n portofoliul NeoGalateca.

Biz

LIFE

Pasiune \n fiecare cea[c` ORIGO, PRIMA CAFENEA CU PR~JITORIE PROPRIE DIN BUCURE{TI, A DEVENIT CU RAPIDITATE LOCUL DE |NTÂLNIRE PREFERAT AL IUBITORILOR DE CAFEA.

e \ndat` ce ve]i trece pragul Origo ve]i fi cucerit de un miros pl`cut de cafea. Printr-o pr`jire atent`, propriet`]ile oferite de substan]ele din boabele de cafea dau na[tere celor mai variate [i inedite arome, de la cire[e sau migdale, la lemn ori ciocolat`. Fiecare vizit` la Origo, prima cafenea cu pr`jitorie proprie din Bucure[ti, se va transforma \ntr-o bogat` experien]` generat` de pasiunea pentru cafea [i tot ceea ce presupune procesul de preparare [i servire a cafelei. Aici, barista profesioni[ti v` vor oferi informa]ii detaliate despre procesul de preparare a cafelei, \ncepând cu cantitatea folosit`, pân`

la timpul optim de extrac]ie. Pasiunea pentru cafea are r`d`cini adânci la Origo [i este integrat` chiar [i \n designul loca]iei: 276 de ce[ti stau suspendate deasupra barului, iar l`mpile sunt create din echipamente de brewing. Mirosul cafelei proasp`t pr`jite se \mbin` armonios cu aromele surprinz`toare ale ceaiurilor atent selec]ionate. Seara, ce[tile de cafea se “transform`” \n pahare de cocktail, moment \n care locul preferat al iubitorilor de cafea se transform`, pre] de câteva ore, \n cocktail bar [i \[i surprinde oaspe]ii cu un meniu special de cocktailuri [i b`uturi clasice. (Ovidiu Neagoe) Str. Lipscani nr. 9

www.origo.ro

Biz

LIFE

Ultima frontier`: Philips Seria 9000 LA SCURT TIMP DUP~ CE A LANSAT CEL MAI AVANSAT APARAT DE B~RBIERIT, PHILIPS PROPUNE {I UN CONCURS CU UN PREMIU INEDIT: O EXCURSIE |N SPA}IU.

ste nevoie de doar 30 de secunde. Incon[tient, sau ba, \n doar jum`tate de minut reu[im s` ne facem o prim` impresie despre un interlocutor. Sigur, nu este \ntotdeauna [i cea corect`, fiind preponderent format` pe baza comunic`rii nonverbale, de la gesturi la vestimenta]ie. Ceea ce \nseamn` c` noi \n[ine cre`m aceast` prim` impresie. Dar o ]inut`

Biz

impecabil` poate fi compromis` de un aspect neb`rbierit. {i, nu de pu]ine ori, acesta este asociat cu neglijen]a, atitudine nu tocmai dorit` \n mediul de afaceri, nu-i a[a? Philips ofer` un ajutor extraordinar, prin lansarea celui mai avansat aparat de b`rbierit, seria 9000, pentru un aspect excep]ional \n fiecare zi. Pentru a aborda zonele greu accesibile, unde firele de p`r pot cre[te \n direc]ii diferite, b`rba]ii sunt nevoi]i s` insiste de mai multe ori pe aceea[i parte a fe]ei, ori a gâtului, ceea ce poate cauza irita]ii ale pielii. Noul aparat este dotat cu inova]ii intuitive, inclusiv cu tehnologia unic` de detectare a conturului, aparatul de b`rbierit urm`rind fiecare contur al fe]ei pentru a oferi cel mai eficient b`rbierit de

pân` acum. Datorit` tehnologiei de detectare a conturului, capetele flexibile ale aparatului Philips 9000 se pliaz` \n opt direc]ii diferite pentru a detecta [i pentru a urma fiecare contur al fe]ei, ceea ce aduce un b`rbierit precis, care \ndep`rteaz` cu 20% mai multe fire de p`r cu fiecare trecere a aparatului. Noul aparat Philips beneficiaz` de lame V-Track de mare precizie, un sistem de b`rbierit inovator, care permite t`ierea firului de p`r cu pân` la 30% mai aproape de piele. Aparatul a fost testat \ntr-o varietate de condi]ii extreme, una dintre acestea fiind gravita]ia zero. Un norocos din România va avea ocazia s` se conving` pe propria piele de eficien]a noului aparat \n spa]iu, pentru c` Philips a lansat de curând un concurs cu un premiu inedit: o c`l`torie \n spa]iu. Tot ce trebuie s` face]i pentru a intra \n competi]ie este s` accesa]i pagina concursului – www.philips.ro/provocareaspatiului – [i s` r`spunde]i la \ntrebarea “Tu ce ai vrea s` faci \n spa]iu?”. Gama de aparate de b`rbierit din seria 9000 este disponibil` [i \n România \ncepând de la un pre] recomandat de 1.108 lei pentru modelul S9031, pân` la un pre] recomandat de 2.121 lei pentru S9711. (Ovidiu Neagoe)

LIFE

Juc`rie la \n`l]ime De curând, chinezii de la Alibaba au anun]at c` vor trimite, cu ajutorul unei armate de drone, plicule]e de ceai. R`mâne de v`zut dac` anun]ul va r`mâne tot la nivel de PR stunt, similar celui f`cut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Sigur, a fost o cascadorie de marketing, dar nu putem s` neg`m ascensiunea dronelor. Pân` s` primi]i ceaiul cu ajutorul unei drone, ce zice]i s` \i \ncerca]i abilit`]ile foto-video? Dac` v` surâde ideea, atunci Parrot Bebop este punctul de plecare perfect. Gadgetul are doar 400 de grame, iar camera cu care este dotat suport` o captur` video Full HD. Drona este disponibil` pe eMag.ro [i are un pre] de 4.099 de lei. (O.N.)

UltraWide, ultraexperien]e MMD, partener licen]iat pentru monitoarele Philips, a lansat de curând un nou display UltraWide, care are o diagonal` de 34 de inci [i rezolu]ie Quad HD, care promit o experien]` de vizionare memorabil`. Monitorul panoramic ofer` \n plus [i suficient spa]iu pentru managementul mai multor ferestre, una lâng` alta. Cel mai nou monitor Philips dispune de un panel LED AH-IPS, care ofer` culori luminoase [i precise, chiar [i la unghiul de vizualizare de 178 de grade. Display-ul panoramic (modelul Philips BDM3470UP) este disponibil din aceast` lun` pe pie]ele europene. (O.N.)

Din China, cu dragoste... pentru gadgeturi Produc`torul chinez Huawei a anun]at recent integrarea smartphone-urilor proprii \n stocurile re]elei Flanco Retail. Pân` la finele acestui an compania estimeaz` c` va vinde prin retailer 10.000 de unit`]i. Cele mai bine vândute modele \n România, telefoanele din gama Ascend, pot fi cump`rate atât din magazinele Flanco, cât [i online. Acestor modele li se adaug` [i Mate7 sau G7, dou` phableturi cu ecrane generoase de 6 [i, respectiv, 5,5 inci. Gadgeturile au pre]uri cuprinse \ntre 350 [i 2.600 de lei [i sunt adresate tuturor categoriilor de utilizatori. (O.N.)

Sub]irimea sa, ultrabookul La doar 1,2 kg [i cu o grosime de 12,3 mm, Asus ZenBook UX305 mai c` nu zboar` de pe birou. Tehnologia Asus IceCool pentru managementul termic \nl`tur` necesitatea unui ventilator, men]inând temperatura la un nivel pl`cut \n zonele de contact. Sub]irimea nu a afectat conectivitatea: ZenBook UX305 vine cu 3 porturi SuperSpeed USB 3.0 (cu viteze de transfer de 10 ori mai mari ca USB 2.0), iar unul dintre porturile USB suport` Asus Charger+ pentru \nc`rcarea rapid` a dispozitivelor mobile. ZenBook UX305 este disponibil \n România la pre]uri pornind de la 3.500 lei (TVA inclus). (B.B.)

Biz

Sport pentru popor VOLKSWAGEN ATAC~ ZONA PREMIUM CU UN CONCEPT CE COMBIN~ STILUL UNUI COUPÉ CU FUNC}IONALITATEA UNUI HATCHBACK {I SPA}IUL UNUI SEDAN.

ånd \l prive[ti din fa]`, este clar c` noul concept de la Volkswagen vrea s` schimbe un pic ordinea fireasc` a lucrurilor \n cadrul gamei constructorului german. Grila radiatorului, farurile [i emblema VW formeaz` un tot unitar care schimb` radical aspectul ma[inii. Avem \n fa]` un coupé \n patru u[i, dar [i un hatchback, ceea ce \nseamn` la exterior linii lungi, \n`l]imea sc`zut` [i, desigur, o form` sportiv`, atletic`. Prizele de aer din fa]` [i cele de pe capot` sunt

Biz

cromate [i dau un aspect agresiv ma[inii. Conceptul este construit pe platforma modular` MQB [i are sub capot` un propulsor pe benzin` V6 TSI de 3 litri plus un motor electric pe puntea spate. Puterea total` dezvoltat` este de 374 CP, Volkswagen Sport Coupé Concept GTE accelerând de la 0 la 100 km/h \n 5,2 secunde [i atingând o vitez` maxim` de 250 km/h. Ampatamentul este

de-a dreptul impresionant (3.020 mm), ceea ce permite un habitaclu cu o lungime de 1.872 mm. |n`l]imea maxim` este de 1.407 mm, iar l`]imea de 1.864 mm. (Gabriel Bârlig`)

LIFE

Tehnologie [i confort La interior, se remarc` instrumentele care apeleaz` \n premier` la noua tehnologie Active Info Display, cu grafic` 3D. Panoul cu instrumente este un ecran cu diagonala de 12,3 inci excelent integrat \n bord, av창nd dou` ceasuri \n configura]ia normal`: un turometru [i un vitezometru. |n dreapta [oferului se afl` ecranul de 10,1 inci al sistemului de infotainment al ma[inii, iar pasagerii din spate au \ntre ei un ecran de 12,3 inci care controleaz` sistemul multimedia al ma[inii, dar [i c창te un ecran de 10,1 inci fiecare, integrat \n sp`tarul scaunului din fa]`.

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Smart pân` la cap`t DE CE S~ TE OPRE{TI CU ECRANUL LA MARGINEA TELEFONULUI, CÅND PO}I FOLOSI ACEAST~ ZON~?

amsung a studiat preferin]ele utilizatorilor de smartphone [i a aflat un lucru interesant: 76% spun c` e nepoliticos s`-]i verifici telefoanele mobile \n timpul unei conversa]ii, dar 71% \[i doresc o modalitate mai bun` prin care apropia]ii s` \i poat` contacta \n situa]ii urgente. A[a a ap`rut ideea pentru Samsung Galaxy S6 edge, al c`rui ecran continu` [i pe marginile curbate ale smartphone-ului, ceea ce permite utilizatorilor s` vizualizeze discret apelurile primite atunci când telefoanele sunt a[ezate cu ecranele \n

Biz

jos. Aplica]ia People edge permite setarea a pân` la cinci contacte [i atribuirea unei culori pentru fiecare dintre acestea. Frumosul Galaxy S6 edge are doar 7 mm grosime [i 132 de grame, fiind echipat, la fel ca Galaxy S6, cu primul procesor mobil din lume cu tehnologie de 14 nm pe platforma de 64 de bi]i. Corpul este realizat din Corning Gorilla Glass 4, o sticl` ultrarezistent`. Camera principal` are 16 megapixeli, iar cea frontal` – 5. Smartphone-ul poate fi \nc`rcat wireless cu orice dispozitiv certificat WPC [i PMA. (Gabriel Bârlig`)

CONTACTE

PRODUCTIVITATE

Contactually

IF by IFTTT

De ce s` nu-]i folose[ti la maximum lista de contacte? Aplica]ia a pornit de la o versiune desktop. Pute]i grupa contactele \n grupuri (buckets) [i ave]i pentru fiecare dintre ele o list` a interac]iunilor pe care le-a]i avut, cu note de discu]ii ata[ate, plus notific`ri de follow-up, ca s` nu mai uita]i s` p`stra]i leg`tura cu partenerii de business care conteaz`. Este disponibil` [i pe Android.

IFTTT vine de la "If This Then Than" [i permite stabilirea unor ac]iuni automate pe telefon. De exemplu, dac` primi]i un e-mail de la un anumit destinatar, aplica]ia \l poate transforma automat \ntr-un document Evernote. Sau, dac` se schimb` vremea, primi]i automat un SMS, ori dac` pune]i o poz` pe Instagram, o pute]i salva automat \n Dropbox. E disponibil` [i pe iPhone, [i pe Android.

CONTACTE

COMUNICARE

Humin

Slack

Re]ine detalii despre cum [i unde a]i \ntâlnit o persoan`. Pute]i c`uta prin contacte pe baza unor criterii precum “Ne-am \ntâlnit s`pt`mâna trecut`”, “Lucreaz` la compania X” sau “E prieten cu Y”. Introduce]i doar num`rul de telefon sau adresa de e-mail [i Humin completeaz` profilul persoanei, salvând [i informa]ii privind contextul \n care a avut loc \ntâlnirea. Disponibil doar pe iPhone.

Uita]i de tonele de schimburi de e-mailuri când ave]i un proiect important. Slack creeaz` un chat room unde pute]i ad`uga utilizatori [i crea canale diferite pentru fiecare proiect. Se poate comunica unu la unu sau \n grup [i aplica]ia poate fi integrat` cu Dropbox, Asana, Google+ Hangouts, Twiter sau Zendesk. Comunicarea poate cuprinde imagini [i clipuri video.

LIFE

Valparaiso este unul din cele mai spectaculoase ora[e din America de Sud. Colinele urbei chiliene oferă o priveli[te unic` spre portul aglomerat

majoritatea obiectivelor turistice [i, \n plus, este o zon` cu pre]uri accesibile, spre deosebire de est. Ce s` vizitezi? Chile este o ]ar` \n care predomin` diversitatea, te po]i bucura de Mun]ii Anzi, de Oceanul Pacific [i de de[ertul Atacama. Dintre toate locurile vizitate \n Chile, cel mai mult mi-a pl`cut Valparaiso. Este un ora[ cu deschidere spre ocean unde po]i s` admiri vapoarele de la distan]`, casele sunt vesel colorate, iar ceea ce mul]i nu [tiu este c` aici a tr`it [i compus poetul laureat la premiul Nobel Pablo Neruda.

de Denis Todiric`, fondator, Glazeon

}ara ospitalit`]ii latine COORDONATELE FASCINANTULUI CHILE: SÂNGE LATIN, OSPITALITATE {I UN VERITABIL SPECTACOL AL NATURII.

]ar` a extremelor, fiind incredibil de sub]ire [i de lung` \n acela[i timp, Chile reune[te de la nord la sud clima \ntâlnit` \n aproape toate regiunile Americii de Sud, fiind un spectacol \n sine. “Buena onda” este un concept specific statului sud-american, \ndemnând la ospitalitate. Unul dintre motivele pentru care merit` s` vizitezi Chile este simplul fapt c` se afl` \n cealalt` parte a lumii, iar locuitorii sunt ni[te persoane calde, ospitaliere [i care se bucur` de prezen]a str`inilor. De[i România reprezint` extremitatea estic` a popoarelor latine, iar Chile

reprezint` extremitatea vestic` a latinit`]ii, am descoperit c` exist` o multitudine de asem`n`ri \ntre noi. Când s` mergi \n Chile? Din punctul meu de vedere cea mai bun` perioad` \n care s` vizitezi Chile este decembrie – februarie. Atunci este var` acolo, iar lumea \[i ia concediu [i este mai relaxat`. Unde s` te cazezi? Pentru Santiago recomand un apartament sau hotel din zona central`. Acolo sunt

Unde s` bei sau s` petreci seara? Cel mai vibrant loc din Santiago \n materie de via]` de noapte este Patio Bellavista, situat \n centrul ora[ului. Aici ai de ales \ntre restaurante, puburi [i cluburi pentru toate gusturile. Pentru cei care prefer` latura boem` [i artistic`, recomand Barrio Lastarria. Dac` se \ntâmpl` s` fi]i miercuri seara \n Santiago, \ncerca]i Miercoles Po, o petrecere special conceput` pentru turi[ti unde po]i cunoa[te oameni din toate col]urile lumii care, a[a ca tine, sunt departe de cas`. Unde s` faci shopping? Sunt foarte multe locuri unde po]i s` faci shopping, \ns` eu recomand Costanerra Center, situat lâng` cea mai \nalt` cl`dire din America Latin`. Unde te distrezi sau te relaxezi? Nimic nu era mai pl`cut decât s` m` \ntâlnesc cu prietenii din Start-Up Chile la un barbecue, pe terasele blocurilor cu 24 de etaje. De acolo puteai s` vezi tot ora[ul [i ca bonus puteai s` te relaxezi \n piscina de la ultimul etaj. Biz

Biz

LIFE

“Mailurile m` trezesc imediat” Mihai Sfrijan

“De obicei, primul lucru pe care \l fac de diminea]a este s` \mi verific e-mail-urile. Este un mod foarte eficient de a te trezi, \]i sare somnul imediat. Restul «ritualului» ]ine tot de informare: m` pun la curent cu ultimele [tiri \n cele 30 de minute pân` ajung la birou. Dac` \ns` este var`, prefer s` \nlocuiesc verificarea [tirilor cu mersul pe biciclet` pân` la birou.”

Foto: VALI MIREA

Head of Studio, King România

Se treze[te: |n jurul orei 8:00. Depinde dac` muncitorii din [antierul de vizavi sunt matinali sau nu. Primul lucru pe care \l face când ajunge la birou: Anul acesta am ajuns de dou` ori \nainte de ora 10:00. Primul lucru este s` \mi salut colegii, s` \mi fac un sandvi[ [i s` m` preg`tesc de primul meeting. Num`rul de meetinguri zilnice: |n medie am cam patru meetinguri planificate pe zi, \ns` cele neplanificate sunt, de obicei, cele mai multe. Probabil, \n jur de trei ore le petrec \n meetinguri. Cum s` fii productiv [i eficient: A[ vedea un mix \ntre \ntâlniri planificate,

Biz

discu]ii ad-hoc [i o bucat` de timp pus` deoparte \n care s` nu pot fi deranjat. Cu ultima parte \nc` nu am avut succes. Timpul petrecut cu e-mailuri: Cel pu]in 50% din timp \l petrec citind [i r`spunzând la mailuri. "Ritualul" prin care se relaxeaz` zilnic: Nu exist` unul, dar pl`nuiesc s` merg la [edin]ele de Mindfulness pe care le oferim la birou. Dac` \mi fac timp. {i dac` \mi aduc aminte. |[i \ncheie ziua de munc` la: Ora 18:00. Joc un FIFA cu câ]iva colegi [i apoi m` bucur de lini[te astfel \ncât s` mai pot lucra pân` la ora 20:00.

Aplica]ii [i alte gadgeturi: Telefon, laptop, hârtie [i pix. Nu conteaz` brandul. Cele mai folosite aplica]ii: Outlook la birou. FIFA acas`. Ultima oar` a lucrat \n weekend: Acum [ase ani, când lucram la alt` companie din Bucure[ti. Nu mai ]in minte task-ul. Nu ve]i vedea pe nimeni lucrând la noi \n weekend. Cum \[i \ncheie seara: Dup` birou m` \ntâlnesc cu prietena mea s` mânc`m \n ora[, ne uit`m la un film, \mi verific calendarul pentru ziua urm`toare [i apoi m` culc, cu speran]a c` muncitorii de vizavi nu se vor trezi mai devreme de ora 7:00. Biz