Page 1


REDACTIA

Organizatii partenere

Echipa Mihaela Georgescu | redactor-șef mihaela.georgescu@stud-life.ro

Denisa Căldăraru | redactor-șef adjunct denisa.caldararu@stud-life.ro Redactori: Anca Iosif, Dana-Silvia Login, Diana Dragnea, Florentina Ionescu, Horatiu Ticau, Ina-Alice Dănilă, Iulia Marginean, Lucian Florin Vasile, Nicoleta Simionescu, Steluţa Florescu Redactori online: Adina Antonie, Evelina Jianu Fotografi: Alina Cristea, Otilia Doboş, Ruxandra Paraschiv, Sorana Enoiu HR: Mihaela Dudescu, Minodora Igescu Daniela Nucă | Marketing daniela.nuca@stud-life.ro Bogdan Câmpeanu | Director bogdan.campeanu@stud-life.ro Layout & DTP: Sabin Macovei | sab.graphic.design@gmail.com Ruxandra Gherghinoiu | andy.mvp89@gmail.com Alexandru Cîinaru | alexandru.ciinaru@gmail.com Coperta: Ruxandra Gherghinoiu andy.mvp89@gmail.com

Parteneri in Leadership

Luăm poze de pe:

sxc.hu youthmedia.org.ro Creative Commons images by Google creativecommons.org, deviantart.com flickr.com/creativecommons commons.wikimedia.org, gettyimages.com Revista Stud-Life este o revistă generalistă pentru studenţi, distribuită lunar în 13.000 de exemplare gratuite. Stud-Life este o revistă a studenţilor pentru studenţi, echidistantă şi nepărtinitoare. Stud-Life îşi propune să spună lucrurilor pe nume, să lase studenţii care au ceva de zis să se exprime şi să ofere cititorilor săi un mix de informaţii, divertisment, cultură şi relaxare.

Ne găsești la: redactie@stud-life.ro publicitate@stud-life.ro | www.stud-life.ro |

2

www.stud-life.ro

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare şi pentru modificările de programe survenite ulterior. Răspunderea asupra conţinutului şi autenticităţii articolelor revine, în exclusivitate, autorilor. Redacţia nu îşi asumă nicio resposabilitate în acest sens.

numărul 13 / Februarie 2011


Februarie

Highlights Teambuilding-ul, metoda ideală de a consolida o echipă

| pag. 36

Cum să îți ții de urât*

| pag. 94 Stud-Life Gallery

| pag. 54

“Dansul nu e armată. Îl faci din plăcere şi oricând ai ocazia” Pasiunea înainte de toate

| pag. 16

| pag. 48

Bogdan Negroiu: “Noi tinerii suntem singurii care putem schimba ceva”

| pag. 73

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

3


Cuprins

Cuprins

iStudent

ONG

iWORK

FOTO

weLIKE

FUN

4

5 6

Prezervativu’ porno VOX-POP

9 12 16 20 24 26 28 30 32

Patinajul, o artă care cere sacrificii Ioana Ionescu: “Fac accesorii handmade în care vei regăsi farmecul și inocența copilăriei” “Dansul nu e armată. Îl faci din plăcere şi oricând ai ocazia” Ce nu te omoară, te face mai puternic Pereții sunt vii Student și angajat în Marea Britanie după ce ai terminat facultatea” Sesiunea te cheamă la ea Tipuri de profi Falnică studenţie « capitalistă » !

35 36 38

AI-MAS Winter Olympics 2011 Teambuilding-ul, metoda ideală de a consolida o echipă Politichie, sport național | Fii parlamentar online!

41 42 44 46 48

Plăcerea este scopul tău Ce înseamnă să fii tânăr antreprenor Cum să îți găsești un loc de muncă?! Știi să îţi alegi cele mai bune programe studenteşti? Pasiunea înainte de toate

54 57 60

Stud-Life Gallery Fotoreportaj – Cupluri România, vorbeşte-ne!

66 67 69 70 71 73

LOVEMARKS Ei versus Ele - varianta beletristică Un film care te lasă mut Un bărbat, doi bărbaţi... şi jumătate. Bucureștii de pe net Bogdan Negroiu: “Noi tinerii suntem singurii care putem schimba ceva”

76 87 89 92 94 96 98 99

Rock Star Love Affair Dragostea e un sport extrem Prin munţi - cu răbdare şi paşi mărunţi Cum să îți ții de urât Sporturi de iarnă pe toate gusturile Horoscopul studentului indragostit Februarie 2011 Bancuri The funny Page

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


EDITORIAL

Prezervativu’ porno de Mihaela Georgescu | redactor-șef | mihaela.georgescu@stud-life.ro

Nu demult, stimabilii membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au votat o nouă reglementare: publicitatea la produse pentru igienă sexuală, cum ar fi prezervativele, la publicaţii şi filme erotice, va putea fi difuzată la radio și TV numai după ora 24.00. Motivația CNA a fost legată de protecţia minorilor, informarea corectă, respectarea demnităţii umane şi asigurarea unei concurenţe loiale. Pfiu, bine că au interzis reclamele la prezervative, acum minorii sigur nu vor mai face sex de la 13 ani - neprotejat (!) - și vor deveni brusc îngerașii mamei... Într-o țară în care sunt tot mai dese cazurile în care minorele nasc de la vârste la care nici nu-ți mai amintești dacă ție ți-a venit prima dată ciclul, în care cel mai citit ziar e unul cu vajnice țâțe și cururi veșnic pe prima pagină, în care fetițele de 13 ani se îmbracă și arată ca la 25, în care DJ-ița celebră pentru că pune muzică în țâțele goale și-a făcut test de sarcină în direct, CNA-ul vrea să “protejeze” și să “informeze” minorii prin interzicerea reclamei la prezervative. Păi, domnule Răsvan Popescu, nu v-a trecut prin cap că libertatea nemărginită de a explora site-uri de adulți ar fi mai degrabă o problemă decât reclama la cel mai important mijloc de protecție și contracepție? Până și Papa Bendict al XVIlea și-a dat seama că în mileniul 3 folosirea prezervativului e necesară, doar că el se gândește și la SIDA, spre deosebire de voi. Numai în România produsele pentru igienă numărul 13 / Februarie 2011

sexuală reprezintă o problemă pentru copii. Păi atunci zic să interzicem și reclamele la tampoane și absorbante, loțiuni de curățat, ceai (recomandat de ginecolog) sau șervețele umede. Că toate sunt folosite la igiena sexuală. Și când mai pui și că minunata decizie a venit fix înainte de perioada cu cea mai multă iubire din an... Într-o astfel de țară Stud-Life vine și dă peste nas oficialilor, spunând că dragostea e un sport extrem! Mai spune și că ne place extremul în general și că mișcarea - fie ea sub formă de sport, dans sau sex - e bună. Dacă vrei să îți impresionezi jumătatea, am făcut pentru tine o prospectare a celor mai utile site-uri despre București, de unde poți afla și lucruri mai puțin știute și am găsit o studentă producătoare de accesorii handmade de toată frumusețea. În caz că n-ai partener(ă), am găsit și câteva metode să îți ții de urât, iar horoscopul sigur îți prezice ceva de bine. Îți recomandăm și un film care te lasă mut și te invităm să afli mai multe despre cum poți fi verde, dintrun interviu cu El NEGRO. Am găsit câțiva oameni cu povești impresionante, iar pentru rubrica iWORK am aflat totul despre cum să cauți un job sau cum să devii antreprenor. Sigur nu te vei plictisi cu acest număr. Dar dacă totuși se întâmplă, să știi că nu ne supărăm dacă ne înlocuiești cu sex. Protejat să fie!

www.stud-life.ro

5


Februarie

VOX POP Ce sporturi extreme le plac studenților? Realizat de Florentina Ionescu | florentina.ionescu87@gmail.com

Pentru că ne plac sporturile, i-am întrebat pe studenţi ce sporturi extreme practică sau şiar dori să practice. Indiferent cât curaj ai, nu uita că unele dintre aceste “sporturi extreme” pot fi activităţi de zi cu zi din viaţa noastră de studenţi, viaţă care implică transportul şi serviciul... Elena M. - ASE, Facultatea de Management „Nu practic momentan niciun sport extrem, însă mi-aş dori să sar cu paraşuta pentru senzaţia aceea de cădere liberă. Şi, desigur, pentru adrenalină, pentru experienţă”. Vlad C. - masterat Jurnalism Tematic, FJSC, UB „Eu practic alergatul după maşini şi după trenuri. Am alergat după un tren acum două săptămâni şi l-am luat din mers. Trebuia să iau trenul până la Târgovişte, dar am întârziat şi aproape că l-am pierdut. Am ajuns în gară exact în momentul în care pleca şi am alergat după el. Ajung la ultimul vagon, controlorii mă văd şi ţipă să nu mă urc, că pot să cad jos. Eu nu-i ascult şi mă agăţ cu chiu cu vai de tren. Ăsta e sportul extrem pe care îl practic”. Andreea M. - masterat SNSPA, Comunicare Managerială şi Resurse Umane, ID „Ador bungee jumping. Îmi place de mor! Îmi place bungee pentru că e spectaculos. Simţi că sfidezi gravitaţia, că dai dovada de curaj. Cel puţin eu de asta am sărit, ca să arăt tuturor ce fată curajoasă sunt şi că pe ei nu îi ţine. Se poate sări de pe orice, de la macara până la poduri, stânci în munţi. Personal, eu prefer barajul de la Vidraru. Senzaţia e plăcută, nu cred că poţi găsi un alt sport care să îţi ofere aceeaşi senzaţie”. Ana S. - masterat Jurnalism Tematic, FJSC, UB „Mi-ar plăcea să văd cum e bungee jumping, pentru că sunt tare curioasă să văd cum este să cazi în gol fără să mori după aia. Dar n-aş încerca niciodată, mi-e frică”. Tatiana I. - masterat la SNSPA, ID „Eu nu practic niciun sport extrem, pentru că nu am timp. Serviciul se pune ca şi sport extrem? Ar trebui”. Eugen V. - masterat Jurnalism Tematic, FJSC, UB „Nu practic sporturi extreme. Snowboarding-ul, la nivelul la care îl practic eu, nu este considerat extrem. Dar asta fac în prezent. Aş vrea să fac, în viitor, BMX, pentru că întotdeauna mi-a plăcut. M-am dat ceva cu bicicleta şi după am crescut şi aş vrea să mă mai dau”. 6

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


Februarie

Maria D. - Masterat Ingineria Sistemelor Internet, Universitatea Politehnica „Mi-ar plăcea să fac Slacklining şi Zorbing ball pentru că mi se par super fun. Aceste două sporturi extreme aş vrea să le încerc, dar mai ales ăsta cu mingea uriaşă, Zorbing ball... Nu mi se pare foarte periculoasă activitatea asta. Şi nu trebuie să te arunci în gol, mai ales ca mie nu îmi place senzaţia de cădere în gol. Iar la Slacklining îmi place că totul ţine de echilibru şi de cât de mult îţi stăpâneşti frica (dacă coarda este întinsă între două stânci, sub o prăpastie)”. Monica I. - masterat Campanii de Comunicare în Relații Publice şi Publicitate, FJSC, UB “Deocamdată nu am avut curajul să practic vreun sport extrem în adevăratul sens al cuvântului, însă am cochetat puţin cu o formă de mountain biking adaptată la câmpie, cu ceva dealuri. Mi se pare extrem de antrenant, o activitate care îţi creşte adrenalina şi mi-ar plăcea să cutreier pădurile alpine cu bicla, să urc şi să cobor pante abrupte şi să simt cum toţi muşchii îmi pulsează în corp. După asta, să mă întind lângă un râu de munte şi să zac în aerul curat!”

„Slacklining” - amatorii acestui sport fac echilibristică la înălţime, mergând pe o coardă de nylon, întinsă între două puncte. Este diferit faţă de mersul pe sfoară, pentru că în acest caz coarda nu este rigidă, ci chiar foarte dinamică, se întinde şi se balansează. „Zorbing ball” - nu trebuie să faci nimic altceva decât să intri într-o minge uriaşă, după care să-ţi dai drumul la vale, rostogolindu-te cu viteză în jos. „Zorbingul” a fost inventat în anul 2000, în Noua Zeelandă.

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

7


iSTUDENT

Patinajul, o artă care cere sacrificii Câştigătoare a numeroase premii de patinaj artistic, Maria Andreea Bâlea a reuşit să-şi împartă timpul între orele obositoare de antrenamente şi cursurile de la facultate. Acum se dedică unei cariere de antrenoare şi speră că elevele ei vor ajunge să depăşească propriile ei performanţe. Portret de Ela-Evelina Jianu | ela.evelina@yahoo.com

Cu grijă şi răbdare, Maria îşi îndrumă pe gheaţă echipa formată din şapte mici patinatoare. Deşi le antrenează de doar un an, elevele ei au început deja să aibă rezultate şi se pregătesc cu foarte multă seriozitate pentru competiţii. “Mulţi se lasă când dau de greu. Patinajul artistic este un sport superb, dar necesită voinţa, perseverenţă, ambiţie şi curaj. Antrenamentele ajung să fie foarte grele”, explică Maria. Privindu-le pe ele cum exersează, Maria îşi aminteşte de propriile ei începuturi în patinaj. A pornit pe acest drum încă de la vârsta de 3 ani, când a încălţat pentru prima dată o pereche de patine. Pe atunci nu era conştientă că îşi va sacrifica întreaga copilărie, dar acum nu regretă decizia luată: “Mi-a plăcut enorm. Făceam în paralel şi balet, iar vara mergeam la bazin, întrucât mama mea făcea înot de performanţă, dar numai pe gheaţă mă simţeam în largul meu. Totul a început la orele de iniţiere, unde antrenorii veneau să-i aleagă pe copiii care păreau să aibă talent. Aşa am fost selectată şi eu”. La vârsta de 5 ani, obţinea deja locul întâi la un concurs de patinaj, iar la 9 ani concura la prima ei competiţie internaţională, la Viena.

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

9L


iSTUDENT

Numai pe gheață mă simt în largul meu

Au urmat titluri de campioană naţională, reprezentarea României la numeroase competiţii internaţionale, participarea la Zilele Olimpice şi Jocurile Balcanice, unde a obţinut locul 4, la diferenţă de un singur punct de un loc pe podium. Anul trecut a câştigat locul întâi la Cupa României. Antrenamentele ei zilnice includeau atât exerciţii pe gheaţă, cât şi la sală pentru perfecţionarea coregrafiei şi tehnicii, întărirea forţei şi a rezistenţei. Deşi toate acestea îi consumau o mare parte din timp, ea nu şi-a neglijat studiile. A luat licenţa cu 10 şi a fost şefă de promoţie, iar acum este studentă în anul întâi la Masterul de Educaţie fizică şi Managementul activităţilor şi structurilor sportive din cadrul Universităţii Spiru Haret. Maria recunoaşte că sportul de performanţă şi studenţia nu se împacă

10

www.stud-life.ro

deloc uşor, dar spune că secretul succesului ei stă în faptul că a învăţat încă de foarte mică să-şi organizeze strict timpul. De anul trecut, de când s-a hotărât să devină antrenoare, Maria s-a lovit de greutăţi din cauza lipsei de interes a autorităţilor şi a lipsei de promovare mediatică a performanţelor în patinaj: “Niciunul dintre concursurile interne nu este mediatizat, nicio televiziune nu-l transmite. Din păcate nu există interes din partea nimănui faţă de acest sport. La facultate mă întrebau colegii dacă patinajul de performanţă chiar există la noi în ţară. Nici măcar un patinoar nu avem. Ne antrenăm pe patinoarul Mihai Flamaropol, care aparţine de fapt Federaţiei de Hochei şi în care ninge şi plouă, iar când este ger afară trebuie să stăm cu căciuli şi canadiene pe noi”.

numărul 13 / Februarie 2011


iSTUDENT

Când este ger afară trebuie să stăm cu căciuli şi canadiene pe noi

În ciuda dificultăţilor, Maria speră că domeniul ei de activitate va deveni mai cunoscut în România. În acest sens, ea vrea să contribuie la obţinerea de performanţe prin idei inovatoare de antrenament şi de pregătire a sportivilor. Munca ei nu este deloc una uşoară, pentru că în patinaj nu există o tehnică fixă şi strictă, pe care să o poată face toţi patinatorii. Antrenorul este cel care trebuie să adapteze metodele, să modifice mişcările în aşa fel încât să creeze un stil potrivit fiecărui sportiv. “Am crezut că este uşor să predai patinaj, dar implică multe responsabilităţi: să pleci numărul 13 / Februarie 2011

în cantonamente sau la competiţii cu copii mici de care trebuie să ai grijă şi să încerci tot timpul să modelezi sportivii”. Foarte dedicată pregătirii elevelor ei, Maria se simte mândră de fiecare în parte, bucurându-se de realizările lor. Ea are în plan alcătuirea unei a doua echipe de copii pe care să-i antreneze, şi poate că unii dintre ei vor fi îndeajuns de ambiţioşi încât să-i calce pe urme. “În patinaj, dacă nu ai nervi de oţel, nu ajungi nicăieri. Dar dacă îţi place cu adevărat, nu mai simţi cât e de greu”. www.stud-life.ro

11


iSTUDENT

Ioana Ionescu: “Fac accesorii handmade în care vei regăsi farmecul și inocența copilăriei” Ioana Ionescu este masterandă la ASE. Economia este o parte importantă în viaţa tuturor şi mai ales în a celor care ştiu să se descurce. Aşa că Ioana a reuşit să îmbine utilul cu plăcutul: din pasiunea ei pentru bijuterii şi accesorii, şi-a creat un blog pe care vinde şi promovează creaţiile handmade asupra cărora îşi pune amprenta - la propriu. Ioana creează mici obiecte (numite de ea briz-brizuri) din Fimo - un lut polimeric, o pastă pentru modelaj de tipul plastilinei. Interviu realizat de Florentina Ionescu | florentina.ionescu87@gmail.com Stud-Life: De cât timp faci obiectele din FIMO? Ioana Ionescu: Am început să fac obiecte din FIMO prin noiembrie 2009, pentru mine. Îmi doream să am accesorii create de mine şi să le port. Apoi au început să apară clientele, prietenele mele, şi aşa am început. În martie anul acesta, Briz-Briz Biju împlineşte un an şi am de gând să fac un concurs pe blog pentru a sărbători, iar premiul să fie un briz-briz special! Cum îţi promovezi afacerea cu bijuterii? În principal, pe blogul meu brizbrizbiju. blogspot.com postez tot ce fac. Toate brizbriz-urile şi noutăţile sunt acolo. Briz-Briz Biju are chiar şi o pagină de Facebook. Mă înscriu în concursurile la care sunt invitată. De exemplu, acum particip la un concurs pe Facebook cu un obiect numit „Oglinda divei”, realizat special pentru revista online DivaHair. De asemenea, merg la târguri handmade. Cum îţi vin ideile pentru creaţiile pe care le faci? Ideile vin din toate părţile: din ce văd în jurul meu, de la prietene, de la cliente, de la oricine!

12

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


iSTUDENT

Am participat la Târgul de Iarnă al Studenţilor ASE, în Facultatea de Comerţ, şi a fost o experienţă foarte plăcută, studentele au fost foarte receptive şi încântate de târgul din facultate. Am mai participat la târguri în aer liber, vara, la Palatul Şuţu, Curtea Veche, şi la radio GroveOn. Vara aceasta voi continua să merg cu creaţiile mele la mai multe targuri în aer liber, este o atmosferă foarte plăcută acolo. Povesteşte-mi despre experienţa ta la Târgul de Iarnă al Studenţilor ASE. Câte produse ai reuşit să vinzi? Ai făcut ceva profit? La târgul din ASE am reuşit să particip pe toată perioada cât a durat, adică 5 zile, dar personal am fost acolo doar în prima zi. Atunci fetele au fost cel mai curioase şi prima zi a fost cea mai tare dintre toate! Am participat alături de alte trei fete la acelaşi stand şi am cam rămas fără produse de expus după prima zi! :) Ce fel de obiecte faci din FIMO? Ce accesorii? Ce gamă? Fac accesorii handmade în care vei regăsi farmecul și inocența copilăriei! Fac tot felul de accesorii, cât mai variate, de la desene animate, dulciuri, ceainice şi ceşcuţe, făpturi haioase, accesorii cu mărgele şi dantelă, până la fetiţe care să reprezinte persoane - clientele, fetiţe care au fost făcute după chipul şi asemănarea lor, sau cupluri - miri şi mirese. Cine sunt clienţii tăi? Cumpără de la mine rude, prieteni, colegi, colege de facultate, cunoştinţe, oameni care descoperă Briz-Briz Biju pe internet. Unde îţi aduci creaţiile pentru a le vinde? În general, la serviciu, la târguri, la prietene. La ce târguri ai participat de-a lungul timpului? numărul 13 / Februarie 2011

Care a fost cea mai trăznită cerere pe care ai avut-o de la clienţii tăi? Cel mai tare a fost un prieten, care m-a întrebat dacă pot sa îi fac un aspirator pe care el îl promovează la job. Este încă în stadiul de proiect. Am facut pentru nişte prieteni broşe mire şi mireasă, pe care leau purtat ca mărturii la nunta lor. Am mai făcut pentru câinele unei vecine o zgardă inspirată din filmul „Hachiko: A Dog’s Story”. 13


iSTUDENT

Ce preţuri au produsele tale? Preţurile sunt accesibile. Cerceii costă între 5 şi 20 lei, broşele sunt 15-20 lei, brelocurile 25 lei, iar seturile costă 35-40 lei. Cât de bine câştigi din vânzarea produselor tale? Reuşeşti să îţi acoperi cheltuielile pe care le ai? Cheltuielile au fost acoperite încă de la început, vânzarea lor este profitabilă mai ales de sărbători. Dar în restul anului, fac mai mult comenzi speciale pentru doritori.

Cum ai ajuns să participi la concursul organizat de DivaHair? Oana Zidaru, redactorul-şef al revistei online m-a invitat să particip la concurs, după ce m-a descoperit pe internet şi a fost încântată de briz-briz-urile mele. Povesteşte-mi în ce constă acest concurs. Ce trebuie să faci? Am creat un accesoriu special pentru concurs care să reprezinte DivaHair. Obiectul creat de mine este Oglinda divei. Descrierea accesoriului: Oglinda reprezintă un atribut al frumuseţii şi este indispensabilă pentru o femeie preocupată de imaginea ei. Inspiraţia a venit de îndată ce am văzut logo-ul de pe profilul de Facebook DivaHair, care reprezintă cu desăvârşire o divă. Această oglindă are menirea să îi reamintească posesoarei tot timpul că este frumoasă, că este o divă!

Cum ţi-a venit ideea să îţi faci un blog? Blogul m-a ajutat foarte mult la promovarea obiectelor pe care le fac, pentru a-mi expune produsele.

14

www.stud-life.ro

Cum reuşeşti să îmbini facultatea (cursuri, examene, proiecte) cu pasiunea ta? Mai ai timp şi pentru facultate? Am reuşit să îmi fac timp pentru toate. Am fost la seminarii, am ajuns la unele cursuri, am făcut proiecte, am mers la job şi am făcut şi briz-briz-uri. În perioada Crăciunului, m-am simţit epuizată datorită comenzilor şi proiectelor, este adevărat... Dar am trecut cu bine peste perioadele mai dificile şi acum sunt mândră că am reuşit să le îmbin pe toate (zâmbește).

numărul 13 / Februarie 2011


Este pasiunea ta deja o afacere? Poţi spune că este o afacere profitabilă? Da, pasiunea mea a devenit o afacere din dorinţa de a o împărţi cu ceilalţi. Nu este o afacere pentru profit, ci una de hobby, dar vara am reuşit să îmi fac şi câteva mici plăceri după vânzarea briz-briz-urilor. Te ajută cineva la crearea bijuteriilor şi accesoriilor? Când am fost mai aglomerată, m-a ajutat mama, căreia îi mulţumesc pentru că s-a jucat cu plastilina FIMO în palme pentru

numărul 13 / Februarie 2011

ca eu să o modelez mai uşor şi pentru că m-a ajutat să onorez comenzile. Pentru un târg din vara trecută m-a ajutat prietenul meu, Dragoş, să pun accesorii metalice şi să lipesc bijuurile. Pentru târgul de iarnă m-a ajutat Cristina, o prietenă pe care am iniţiat-o în tainele handmade-ului şi care a creat trei perechi de cercei superbi!

iSTUDENT

Cât de mult timp îţi ocupă crearea bijuteriilor şi accesoriilor? Meşteritul este foarte migălos, mai ales pentru mine fiindcă sunt perfecţionistă. Trebuie să îmi placă rezultatul final, pentru a fi mândră de el. Îmi ocupă cam o jumătate din timpul liber.

Despre Ioana Data naşterii: 26 decembrie 1987, Bucureşti Studii: Masteratul de aprofundare în Informatică Economică la ASE, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică (CSIE) Familie: Este singură la părinţi; are un motan pe nume Spooky Blog: http://brizbrizbiju.blogspot.com

www.stud-life.ro

15


iSTUDENT

Street-dance “Dansul nu e armată. Îl faci din plăcere şi oricând ai ocazia” “One, two, three, four, get your ass on the floor!”. ”Unu’, doi, spate, spate, mă las un pic, stâng, drept, spate”,”stâng, mă-ntorc şi bum bum, drept!”. E foarte simplu totul! Cel puţin pentru ea. Poartă o pereche de pantaloni negri trei sferturi şi cu tur lăsat. Pe dedesuptul hanoracului gri, cu fermoarul pe jumătate desfăcut se vede maieul turcoaz, care se asortează cu semnul „flower power” de pe adidaşii albi. Portret de Anca Iosif | www.lucrurisimplee.wordpress.com Miniona brunetă şi machiată discret poartă nişte cercei negri, rotunzi, iar părul îl ţine prins într-o coadă, ca să n-o incomodeze. Cine a spus că la sală nu trebuie să fii cochet gândeşte total eronat! După urechea stângă, stau tatuate discret câteva note muzicale. Ne aflăm la demisolul unei clădiri din zona Vitan, unde se află sediul şcolii de street dance OneBeat. Coborâm uşor treptele şi basul e deja în gât. Aici street dance-ul prinde viaţă. Intrăm în sala unde se petrece totul. Oglinzile mă asaltează din toate părţile, iar dacă n-aş fi fost sigură că sunt trează, aş fi început să mă gândesc serios la dedublare. Nu este cea mai mare încăpere, dar oamenii energici, cu chef de dansat nici n-au

16

www.stud-life.ro

nevoie de o „Casa Poporului”, ci doar de entuziasm. Andreea intră în sală zâmbind subtil. Nu vrea să-şi submineze autoritatea în faţa cursanţilor. Sunt copii frumoşi, de 12 sau de 16 ani, de 14 sau 17. Încearcă toţi să ţină pasul cu ea, pe ritmurile „Coolio – 1, 2, 3, 4”. Fac un cerc, înghesuie pe unul dintre ei la mijloc. Respectivul începe să danseze, iar ceilalţi îi preiau mişcările. Rolurile se inversează în permanenţă, chiar dacă unii strâmbă din nas câteodată. E multă voie bună, iar tricoul băiatului pe care scrie „I need some air” este în ton cu atmosfera încinsă din sală.

numărul 13 / Februarie 2011


Începuturi şi background

Acum patru ani - când a-nceput toată aventura – dansa tot timpul prin casă. Prindea toate emisiunile şi clipurile de la TV care aveau o legătură cu dansul şi coregrafia. A cunoscut pe cineva care era coregraf şi care a luat-o la repetiţiile cu trupa, ca să vadă cum stă treaba. Învăţa paşii „ca floricica”, de una singură, şi pentru că prindea mişcările foarte repede şi avea potenţial, au păstrat-o în trupă. După destrămări şi fuziuni de echipe, Andreea a ajuns să facă parte din trupa de dansatori OneBeat. Între timp, spiritul competitv s-a dezvoltat mult mai mult. Andreea recunoaşte că a tras din greu să ajungă printre primii. Ăsta era obiectivul ei la început, să facă performanţă, aşa că s-a activat. A avut ceva probleme cu înălţimea, însă nu s-a dat bătută. Nu că ar vrea să facă o carieră în televiziune, dar nici bine numărul 13 / Februarie 2011

nu îţi pică să nu fii lăsată să intri la diverse emisiuni pentru că n-ai picioarele până în gât. Street dance-ul nu este un singur răspuns, ci însumează o întreagă familie. Popping, locking, hip-hop old school, hip-hop new school, bboying, sunt doar câţiva dintre copiii acesteia.“Există o bază, o cultură, o istorie a dansului, fără de care e greu să evoluezi”, ne spune ea. Hip hop-ul îşi

iSTUDENT

„Proiectele realizate de OneBeat s-au dezvoltat rapid într-o adevărată industrie a dansului. Echipa ce a muncit ani de zile la realizarea proiectelor de diferite tipuri este extrem de pasionată de ceea ce face şi şi-a propus să muncească necontenit pentru îndeplinirea visului.” (www.streetdance.ro)

are obârşiile în breakdance-ul din America anilor ’70, când cel supranumit “The Godfather of Hip-Hop”, Afrika Bambaataa Asim, lider al minorităţii Zulu din Bronx, pune bazele unei puternice organizaţii numite Universal Zulu Nation, organizaţie care a stat la baza hip hop-ului. Street dance-ul este format din două părţi mari: coregrafie şi freestyle. La freestyle trebuie să dai frâu liber creativităţii, să laşi lucrurile să vină de la sine. În momentul în care faci asta, o să iasă şi o coregrafie ok. Se leagă una de alta. Battle-urile joacă un rol important în dezvoltarea stilului personal de dans, întrucât se bazează pe freestyle. Sticluţa este cea care desemnează persoana care începe. Astfel, poţi să dansezi unul versus unul, crew versus crew etc.

www.stud-life.ro

17


iSTUDENT

Dulce studenţie Andreea Pop este şi studentă în ultimul an la Facultatea de Kinetoterapie, din cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. Nu, facultatea asta n-o-nvaţă să facă doar masaje, asta este doar o mică parte din ce implică kinetoterapia. Până la urmă, dacă visul ei era să facă masaje, se ducea la un salon să facă trei luni cursuri şi gata. Din fericire, se numără printre persoanele care se bucură pentru că sunt la facultatea aleasă, chiar dacă s-a hotărât cu două săptămâni înainte de admitere că vrea să intre acolo. Vrea să profeseze în domeniu, dar nu ştie ce-i poate rezerva viitorul. Momentan, iubirea ei este dansul. A fost şi coregraf totodată, mai ţine locul din când în când colegilor, dar anul ăsta a lăsat-o mai moale, că deh, o paşte şi pe ea licenţa şi încearcă să fie cu capul pe umeri. Street-dance-ul peste graniţă Andreea a participat la SDC – Street Dance Camp, proiect care s-a desfăşurat în Cehia. Ce înseamnă asta? Cursuri de dans, timp de o săptămână, de la nouă dimineaţa până la nouă seara, cu cei mai buni oameni din domeniu. Coregrafii care ţineau cursurile au venit din Germania, SUA, Japonia, Olanda. ”Nu ştiam cum să fac să mă împart să ajung la toate”. Diferenţa? Enormă. „Nu contează nivelul, cât contează concepţiile care sunt acolo. Noi suntem mai închişi la minte, totul se dezvoltă mai greu în România. Într-un fel e de-nţeles, într-un fel nu, pentru că potenţial există cu carul la noi, dar concepţiile strică tot”. În afară, oamenii nu fac dans pentru bani. Într-adevăr ajung să facă foarte mulţi bani după ce se dăruiesc cu totul fără să aibă pretenţii”. Andreea s-a gândit să plece în afară... dar recunoaşte că nu-i deloc uşor. Crede în street dance-ul din România, dar va crede şi mai mult dacă oamenii vor deschide ochii. Totul porneşte

18

de la cei mici. „Dacă tu-i înveţi că dansul e făcut să fie pe scenă şi să numeri tot timpul unu, doi, trei, patru şi gata coregrafia, ai devenit dansator, nu e ok”. Trebuie să fii modest şi s-o faci cu pasiune. Nu oricine înţelege. Informaţia nu a ajuns încă la oameni. Vorbe înţelepte de la Andreea În caz că gafezi pe vreo scenă: „Arată că acea căzătură aşa trebuia să fie. E foarte important să nu schimbi faţa, să nu trădezi ceea ce ai făcut şi să-ţi păstrezi zâmbetul pe faţă.”

Anul ăsta am redescoperit dansul. Îl văd cu alţi ochi. Am fost pe afară şi-am văzut ce înseamnă street dance şi hip-hop.

„ numărul 13 / Februarie 2011


Ce face dansul?: „Dansul m-a schimbat enorm din multe puncte de vedere. Pe lângă faptul că te redescoperi, pentru că totuşi e o artă, ajungi să faci lucruri pe care

numărul 13 / Februarie 2011

nu credeai că le poţi face, iar încrederea de sine creşte mult.” Printre activităţi: Caravana Michael Jackson – „turneu” de promovare a dansurilor lui MJ, în toată ţara; Street Heroes – concurs de dansuri urbane.

iSTUDENT

Not good: „Lumea pe piaţă caută ceva spectaculos şi ajungi să faci nişte compromisuri, din ce în ce mai des şi dansul, din ce în ce mai mult, dispare. Începi s-o faci ca pe-o meserie, începi s-o faci pentru bani, iar dansul nu mai e dans. Nu-ţi mai rămâne-n suflet. Ştii să faci lucrul ăla şi e mai uşor să faci ceea ce se cere, decât ceea ce ţi-ar plăcea şi pentru care nu te-ar aprecia mulţi, poate. ”

Următoarele ţinte: Funkin Stylez – competiţie internaţională individuală, Germania; Hip-hop International - se va desfăşura anul viitor în Las Vegas.

www.stud-life.ro

19


iSTUDENT

Ce nu te omoară, te face mai puternic L-am întâlnit pe Giuseppe în metrou şi l-am remarcat pentru că făcea ritmuri de beatboxing. La cei 17 ani ai săi, consideră că a învăţat foarte multe despre viaţă şi că dacă ar fi aflat unele lucruri mai din timp acum i-ar fi fost mai bine. Articol de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro Giuseppe și un desen făcut de el, FOTO: Otilia Doboș

Povestea lui Giuseppe, pe numele întreg Giuseppe Ioan Bălan, începe la Piatra Neamţ, unde s-a născut. Pentru câţiva ani a avut o familie normală, cu mamă, tată şi un frate. Bunica era nemţoaică, tatăl ţigan. Dar pe atunci nu ştia el ce înseamnă aceste lucruri. De altfel, nici nu îşi aminteşte prea multe despre cum e să

20

www.stud-life.ro

ai o familie, pentru că la 6 ani părinţii s-au certat şi s-au despărţit. Vreme de 4 ani a stat la un spital, unde a fost îngrijit. Mai multe amintiri are începând de pe la 10 ani, când a fost mutat la cămin, în Bucureşti. Acolo stătea cu încă vreo 300 de băieţi, iar viaţa nu era prea frumoasă. Când a ajuns, a trecut prin „botez”: cu lumina stinsă, te bat toţi, semn că ai ajuns pe terenul lor şi dacă nu te supui regulilor, o poţi încasa şi mai tare. Giuseppe povesteşte că mâncarea era ca la puşcarie: pilaf, ghiveci, mai nimic să-ţi placă. Dar măcar aveai siguranţa că primeşti 3 mese pe zi. Cele mai rele însă erau „cafelele” de dimineaţă sau de seară, când, în somn, îşi lua bocanci în burtă, în spate, în cap... Încet-încet, a ajuns şi el să se bată la fel ca ceilalţi și să participe la botezul noilor veniţi. În el se dezvoltase o ură pentru că zi de zi, vrând-nevrând, trebuia să se bată, ca să se apere, dacă nu ca să riposteze: „Dacă ai ura în tine, nu poţi sta să dea în tine”. Giuseppe îşi aminteşte şi de un alt obicei, probabil cel mai periculos dintre toate: la un moment dat, fiecare băiat era obligat să urce pe dulapul de haine şi se arunce cu capul înainte, într-un coş de gunoi umplut cu pietre. Recunoaşte că l-a cuprins panica atunci când i-a venit rândul pentru că ştia că doi dintre ei muriseră făcând asta.

numărul 13 / Februarie 2011


Dacă nu ai putere, nu trăieşti aici. Până să ajung la cămin, nu ştiam să înjur. Bunica m-a învăţat să nu înjur.

La cămin a învăţat şi să picteze. O doamnă, care l-a învăţat să citească, i-a văzut talentul, iar un domn din cămin, care avea atelier de pictură, a vrut să îi arate cum se face. I-a plăcut şi a lucrat conştiincios, desena în general după modele, după imagini. Îi plăcea pentru că prin desen simţea că se eliberează: “Dacă pictam, vedeam altfel lumea”. Giuseppe consideră că poţi să controlezi sentimentele, dar că desenul nu te obligă să faci asta. Ar vrea să înveţe mai mult, spune că trebuie să faci un curs ca să devii bun, dar nu îşi permite. Aşa că a rămas la nivel de hobby, mai ales că domnul cu atelierul a plecat şi el la un moment dat.

Trebuie să ai şi bani ca să creezi un lucru - târziu am înţeles asta, că trebuie să găseşti și oameni de încredere.

De la 13-14 ani - nici el nu prea mai ştie - s-a mutat la “Prâslea cel Voinic”, un apartament social din Apărătorii Patriei. Numele nu îi spune însă nimic. “A, ca povestea... o ştii, nu?”, am întrebat, văzându-l nedumerit. „Dacă mi-o spui tu, o să o știu”, a răspuns el zâmbind. Viaţa era altfel la apartament, doamnele vorbeau altfel cu el şi nu se bătea cu nimeni. Dar pentru Giuseppe, cel mai important era că fiecare făcea treabă pentru sine. Curăţau, spălau, ştergeau pentru ei, doar ca să le fie bine şi să stea în curăţenie.

iSTUDENT

Dar alternativa era să sară tot căminul pe el să îl bată, iar așa avea totuşi şanse să nu păţească mare lucru. Aşa că, din nou, s-a supus. Și a sărit... A scăpat ieftin, zice el, doar cu un cucui mare şi câteva zgârieturi.

Nu după mult timp, a vizitat-o pe mama lui, mutată şi ea în Bucureşti. Întâlnirea nu a fost însă chiar cum s-ar fi aşteptat. Spre deosebire de apartamentul în care locuia el acum, mama avea doar o cameră, mâncare mai deloc şi datorii multe. “Ca fiinţă ai nevoie de mângâierea unei mame. Aş fi preferat să stau lângă părinţi, chiar dacă nu aveam lucruri”, spune Giuseppe, cu ochii cam trişti. A participat la un concurs de pictură, la care a obţinut locul III pe ţară. Banii i-a dat mamei, ca să îşi plătească datoriile, iar el şi-a oprit 250 de lei din care a cumpărat încălţări pentru el şi un telefon pentru fratele său. “Pentru mine nu erau importanţi banii. Dar mama nu i-a folosit pentru datorii. Eram copil, nu băgam în seamă”, se gândeşte acum, privind în urmă. Totuşi, Giuseppe s-a hotărât să plece de la apartament şi să stea cu mama lui. Împărţea cu ea ajutorul social de 600 de lei. Însă ea nu s-a mulţumit cu atât şi l-a trimis la muncă. Giuseppe şi-a găsit de lucru la ştrand, pe Văcăreşti, oferind şezlonguri clienţilor. Spune că, deşi mulţi îi ofereau atenţii, de multe ori refuza să ia bani pentru că se gândea că nici alţii nu au. Ba chiar o doamnă a vrut să îl ajute mai mult, să îi ofere un loc unde să stea, dar a preferat să nu fie condiţionat de nimeni:

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

21


iSTUDENT

FOTO:Otilia Doboș

Încerca să mă domine cumpărându-mi țigări și am refuzat. Eu mă simţeam bine doar ajutând-o.

Cu timpul și-a dat seama că mama îl primise acasă doar pentru bani. “Ascundea mâncarea de mine, mai târziu m-a dat afară. Mă făcea drogat”. Giuseppe recunoaşte că a încercat și droguri de pe la prieteni, dar nu i-au plăcut și nu a continuat. A preferat să fie lucid și să încerce să facă ceva cu viața lui. Aşa că s-a întors la mama lui, care i-a făcut buletin și apoi i-a cerut banii pe el. Încetîncet, Giuseppe și-a pierdut încrederea în oameni și a devenit sceptic: „Nu poţi să ai încredere în oameni. Interesul se formează și fără să vrei”. Aşa s-a întâmplat și cu mama lui, iar acum regretă că a ales să plece de la apartament.

22

www.stud-life.ro

“Banul nu-l ai ca să fii fericit, ci ca să obţii un lucru. Am învăţat asta la 17 ani, dacă înţelegeam dinainte, aş fi avut altă viaţă, alte interese.”

Jobul de vară de la ştrand i-a adus şi lucruri frumoase. Acolo a cunoscut-o pe prima lui prietenă. “La un moment dat vine şi simţul ăsta”, crede el. I-a plăcut mult de ea pentru că i se potrivea. “Era genul meu”. Spune despre ea că era „româncăromâncă” şi că la un moment dat l-a minţit că maică-sa avea o problemă cu faptul că el era ţigan, când de fapt ai ei doar îşi făceau griji, ca orice părinte. “Ea se dădea la mine. Avea alte gânduri şi am refuzat”. Într-un final, chiar dacă se ataşase de fată, a preferat despărţirea decât să facă ceva necugetat. De atunci nu a mai avut nicio prietenă, deşi şi-ar fi dorit. Însă Giuseppe consideră că până nu îşi creează o viaţă, până nu are un venit cât de cât stabil, nu are rost să se gândească la fete. numărul 13 / Februarie 2011


O femeie stă lângă tine, dar dacă nu o protejezi, pleacă.

Spune că nu i-a plăcut să înveţe: “Acum am realizat că trebuie să fac o şcoală, să-mi fac un viitor”. A fost întâi la Școala 102 până într-a 5-a. Apoi s-a mutat la liceul de arte plastice Nicolae Tonița, dar, neavând materiale şi nici bani cu care să şi le cumpere, a renunţat. “Dacă vroiau să învăţ, trebuia să îmi dea şi materiale, nu? Altfel cum era să fac?”, se justifică Giuseppe. Acum s-a reapucat de şcoală şi e într-a 6-a. Îl mai ajută când şi cum poate Domnul Jean, un om “cu suflet mare, foarte deştept”, care venea la cămin şi făcea jocuri cu copiii. Dl. Jean s-a ataşat de Giuseppe și îl consideră un copil cu adevărat deosebit și foarte talentat. De la el am aflat de o altă pasiune de-a lui Giuseppe - skandenberg-ul. “De mic am văzut că alţii fac tracţiuni. Și m-am apucat de exerciții”. A participat la un concurs în aprilie anul trecut și a obţinut locul III la juniori și locul I la mâna stângă. Spune că a exersat mult și că la cămin, la un moment dat, altor băieţi le era frică de el. Dar nu de aia se antrena, ci pentru că îi plăcea să se vadă pe el însuşi în competiţie cu alţii. Giuseppe a reuşit să înveţe și altceva prin exerciţiu. Îi place să practice beatboxing, chiar dacă neprofesionist. O face din dorință, din încăpăţânare, dar și din curiozitatea de a vedea cât de bun poate deveni.

Am văzut pe net pe unul care făcea muzică din gât şi am încercat. E un concurs cu mine însumi.

iSTUDENT

Dintre toate talentele, cel mai drag lui Giuseppe îi este tot pictura. Însă nu crede că o să reuşească să îşi facă un viitor din asta. Aşa că şi-a făcut alt plan: să stea cu mama lui până când împlineşte 18 ani, să învețe germana şi să plece la vărul său din Germania. Până una-alta, încearcă să îşi găsească un job şi crede că ar putea fi cu succes bodyguard. Un prieten l-a sfătuit la un moment dat să îşi găsească ori un prieten cu care să locuiască în chirie, ori o femeie cu care să stea. Bineînţeles, ar prefera a doua variantă. Dealtfel, visul lui este să aibă o casă, o femeie care pictează şi care să îl iubească. Dar “trebuie să insufli şi altora visul tău ca să se împlinească”. Giuseppe e optimist şi cu zâmbetul pe buze. Ochii şi mâinile îi trădează însă copilăria nu prea fericită şi viaţa grea pe care o duce. Dar ştie că acum, după ce a învăţat atâtea lucruri şi a trecut prin atâtea încercări, o să reuşească. Pentru că e conştient că trecutul nu şi-l mai poate schimba... Aşa că o să lupte pentru un viitor frumos.

Dacă în viaţă nu reprezinţi ceva, nu te bagă nimeni în seamă

...a concluzionat el.

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

23


iSTUDENT

Pereții sunt vii Este duminică, ora 11:30. Bucureștiul e amorțit de frig și de somn. Astăzi, majoritatea oamenilor refuză să trăiască. Decid să se odihnească. El nu. Pentru el, viața va începe în 20 de minute. Reportaj de Ina-Alice Dănilă| ina.alice.danila@gmail.com După ce străbate un drum rablagit, brăzdat de bălți imense și de câțiva câini fioroși, ajunge la locul stabilit. Pe un câmp pustiu, undeva la marginea orașului. Dincolo de șanțurile încărcate de zăpadă murdară, o clădire părăsită stă să cadă. Nu mai are nici pereți, nici etaje, nici acoperiș. Doar câțiva stâlpi și un zid din când în când, uitat de hoții de cărămizi. Când dă soarele, imensa curte a clădirii se împarte între lumină și întuneric. În amestecul de raze și frig, la fiecare pas, descoperi câte un desen. După orice cotitură, între picături de apă și pete de mușchi, vezi taguri (“numele” grafferilor) gigantice sau mici, reușite sau eșuate. Clădirea asta e a grafferilor. Iar Seyr este unul dintre ei. După ce aruncă o privire lungă clădirii, se întoarce brusc și se hotărăște. Azi va desena o parte din gardul care împrejmuiește grădina. Își alege cel mai alb și mai curat zid, îl pipăie și se îndepărtează. Rupe toate buruienile din jurul lui și face câțiva pași înapoi. Își fixează ochii pe perete și tace. Acum își imaginează cum va arăta desenul său. De obicei, desenează după o schiță. Însă acum o face din cap. Își agață haina într-un copac și face poze peretelui gol. Știe el de ce. Vrea să vadă tranformarea, cum arată locul înainte și după. Pozele sunt foarte importante în

24

www.stud-life.ro

graffiti. Când desenele dispar de la o zi la alta, șterse de autorități sau de proprietarii de imobile, pozele sunt singura dovadă că ai fost acolo. Seyr scoate o bere și soarbe o gură. Atent și cu o grijă ca de mamă, își scoate rând pe rând cele șapte tuburi de vopsea din rucsac. Își pune mănușa neagră de cauciuc și, după ce mai analizează o dată peretele, trasează, dintr-o mișcare sigură și prelungă, prima linie gri. Face un dreptunghi și iar analizează. Ține spray-ul strâns și se apleacă până în pământ.

numărul 13 / Februarie 2011


Mai bea o gură de bere și trece la umplerea literelor. Dă cu spray pe spațiile dintre linii, fără să le depășească: “Am prins experiență. Trebuie să te obișnuiești cu spray-ul”, spune el. Încet, încet, literele capătă personalitate. “Seyr-ul” de astăzi e o combinație de bleu și turcoaz. “S-ul” și “y-ul” sunt turcoaz, “eul” și “r-ul” bleu, încadrate de un bleumarin agresiv. Seyr are un stil aparte. Literele lui sunt înțepătoare, aproape virtuale: “Încep de la litere simple și apoi le dau dinamism prin alte elemente - linii, cercuri, arce de cerc”. Niciodată literele nu seamănă între ele. Dacă acum sunt simple, cu doar câteva contururi ce amintesc de circuitele electronice, alaltăieri au fost inspirate din geometrie sau din artele abstracte. “Cel mai mult îmi place să creez mereu ceva nou. Mi se pare că mi se potrivește spray-ul, mai mult decât orice altceva”, mărturisește Seyr zâmbind mulțumit. La ora 14, literele sunt aproape complete. Mai lipsește doar conturul final, albastruînchis, al “s-ului”. El e cel care dă viață tag-ului, îi dă o formă și îl pune în relief. “Îmi place să mă joc cu toate contururile, le fac când mai groase, când mai subțiri.” Când Seyr se apropie de final, vine ploaia, o ploaie măruntă și întunecată, care te amorțește. E frig și mâna îi îngheață, dar el nu se lasă. Trebuie să mai adauge câteva linii. Desenul trebuie terminat.

Pentru că nu știe cât timp va rămâne aici. O lună sau poate doar o zi. Seyr e mulțumit. A trăit din plin timp de patru ore. Graffiti-ul e viața lui. Din două în două zile, se întoarce la ea. Așa cum singur recunoaște, grafitti-ul te prinde și nu te mai lasă. E ca un drog sau ca o iubită: “Nici n-am cum să explic de ce fac asta. Îmi pun întrebări, dar continui să o fac în timp ce îmi pun întrebări. E o obsesie. Miam ales niște litere și le desenez mereu, doar că de fiecare dată altfel”.

iSTUDENT

. Măsoară liniile gânditor. Se duce la câțiva metri de zid și îl privește. “R-ul” și “y-ul” au prins un contur timid. Urmează “e-ul” și “sul”. După jumătate de oră, termină schița desenului.

Grafferul își privește desenul pentru ultima dată și pleacă. Se va întoarce în curând, pentru că “grafitti-ul e un stil de viață”. Acasă îl așteaptă schițele și prietenii, grafferi ca și el. Seyr desenează din 2001. Începând cu 2006, se ocupă de pereți. A aflat de graffiti de la un coleg de clasă și s-a apucat de mâzgâlit. Mai intâi, litere rotunde. Cu timpul, însă, și-a creat propriul stil, unic în România. “Prima oară nu știi ce faci. Începi să desenezi și apoi realizezi că e mai mult de atât,” concluzionează Seyr. La cei 24 de ani ai lui, nu știe nici de ce desenează, nici de ce și-a ales tagul “Seyr”, mai ales că mai există un graffer cu același nume în Portugalia. Poate că a optat pentru ele pentru că îi plac foarte mult aceste patru litere. Așa e cu graffiti-ul. Nu îl cauți, nu alegi să îl practici. Pur și simplu o faci. Fără să gândești. Doar simți. Desenezi și trăiești.

După încă o jumătate de oră, “acțiunea” ia sfârșit. Seyr își descompune desenul din priviri. Îi place. E parte din el acum. Îi face poze și nu se poate desprinde de el. numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

25


iSTUDENT

Student și angajat în Marea Britanie Deși e greu să-ți iei la revedere de la cozonaci, prăjituri și alte delicatese culinare, stai liniștit! Le revezi la anul! Acum că am trecut în 2011, cel mai bun mod de a da startul unui nou început este să te pui pe treabă, pe învățat, dar de ce să nu te gândești și la un job? Articol de Amalia Mihăilescu | Corespondent de la Colchester, Anglia|amalia.mihailescu@gmail.com

Dacă vrei să devii student în Marea Britanie sau frecventezi deja cursurile unei instituții de învățământ superior de acolo, trebuie să-ți fi pus deja problema banilor, atât pentru studii, cât și pentru cazare, mâncare și ieșiri. Dacă pentru studii există varianta împrumutului avantajos făcut la guvernul britanic, restul plăților rămân în seama ta sau mai degrabă în seama părinților. Așa că, fie că îți dorești să faci rost de bani pentru a-ți ajuta părinții la suportarea cheltuielilor, fie că vrei să ai o oarecare autonomie față de ei și să îți sponsorizezi singur ieșirile în oraș, soluția cea mai simplă și cea mai bună este să îți găsești un job part-time al cărui program să-l poți combina cu cel de la facultate. Primul pas spre angajarea în UK este obținerea permisului de muncă (yellow card altfel numit), acțiune care nu se lasă întreprinsă așa de ușor. Mai întâi trebuie să te informezi foarte bine despre ce ai de făcut pentru că o greșeală în proces te poate costa o grămăjoară bună de nervi și una și mai măricică de timp. Află ce trebuie să faci de la studenți mai mari, de la centrul de joburi de la universitatea la care ești

26

www.stud-life.ro

sau la care vrei să aplici (Career Center), din articole ca acesta, dar și mai concret, de pe siteul destinat subiectului în cauză, secțiunea creată pentru naționalitățile română și bulgară: http://www.ukba. homeoffice.gov.uk/workingintheuk/eea/ bulgariaromania/applying/. Tot aici poți găsi și formularul pe care trebuie să-l completezi pentru a aplica pentru permisul de muncă, care se numește BR1. Cască bine ochii când îl completezi, pentru că datele introduse, deși sunt cele standard (adresă, zi de naștere, nume etc.), trebuie să fie cele corecte, alfel vei fi dat înapoi cu cel puțin o lună și jumătate. După ce termini de scris ce se cere în BR1, urmează să-l trimiți la sediul UK Border Agency, împreună cu actele menționate tot în aceste pagini ale formularului: pașaportul sau buletinul în original, două fotografii recente ale tale și versiunile originale ale documentelor care dovedesc, de exemplu, că plata studiilor îți este asigurată de guvern, că ai parte de sponsori pentru a-ți asigura traiul (dacă este cazul), dovada unei burse (la fel, cine profită de acest avantaj) și, poate cel mai

numărul 13 / Februarie 2011


important, dovada cont din Marea bani pentru a te sunt considerați de printr-un original

iSTUDENT

ca recepționer la un hotel, poți să întreții curățenia în locuințele studenților sau să pui la punct partea tehnică a rețelei de calculatoare a universității. Ai chiar posibilitatea de a-ți reprezenta propriul departament de studii, dacă asta îți dorești. Salariul va porni de la cel minim pe economie care este în jur de 6£/oră. De acum, ceea ce urmează să faci este în mâinile tale. Mie nu îmi mai rămâne decât să-ți urez baftă la căutat și spor la treabă.

că deții într-un Britanie suficienți întreține (1000£ ajuns, evidențiați bank statement).

Urmează ca între 3 săptămâni și 3 luni să-ți fie răbdarea pusă bine la încercare în așteptarea unui răspuns din partea agenților. Între timp ai ce face totuși. Pentru a completa procesul acesta destul de anevoios dar necesar pentru o societate civilizată, trebuie să mai faci rost și de un așa numit National Insurance Number, pentru care însă va trebui să contactezi cel mai apropiat centru care se ocupă de satisfacerea cererilor de acest fel. Dacă ai noroc, poate rezolvi totul la telefon sau dacă nu, va trebui să vizitezi locul respectiv pentru a-ți îndeplini obiectivul. Odată ce ai făcut rost de toate formalitățile, urmează căutarea propriu-zisă. Ofertele sunt variate: depinde dacă vrei în campus sau dacă îți convine să lucrezi în oraș. Poți să lucrezi ca vânzător la McDonald’s sau numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

27


iSTUDENT

Sesiunea te cheamă la ea Te trezești dimineața. Colega ta de cameră tremură de nervi, cu un teanc de foi lângă patul ei. Intri pe Facebook, zece statusuri despre tristețea din lume. Pe messenger, la fel. Toată lumea suferă, pe toate mediile de comunicare. Și atunci știi... vine sesiunea! Pentru toți cei care s-au rătăcit prin mormane de cursuri, dar nu se dau bătuți, prezentăm mai jos o metodă eficientă de a citi și de a învăța. Recenzie de Ina-Alice Dănilă | ina.alice.danila@gmail.com Metoda SQ3R Există nenumărate metode de lectură și învățare rapidă. Printre ele se numără și cea a lui Nicki Stanton, un expert în comunicare, recunoscut internațional (teoria sa a fost publicată în volumul “Comunicarea”, Editura Științifică și Tehnică, 1996).

Înainte de a începe lectura propriu-zisă, este bine să citești rapid tot materialul. O scanare rapidă te va ajuta să îți formezi o imagine de ansamblu asupra textului. Vei știi ce efort trebuie să depui și ce părți ale documentului prezintă sau nu interes. Oprește-te numai asupra titlurilor și subtitlurilor. Apoi, aruncă-ți privirea asupra primelor fraze din paragrafe. Nu da atenție detaliilor, încearcă să sesizezi esențialul. La final, citește ultimele două - trei paragrafe cu o viteză mai redusă. Acestea conțin, de obicei, deducții logice și concluziile întregului text. Astfel, vei ști, în linii mari, despre ce este vorba în acel material.

28

www.stud-life.ro

1. Selectează Prima etapă a acestei metode este selecția. După ce ai parcurs rapid cuprinsul și materialul în sine, selectează fragmentele care te interesează. 2. Întreabă În timpul lecturii, concentrează-te asupra textului. Nu absorbi totul într-un mod pasiv. Adresează-ți întrebări despre cele citite, caută singur răspunsuri: “Despre ce este vorba?”, “Am nevoie de această informație?”, “Sunt de acord cu ea?”, “De ce?”. O implicare activă în lectură te va ajuta să înțelegi și să reții mai mult. 3. Citește Aceasta este etapa în care cauți să detaliezi ideile principale pe care le-ai găsit în fiecare paragraf, în timpul scanării fugitive a documentului. Axează-te pe demonstrații, exemple și pe detalii. Este important să nu iei notițe de la prima lectură. Asta nu va face decât să îți întrerupă continuitatea în gândire și să te determine să copiezi pasaje lungi de text. E mai bine să citești textul în viteză de două ori, decât o singură dată și lent. La a doua lectură, poți sublinia ideile principale. Încă nu lua notițe! 4. Reamintește-ți Acum a venit momentul să îți iei notițe. Totuși, nu o face prin simpla copiere! Trebuie să încerci să îți amintești ce ai citit, să redai cu propriile tale cuvinte. Numai așa poți trece de la recunoașterea informației, la memorarea ei. numărul 13 / Februarie 2011


iSTUDENT

5. Verifică Acum trebuie să reiei toate cele patru etape de mai sus. Treci rapid peste document și verifică dacă ai înțeles modul în care autorul a structurat informația. Amintește-ți întrebările pe care ți le-ai pus și vezi dacă ai găsit răspunsuri la toate. Dacă nu, mai recitește textul sau fă-ți o notiță ca să le cauți în altă parte. Ultimul pas este să parcurgi ideile pe care le-ai extras din text. Și gata... acum știi! Mai este ceva... e adevărat că timpul se contractă tot mai mult, pe măsură ce sesiunea se apropie... Totuși, pentru ca informațiile să nu dispară de îndată ce ai ieșit din sala de examen, este nevoie de o învățare treptată. Doar așa îi oferi creierului timpul să acumuleze toate datele pe care trebuie să le stocheze.

“La m vech ine se în m e, a în aplică r v spec ână. P ățatulu egula a i cu ce r i a a l c t pen ic, fac crei ea tr a r le ci ezumat u exam m un onul ul c tesc ursu ene, în caiet .” rilor c dup are ă ce Univ ersi Zbanț M tate a Po ădălina liteh , nica

“Eu îmi fac schițe pe materialele respective. Când am timp, scriu chiar și rezumate. Am descoperit și o metodă nouă: îmi lipesc rezumatele pe pereți și mai arunc ochii peste ele, din când în când. La cursul de pedagogie am aflat că înveți cel mai ușor dacă îți faci o hartă mentală a cursului, o schemă cu conceptele-cheie, cu idei principale și definiții.” Stan Ruxandra, SNSPA

a xtul. L ă ori te z cele u o d e d ie . sublin citesc învăț, lectură, îmi are stridentă “Când lo a u u c o d o a u c e cea d ortante idei ana, che O p mai im iau și notițe.” Mihala ucurești i, aB Uneor rsitate Unive , C S J F

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

29


iSTUDENT

Tipuri de profi Pentru că suntem în sesiune, am zis să nu facem discriminări. De aceea, nu vă prezentăm un singur prof mișto, ci vă supunem atenției, cu drag și dor, mai multe tipuri de profesori.

Articol de Nicoleta Simionescu | simionescu.nicoleta@gmail.com Cu cât petreci mai mult timp în facultate (deși nu e indicat să exagerezi), cu atât ajungi să cunoști “exponatele” de la catedră. Vei observa că fiecare se va încadra, mai mult sau mai puțin, într-un anumit tipar și că fiecare va acționa în funcție de trăsăturile generale ale acelui tipar. Dacă știi acele trăsături și modul în care ele se manifestă, cu siguranță vei ști și cum anume să acționezi, cum să te comporți la examen și mai ales ce așteptări au distinșii/ distinsele. Postmodernistul: acest om, dacă întradevăr e om (dacă nu, sigur e de pe Marte), te va surprinde mereu din toate punctele de vedere: va fi mereu extremist. Fie că e excesiv de simpatic sau insuportabil de nesuferit, fie e de o căldură arzătoare, fie te tratează cu o atitudine glaciară. Nu va fi niciodată undeva la mijloc. El e cel care îți va prezenta mereu teorii revoluționare, indiferent de domeniul său: științific, artistic, literar, tehnologic etc. Tot el te va “înfrumuseța” cu note cum nu ai avut niciodată (la propriu) și teme sau examene neconvenționale. Profită de el: extremist în atitudine, te va ajuta și la bine și la rău. Enciclopedia umană: indiferent ce ai 30

www.stud-life.ro

spune și cât ai învăța, acest profesor va fi întotdeauna total indiferent. Știe tot ce s-a întâmplat, se întâmplă și probabil și ce se va întâmpla în orizontul lui cultural. Iar acel orizont nu este deloc limitat. Strânge în jurul lui niște mici și amețiți ucenici, ce fie îl sorb din priviri, fie își construiesc ascunzișuri prin facultate. Îi poți câștiga simpatia fiind un student model, ce îi respectă materia, dar care în același timp are și își expune o opinie. Sperietoarea: irascibil mereu, prost dispus continuu, deține un glas de balaur când își expune teoriile despre z g o m o t e l e înconjurătoare care îi rănesc firava ureche. Croit după un tipar, știi mereu la ce să te aștepți de la el: examen oral, note extremist de mici și indiferență totală, asta când nu îți jignește întreaga generație. Pentru acest speciment avem doar un singur sfat: roagă-te!

numărul 13 / Februarie 2011


numărul 13 / Februarie 2011

Acestea sunt doar câteva din “exponantele” pe care le vei întâlni la catedră și pe holurile facultății. Nu trebuie să te sperii de ele, la suprafață toți par zmei, însă cu toții prezintă o cheiță ce, odată învârtită, îți va permite să accezi la următorul nivel: semestrul următor, fără restanțe. Important e să nu tratezi sesiunea cu indiferență, să te interesezi de profesori și examene și eventual, dacă mai ai timp, să citești bibliografia.

iSTUDENT

Acest tip este un fals atestat: tânăr și neîmblânzit vine la curs și își prezintă pretențiile exagerate - prezență 100%, eseuri, activitate etc. Țipă peste tot că nu acceptă nesupunerea, că nimeni nu trebuie să iasă din cuvântul lui. Cu timpul vei observa că se transformă cu indiferență într-un nepăsător, iar pe parcurs își va căuta motive pentru a absenta. Da, el pentru voi, normal, din dorință proprie de a nu-și pierde timpul nu niște “inteligenți” ca voi, așa cum singur afirmă. La sfârșit, supriză: toată lumea a trecut examenul. Cu nota 10!

Baftă!

www.stud-life.ro

31


iSTUDENT

Falnică studenţie « capitalistă » ! Aproape un milion de proaspăt bucureşteni aglomerează metrourile şi autobuzele dimineaţa, paralizează zona Universitate pe tot parcursul zilei şi se lasă antrenaţi în nebuloasa unei metropole suprapopulată şi suprapoluată. Sunt tot ei cei care frecventeză facultăţile în timpul zilei, parcurile şi cafenelele în orele moarte dintre cursuri, cluburile, de la lăsarea serii. Mă-ntreb: De ce Capitala şi nu un alt centru cultural al ţării? Ce reprezintă, de fapt, goana aceasta după Bucureşti? Articol de Corina Zorzor | in0ubl1able@yahoo.com | Câştigător concurs Media Night

Nu ştiu alţii cum sunt, dar pot să vă spun ce m-a împins pe mine să aleg Bucureştiul. Sunt una din acel milion, care a lăsat marea în urma ei, şi-a luat inima-n dinţi şi visurile în suflet şi s-a mutat în Capitală. Pe parcusul unor lungi liste de argumente pro şi contra acestei plecări

(balanţa înclinându-se vizibil spre pro), miam răspuns unor întrebări care s-au ivit. De ce nu Constanţa? Fiindcă mereu am perceput facultatea ca pe un nou început, o evoluţie, o schimbare faţă de tot ce trăisem până atunci. De ce Bucureşti şi nu un alt centru cultural?


Dar am aflat repede. Timpul a devenit o entitate cât se poate de palpabilă: îl măsor în termene de predare a referatelor, în date ale testelor şi examenelor, în zile de respiro şi în weekend-uri în care plec acasă. Cât despre timpul liber, el este este precum fericirea – scurt şi preţios! Astfel, aproape trei luni de studenţie s-au scurs pe nesimţite. Luni pe cât de pline, pe atât de greu de concretizat în impresii. Îmi este

dat să experimentez o viaţă nouă, cu 1000 km/h, neştiind exact spre ce mă îndrept, însă zâmbind la sfârşit de zi. Iar atâta timp cât zâmbim, cauza nu e pierdută. Acel zâmbet şi un somn mereu odihnitor îmi reîncarcă bateriile pentru o nouă zi, dincolo de inevitabilele descurajări.

iSTUDENT

Deoarece Bucureştiul câştigă puncte în ceea ce priveşte proximitatea spaţială faţă de Constanţa. Nu am contestat niciodată performanţele învăţământului din Iaşi sau din Cluj, însă m-am oprit mereu la acest considerent „fizic”, pe care-l consider deopotrivă important. În sfârşit, finele lui septembrie mă prindea în drum spre Capitală, în aflarea unui învăţământ de calitate, a mai multor oportunităţi de angajare şi a independenţei materiale. Nu ştiam, la rândul meu, ce puneam în jocul reuşitei mele.

Bucureştiul m-a învăţat că după rece vine întotdeauna cald. Şi invers. Ca întrun carusel în care ai urcat din proprie iniţiativă, ai descoperit că-ţi place şi nu mai vrei să cobori. Odată ce-i prinzi gustul, Bucureştiul îţi intră în sânge, aşa murdar şi aglomerat cum este el. Faptul că în acea mulţime găseşti oameni de calitate, care apreciază calitatea, şi locuri în care să te simţi tu însuţi, din toate punctele de vedere, ei bine, nu vei mai dori să te desparţi de oraşul care îţi oferă aceste privilegii. Iar eu, ca proaspăt oaspete al Bucureştiului, presimt că aceasta va fi o vizită lungă...

În decembrie 2010, Asociația Studenților la Jurnalism și Comunicare a organizat Media Night, evenimentul tinerilor pasionați de media și comunicare. Acolo StudLife a lansat o provocare studenților, de a scrie un articol pentru Stud-Life, iar Corina a câștigat!


Ești pasionat de inteligență artificială sau pur și simplu dornic să afli mai multe? Laboratorul AI-MAS (Artificial Intelligence and Multi-Agent Systems) te invită la AIMAS Winter Olympics, un eveniment dedicat inteligenței artificiale (IA).

ONG

AI-MAS Winter Olympics 2011

Articol de Ruxandra Burtică | PR Officer, AI-MAS Winter Olympics Rezervă-ți zilele de 19 și 20 februarie, pentru a veni în Facultatea de Automatică și Calculatoare, din cadrul Universității Politehnica din București, unde se va desfășura cea de-a doua ediție a evenimentului. Nume mari, precum Facebook, Google, Adobe, TeamNet, Vector Consulting, IBM, Aqua Soft și Serious Games Institute vor fi prezente la secțiunea AI: Discuss and Discover, pentru a-ți dezvălui cum a pătruns inteligența artificială în viața noastră de zi cu zi. Vei afla cum se aplică tehnicile de IA în produsele de pe piață și vei asista la scurte dezbateri despre ultimele trend-uri din lumea IA. AI-MAS Village este secţiunea care își deschide porțile pentru vizitatorii curioși să vadă roboței și multe alte aplicații inteligente. Vino în holul EC al Facultății de Calculatoare și vei fi antrenat într-o călătorie în lumea fascinantă a inteligenței artificiale. Printre proiecte de cercetare și aplicații din industrie, vei avea ocazia să cunoști și să interacționezi cu oamenii care au contribuit la realizarea acestora. AI Olympics, concursul cu premii de 3000 de euro, al cărui start s-a dat în luna noiembrie, își va afla câștigătorii tot în cadrul evenimentului. Finalele celor 3 competiții: Crafting Quest 2, Recycle Swarm și Ticket to Ride, se vor desfășura în direct, modelate grafic, în zilele de 19 și 20 februarie 2011. În cadrul sesiunii AIdeas, studenți și tineri cercetători vor prezenta articole științifice pe

numărul 13 / Februarie 2011

teme din domeniul inteligenței artificiale, și vor primi feedback din partea unei comisii cu expertiză, dar și din partea publicului. Vino să vezi ce idei au ei și să afli ce proiect primește șansa să fie prezentat la încă o conferință internațională de IA. Ai un motiv în plus să participi la eveniment: AI-MAS Winter Olympics anunță campanii de recrutări pentru potențiale colaborări sau internship-uri în cadrul câtorva dintre companiile partenere: Facebook, Google, TeamNet, Vector Consulting sau AquaSoft. Dacă vrei să faci un pas important spre o carieră de succes, pregătește-ți CV-ul! Alte activități fun și surprize te așteaptă la AIMAS WO 2011! Intrarea la toate secțiunile evenimentului este liberă. Pentru mai multe detalii, vizitează: www.aiolympics.ro. Acest proiect este susținut de Academia Română, CERVA (Laboratorul de Realitate Virtuală Augmentată, Universitatea Ovidius din Constanța) și 11 universități de top din România.

www.stud-life.ro

35


ONG

Teambuilding-ul, metoda ideală de a consolida o echipă După recrutare şi perioada de probă, cele mai multe organizaţii non-guvernamentale studenţeşti (este valabil şi în cazul companiilor) creează o strategie de integrare a noilor membri. Pentru integrarea „juniorilor” ONGS-urilor se apelează la traininguri interne şi diverse întâlniri între membri vechi şi noi, însă o metodă eficientă este şi teambuildingul Articol de Adina Antonie | antonieadina@gmail.com

Ce este teambuildingul? O definiţie simplă ar fi aceea că teambuildingul este procesul care ajută la dezvoltarea cooperării şi a lucrului în echipă. „Nimeni nu face teambuilding doar pentru a crea un mediu armonios de lucru. La urma urmei, o gaşcă de prieteni nu este mai eficientă decât o echipă bine consolidată. Scopul acestor programe este de a integra talentul, abilităţile şi creativitatea membrilor grupului”, spune Adrian Ciocodan, General Manager la Smartbox, pentru MyJob.ro. Cine şi pentru cine se organizează un teambuilding? Teambuildingul poate fi organizat de asociaţii, companii, de grupuri care doresc ca membrii sau angajaţii lor să formeze o echipă mai unită şi care să ştie să colaboreze şi să lucreze unii cu alţii. O firmă din străinătate a dus conceptul de teambuilding la un alt nivel, organizând o astfel de activitate prin intermediul 36

www.stud-life.ro

platformei Second Life. Astfel, participanţii au avut parte virtual de un program menit să ajute la coeziunea echipei. Jucătorii au fost rugaţi să păşească pe o platformă care se balansa, fiind susţinută doar de un stâlp amplasat în centru. Ei au trebuit să comunice astfel încât platforma să fie în echilibru în timpul diferitelor provocări pe care le-au primit. Ce au învăţat participanţii din această experienţă a fost că fiecare acţiune individuală poate avea impact asupra succesului echipei. Filmuleţul poate fi găsit pe YouTube, căutând titlul „Teambuilding in Second Life”. Cât durează un teambuilding? O astfel de activitate poate dura de la o zi la mai multe, în funcţie de locaţia disponibilă şi programul pe care organizatorii doresc să îl facă.Teambuildingul poate înseamna câteva ore în care membrii organizaţiei să privească la un film şi participe la câteva jocuri de cunoaştere, dar poate fi făcut şi printr-o excursie de câteva zile.

numărul 13 / Februarie 2011


presupune

un

Înainte de a stabili ce program vor avea cei care participă la teambuilding, trebuie să ne gândim la obiectivul acestei activităţi şi la ce calităţi trebuie să dobândească echipa în urma acestei experienţe. Mai mult, teambuilding-ul trebuie construit în funcţie de cum este structurată echipa (numeroasă sau cu puţini membri), de personalitatea persoanelor care fac parte din ea (sociabili, care vor să se distreze etc), dar şi de abilităţile pe care acestea vor şi este necesar să le dobândească.

Astfel, teambuilding-ul se poate axa doar pe joculeţe în care membrii să interacţioneze, să se cunoască între ei şi să îţi consolideze echipa sau pot fi integrate şi traininguri, în urma cărora cei prezenţi să rămână cu câteva cunoştinţe teoretice şi practice, utile în domeniul în care activează. De asemenea, mai pot fi practicate sporturi şi jocuri de echipă (fotbal, volei, ştafetă sau twister), activităţi de divertisment (karaoke, petreceri tematice, foc de tabară), motivaţionale, de rezolvare a conflictelor, energizante sau de îmbunătăţire a comunicării.

ONG

Ce activităţi teambuilding?

Recomandarea noastră: Ospătarul orb care serveşte vin Durată: 30 de minute Cuvinte cheie: lucru în echipă, comunicare, leadership Echipament necesar: o sticlă de vin şi un tirbuşon pentru fiecare echipă, pahare Activitatea: 1. Descrieţi jocul ca o activitate care va îmbunătăţi comunicarea în echipă; 2. Împărţiţi grupul în echipe de câte şase şi rugaţi fiecare echipă să aleagă un lider; 3. Legaţi la ochi fiecare membru al echipei în afară de lider; Rugaţi liderul să stea pe un scaun, cu mâinile sub el, în apropiere de echipa sa; 4. Poziţionaţi o sticlă de de vin, un pahar şi un tirbuşon în diferite locuri ale camerei astfel încât să nu poată fi sparte sau să cadă cu uşurinţă; 5. Spuneţi echipei regulile jocului: - liderul nu poate să se mişte şi nu îşi poate folosi mâinile; - niciun membru al echipei nu poate îndeplini mai mult de o sarcină; - membrii legaţi la ochi pot folosi doar mâna cu care scriu, pe cealaltă o vor ţine la spate în timpul exerciţiului; - sarcina 1: găsiţi sticla şi aduceţi-o liderului; - sarcina 2: găsiţi paharul şi aduceţi-l liderului; - sarcina 3: găsiţi tirbuşonul şi aduceţi-l liderului; - sarcina 4: desfaceţi sticla de vin; - sarcina 5: turnaţi vin într-un pahar şi oferiţi-l liderului; - sarcina 6 (pentru lider): să bea vinul din pahar fără să îşi folosească mâinile. 6. Când liderul a băut tot vinul, echipa câştigă. Debriefing: Întrebaţi fiecare echipă ce strategie a folosit şi ce puteau îmbunătăţi la ea; Rugaţi echipa să aprecieze cât de eficientă a fost comunicarea; Identificaţi momente când acelaşi mod de comunicare apare şi în organizaţie. Atenție! Liderul ar trebui să fie cineva care nu se îmbată dintr-un pahar cu vin... :) numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

37


iONG

Politichie, sport național Fii parlamentar online! POLITICĂ... foarte mulți, mai ales în perioada asta, doar la auzul acestui cuvânt se și pornesc să-i înjure pe politicieni. Mai mult, se poate spune că de la un anumit punct a devenit un adevărat sport național. E aproape imposibil zilele astea să mergi pe stradă, cu mijloacele de transport în comun, la piață sau oriunde altundeva fără să dai peste diverși cetățeni – sportivi înrăiți în materie de politichie. Articol de Steluța Florescu│steluta.florescu@gmail.com

Există însă oameni care au o cu totul altă abordare. Oare nu am trăi într-o societate mai bună dacă fiecare dintre noi, atunci când aude cuvântul atât de disprețuit („POLITICĂ”) și-ar da într-adevăr silința să înțeleagă fenomenul și să meargă la vot în cunoștință de cauză? Ei bine, asta cred cei de la E-Civis, un ONG care și-a asumat misiunea de a promova valorile democratice în România și în alte țări. În cadrul proiectului pe care E-Civis îl desfășoară deja de ceva vreme, „Sunt 38

www.stud-life.ro

cetățean. E în puterea mea”, finanţat de Trust for Civil Society for Central and Eastern Europe, a fost lansat jocul video E-Parlament, al cărui scop este acela de a forma tinerii din Romania ca cetaţeni activi şi informaţi, pregătiţi să participe la procesul decizional local şi central. În toamna anului trecut, în cadrul aceluiași proiect, E-Civis a oferit unui număr de 30 de studenți interesați de domeniul politicului șansa de a vedea la cald ce presupune activitatea de parlamentar.

numărul 13 / Februarie 2011


Dincolo de a fi un joc educativ prin simularea virtuală a procesului legislativ din România, este vorba de o provocare pe care E-Civis o lansează: Cât de bun crezi că ai fi tu în locul unui parlamentar? Cu siguranță nu e la fel de ușor în practică, cum e în teorie. Iar pentru ca provocarea să fie într-adevăr una care să merite, cel mai bun parlamentar se va alege la sfârșit, pe lângă cunoștințele despre Parlament, cu 2000 de dolari. Jocul este destinat oricui dorește să afle mai multe despre activitatea Parlamentului României sau să își testeze cunoștințele în diverse domenii ale comisiilor de specialitate din cadrul acestuia. De menționat e faptul că numai jucătorii cu vârsta de maxim 25 de ani se pot înscrie în concursul organizat în cadrul jocului E-Parlament, al cărui premiu constă în 2.000 USD. Concursul se va desfășura în perioada 31 ianuarie – 1 aprilie 2011 și are ca scop acumularea a cât mai multe puncte de reputație în cadrul jocului. Fiecare jucător va avea un profil și va trebui să participe la activitățile zilnice specifice din Parlamentul României: grup parlamentar, comisie, plen și colegiu parlamentar.

numărul 13 / Februarie 2011

Ana-Maria Moșneagu, în calitate de președinte al asociației E-Civis, ne povestește de unde i-a venit ideea realizării acestui proiect: „Ideea s-a consolidat pe parcursul mai multor ani, atât în timpul perioadei în care am făcut eu facultatea de științe politice, cât și în timpul activității mele de aproape 8 ani în cadrul Asociației Pro Democrația (APD). Ideea de bază este că procesul decizional din Parlament este destul de complicat, oarecum abstract pentru cei din afară și, trebuie să recunoaștem, cam plictisitor. De aici am încercat să găsesc o soluție de a face acest domeniu mai atractiv. În cadrul APD am organizat trei ediții ale Parlamentului Tinerilor care au fost un succes în rândul participanților, ceea ce mi-a confirmat teoria. Acum însă, e vremea să adaptăm instrumentele de educare contextului social. Rețelele de socializare și internetul sunt prezente în viața tinerilor mai mult decât altceva. Și dacă nu poți să îi atragi pe tineri către Parlament, poți aduce Parlamentul în lumea lor...”

ONG

Aceștia au fost repartizați la cabinete parlamentare, unde au făcut un stagiu de practică de 3 luni. Acum posibilitatea de a învăța despre atribuțiile parlamentarilor este deschisă tuturor, prin intermediul jocului E-Parlament.

Așa că, dacă generațiile mature sunt ocupate cu sportul național numit politichie, iată o ocazie pentru cei mai tineri de a fi inițiatorii unui nou sport național, bazat pe responsabilitate politică și civică. Un prim pas e informarea. Iar pentru cei care vor să se informeze într-un mod distractiv, jocul E-Parlamentar stă la dispoziția lor, e nevoie doar de un click la adresa www.e-parlament.ro.

www.stud-life.ro

39


Proverb: “O viaţă nefolositoare e o moarte timpurie."

(Goethe)

iWORK

Plăcerea este scopul tău

Articol scris de Laurenţiu Cîrlan | laurentziu2@yahoo.com Urmăm un liceu, absolvim o facultate, obţinem diplome, fiecare cu reuşite mai mari sau mai mici şi la un moment dat ajungem în punctul în care suntem nevoiţi sa ne angajăm. La şcoală învăţăm câte un pic din fiecare domeniu, iar la facultate se presupune că aprofundăm ceea ce ne place... deşi multe alegeri sunt STANDARD, aşa cum e un meniu de la restaurant ce ţi se pune pe masă. Nimeni nu ştie defapt ce îţi doreşti TU cu adevărat. Meniul poate că nu conţine ceea ce tu vrei. Orice om trebuie sa îşi urmărească PASIUNEA sau pasiunile în viaţă. Singura problemă este aceea că nu ştii când poţi descoperi ce te atrage cu adevărat. Poţi să afli de mic ce îţi place să faci sau poţi să afli după ce ai terminat facultatea. Aici trebuie să ai şi un gram de noroc. Munca reprezintă pentru fiecare dintre noi o pasiune sau o obligaţie. Important este să lucrezi într-un domeniu care te pasionează cu adevărat.

Şi o să îţi pui cea mai simpla întrebare: de ce? Fiindcă îţi aduce împlinire. Fiindcă numai un om pasionat tratează meseria lui aparte şi îi vede frumuseţea. Fiindcă banii nu contează atât de mult atunci când practici fericirea zi de zi. Fiindcă faci totul cu drag, şi nu ajungi în schimb un roboţel social, programat doar pentru a aduce profit companiei tale. Dacă te afli in cazul în care nu ştii încă ce te atrage, îţi sugerez să fii deschis către lucrurile noi ţie. Numai PRACTICÂND îţi vei da seama unde îţi este locul. Oamenii pasionaţi stau peste program. Oamenii pasionaţi îşi fac timp liber chiar şi atunci când nu au. Oamenii pasionaţi se întorc mai puţin obosiţi, şi chiar şi-aşa cu satisfacţia că au avut o zi de muncă aşa cum îşi doreau. Dacă vrei să fii mai motivat de atât, singura cale este să îţi porneşti propria afacere. Din experienţa proprie îţi pot spune că nu ai face prea multe sacrificii dacă ai fi un simplu angajat. E altfel când ştii că tot ceea ce faci este pentru propriul tău interes. Acest articol poate fi interpretat şi ca un simplu sfat prietenos: “Trăieşte-ţi viaţa!” Mai jos ai un test, util pentru tine dacă eşti angajat în momentul de faţă: http://www.portalroman.com/ teste-psihologice/Muncesti_ sau_chiulesti__-146.html

numărul 10 / Octombrie 2010

www.stud-life.ro

41


iWORK

Ce înseamnă să fii tânăr antreprenor Ipoteza: Ai 20 de ani. Eşti conştientizezi că nu vrei să te vrei să ai şef şi ştii că vrei să fii programul de muncă. Soluţia?

în anul 2 de facultate şi angajezi niciodată. Ştii că nu independent şi să-ţi faci singur Îţi deschizi propria afacere.

Articol de Ţicău Horaţiu | ticauhoratiu.wordpress.com

Toate bune şi frumoase până acum. În principiu, ştii cam ce ai de făcut: vii cu o idee, faci un plan al afacerii, apoi faci rost de bani prin metoda celor 3 P-uri (prieteni, fonduri proprii sau alţi proşti). Simplu şi ca la carte. Dacă ar fi atât de simplu, nu crezi că toată lumea ar reuşi? Ok. Să recapitulăm: Ai 20 de ani. Nu ştii să faci mai nimic. Ai o vagă idee despre ce înseamnă un business şi despre cum ar trebui să arate. Nu ai experienţă şi nu ai 42

www.stud-life.ro

nici cunoştinţe sau relaţii. Tot ce ştii este că vrei să fii milionar. Să fii antreprenor nu e uşor. Antreprenoriatul e un stil de viaţă, nu un job. Antreprenoriatul înseamnă să iei, nu să primeşti, înseamnă să acţionezi, nu să reacţionezi. Este risc şi aventură, este o luptă continuă şi imprevizibilă. Înainte să pleci la drum, trebuie să fii motivat, să ai încredere în tine şi în puterea ta de a trece peste orice obstacol. numărul 13 / Februarie 2011


Fă-te cunoscut Mergi la toate evenimentele, training-urile, conferinţele legate de antreprenoriat sau ţinute de antreprenori de succes pe care îi admiri. În general evenimentele la care vin antreprenorii “grei” se plătesc, însă la fiecare asemenea eveniment există burse destinate studenţilor, care se obţin destul de uşor. Nu-ţi fie teamă şi bagă-te în seamă cu speakerii sau ceilalţi participanţi. Profită de orice ocazie şi împrejurare. Fă-ţi un intro standard de maxim 30 de secunde în care spui cine eşti, ce faci şi, mai ales, ce vrei să faci. Ar fi de preferat să ai şi nişte cărţi de vizită la tine. Găseşte-ţi un mentor Ideal ar fi să găseşti un antreprenor de succes pe lângă care să stai. Fă-i cafeaua, cară-i geanta, oferă-te să-i faci prezentările în power point. După ce petreci o săptămână alături de el, vei vedea ce înseamnă viaţa de antreprenor, dar mai ales vei învăţa ce atitudine trebuie să ai. Simplu fapt de a-ţi lega numele tău de cel al unui antreprenor de succes este cea mai bună recomandare pe care o poţi primi ca şi tânăr antreprenor.

Nu ţine ideile pentru tine Chiar dacă ai o idee super mişto pentru o afacere şi ţi-e frică să nu ţi-o ia altcineva înainte şi să o pună în aplicare, nu o ţine pentru tine. Împărtăşeşte-o cu ceilalţi. Este mult mai probabil să găseşti pe cineva care să te ajute să o duci la capăt, decât pe cineva care să o pună el însuşi în aplicare. Nu fii individualist. Înrolează-i pe ceilalţi în ideea ta şi construieşteţi o echipă alături de care să începi şi să duci la capăt proiectul.

iWORK

De azi sunt antreprenor! Odată făcut primul pas, vei înţelege puterea declaraţiei pe care o faci în primul rând faţă de tine. De azi eşti antreprenor. Nimeni şi nimic nu-ţi mai poate sta în cale! Ce e de făcut în continuare? Doar nu crezi că există o reţetă a succesului! Totuşi, poţi să-ţi creşti şansele de reuşită.

Fă-o cu pasiune Orice ideea ai avea, perfect ar fi să fie legată de pasiunea ta. Altfel, va fi destul de greu să munceşti cu plăcere şi să nu renunţi când dai de dificultăţi. Gândeşte-te care ar fi lucrul care după 24 de ore de muncă, te-ar trezi din pat şi te-ar motiva să mai lucrezi încă 24 de ore. În rest, profită de orice ocazie de a avea contact cu lumea antreprenoriatului, stai informat şi deschis către orice oportunitate. În final, tot ce contează este atitudinea. Ştiu, probabil că te întrebi de ce nu am menţionat nimic de bani. Ca să ai o afacere, trebuie să faci într-adevăr o investiţie. De acord, doar fă-le în altă ordine. Întâi fii antreprenor, acţionează ca atare, adoptă sfaturile de mai sus şi atitudinea potrivită. Apoi vei vedea că banii pentru investiţia iniţială nu mai sunt o problemă.

Mult succes şi ne vedem în top 100 Forbes!

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

43


iWORK

Cum să îți găsești un loc de muncă?! Locul de muncă reprezintă un aspect deosebit de important în viața unei persoane. Dacă ai un job bun sau care îți oferă plăcere și satisfacții, acesta se reflectă în modul tău de trai și în felul în care faci față problemelor și stresului. Acest lucru îi face pe cei din jurul tău să te aprecieze și să te respecte mai mult decât ar face-o dacă ai avea un loc de muncă mai slab plătit, fără satisfacții sau, și mai rău, dacă nu ai avea niciun job.

Articol de Nicoleta Simionescu | simionescu.nicoleta@gmail.com

Înainte de a începe căutarea efectivă a locului de muncă, încearcă să te gândești puțin la locul în care ți-ai dori să lucrezi. Analizează întâi domeniile tale de interes, iar apoi alege 2-4 companii care îți surâd. Fă o prospectare pe internet, întreabă prietenii, colegii, rudele ce știu despre ele, astfel încât să aflii cât mai multe despre mediul de lucru, cultura organizațională, salarii, condiții și bonusuri, avantaje și dezavantaje. Acest lucru este foarte important pentru că a lucra cu plăcere sau nu poate reprezenta succesul sau insuccesul tău ca angajat. Chiar dacă nu vei reuși să te angajezi la compania visurilor tale, e important să îți setezi un obiectiv clar de carieră și să știi exact ce ești dispus să accepți și ce nu. Pentru a-ți găsi un loc de muncă trebuie, să abordezi o atitudine optimistă și să începi să cauți prin toate mijloacele posibile. Nu uita 44

www.stud-life.ro

cel mai important lucru înainte de a depunde candidaturi: fă-ți CV-ul cu responsabilitate și obiectivitate, fără ambiguități și fără minciuni. CV-ul și atitudinea personală sunt cele mai importante în acest proces. În plus, nu uita să adaugi orice fel de experiență ai, traininguri, internshipuri, talente, hobby-uri etc. Tot ce ți se pare a fi un atu în fața celorlalți candidați trece în curriculum vitae.


Dacă tu consideri că a aplica pe site-uri de specialitate nu e de ajuns, întotdeauna poți apela la târgurile de joburi și la Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ai grijă să fii informat când au loc aceste târguri și nu uita să păstrezi aceeași atitudine deschisă și elegantă, să ai CV-ul la tine și să abordezi discuțiile cu optimism și deschidere. Apelează la Networking. Cu siguranță ai sau ai avut contact cu diverse persoane prin intermediul internetului și al rețelelor de socializare. Dacă ați pierdut legătura, încearcă să o reiei și interesează-te de oportunități cunoscute de ei. Cercetează-ți agenda telefonică numărul 13 / Februarie 2011

și cărțile de vizită, poate ai în contacte o persoană care te poate ajuta sau te poate îndruma.

iWORK

Urmărește site-urile de specialitate și anunțurile de recrutare, aplică la joburile care ți se par potrivite și așteaptă să fii chemat la interviu. Acest mod de căutare este avantajos, pentru că îți permite să economisești timp și energie. Vei fi chemat doar dacă angajatorul consideră că ești potrivit pentru locul de muncă în cauză. Dacă ești chemat la un interviu pentru un job la care nu ai aplicat, gândește-te bine înainte de a refuza să participi. De obicei în anunțuri nu se dau toate detaliile privitoare la ambianță, cerințe și salariu. De aceea, poți afla lucruri interesante și neașteptate și, de ce nu, poate găsești chiar ceea ce cauți. Dacă nu, ai câștigat experiența unui interviu, care nu o să-ți dăuneze.

Tot acest proces poate fi lung și anevoios. Însă nu trebuie să renunți! Oricând se poate ivi o șansă deosebită, iar tu trebuie să fii pe poziții pentru a profita. Pe parcursul acestui demers, nu uita să profiți de toate trainingurile și internshipurile care se ivesc. Orice experiență poate face diferența între tine și o altă persoană sau între CV-ul tău și al altora! Fii optimist!

www.stud-life.ro

45


iWORK

Știi să îţi alegi cele mai bune

programe studenteşti? Pe tot parcursul anul universitar, eşti asaltat cu ştiri despre programele studenteşti care te aşteaptă să te numeri printre participanţi. Pentru că oferta este foarte variată, îţi propunem o serie de sfaturi care să te ajute să iei cele mai bune decizii când vine vorba de educaţia ta nonformală.

Articol scris de Alexandra Bideaua | alexandra.bideaua@leaders.ro Publicitate, relaţii publice, branding, economie, vorbire în public, toate acestea fac subiectul unor programe sau conferinţe menite s îţi ofere cât mai multe avantaje în procesul tău de dezvoltare personală şi profesională. Uneori tentaţia de a participa la cât mai multe dintre ele este foarte mare, dar cum poţi să ai certitudinea că vor fi de calitate şi că vor reprezenta un plus nu numai în CV, ci şi în activităţile tale practice? În primul rând, acordă o importanţă sporită cercetării despre organizaţia care realizează programul. Vechimea

şi specializarea într-un anumit domeniu pot oferi garanţia unei experienţe inedite. Testează şi rapiditatea cu care ţi se oferă mai multe detalii sau răspunsuri la întrebări şi astfel vei putea avea o imagine mai clară legată de implicarea şi eficienţa echipei de organizare. Procedurile de selecţie sunt un alt aspect important pe care ar trebui să îl studiezi. Cu cât acestea sunt mai complexe, cu atât colectivul va fi mai elitist şi va reprezenta un network mai interesant pentru tine. Nu te feri niciodată de completarea cu atenţie a tuturor răspunsurilor la chestionarele complexe, redactarea de eseuri sau oferirea de recomandări, sunt proceduri prin care organizaţiile încearcă să se asigure de îndeplinirea criteriilor de participare.

numărul 13 / Februarie 2011


networking de calitate; interacţiunile

cu profesioniştii te vor ajuta să îţi construieşti cât mai bine cariera.

Dacă îţi doreşti să iei parte la un program unic în România, capabil să îţi seteze aşteptările faţă de calitatea pe care un eveniment ar trebui să o asigure, atunci te invităm

la cea de-a şaptea ediţie Leadership School. Vei avea ocazia să descoperi ce determină participanţii să ofere la final asemenea declaraţii: „Pentru mine Leadership School a devenit motivul pentru a mă întoarce în România după ce îmi voi termina studiile în SUA. Pentru prima oară după 10 ani de absenţă, îmi pare rău că plec din ţară pentru încă doi ani. Oamenii pe care i-am întâlnit la LS6, precum şi activitatea intensă din program mă vor motiva să fac ceva într-adevăr pentru ţară, oricât de greu ar fi”. Află mai multe detalii pe www.leadershipschool.eu.

iWORK

Vorbitorii, invitaţii sau trainerii programului la care îţi doreşti să participi ar trebui să se numere printre cei mai buni în domeniul în care activează. Numai aşa vei putea primi informaţii relevante şi vei avea beneficii reale în urma participării. Nu rata niciodată oportunitatea unui

Fundaţia LEADERS îşi propune să devină cea mai puternică sursă de idei şi oameni valoroşi din Romania şi să contribuie la transformarea modernă a ţării prin dezvoltarea unor lideri responsabili şi a unei mentalităţi orientate către implicare şi acţiune.

numărul 11 / Noiembrie 2010

www.stud-life.ro

49


iWORK

Pasiunea

înainte de toate

La 26 de ani, Edward Stănescu este fondator al revistei online Viaţă de Liceu, ofiţer de presă al Federaţiei Române de Baschet şi are statutul de invitat permanent la emisiunea „Liber pe contrasens” de la TVR2. A avut articole de prima pagină şi i-au fost preluate materiale chiar şi de publicaţii din străinătate. E adesea confundat cu Tudor Chirilă, îi place mult să povestească şi îşi doreşte să schimbe ceva în mentalitatea tinerilor din România. În StudLife ne povesteşte despre diferenţa dintre un job, o colaborare şi un start-up.

Interviu de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro

Stud-Life: Spune-ne despre facultate şi cum te-a ajutat. Ce ai luat tu din facultate? Edward Stănescu: Facultatea îţi deschide mintea şi îţi oferă multe perspective şi oportunităţi. Pot să spun foarte clar că m-a ajutat în dezvoltarea mea ulterioară. În primul rând că am interacţionat cu nişte oameni minunaţi, iar bazele academice m-au ajutat foarte mult în ceea ce înseamnă profesia pe care o am. În domeniul ăsta, în media, am aprofundat nişte principii, am plecat cu o temelie. În al doilea rând, m-a ajutat foarte mult facultatea în momentul în care a trebuit să îmi găsesc un job. Faptul că am plecat de la o facultate bine cotată, mi-a deschis nişte uşi. Trebuie să aveţi în vedere însă şi faptul că perioada respectivă nu era dominată de criza financiară, pe atunci 48

www.stud-life.ro

nici nu îţi puteai imagina criza, era o perioadă exuberantă, înfloritoare şi pentru economie, oamenii de pe piaţă muncii se băteau pe noi, eram şi bine pregătiţi şi bine selectaţi. Cred că de fapt asta a făcut facultatea: o selecţie. Atunci era mai uşor să te angajezi pe bani mai mulţi? Da, nu ştiu cât de uşor era, eu pot spune că am trecut prin toate etapele, de la voluntariat până la a câştiga suficienţi bani încât să mă întreţin singur. Dar totul a fost gradat, nu am sărit etape. Îmi aduc aminte că am câştigat un concurs şi am lucrat în Radio România. La 17 ani am avut prima emisiune, mi-a intrat microbul în sânge şi atunci am ales Facultatea de Jurnalism. Nu eram plătit pentru ceea ce făceam, dar faptul că mă auzeau prieteni de la Arad, Oradea, Iaşi, Timişoara, şamd, numărul 13 / Februarie 2011


iWORK

nu era doar o chestie de mândrie, ci una senzaţională pentru mine. A urmat o colaborare cu Gazeta Sporturilor, am lucrat o perioadă în care nu am fost remunerat, dar ulterior am ajuns reporter pe echipa Steaua Bucureşti, care era maximul pe care îl puteam atinge la vârsta aia. Şi asta a fost practic primul tău job pe bune? Da, asta era prin 2005, eram în primul an de facultate. Am obţinut jobul ăsta după ce am văzut un anunţ la facultate. Nu aveam pile, niciodată nu am mers pe chestia asta de nepotisme, nu le suport şi consider că oricum valoarea va prevala şi în România în faţa nepotismelor, mai devreme sau mai târziu.

Ştiam şi simţeam că se fac mulţi bani pe spatele meu şi la mine nu ajungeau cât ar fi trebuit sau cât aş fi considerat eu că merităm. conferinţe, era o chestie făină ca statut aşa, dar la un moment dat mă săturasem să bag bani în buzunarul altor persoane, nu era o chestie profitabilă, ştiam şi simţeam că se fac mulţi bani pe spatele meu şi la mine nu ajungeau cât ar fi trebuit sau cât aş fi considerat eu că meritam, şi atunci mi-am dat seama că vreau să pornesc propria mea afacere, să fiu eu cel care decide ce şi cum. Am avut dorinţa asta de libertate mult mai mare. Spune-mi ce înseamnă Viață de Liceu ca energie, timp, resurse, bani. Înseamnă multe nopţi nedormite în

numărul 13 / Februarie 2011

primul rând. Când am plecat la drum cu proiectul ăsta, aveam doar ideea, după aia am început să mă gândesc pe cine o să am alături, ce capital de investiţii o să am. După care m-am apucat de treabă, toate economiile mele le-am investit în proiectul ăsta, am lansat revista, am fost bucuros de ce a ieşit. Ulterior am făcut şi un

Povesteşte-ne despre revista Viaţă de Liceu. E foarte interesant cum s-a lansat proiectul ăsta. Eram reporter special la un alt ziar, pentru Echipa Naţională, mă întâlneam cu Mutu, Chivu la

rebranding, am schimbat complet şi layout-ul şi echipa redacţională şi au început să apară şi banii din publicitate. Mi-e greu acum să fac o cuantificare, bănuiesc că sunt pe profit, pentru că am putut să îmi fac un server, să plec în străinătate să fac nişte materiale, dar nu îmi www.stud-life.ro

49


iWORK

Te-a ajutat cineva pe parcurs, de exemplu pe partea de imagine? M-au ajutat nişte colegi de facultate, care mi-au dat nişte idei pe partea de publicitate, strategie, un slogan foarte bun - Viaţa de liceu se trăieşte o singură dată - mie mi se pare genial. Joanna Toma l-a găsit, e al ei. O parte din Viaţă de Liceu înseamnă toţi oamenii cu care eu am lucrat şi am colaborat. Ce m-a surprins e că m-a ajutat o persoană din Israel, într-o perioadă a fost consilierul premierului israelian, am avut ocazia să îl cunosc în România pur întâmplător. Lui i-a plăcut foarte mult entuziasmul meu, ideea proiectului şi dorinţa mea de a fi pe cont propriu şi a vrut să îmi cumpere peste 50% dintre acţiuni. Am refuzat, asta pentru că s-ar fi bătut cap în cap principiul meu de a fi independent cu ideea de a aparţine cuiva. Dar omul a continuat să mă sprijine financiar. Şi acum a rămas alături de noi, ca un consilier. Care crezi că e cel mai greu lucru într-un start-up, din perspectiva unui student care vrea să pornească propria afacere? Păi în primul rând aş spune că legislaţia din România, cred că Statul Român e prima piedică. Pentru că din punctul meu de vedere, în

Tu ai terminat deja facultatea. Cum e să scrii pentru liceeni, nemaifiind în lumea lor şi nemaiavând contact cu ei? E din ce în ce mai greu să mă adresez publicului meu, pentru că diferenţa de vârstă începe să se mărească şi de asta îmi doresc foarte mult că

Viaţă de Liceu să fie o revistă pentru liceeni scrisă de liceeni, pentru că ei ştiu foarte bine de ce anume au nevoie, au un anumit limbaj. Eu acum am ajuns în postura de a-i consilia mai mult, încerc să le împart din experienţa

O parte din Viaţă de Liceu înseamnă toţi oamenii cu care eu am lucrat şi am colaborat. România oamenii destepţi nu sunt nici apreciaţi, nici promovaţi, nici ajutaţi, nici sprijiniţi, nici nimic.

50

Nu există un cadru legislativ care să îţi acorde nişte beneficii, scutiri de taxe, credite luate lejer, credite nerambursabile. În al doilea rând trebuie să ai multă motivaţie, să ştii sigur unde vrei să ajungi, pentru a urma paşii necesari. Şi un al treilea lucru foarte dificil e să găseşti oamenii potriviţi. Trebuie să ai gramul necesar de şansă să aduni în jurul tău nişte oameni care să te sprijine în momentele alea dificile când îţi vine să abandonezi. Iar lucrurile cele mai grele sunt la început, ca şi într-o relaţie, şi într-o căsnicie, şi la şcoală, din punctul meu de vedere clasa I e cea mai grea. Şi la facultate, când eşti boboc e cel mai greu, nu ştii să-ţi citeşti orarul, nu cunoşti profesorii, e foarte grea adaptarea asta. La fel şi în business, când pătrunzi pe o piaţă în care concurenţa e foarte accentuată, te izbeşti de toate astea.

www.stud-life.ro

oferă o independenţă financiară, să pot trăi din asta. E mai mult o pasiune împletită cu un business.

mea. Dar e greu când nu mai faci parte din viaţa lor, nu mai ştii ce e trend. Le poţi spune clar că nu e bine să porți numărul 13 / Februarie 2011


Spune-ne despre viaţa de televiziune. Ce te-a atras, de ce eşti acolo... Cred că mai bine povestesc cum am ajuns în televiziune pentru că e ceva incredibil. Era în 2008, terminasem facultatea, eram la mare, pe plajă, într-o tabără de vară. Stăteam pe plajă şi îmi uitasem cheile la o colegă, iar ea era la un workshop ţinut de cei de la TVR. Eu la nivel teoretic cel puţin ştiam foarte bine domeniul ăsta din facultate, iar un astfel de workshop nu m-ar fi tentat niciodată. M-am dus să îmi iau cheile şi era directorul de imagine din TVR şi un mare producător acolo, care m-au invitat să stau la workshopul lor, chiar dacă eu vroiam să fiu pe plajă. Am acceptat şi oamenii au simţit că am ceva în mine şi am primit o provocare să fac un reportaj

Consider că de valori şi

în de

Ce îţi place cel mai mult la TV? Din toate experienţele pe care leam trăit până acum, şi de sportiv, şi de jurnalist, şi de om de televiziune, nimic nu se compară cu viaţa din TV, cu feelingul ăla când eşti pe sticlă. E un sentiment unic în momentul în care

iWORK

Dacă ai avea la dispoziţie toate resursele necesare, financiare, umane, ce tip de material sau emisiune ai face tu pentru TV? Aş aborda acelaşi stil ca la Viaţă de Liceu. Mereu am încercat să promovez lucrurile deştepte şi să mă adresez unui anumit target, chiar dacă înseamnă să pierd rating. Pentru că eu consider că în România există o lipsă reală de valori şi de repere, mai ales pentru tineri. Îmi place foarte mult emisiunea “Garantat 100%”, realizată de Cătălin Ştefănescu. Probabil că aş încerca să fiu original şi mi-ar plăcea să abordez genul de documentar în care să prezint anumite lucruri din

România există o lipsă reală repere, mai ales pentru tineri.

pentru TVR1. Şi deşi făcusem multe pentru presa tipărită, cu televiziunea nu avusesem niciun contact. Era şi doza aia adrenalină şi dorinţă de a-ţi demonstra ţie că poţi, aşa că am făcut un reportaj care a fost şi difuzat a doua zi. Apoi mi-au propus o colaborare. Am debutat chiar într-o emisiune în direct şi aşa am ajuns în televiziune.

numărul 13 / Februarie 2011

termini o emisiune şi primeşti 120 de mesaje pe telefon... Nu mai contează nici banii, nu mai contează nimic, pentru mine sunt momentele în care pur şi simplu timpul se opreşte. Miaş dori foarte mult să merg pe partea asta, chiar aş face asta cu pasiune, dar momentan nu am o ofertă care să mă facă să renunţ la toate celelalte proiecte pe care le am.

ţară, oameni şi să încerc să ajung cu camera acolo unde alţi oameni nu au fost. Pentru că până la urmă asta înseamnă jurnalismul, exclusivitate, noutate şi ceva care să atragă publicul.

blugi cu eticheta la vedere, dar puștii din ziua de azi vor un D&G cât mai mare și să se vadă. Totul se traduce în pierdut bani, te îndepărtezi de targetul tău, publicitarii se îndepărtează de tine și nu reuşeşti să faci mare lucru.

Ai scris multe interviuri care au fost preluate şi de publicaţii internaţionale. Poţi să ne dai câteva nume cu care ai făcut astfel de materiale? În momentul în care lansam revistă, eu aveam în cap momentele astea. Nu ştiam unde o să ajung, câţi bani o să câştig, dar ştiam că îmi doresc să realizez un interviu cu Gheorghe Zamfir, pe care anul trecut chiar am www.stud-life.ro

51


iWORK

ar trebui să alegi, ce ai alege? Clar aş alege să am businessul meu pentru că îmi oferă acea libertate financiară şi nu numai. Care e obiectivul tău de carieră? Îmi doresc să am o emisiune şi ca business-ul meu să fie productiv, ca eu să pot recruta alţi oameni, pe care să îi cresc. Aş investi foarte mult în tinerii inteligenţi din România, mi-ar plăcea să

I-aş încuraja pe studenţi să nu meargă niciodată la toate cursurile, ci la cele pe care le consideră ei importante pentru dezvoltarea lor personală. Cum ai ajuns să fii ofiţer de presă pentru Federaţia Romană de Baschet? Eu am practicat 10 ani de baschet, la un nivel inferior să zic, nu am ajuns în divizia A, dar mi-am dorit să ajung în echipa naţională şi iată că am ajuns, dar cu alt rol, ca purtător de cuvânt al ei. Mi-a sunat telefonul într-un octombrie, şi-au dat seama că au nevoie de o schimbare, mă văzuseră foarte mult în anturajul echipei naţionale pentru că un prieten foarte bun evolua acolo. E o experienţă şi îmi doresc foarte mult ca rezultatele muncii să se vadă. Spune-mi cum e jobul stabil şi fix, faţă de munca la Viaţă de Liceu? Mie îmi taie aripile chestia asta, niciodată nu mi-a plăcut să am program pentru că îmi place mobilitatea. Bineînţeles, sunt avantaje şi dezavantaje ca în orice tip de activitate. Unul dintre avantajele pe care eu le am e că pot călători foarte mult, am o anumită stabilitate financiară. Dezavantajele sunt că am fost plecat în cantonamente, îţi distrugi şi relaţii de cuplu pentru că e greu să fii cu cineva care azi e în ţară, mâine nu mai e, poimâine e în cantonament.

creez oportunităţi pentru alţi oameni.

reuşit să îl fac şi am aflat că a fost preluat în Statele Unite. Am reuşit să îl intervievez pe Tudor Chirilă, urmează Dan Puric, nişte nume grele şi din punctul meu de vedere de valoare din România. Chiar dacă nu sunt foarte accesibile targetului meu, încerc să îi duc la un alt nivel şi să înţeleagă că nu doar Adrian Minune e important, că sunt şi alţi oameni în ţară care merită mult mai mult să fie promovaţi.

Ce sfat le dai studenţilor care îşi doresc să îşi construiască o carieră? Întâi i-aş întreba ce le place. Pentru că în momentul în care faci un lucru cu plăcere, îl faci şi bine şi atunci apar şi banii. Toate lucrurile astea înseamnă în schimb pierdere de energie, timp, muncă foarte multă. De-asta i-aş încuraja pe studenţi să nu meargă niciodată la toate cursurile, ci la cele pe care le consideră ei importante pentru dezvoltarea lor personală, să înveţe din orice experienţă pe care viaţa le-o oferă şi să profite de orice oportunitate. Pentru că o prietenie legată astăzi în cămin, peste 10 ani nu ştii unde te va duce. Dar e important să ştii ce vrei şi să faci cu plăcere.

Tu faci jurnalism, PR, sport... Dacă 52

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


FOTO

STUD-LIFE GALLERY Jurnalul pictat de Alina Cristea | alina.cristea03@gmail.com

http://www.flickr.com/photos/alina-cristea/sets/

Mulți oameni au tot felul de pasiuni: de la desen, șah, gastronomie până la domeniile tehnice, dar puțini le privesc ca pe potențiale meserii din care să câștige bani, iar majoritatea se orientează spre domenii care să le asigure un venit stabil. Însă există și cei care își conștientizează potențialul și rămân fideli pasiunii lor, iar Ioana Duță face parte din această categorie. Și-a descoperit de mică pasiunea pentru pictură, de când se juca cu pensulele în atelierul tatălui ei, Traian Duță, artist plastic și profesor de pictură.

din București la secția Artă murală. A dat aici și nu la secția de pictură, pentru că știa că va învăța mai multe tehnici (frescă, sgraffito), iar o parte din lucrările ei sunt expuse în atelierele de la facultate, precum și în expoziții din Curtea de Argeș, TârguJiu, Pitești, București și chiar Franța.

La 5 ani i-a apărut pentru prima oară o lucrare într-o expoziție din Curtea de Argeș (orașul ei natal), iar de atunci a pictat constant. Astfel, la 18 ani a hotărât ca, timp de un an, să facă un tablou pe zi, care să reflecte cum a fost acel an pentru ea. Practic, și-a propus să țină un jurnal pictat. A reușit să realizeze cele 365 de picturi, pe care, în cea mai mare parte, le-a vândut sau le-a oferit cadou cunoscuților. Privind în urmă, Ioana își dă seama că acum nu ar mai fi avut nici timpul și nici energia să ducă proiectul până la capăt, iar atunci a fost momentul cel mai potrivit. În prezent, este studentă în anul II la Universitatea Națională de Arte 54

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


FOTO

Pe lângă lucrările pe care le pregătește pentru școală, Ioana mai realizează și icoane, ornamente pentru interioare, dar le apreciază mai mult pe cele care îi oferă o mai mare libertate de exprimare. În timpul liber îi place să confecționeze bijuterii, în special accesorii de păr, pe care însă nu le comercializează. Dacă n-ar fi fost pictura, i-ar fi plăcut să fie designer vestimentar. În viitor, își dorește să urmeze un masterat în Arte plastice în Statele Unite, locul unde a fost în urmă cu câțiva ani să picteze o biserică și de unde are ca amintire un tatuaj.

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

55


FOTO 56

www.stud-life.ro

numトビul 13 / Februarie 2011


FOTO

Fotoreportaj Cupluri Pe 14 ianuarie a avut loc Ziua Tânărului Jurnalist, un proiect organizat de Asociația Studenților la Jurnalism și Comunicare (ASJC România), când studenții pasionați de fotografie au participat la un workshop de fotojurnalism. Tema zilei a fost "Cupluri", iar noi le-am promis că publicăm în revistă cele mai bune fotografii, mai ales că suntem în perioada dedicată celor mai multe evenimente legate de iubire. Un cuplu poate însemna multe și fiecare artist vede altfel lucrurile. Așa că te lăsăm să îți găsești poza preferată.

Foto de Andrei Cojan

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

57


FOTO

Foto de Adina Murgoci

Foto de Alexandra Costrachevici 58

www.stud-life.ro

numトビul 13 / Februarie 2011


FOTO

Foto de Alexandra Costea

Foto de Corina Niţescu, câştigatoare la workshop numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

59


FOTO

România, Fotoreportaj de

vorbeşte-ne!

Sorana Enoiu

Unii merg la vot, alţii se filmează şi se postează pe Youtub e, altora le place să scrie pe Facebo ok sau să protesteze in faţa Guv ernului,

în timp ce unii îşi iau tuburile de spray şi se exprimă scris şi public pe zidurile Bucureştiului. Când românul are ceva de spus, o spune el cumva.

Plimbându-mă pe capitalei, am privit cu zeci de voci: unele altele protestante, altele

străzile atenţie ironice, naive.

Temele abordate variază de la politică sau religie, până la întrebări existenţiale, la graniţa filozoficului.

Indiferent că le dispreţuim, că nu ne pasă, că ne amuză sau revo ltă, ele sunt glasurile noastre româneş ti şi strigă de pe ziduri să fie ascultate!

60

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


FOTO Foto de Sorana Enoiu

numトビul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

61


Foto de Sorana Enoiu

FOTO

Foto de Sorana Enoiu

62

www.stud-life.ro

numトビul 13 / Februarie 2011


FOTO Foto de Sorana Enoiu

numトビul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

63


Foto de Sorana Enoiu

FOTO

Foto de Sorana Enoiu

64

www.stud-life.ro

numトビul 13 / Februarie 2011


numトビul 13 / Februarie 2011


weLIKE

LOVEMARKS Indiferent dacă este vorba de îmbrăcăminte, tehnologie, băutură sau mâncare, cei mai mulţi dintre noi avem câteva produse favorite, pe care le cumpărăm frecvent sau le utilizăm cu drag. Iată câteva dintre brandurile preferate ale studenţilor şi motivele pentru care ei le apreciază.

de Adina Antonie | antonieadina@gmail.com Ioana Cozma, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Rienergy: Una din mărcile mele favorite este Rienergy şi nu spun asta doar pentru că l-am consumat ca să stau trează în nopţile de dinaintea examenelor, ci pentru că m-a atras încă de când a intrat pe piaţă (acum vreo două luni cred). Spotul publicitar cu pisica mi se pare genial şi tot timpul rămân în faţa televizorului când este difuzat. Până şi preţurile la care se vând dozele sau sticlele Rienergy sunt accesibile şi numai bune pentru nopţile de nedormit ale studenţilor.

Liana Popa, Facultatea de Drept McDonald’s: Este paradisul pofticioşilor, al gurmanzilor, al copiilor şi… al meu. Precum Sf. Petru la poarta raiului, clovnul zâmbitor împreună cu iniţiala M, deveniţi un brand mondial al imaginii restaurantelor, te întâmpină primitori cu hamburger, cheeseburgeri şi cartofi prăjiţi. Mmm, o nebunie!!! O explozie de arome, un gust ce-ţi inundă papilele gustative, un adevărat răsfăţ pentru cei mici şi mari.

Dan Stoica, Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică Nokia: Primul meu telefon mobil a fost Siemens. Siemensul era un telefon bunicel după părerea mea, mai ales că pentru mine a fost şi primul. Păcat că nu se mai produce. Am menţionat care a fost primul meu telefon mai mult ca să las de înţeles că părerea mea legată de Nokia nu are nicio legătură sentimentală, să zicem aşa. Nokia au o gamă diversificată de telefoane, cu design-uri de la cele mai ciudate la cele mai clasice. Ai de unde alege unul care să se asemene stilului tău şi care să aibă şi performanţe ridicate. În afară de design mai e şi softul, acesta fiind un criteriu destul de important pentru telefoanele mobile, iar la acest capitol, până la apariţia smart phone-urilor, Nokia a dat clasă tuturor celorlalţi producători de telefoane mobile. Acum găseşti pe piaţă tot felul de telefoane care mai de care mai sofisticate, dar Nokia rămâne pentru mine prima alegere, mai ales că ei au ştiut întotdeauna cum să facă un telefon să arate elegant.

66

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


A trecut și 2010. După Crăciun și Anul Nou, românilor amatori de sărbători le mai rămâne o bucurie. Mai sunt câteva zile și vor putea, din nou, să colinde frenetic magazinele căutând exasperați cadoul potrivit... vine Valentine’s Day!

weLIKE

Ei versus Ele - varianta beletristică

Recenzie de Ina-Alice Dănilă | ina.alice.danila@gmail.com “Bărbații și alte catastrofe” (Kerstin Gier) versus “Mintea unui bărbat divorțat” (Adrian Sahr). Veșnica bătălie dintre femei și bărbați, de pe la colțuri de stradă sau de la TV se mută acum în librării. E o luptă tăcută, una în care un Don Juan bucureștean se opune unei tinere din Germania, sătulă de defectele bărbaților. “Bărbații și alte catastrofe” e o adevărată analiză a relațiilor sortite eșecului. Judith, personajul principal, trăiește o serie de revelații legate de natura defectuoasă a bărbaților din jurul ei. Holger, iubitul acesteia, o neglijează mereu și nu îi acordă afecțiunea de care are nevoie. Privind în jurul ei, Judith își dă seama că nici prietenele ei nu o duc mai bine. Susanna își găsește un iubit insipid, cu obiceiuri ciudate, Katjia suferă pentru un bărbat care a umilit-o enorm de mult, iar Billie se îndrăgostește de un îngâmfat.

Totuși, mai sunt și oameni care nu se gândesc cu emoție la această zi. Ei se împart în două categorii. O parte dintre aceștia refuză să-și americanizeze sentimentele. Pentru ei, iubirea nu e pe 14 februarie, ci în fiecare zi. La polul opus sunt cinicii. Ei sunt cei care refuză pateticul și se ascund după aparența unei nepăsări împietrite. În 2010, cei din a doua categorie nu au stat degeaba. Tot contrastul din lume s-a retras în opoziția dintre două bestselleruri: numărul 13 / Februarie 2011

De aceea, Judith decide să își caute un nou partener. Toate întâlnirile ei se sfârșesc dezastruos. Până într-o zi, când Judith îl întâlnește pe Prince Charming. Vor rămâne împreună? Nici măcar Judith nu știe... Dacă nu ai noroc în treburile amoroase, atunci e cartea potrivită pentru tine. Neîndulcit și lipsit de exagerări romantice, romanul prezintă cu sarcasm situația jalnică în care sentimentele se află astăzi. Teama de riscuri, egoismul și analiza exacerbată a celorlalți sunt doar câteva dintre fenomenele degradante ale unei lumi în care trăirea nuși mai are locul. Citind cartea, redescoperi realitatea de astăzi, însă o faci cu umor și cu inteligență. www.stud-life.ro

67


weLIKE

Din pat, în librării “Mintea unui bărbat divorțat” prezintă aceeași realitate, amestecată însă cu mari cantități de testosteron. Cu o sinceritate deseori crudă, fără rețineri și fără false pudori, personajul lui Adrian Sahr își prezintă toate aventurile sexuale, ca într-un serial bine regizat și fără sfârșit. Lumea lui este una fără sentiment, alcătuită din cuvinte dure și orgasme lungi. De la nopți petrecute cu soțiile prietenilor, la partide de sex cu liceence și până la escapade periculoase cu polițiste... bărbatul acesta le-a trăit pe toate. Simplu, fără procese de conștiință și fără pic de sentiment. E, așadar, mintea unui bărbat al vremurilor noastre... Cele două romane propun un alt fel de Valentine’s Day... unul fără cine romantice, fără cadouri, fără te iubescuri. Vă oferă lumea așa cum e ea, materială și fărâmițată, fără legături prea strânse cu declarațiile drăguțe de pe felicitările pe care le oferiți. Citiți-le cu zâmbetul pe buze. Umorul vindecă și patetismul, și cinismul.

numărul 13 / Februarie 2011


Se spune că românii nu știu să facă filme bune. Greșit! Iar ”Nuntă mută”, producția de debut a lui Horațiu Mălăiele pare să fie cea mai bună dovadă în infirmarea acestei ipoteze.

weLIKE

Un film care te lasă mut

Articol de Lucian Vasile | www.AtunciSiAcum.blogspot.com Este totuși greu să scrii despre un film care te lasă, la final, fără cuvinte minute în șir. Povestea principală este încadrată întrun reportaj pe care o echipă de jurnaliști încearcă să îl facă, în zilele noastre, întrun sat plin de văduve. Căutând întâmplări paranormale, aceștia ajung să cunoască o poveste reală și tragică despre cum viețile individuale și normalitatea cotidianului pot fi strivite de cizma unor regimuri totalitare. Viețile oamenilor de rând devin doar piese de joc pe masa ideologiilor care nu acceptă clipele de bucurie, zâmbetele sau poveștile de dragoste, ci doar adulație forțată din partea ”supușilor”. Astfel, firul povestirii ajunge într-un sat românesc din 1953. Poate că Horațiu Mălăiele forțează nota idilică a spațiului rural, însă efectul este cel dorit. Trăsăturile oamenilor sunt vii, te atrag în viața lor, te fac să îi înțelegi. În ciuda tuturor greutăților din acea perioadă, cu toate că aveau pământurile luate de comuniști și erau obligați să predea cotele de cereale, țăranii găsesc voia bună și dorința de a bea un păhărel la cârciuma din sat. Spațiul devine un centru în care pot fi găsiți laolaltă preotul bețiv, mutul satului, dama de companie, intelectualul comunității ori activistul analfabet.

numărul 11 / Noiembrie 2010

Dar totul se învârte în jurul lui Iancu și al Marei, doi tineri care se iubeau, dar ajung să își planifice nunta la presiunea socrului mic. Din nefericire pentru ei, această sărbătoare, la care ia parte tot satul, coincide cu moartea lui Stalin, drept pentru care ofițerul sovietic interzice orice fel petrecere. Cum românul a fost dintotdeauna descurcăreț, socrii și nașul găsesc o modalitate haioasă de a păcăli autoritățile. Restul filmului este o combinație excelentă de haz și dramatism, speranță și dezamăgire, normalitate și aberație. Revenirea în cadrul narațiunii – ramă are forța de a amplifica tensiunea și sensul filmului, ultimile cuvinte ale bătrânei care urma să fie intervievată având forța de a te lăsa fără replică. ”Nuntă mută” este un film complet – umor autentic, subiect interesant, actori talentați și un final excelent construit. Cele 84 de minute ale sale sunt o lecție de istorie, o poveste de dragoste, dar și o dramă socială. Așadar, producția de debut a lui Horațiu Mălăiele este poate una dintre realizările cinematografice românești care merită, fără îndoială, o șansă.

www.stud-life.ro

69


weLIKE

Un bărbat, doi bărbaţi... şi jumătate. Unul dintre cele mai populare seriale de televiziune de la apariţia sa în 2003 este comedia „2 bărbaţi şi jumătate” a.k.a. “Two and a half men”, ce-i are în centru pe Charlie Sheen, Jon Cryer şi Angus T. Jones. Acest serial, exclusiv pentru adulţi (aşa ar trebui), aduce în prim plan viaţa a 2 bărbaţi maturi, complet diferiţi, deși frați, şi a unui “bărbat” în devenire, ce probabil va împrumuta calităţi de la fiecare. Cronică de Nicoleta Simionescu | simionescu.nicoleta@gmail.com Se adaugă şi următoarele „ingrediente”: o inteligentă şi sarcastică menajeră, o fostă soţie nevrotică, o fostă prietenă care îl hărţuieşte pe Charlie şi o mamă, respectiv bunică, egoistă şi egocentrică pentru a completa serialul. Charlie Harper (Sheen) e un burlac de 40 de ani, care şi-a construit o carieră de succes scriind cântece pentru reclame și care locuiește într-o casă pe plaja din Malibu. Viața lui, înecată în băutură, prin care se perindă foarte multe femei, este visul oricărui bărbat. Din păcate pentru el, viaţa sa este dezechilibrată de divorţul fratelui său Alan (Cryer). Iar acest lucru nu se întâmplă dintr-o simpatie necesară și de așteptat între doi frați, ci pentru că Alan este forţat să se mute, împreună cu fiul său Jake, în vârstă de 10 ani, în casa lui Charlie. Acestuia nu îi convine acest lucru deoarece este obișnuit să îşi afişeze cu nonşalanţă hedonismul şi dispreţul pentru orice fel de angajament sau responsabilitate, autocaracterizându-se, pe bună dreptate, ca un bărbat ce vrea doar băutură şi sex.

70

www.stud-life.ro

Alan este o fire crispată şi neliniştită de felul său şi, pe deasupra, gelos pe stilul de viaţă al lui Charlie. Romantic incurabil, nevrotic şi amuzant în acelaşi timp, el încearcă pe cât posibil să-şi educe fiul cât mai bine. Acesta, Jake (Angus), este ca un adolescent normal: complet bulversat de viaţă, neştiutor şi aparent tâmp. Evelyn Harper, interpretată de Holland Taylor, întruchipează o mamă denaturată şi rea, fapt ce se reflectă în viața celor doi fii ai săi. Însă replicile sale ironice sunt pline de şarm şi umor, iar acest lucru o face pe Evelyn o piesă importantă în serial. Ironia şi sarcasmul sunt bine proporţionate în film şi combinate excelent cu replici inteligente şi pline de umor rezultă o comedie excepţională, ce trezeşte diferite opinii în rândul telespectatorilor. Dacă unii sunt sătui de a vedea un serial sarcastic şi caustic, ale cărui episoade sunt toate bazate pe teme sexuale, alţii consideră că serialul este excelent pentru că prezintă situaţii reale şi credibile. Serialul nu se vrea a fi un comentariu satiric la adresa societății moderne, cu politicile și culturile sale, ci un simplu film de relaxare, ce impresionează prin simplitatea cu care se derulează totul, replicile desăvârșite și castingul care asigură succesul.

numărul 13 / Februarie 2011


Mai toti urâm Bucureștiul pentru ceea ce credem că este: un oraș neprimitor, mohorât, ciuntit de valorile arhitecturale și incapabil să își mai găsească o identitate. Cu siguranță o parte din această concepție este adevărată: blocurile gri sunt o realitate, câinii maidanezi pot fi întâlniți la orice pas, clădirile istorice sunt, majoritatea, niște locuri pe care mai bine le-ai ocoli, iar lista ar putea ține până la finalul articolului. Și totuși, mai există vreun bright side of the moon? Răspunsul este afirmativ și sunt o serie de oameni (mai mult sau mai puțin bucureșteni) care se străduiesc să ne demonstreze că au dreptate.

weLIKE

Bucureștii de pe net

Articol de Lucian Vasile | www.AtunciSiAcum.blogspot.com Orașul vechi din lumea virtuală Raiden a început prin 2006-2007 să se documenteze despre vechiul București. A pus cap la cap poze, informații și diferite amintiri ale oamenilor și a început să posteze pe Rezistența Urbană (www. rezistenta.net) articole despre clădiri emblematice din capitală precum fostul Palat Regal sau Teatrului Național din Calea Victoriei. Apoi a pornit în căutarea leilor uitați pe fațadele clădirilor vechi din oraș și a demarat un serial despre aceste ornamente bucureștene. Și lista nu se oprește aici: articole despre podurile de peste Dâmbovița, poze în exclusivitate din arhive sau descrieri ale unor momente importante din viața orașului – toate pot fi

numărul 13 / Februarie 2011

găsite pe Rezistență. În ultimii ani numărul site-urilor și blogurilor de acest gen s-a mărit, iar pe lângă Raiden au apărut și alți: Armyuser (www.armyuser.blogspot.com) răsfoiește ziarele vechi și rezultatele căutării sale sunt tare interesante: cine și-ar mai fi adus aminte de moda Jantzen din anii interbelici sau de bazinul Lido cu valuri artificiale? Dan R. (www.bucurestiivechi. ro) este un inginer bucureștean care sigur te va uimi cu articolele sale foarte documentate despre locuri pe ai trecut de atâtea ori! Ștefan și Radu (www. bucurestiinoisivechi.blogspot.com) fie caută istoria din spatele unor case vechi, fie pornesc la drum pe Calea Victoriei și surprind frumusețea celebrei artere bucureștene. Valentin Mandache (www. casedeepoca.wordpress.com) privește Bucureștii prin ochiul unui specialist al artei și răsfoind blogul său ai convingerea că orașul pe care îl respingem nu este cu nimic mai prejos decât Viena, Berlin ori Madrid. www.stud-life.ro

71


weLIKE

Mai simplu să locuiești aici Zecile de articole și sutele de poze cu ceea ce a fost Bucureștiul nu vor înlocui realitatea unui oraș în care plăcerea de locui nu se află printre atributele sale. Vreți soluții? Pe net se găsesc destule! Hungry Mole (www. simplybucharest.ro), folosindu-se de hărți și imagini din satelit, vine cu idei despre cum traficul din oraș ar putea fi descongestionat, despre gangurile și scurtăturile pe care le putem folosi pentru a ajunge mai repede pe jos la destinație sau despre străzile pe care merită să încercăm o plimbare de după-amiază. În același timp, Popescu și stimbabilul său domn Dobrescu (www.idei-urbane.blogspot. com) scriu articole despre cum orașul și-ar putea recupera ceva frumusețea pierdută prin implementarea unor proiecte destul de simple. Un fel de concluzie Blogurile despre București, despre ceea ce a fost, este și, poate, va fi, nu schimbă cu nimic concret degradarea pe care o percepem în jurul nostru. Case vechi vor continua să dispară și clădiri de sticlă și oțel le vor lua locul. Dar vom începe să privim altfel străzile pe care mergem, stucaturile care ne privesc de pe fațadele îmbătrânite sau micile detalii urbane pe care le ignorăm. Pentru că Bucureștii pot fi și altfel decât urâți. Contează să vrem să îi vedem.


weLIKE

Bogdan Negroiu: “Noi tinerii suntem singurii care putem schimba ceva” Dacă locuiești pe plaiuri românești și mai ești și student, e imposibil să nu fi auzit de trupa El NEGRO. Da, da, sunt ăia care cântă reggae, care din când în când scot câte o piesă de care te lipești și pe care o pui o zi întreagă pe ‘repeat’. E “cea mai pacifistă” trupă din România, care îți oferă un sound altfel și un feeling pozitiv, mai ales atunci când ești în Vamă, pe plajă, cu berea în mână. Bogdan Negroiu, liderul și vocalistul El NEGRO și realizator al emisiunii Republika Verde la Radio 3 Net, a răspuns la câteva întrebări pentru cititorii Stud-Life și ne-a lămurit cum stă treaba cu spiritul schimbării. Interviu de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro Stud-Life: Care sunt schimbările prin care a trecut El Negro în ultimul timp şi cum a afectat asta trupa? Bogdan Negroiu: Cea mai importantă schimbare a fost în momentul când eu am rămas singurul solist vocal al trupei (debutasem în formulă de 2 solişti), ceea ce a generat o motivaţie puternică şi noua trupă EL NEGRO. Un an mai târziu a apărut piesa “Ploaia” şi lucrurile au mers într-o direcţie bună. Alte schimbări sunt legate de echipa muzicală şi cea de management. Sunt într-o continuă căutare de oameni cărora le place munca în showbusiness, pentru că în România oamenii au o problemă cu munca, iniţiativa, implicarea, dar schimbările astea asta nu fac decât să creeze un climat mai motivant.

vladbirdu.com

Cum v-aţi petrecut sărbătorile? Clasic, nimic special. Sarmale, prieteni, linişte. Din păcate, în ultimul an, Sărbătorile s-au transformat într-un climat comercial şi şi-au pierdut din caracterul sincer. Cum vă definiţi stilul muzical? Reggae. Generic se numeşte reggae... La EL NEGRO cred că se mai completează formule de dnb, dub, funck, rock. Dar familia mamă este reggae music - ‘’the sound of love’’, cum îi spun eu (zâmbește). numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

73


weLIKE Cum vă caracterizaţi publicul ţintă? Isteţ, dornic de o viaţă decentă, taxează societatea actuală, nu crede în televizior (instrumentul nr 1 de manipulare în România), citeşte, călătoreşte, se uită pe Discovery şi în general vrea să descopere şi să conteze. Albumul “Greetings from Green Repub”, lansat în 2010, a avut succesul aşteptat? Încă mai suntem în turneul de promovare, deşi - în mod normal - el se termina în noiembrie. Feedback-ul e ok, sunt 15 piese pe album şi se regăsesc mai multe tipologii muzicale. Lucrăm deja la 2 videoclipuri noi. Spune-ne câteva cuvinte din spatele conceptului Republika Verde. Verde înseamnă refresh, un refresh de care societatea românească are nevoie pentru că suntem asediaţi de hoţi, incompetenți, violență şi prost gust şi din păcate tinerii care chiar pot face schimbarea sunt total neimplicaţi, lăsând lucrurile să curgă în direcţii greşite. Republika Verde este o alternativă. Suntem o echipă care organizează evenimente, o staţie de radio, 74

www.stud-life.ro

un portal în lucru (www.republikaverde.ro) care începe să conteze pentru o generaţie care, cred eu, merită un climat mai bun în Republika România. Cum e viaţa de radio comparativ cu cea de pe scenă? Mă simt bine la radio (zâmbește). Ştiu că e lumea acolo, mă ceartă când scap câte un cuvânt mai dubios pe post, râd alături de mine şi rezonează la muzica pe care o pun eu în direct pe net în fiecare marţi şi miercuri la www.radio3net.ro. E altfel, încă mă adaptez la ideea că realizez o emisie de reggae radiostation, deşi a trecut deja un an de când facem emisiunea... Cum a fost primită muzica voastră la nivel internaţional? Nu avem un mare background în sensul asta, se ocupă Inna de nivelul internaţional ;)) Glumesc, am cântat la Roma acum 1 an şi a fost super ok (nu era un eveniment pentru comunitatea de români, ci chiar pentru italieni), se

numărul 13 / Februarie 2011


weLIKE

mai difuzează nişte muzici cu EL NEGRO la câteva staţii de reggae de afară, însă nu suntem dedicaţi deocamdată pieţii de acolo. Ce muzicieni de talie internaţională vă plac, vă inspiră? Mulţi. Cei mai inovatori, cei sinceri, cei care încă mai gândesc “roots”. Mă risc să spun că din lumea reggae Damian Marley şi Gentleman cred că reprezintă preferinţele însumate ale tuturor celor 10 membrii EL NEGRO. Dealtfel, eu cred că sunt şi cei mai importanţi artişti reggae contemporani. Vă dedicaţi muzicii întregul timp sau aveţi şi alte activităţi? Doar muzicii, în diverse forme ale ei (studio, spoturi, evenimente, radio, albume pentru alţi artişti, muzică de film etc). vladbirdu.com

Ce planuri aveţi pentru 2011? CARAVANA REPUBLIKA VERDE. Se va desfăşura din vară şi este cel mai important eveniment la care am lucrat până acum de când cânt eu. O să vă mai ţinem la curent pentru că merită. Momentan pregătim tradiţionalul TRIBUT BOB MARLEY România, ediţia 2011(Club Fabrica, pe 5 februarie). Un gând bun pentru cititori? Încercaţi să vă desprindeţi de turmă, credeţi în voi şi fiţi pozitivi, m-am săturat de imaginea de Românie tristă, obosită, depăşită... Iar noi tinerii suntem singurii care putem schimba ceva, pentru că generaţia părinţilor noştri e ocupată cu văicăritul, furatul sau cu uitatul la TV, după caz. RĂMÂNEŢI VERDE! El NEGRO s-a înfiinţat în februarie ‘99 și a câștigat emblema de “singură trupă reggae din România”. Mai multe despre ei găsești pe www.elnegro.ro. numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

75


weLIKE Inimioare, dulcegării, romatism, roz şi lista o putem continua fiecare dintre noi. Cam aşa s-ar rezuma luna februarie. Este adevărat că nici noi nu ne-am putut abţine întru totul şi am mai scăpat câte o inimă pe ici pe colo, dar doar pentru a sublinia o poveste de dragoste pe note muzicale. Am trecut de la glam şi grunge, la romantic şi copilăros, de la nuanţe intense, la combinaţii clasice de nonculori, tocmai pentru a vă sugera câteva dintre tendintele lui 2011, bineînţeles, pe ritm de rock, să nu ni se facă rău de la atâta dulce. Ce a ieşit? Un pictorial cu trăiri puternice, ca de vedetă! Styling: Cătălina Ciorei Modele: Gina Vădana şi Claudiu Degan Fotograf: Ruxandra Paraschiv Ţinute din garderoba proprie

Centrul Vechi - Curtea Sticlarilor, strada Selari 9 - 11, la etaj, thefloor.ro 76

www.stud-life.ro


weLIKE


weLIKE 78

numトビul 13 / Februarie 2011


weLIKE


weLIKE 80

www.stud-life.ro

numトビul 13 / Februarie 2011


weLIKE


weLIKE


weLIKE


weLIKE numトビul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

85


Luna Februarie, luna dragostei, a venit încă o dată peste noi... A mai trecut un an, la fel cum o să mai treacă încă o Zi a Îndrăgostiţilor peste capetele noastre înfierbântate de atâtea inimioare roşii şi ursuleţi de pluş pe care scrie „I Love You”. Voi încerca în cele ce urmează să vă demonstrez că dragostea este un sport extrem şi că trebuie să aveţi mare grijă ce faceţi cu ea.

FUN

Dragostea e un sport extrem

Articol de Florentina Ionescu | florentina.ionescu87@gmail.com Dicţionarul Explicativ al limbii române defineşte dragostea în felul următor: Dragoste - Sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva; sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus; iubire, amor. Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros. A prinde dragoste de (sau pentru, față de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva). A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi (sau a se sfârși, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă. Ființă iubită; (prin generalizare) ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. Legătură sexuală; relații amoroase. Sursa definiţiei: www.dexonline.ro/definitie/dragoste Însă ceea ce au omis membrii Academiei Române care au scris această definiţie este legat de riscul sau, mai bine zis riscurile, la care te supune şi te expune dragostea. Fie că recunoaştem sau nu, dragostea este un sport extrem prezent în viaţa noastră de zi cu zi. Auzim de multe ori prin filme sau prin telenovele următorul clişeu: Dragostea este oarbă. Din start, de aici reiese cât de extremă poate fi dragostea. Iubim orbeşte, tot orbeşte ne deschidem inima şi ne dăruim sufletul unei persoane (de sex opus, cum spune DEX-ul) sau unui obiect, ne purtăm prosteşte uneori, suferim din dragoste şi suntem geloşi, din prea multă dragoste pentru cineva şi toate acestea pentru că suntem orbi, pentru că dragostea e oarbă. E ca şi cum cineva te-ar lega la ochi şi ţiar spune să te arunci pe fereastră, pentru că acolo jos, 10 etaje mai jos, este fiinţa pe care o iubeşti şi care te va prinde şi te va salva (a se citi: nu te va lăsa să te faci una cu trotuarul). numărul 13 / Februarie 2011

Atunci când ne îndrăgostim, parcă îmi şi închipui cum ne trezim cu factorul poştal la uşă a doua zi de dimineaţă sau chiar la miezul nopţii, dacă realizăm în miez de noapte că ne-am îndrăgostit de cineva. Poştaşul o să întrebe: - Ionescu? - Da, eu sunt. - Aveţi un plic. Şi îţi înmânează un ditamai plicul în care se află un manual de instrucţiuni pe coperta căruia scrie „Manual de îmblânzit dragostea”. Îl deschizi, curioasă din fire, iar pe prima pagină scrie cu litere mari şi late „Citeşte-l repede. Acest manual se va autodistruge în 5 minute”. Şi dă-i şi răsfoieşte-l disperată! Nu ştii prin ce capitole să treci mai repede, ţi-e teamă să sari peste anumite capitole. „Prima întâlnire”, „Primul sărut”, „Prima ceartă”, „Gelozie” „Sex”, „Împăcare”, „Cadouri”, „Cum ştii când el e alesul?”, „10 sfaturi cum să îl/ o recucereşti” şi alte zeci de capitole, cu subcapitole şi note de subsol, www.stud-life.ro

87


FUN

la care se adaugă scheme şi grafice care mai de care mai încurcate sau mai explicite... Nici nu apuci să citeşti un sfert din pagini, că Manualul de îmblânzit dragostea s-a prefăcut în scrum sub privirile tale speriate. Cele 5 minute au expirat. Ei, acum e-acum! Trebuie să iei dragostea de coarne! Trebuie să îţi demonstrezi că dragostea învinge întotdeauna, după cum spune un proverb în latină, Amor Vincit Omnia. Şi zilele trec unele după altele. Şi dragostea tot nu-ţi dă pace. Te roade... „Dragostea-i ca şi o râie, te mănâncă şi-n călcâie” - te gândeşti la versurile unui cântec interpretat de Nightlosers şi îţi dai seama cât sunt de adevărate. Păi sport mai extrem ca ăsta nici că se putea inventa! Nu poţi să trăieşti fără el sau fără ea (după caz), la fel cum nu poţi trăi nici cu el/ea. Şi atunci ce-i de făcut? Să mergi la un doctor? Să mergi la un vraci? Se poate trata? Te poţi proteja? Începi şi te gândeşti la un echipament, la un fel de apărători, întocmai cum poartă jucătorii de hochei, ca să fii cât mai bine protejat de fiinţa iubită. Îţi dai seama că eşti în stadiul final al bolii, că tot ce ţine de dragoste îţi face rău. Până şi definiţia din DEX te pune pe gânduri: „A se topi (sau a se sfârși, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă”. Ei, asta-i bună! Cei care se ocupă de organizarea sporturilor olimpice de iarnă ar trebui să ia în considerare acest nou sport extrem care este dragostea. Păi oamenii ăştia din sport sunt orbi? Nu au fost niciodată îndrăgostiţi? Uite un sport extrem care pune foarte bine la încercare oamenii de pe planetă în

88

www.stud-life.ro

fiecare zi şi în fiecare secundă: cine se topeşte mai repede de dragoste pentru cineva, acela câştigă marele premiu. Un alt sport extrem legat de dragoste, poate chiar la fel de important ca precedentul, este dăruirea lunii de pe cer. Dacă iubeşti pe cineva atât de mult, foarte mult, până la cer şi până la lună, cine te împiedică să îi dăruieşti luna de pe cer? Pe asta chiar aş vrea să o văd! Dar cât mai repede, oameni buni şi îndrăgostiţi, că nu aş vrea să vină mareea cauzată de apropierea lunii peste noi şi să ne înecăm ca fraierii la mal. Dacă aveţi alte exemple care confirmă titlul meu „Dragostea e un sport extrem”, vă rog să îmi scrieţi şi voi continua cu un alt articol despre dragoste. Până atunci, iubiţi-vă şi încercaţi să nu vă omorâţi între voi din prea multă dragoste! :) numărul 13 / Februarie 2011


“Ţi-am zis vreodată că muntele se serveşte cu linguriţa? Ei bine, eu sunt d-abia la a zecea linguriţă. Şi am un butoi întreg de mâncat.” Aşa mi-a spus un prieten odată, când eram sus, pe creasta Retezatului. Asta vă spun şi eu vouă. Însă iarna trebuie să ai multă grijă ce, cum, cu cine şi prin ce masive “mănânci”.

FUN

Prin munţi - cu răbdare şi paşi mărunţi

Articol de Anca Iosif | ancamariaiosif@gmail.com Nu este recomandabil pentru începători să se aventureze într-o tură pe munte iarna, chiar dacă sunt însoțiți de ghizi experimentaţi. Nu ştii niciodată cum reacţionezi când ţi se afundă picioarele în zăpadă până la genunchi, când viscolul mai are un pic şi te suflă cu tot cu rucsac, sau când se iveşte o avalanşă. Cel mai bine este să porneşti cătinel, vara. Muntele nu pleacă nicăieri, iar de nervi puternici mai ai nevoie şi alte dăţi. Sfatul vine de la cineva care şi-a “făcut intrarea” în lumea trekkingului… fix iarna. Prin trasee de 6-7 ore: Cabana Mălăieşti – Munţii Bucegi, refugiul Iezer din masivul cu acelaşi nume, Munţii Hăşmaş. Păstrez nişte amintiri faine, însă dacă aş putea să

numărul 13 / Februarie 2011

mai urc iar prima oară pe munte, aş face-o pe un traseu mai scurt şi pe o vreme mai frumoasă. Muntele are tendinţa de a se juca cu răbdarea ta foarte mult iarna. Tinzi să întrebi într-una “mai e mult” (până unde?) şi te saturi să ţi se răspundă de trei ore “ajungem în cinci minute” (serios acum... unde trebuia s-ajungem?). Răbdarea se pierde, devii irascibil şi începi să te cerţi cu ceilalţi pe drum. Mai ales dacă te prinde noaptea pe un traseu – pe creastă mai exact, unde e vântul mai puternic - nu-ţi găseşti mănuşile când ai nevoie de ele, mâinile îţi îngheaţă pe beţele de tură şi bateriile de la lanterne sunt pe moarte. Să te văd acum unde mai găsești stâlpii cu

www.stud-life.ro

89


FUN marcajele care te conduc către refugiu. Şi dacă am mai avea baterii… tot ar fi acoperite de zăpadă majoritatea. Dar nouă ne place “on the edge”. Pe mine munţii mă fac să tremur iarna, oricât de echipată aş fi şi chiar dacă am căpătat o anumită experienţă din cutreieratul lor de aproape patru ani. Nu mi-e ruşine să recunosc. Dar cred că asta mă şi provoacă să mă întorc la ei. Asta îmi place. Ideea că voi ieşi învingătoare din confruntări, că devin din ce în ce mai curajoasă. Asta nu înseamnă că trebuie să încerc să fiu mai “şmecheră” decât muntele, să-l sfidez, pentru că n-o să reuşesc. Încerc doar să devin mai puternică. Viscolul mă face să plâng forţat, zăpada înşelătoare îmi îngreunează paşii. Nu sunt sigură că fălcile-mi mai sunt la locul lor. Noroc că e tot timpul cineva în spatele meu caremi promite că va fi bine şi de data asta. Încurajările contează enorm pe munte. Şi solidaritatea. Niciodată nu laşi un om în urma ta! Îţi vând câteva ponturi pentru siguranţă, ca zilele pe munte să fie mai uşoare iarna: Nu pleca niciodată la “cucerit” creste fără colţari pentru bocanci – nu ştii peste ce 90

www.stud-life.ro

zăpadă sau gheaţă dai, chiar dacă sună absurd asocierea luna mai - ninsoare. Pe munte nu există decât două anotimpuri. Foloseşte-i cu încredere. E chiar amuzant. Simţi că mergi pe şase tocuri deodată. Pe un picior! Ideal ar fi să aibă fiecare pioletul lui – e un simplu ciocănel simpatic, un bastonel foarte ascuţit în care poţi să te opreşti, în caz că aluneci la vale. Dacă dai de vreun derdeluş mai lin, e ok să îl testezi, să vezi cât de bine îl stăpâneşti. Manevrat prost, te poate şi omorî… Încearcă să porţi suprapantaloni. Ţin la frig, la zăpadă şi se usucă incredibil de repede. Geaca să fie foarte uşoară. Dacă e din gore-tex, rulează. Noi folosim de obicei “stăvilarele di crivăţ”. Da, da. Windstopper îi spune, dar sună mai mişto pe româneşte. E foarte subţire, ţine la vânt puternic, iar ploaia se prelinge pe el, pur şi simplu. Vrei să fii cât mai light, pentru că nu-ţi va conveni să cari un rucsac foarte greu, dacă ţinta este creasta. Dacă vrei să fii profi, poartă şi cască. E foarte utilă, au fost multe situaţii în care şi eu mi-aş fi dorit una… dar nici acum n-am numărul 13 / Februarie 2011


FUN

reuşit să-mi cumpăr. Am supravieţuit, dar este foarte bună. Respinge ţurţuri, stânci şi alte rude. Să ai o frontala (lanterna pentru frunte) mereu în capacul rucsacului şi câteva baterii extra. Ar fi drăguţ să ţii şi o busolă, dacă ştii s-o foloseşti şi un fluier. E super dacă unul dintre voi cară o coardă în rucsac. Nu ştii niciodată peste ce porţiuni dai şi ai nevoie să te asiguri, cumva. PS: Păstraţi o oarecare distanţă în monom. Nu vreţi să vă înţepaţi unii pe alţii cu colţarii în fund, presupun. Mai nou se poartă walkie-talkie-urile. Dacă te trezeşti brusc învăluit în ceaţă şi nu mai vezi la 2 metri în faţa ta, fac minuni jucăriile. E bine ca cineva din gaşcă să aibă un primus (mini-aragazul-ambulant). Vei vrea să bei un ceai cald sau o supă cu E-uri când ajungi la cabană/ refugiu. Sau cort, daca eşti extrem. Totuşi, pentru ce urc? Pentru riscurile implicate, pentru teama care-mi strânge inima cât un bob de mazăre când mă uit în jos, pentru zâmbetul sceptic şi nesigur de la început, pentru încrederea în prietenii de drum, pentru depăşirea momentelor critice, pentru rezolvarea situaţiilor limită cu calm, pentru o mână întinsă în momentul oportun şi pentru alegerea căii bune şi nu a celei mai scurte, pentru pertinenţă şi prudenţă. Pentru cele cinci minute în care-ţi reglezi pulsul după ce ai ajuns sus şi admiri priveliştea. E linişte. Pentru toate acestea, voi respinge categoric sedentarismul. Nu uita! Iarna pe munte este ca o femeie. Înşelătoare. Cărări cu soare!

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

91


FUN

Cum să îți ții de urât* *Acest text se poate citi fără prescripţie medicală. Dacă apar manifestări neplăcute, vă rugăm să cereţi sfatul medicului, farmacistului sau să contactaţi de urgenţă redacţia. Care este scopul omului? După ce am stat zile și nopți întregi să mă gândesc și după ce am întrebat mai multe persoane de diverse categorii de vârstă, am ajuns la concluzia: omul fie că își dă seama sau nu, face orice ca să fie fericit. Unii se zbat pentru a avea ultimul Jaguar apărut (în dotările standard intrând și două brunete învelite în ciocolată pe bancheta din spate), alții vor job-ul perfect (acesta fiind descris ca având orele lucrate și salariul invers proporționale), sau unii pur și simplu se retrag la o mânăstire undeva în țară. Totul duce la fericire. Depinde acum de fiecare cum o vede. Pamflet de “Shumu” Mie îmi place să râd tot timpul, mai ales după ce am aflat că este un foarte bun medicament. Deci dacă râzi mult câștigi pe două planuri: ești mai sănătos și faci economie de bani. Iar cu banii strânși îți poți cumpăra țigări și cafea (glumesc, see what I did there?). Pentru că eu sunt mai tot timpul pe drumuri și nu am constant oameni în preajmă cu [virgulă] care să râd (străinii de pe stradă nu se pun), m-am gândit într-o zi să îmi spun glume și să port discuții ca și cum aș vorbi cu o altă persoană (iar în altă zi am aflat că asta se cheamă schizofrenie, dar eh, detalii...) – din ideea de a mă binedispune și a fi mai fericit. Mi-am dat seama că umorul, ca și urechea muzicală, se pot dezvolta în timp, cu ceva exercițiu. După o perioadă, am început să aud oamenii din jur spunând “numai tu puteai să zici chestia asta” ca urmare a unei glume; de aici e clar că fiecare își dezvoltă propriul simț al umorului care este la fel de unic ca și personalitatea sa. De exemplu, văzând într-o zi afișul cu David Guetta, mi-am imaginat discuția următoare: “A: I heard David Guetta’s coming in town. B: Oh, yeah? Then I’d better guettafuck outta here!” M-a ținut o zi întreagă faza, și apoi am găsit altele. De exemplu: Cel mai mult îmi place aia: “Total 92

www.stud-life.ro

dezacordată”. Nu de alta, dar mi se mai întamplă să cânt ceva și să aud chitara că nu mai sună chiar cum trebuie și începe o discuție în mintea mea: Jumătatea dreaptă (JD) a creierului: “- CUM să mai cânți mă cu ea așa, nu auzi ce nașpa sună LA minorul ăla?” Jumătatea Stângă (JS): “- Care minor? Unde?” JD: “- Halou, focus!” JS: “- Da, aud, e mai dezacordată ca o virgină înainte de... despre ce vorbeam?” JD: “- Lasă... oricum dacă te uiți un pic, lor le place, de unde rezultă apoteotic și incontestabil subiectiv că sună bine.” În general, îmi place să mă opun naturii umane (cel puțin așa cred). Adică sunt anumite tipare pe care le urmează majoritatea oamenilor: după liceu mulți ori se îngrașă ori ajung la un job, dar nu își mai amintesc de ce l-au ales, își pierd visele enunțate în liceu când chiuleau vara prin parc la o terasă cu bere ieftină și simțeau că lumea e a lor. Dar e normal, nu? Cine mai are timp de chestii stupide cum ar fi idealurile făcute exact atunci când ai sufletul naiv și nealterat de viața și lumea din jur? (pun pariu că în momentul ăsta te întrebi una din trei: 1. Articolul ăsta nu trebuia să fie funny? Ah, și începuse promițător. 2. E o tipă sau un tip care scrie? 3. Am pierdut concertul David Guetta?!!? ).

numărul 13 / Februarie 2011


iau o gramadă de foi cu tabulaturi și versuri, dar aveam nevoie de niște chiloți din aceia de plastic pentru foi A4. Așa că i-am dat un sms celuilalt chitarist. And there we go:

Umorul se poate cultiva. Uitați-vă la toate sezoanele din Friends de exemplu, să vedeți că o să se lipească de voi ceva din personalitatea lui Chandler. Putem face o distincție clară între Seinfeld, Jim Carey și Bernie Mac. La toți este vorba de umor, dar la fiecare este altfel.

Shumu: Ia și tu să avem mâine vreo 4-5 chiloți. Soso: Am boxeri dacă vrei. Shumu: A3? Soso: A1. Shumu: Ok, deci rămân 4-5 chiloți. (aici intervin ca un narator ce intervine exact când curge mierea mai bine – whatever that means – și vă spun că am scris intenționat așa ultimul sms, știind că Soso se prinde că faza poate fi reluată de la început). And there we go again: Soso: Am boxeri daca vrei. Shumu: A3? Soso: A1. Deja-vu Shumu: Ok, deci raman 4-5 chiloți.

Este genial dacă ajungeți să fiți pe aceeași lungime de undă cu un prieten și vă înțelegeți reciproc glumele. Acum câtva timp aveam o repetiție la care a trebuit să

Evident, ne-am distrat pe seama mesajelor vreo săptămână. Hmm... nu știu de ce, dar m-aș uita la un episod din Beavis And Butthead...

FUN

Cum mă opun naturii umane? Pe lângă situații în care la Metrou tot timpul urc scările pe unde se coboară doar ca să nu fac parte din turma de oameni care merg cu capul plecat, la mine umorul este arma cea mai puternică împotriva oricărui lucru negativ pe care îl poate arunca viața. Deși natura umană îmi spune că nu mai am 15 ani ca să mă gândesc “De ce îi spune Nufărul?... ce oameni negativiști… eu i-aș fi spus Dafărul”, nu contează tocmai pentru că vreau să fiu fericit tot timpul și așa să duc mai ușor orice greutate.

Nota Redacției: Și, pentru amuzamentul cititorilor, publicăm și o mică parte din ce se întâmpla în chat-ul din dreapta paginii atunci când Shumu completa aticolul: X: îmi fac ochii ca la melc în pana mea Shumu: =)))) freeaky! ca la melc? as in... codobelc? X: melc melc codobelc scoate coarne... nu mai știu Shumu: rockobelc! Bourești! X: ce aiurea sună Shumu: cum - as in CUM să scoată un MELC (X: cine o fi facut poezioara asta?) Shumu: coarne BOUREȘTI? un bețiv! numai un bețiv poate să zică așa ceva?... E ca și cum un porc mistreț ar scoate branhii! FOTO:Ruxandra Paraschiv numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

93


FUN

Sporturi de iarnă pe toate gusturile Anotimpul rece şi-a intrat în atribuţii, tu ai scăpat de sesiune, aşa că e momentul propice să experimentezi! Fie că optezi un sport clasic de iarnă sau eşti pregătit să încerci ceva nou, distracţia e garantată. TU CE ALEGI ? Articol de Login Dana | danalogin@yahoo.com Ski, snowboard sau cu săniuţă ? Indiferent de locaţia aleasă, fie că închiriezi echipamentul necesar sau îl aduci de acasă - oricare din aceste sporturi de iarnă poate fi practicat cu uşurinţă şi entuziasm. În ultimul timp, snowboarding-ul a devenit tot mai popular în rândul tinerilor şi nu numai. Se merită să încerci ceva nou, cine ştie, poate chiar ţi se va potrivi mai bine! Dacă vrei să înveţi să schiezi sau să te dai cu snowboard-ul poţi fie să ceri ajutorul prietenilor, fie să găseşti un monitor care te va învăţa atât metoda, cât şi tehnica sportului de iarnă preferat de tine. Totuşi, dacă mergi la munte în grup mare şi nu vrei să schiezi sau să faci snowboarding, atunci sania este o alternativă distractivă deși în acelaşi timp istovitoare. Te poţi da cu sania zi şi noapte, şi fără alte costuri suplimentare. Un lucru e sigur: când vine vorba de sporturi de iarnă, vârstă nu este un impediment ! Vrei să te dai cu bicicleta şi iarna ? Pentru asta există KTRAK ! Chiar dacă este iarnă, asta nu înseamnă că nu te poţi da cu bicla. Ultima noutate din industria bicletelor este kit-ul KTRAK, care permite utilizarea bicicletei în timpul iernii prin folosirea a două piese care sunt uşor

de montat, compatibile cu aproape orice cadru de bicicletă şi foarte eficace. Bicicleta ta clasică devine astfel o super bicla a zăpezii şi tu din nou fericit! Experimentează mersul prin zăpadă Pentru fanii urcatului pe munte, mersul pe zăpadă este o alternativă excelentă de a-ţi combina pasiunea pentru munte cu zăpada proaspătă. Nu ai nevoie decât de o pereche de rachete de zăpadă şi beţe de susţinere. Alege traseul cu grijă şi porneşte în excursie! Cu parapanta în orice anotimp! Dacă vrei să te bucuri cu adevărat de peisajele minunate ale iernii, zborul cu parapanta cu siguranţă te va duce spre culmi nebănuite! În cazul zborului de agrement în tandem nu este necesară o pregătire specială şi nici un echipament special. E nevoie doar de atenţie în alegerea locului şi de răbdare în aşteptarea momentului potrivit pentru a decola. Atât metodele de decolare, cât şi menţinerea controlului sunt extrem de uşor de învăţat. Dacă ai ocazia să încerci acest sport, nu ezita - este o experienţă unică ! Dacă nu ajungi la munte... Vine patinoarul la tine ! Poţi oricând să te bucuri de iarnă petrecând câteva ore la un patinoar. Fie că ştii deja să patinezi sau nu, niciodată nu e prea târziu. Poţi închiria patinele sau să investeşti într-o pereche performantă dacă eşti pasionat de acest sport. Există destule moduri în care poți transforma anotimpul rece într-unul fierbinte, distractiv și plin de experiențe inedite! Te bucuri de aer curat și te menții ușor în formă. Ce altceva mai contează?

94

numărul 13 / Februarie 2011


FUN

HOROSCOPUL STUDENTULUI ÎNDRĂGOSTIT FEBRUARIE 2011 Va fi februarie luna iubirii și a succesului pentru tine? Vei avea parte de un nou inceput sau te vei afla la răscruce de drumuri? BERBEC D’ale sufletului: Este o perioadă perfectă pentru a face cunoştinţă cu persoane noi, şi propice pentru o nouă idilă. Cineva nou îţi va influenţa viaţa, într-un mod pozitiv. Banii de buzunar: Eforturile îţi vor fi recompensate pe măsură! Profesional: La locul de muncă vor exista câteva momente tensionate spre sfârşitul lunii, dar vei trece cu bine peste ele.

GEMENI

96

TAUR D’ale sufletului: Luna aceasta vei avea parte de schimbări care însă vor fi în avantajul tău. Dragostea va trece pe primul plan şi în urma unor dezbateri şi analize pe un anumit subiect de natură sentimentală, va trebui să iei o decizie. Banii de buzunar: Nu vei avea probleme cu banii, s-ar putea chiar să recuperezi să te achiţi de nişte datorii considerabile. Profesional: Vei străluci la locul de muncă, iar creativitatea îţi va aduce admiraţia colegilor. RAC

D’ale sufletului: Vei avea o lună plină de provocări, tensiune din punct de vedere sentimental, însă după data de 20 februarie pregăteşte-te pentru iubire şi fluturaşi în stomac! Banii de buzunar: Nevoile tale de finanţare vor fi în sfârşit satisfăcute şi vei avea parte de câteva discuţii importante privind viitorul tău financiar. Profesional: Acum este momentul să te implici în proiecte noi şi să îţi pui în aplicare noile idei!

D’ale sufletului: Vei avea parte de o atmosferă magică şi plină de iubire toată luna, care se poate sfârşi chiar şi cu o logodnă, cine ştie? Banii de buzunar: Situaţia ta financiară va fi îmbunătăţită radical datorită unei moşteniri, unui premiu, unei burse sau a unui credit avantajos. Profesional: Încetul cu încetul îţi vei reveni şi recăpăta succesul profesional de odinioară, însă trebuie să mai ai puţină răbdare.

LEU

FECIOARĂ

D’ale sufletului: Luna februarie este un moment decisiv din punct de vedere sentimental pentru tine: este timpul să te hotărăști dacă vrei mai mult de la relaţia actuală, sau dacă eşti pregătit(ă) pentru un nou început! Banii de buzunar: Va trebuie să îţi gestionezi cu atenţie banii deoarece abia spre sfârşitul lunii situaţia se va îmbunătăţi. Profesional: Este un moment foarte bun pentru dezvoltarea de noi afaceri şi pentru a-ţi pune în aplicare ideile creative. Se vor ivi câteva oportunităţi profesionale şi nu trebuie să le ratezi!

D’ale sufletului: Fiorii iubirii vor reveni în viața ta - e foarte posibil ca persoanele nou apărute în aceasta perioadă să facă parte din viitorul tău! Banii de buzunar: Nu vei avea probleme financiare, dar nu arunca cu banii pe fereastră! Profesional: Toată luna februarie vei fi într-o formă profesională de milioane, cu poftă de muncă și răsplată pe măsură.

www.stud-life.ro

numărul 13 / Februarie 2011


SCORPION

D’ale sufletului: În dragoste, toate merg strună, iar dacă eşti single există mari şanse să apară cineva nou în viaţa ta, cineva intersant şi potrivit pentru tine. Este foarte probabil să te trezeşti într-o nouă relaţie cât ai clipi. Banii de buzunar: Nu te vei confrunta cu probleme financiare, oricum nu îţi stă în fire să exagerezi cu shopping-ul. Profesional: Creativitatea este la cote maxime, fapt pentru care s-ar putea să te confrunţi cu invidie din partea unor colegi. Nu trebuie să iei în seamă astfel de reacţii, concentrează-te asupra unor lucruri mai importante!

D’ale sufletului: Romantismul va fi la ordinea zilei, fapt pentru care vor fi destule ocazii pentru cine romantice şi plimbări în weekend. Dacă vrei să pui deoparte amintiri romantice, acum este momentul! Banii de buzunar: Nu vei duce lipsă de bani, eşti chiar pregătit(ă) să îţi redecorezi locuinţa. Profesional: Nu eşti în apele tale la locul de muncă, un proiect continuă să îţi dea bătăi de cap şi stres. Nu te consuma prea tare, toate se vor rezolva în timp!

SĂGETĂTOR

CAPRICORN

D’ale sufletului: Nu trebuie să îţi faci griji, toate vor merge strună! Vei avea parte de o lună plină de iubire şi romantism, exact cum îţi place! Banii de buzunar: Ţi se va îmbunătăţi situaţia financiară, aşa că gestionează-ţi sursele financiare cum şti tu mai bine! Profesional: Îţi vei îmbunătăţi imaginea şi vei fi recompensat pentru eforturile realizate în ultima perioadă. Poţi chiar opta pentru o mărire, dacă nu ai făcut-o deja!

D’ale sufletului: Nu vei duce lipsă de iubire, chiar dacă eşti single sau deja într-o relaţie serioasă. Această perioadă te va ajuta să îţi dai seama ce îţi doreşti cu adevărat din punct de vedere sentimental. Banii de buzunar: Se întoarce roata, în sfârşit! Fie vei recupera o datorie mai veche, fie vei primi un bonus de la locul de muncă - cert este că nu va mai fi nevoie să îţi faci griji în privinţa banilor. Profesional: Se întrevede o călătorie în scopuri profesionale, este recomandat să ai totul bine planificat pentru a evita posibile complicaţii.

VĂRSĂTOR

PEŞTI

D’ale sufletului: Ziua ta va fi una de neuitat, precum şi luna februarie a acestui an! Dacă eşti deja într-o relaţie, îţi vei înnebuni partenerul cu iubire. Dacă eşti single, pregăteşte-te pentru o serie de întâlniri una mai interesantă ca alta. Banii de buzunar: Dacă ai datorii restante, va fi momentul achitării lor - ceea ce ţi-ar putea da bătăi de cap. Profesional: Este începutul unui nou stil de viaţă, care pe toată durata lunii februarie se va contura. Nu grăbi lucrurile!

D’ale sufletului: Este momentul perfect pentru a-ţi pune în ordine sentimentele şi probabil va trebui să iei unele decizii. Totuşi, vei ţine situaţia sub control tot timpul şi vei putea decide ce este mai bine pentru tine. Banii de buzunar: Nu te vei confrunta cu probleme financiare. Profesional: Dacă ai proiecte importante de prezentat sau coordonat, nu te grăbi! Gândeşte-te de 2 ori înainte de a lua o decizie şi minimizează riscurile pe cât posibil!

numărul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

FUN

BALANŢĂ

97


FUN

culese de Nicoleta Simionescu Ion: Bă, Gheorghe, ție îți plac femeile grase? Gheorghe: Nu, mă... Ion: Îți plac femeile cu curul mare? Gheorghe: Nu, mă... Ion: Îți plac femeile cu celulită așa, pe picioare? Gheorghe: Nu, mă... Ion: Atunci de ce te culci, mă, cu nevasta mea ?! Doi colegi stau de vorbă: - Ai auzit? A murit șefu’. - Da. Și mă tot întreb cine a mai murit odată cu el. - Păi de ce? - Păi scria în anunț că “odată cu el a murit unul dintre cei mai capabili angajați ai firmei noastre...” Deodată, deși pe jumătate adormită, ea simți mângâierile lui. La început timide, ca și cum i-ar fi fost rușine. Apoi, mângâierile deveniră mai îndrăznețe. Mai mult și mai mult, pe tot corpul ei, mâinile lui se plimbau cu nesaț, așa cum se întâmpla... nu-și aducea aminte exact, cam cu 4-5 ani în urmă. Senzații pe care le credea uitate se întorceau. Memoria sentimentelor era vie și o ajuta să răspundă la fel. Mângâierile se îngrămădeau, se repetau, el o învăluia, o întorcea. Acum era ca un vârtej de senzații de nedescris. Deodată... nimic. Absolut nimic. - Ce s-a întâmplat? întreabă ea, surprinsă. Te rog, nu te opri, mai vreau! - Shhhh... încerca el să o liniștească. Gata, am terminat! - Cum adică ai terminat??? - Gata, am găsit telecomanda, dormi liniștită! Reclama la Ariel ProZim 7: - Ce frumos s-a spălat camașa asta! Ce alb imaculat! - Da, dar parcă mai frumoasă era cu dungi. Un tip intră într-un wc public… în cabina alăturată, un alt tip constipat se forțează destul de zgomotos.

98

www.stud-life.ro

Primul tip, terminând ce avea de făcut, la ieșirea din wc, din reflex, stinge lumina, moment în care se aude un urlet înfiorător. Curios, se întoarce, aprinde lumina și îl întreabă pe cel din WC ce s-a întâmplat. Acesta, speriat ca naiba, răspunde: - Crucea mă-sii, am crezut că mi-au sărit ochii!... Cinci nemți într-un Audi Quattro ajung la granița cu Italia. Vameșul italian îi oprește și le spune: - Este ilegal să cari 5 persoane cu un Quattro! - Cum adică e ilegal? a întrebat șoferul german. - Quattro înseamnă PATRU! răspunse vameșul italian. - Quattro este doar numele automobilului, răspunse neamțul uimit. Uită-te la hârtii: mașina este prevăzută să care 5 persoane! - Nu poți să mă păcălești tu pe mine, răspunse ofițerul vamal italian. Quattro înseamnă 4. Ai 5 persoane în mașină și astfel încălcați legea! Neamțul răspunde nervos: - Idiotule! Vreau să vorbesc acum cu supervizorul tău! Vreau să vorbesc cu cineva cu mai multă inteligență! - Îmi pare rău! răspunse vameșul. Nu poate veni, e ocupat cu doi indivizi într-un Fiat Uno. Un tip se plânge la serviciu că din fereastra lui se vede camera în care se dezbracă fetele, din care cauză nu poate trăi și lucra normal. Vine comisia, privește pe fereastră și nu vede nimic. Îi spune tipului: - Păi nu se vede nimic! La care tipul: - Pai nu. Dar ia urcați pe dulap! Bulă îl vede într-o zi pe taică-su dezbrăcat, la baie, și îl întreabă: - Tată, ce sunt astea? Tatăl se bâlbâie puțin și până la urmă îi răspunde: - Sunt… respecte! După câteva zile, se întâlnesc pe scara blocului cu o vecină. Tatăl lui Bulă o salută: - Respectele mele, doamnă! Bulă salută și el: - Și ale mele, dar sunt mai mici, doamnă

numărul 13 / Februarie 2011


numトビul 13 / Februarie 2011

www.stud-life.ro

FUN

Caricaturi de Ruxandra Gherghinoiu

99


Stud-Life Februarie 2011 Nr 13  

Numarul de februarie al Revistei Stud-Life.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you