ªtiri
Papa vrea preoþi dupã modelul Bunului Pãstor
Într-un mesaj adresat Adunãrii Generale a Episcopilor Italieni, Papa Benedict al XVI-lea a subliniat importanþa asigurãrii unei formãri adecvate a preoþilor ºi a candidaþilor la preoþie, care sã-i ajute sã facã faþã provocãrilor lumii contemporane. Adunarea, deschisã de discursul Cardinalului Camillo Ruini, preºedintele Conferinþei Episcopale Italiene, a avut ca temã tocmai formarea preoþilor, cei prezenþi aprobând un document intitulat “Îndrumãri ºi norme pentru seminarii”. Mesajul Sfântului Pãrinte a încurajat un rãspuns pastoral la problema “diminuãrii clerului” în Italia, observând “creºterea progresivã a mediei de vârstã a preoþilor” ºi i-a îndemnat pe Episcopi “sã defineascã mai bine propunerile formative pentru ca sã includã o pregãtire umanã, intelectualã ºi spiritualã pe mãsura noilor provocãri care stau în faþa preoþilor de astãzi”. “Biserica are azi nevoie de preoþi care sã fie pe deplin conºtienþi de harul pe care l-au primit în momentul hirotonirii ºi de misiunea încredinþatã în timpuri de schimbãri rapide ºi profunde”. Papa Benedict al XVI-lea a afirmat cã formarea preoþilor trebuie sã aibã loc într-un “context comunitar”, care sã fie o reflectare a “comuniunii de viaþã pe care Isus a avut-o cu discipolii sãi”. “Dat fiind cã sarcina preoþilor este centralã ºi de neînlocuit, trebuie acordatã întreaga atenþie formãrii lor, începându-se cu verificarea calitãþii formatorilor.” Dar, potrivit cuvintelor Suveranului Pontif, nu este doar responsabilitatea Episcopilor, sau doar a preoþilor înºiºi: fiecare persoanã botezatã are o responsabilitate. “Toþi credincioºii, rugându-se Domnului recoltelor”, afirmã Sfântul Pãrinte, “pot sã contribuie la înflorirea vocaþiilor ºi la formarea preoþilor.” “Biserica are nevoie de preoþi care sã-ºi conformeze mereu modul de a acþiona dupã modelul Bunului Pãstor, lãsându-se conduºi, cu supunere, de Duhul Sfânt, în deplinã comunine cu episcopii lor”, a mai adãugat Papa.
Cardinalului Joseph Ratzinger - Doctor honoris causa La începutul lunii noiembrie a avut la la Cluj decernarea titlului de Doctor honoris causa al Universitãþii “Babeº-Bolyai”, Cardinalului Joseph Ratzinger, actualul Papã Benedict al XVI-lea, pentru bogata sa operã teologicã ºi filosoficã. Andrei Marga, Preºedintele Consiliului Academic al Universitãþii ºi fost ministru al educaþiei ºi învãþãmântului a avut o intervenþie cu titlul “Valori ferme în modernitatea târzie. Opera lui Joseph Ratzinger”. El a menþionat ºi faptul cã intenþia de a conferi acest titlu Cardinalului Ratzinger a fost luatã la mijlocul anului 2004, înainte ca el sã fie ales Papã. Laudatio a fost prezentat de decanul Marton József, al Facultãþii de Teologie Romano-Catolicã ºi de decanul Virgil Bercea al Facultãþii de Teologie Greco-Catolicã. Proclamatio a fost cititã de cancelarul general Florin Streteanu. Nunþiul Apostolic pentru România ºi Republica Moldova, Excelenþa Sa, Jean-Claude Perisset a þinut un discurs, în care: “În numele Sanctitãþii Sale Papa Benedict al XVI-lea, cãruia Universitatea “Babeº-Bolyai”, cu cele patru Facultãþi teologice ale sale, i-a conferit titlul de Doctor honoris causa pentru activitatea sa teologicã, încã de pe vremea în care Papa era Cardinalul Joseph Ratzinger, Prefectul Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei în Vatican, mulþumesc Senatului Universitãþii ºi mai ales Preºedintelui Andrei Marga, Rectorului Nicolae Bocºan ºi celor patru Decani ai aceleiaºi Facultãþi de teologie, pentru aceastã conferire a titlului de Doctor honoris causa din partea Universitãþii voastre. Aceastã distincþie este o recunoºtinþã faþã serviciul adus sþiinþei teologice, încã de când era tânãr profesor pe lângã ªcoala Superioarã de filosofie ºi de teologie din Freising - în care studiase - pânã la catedra de dogmaticã ºi de istorie a dogmelor Universitãþii din Regensburg, unde a fost ºi vice-preºedinte, atunci când a fost numit de Papa Paul al VI-lea Arhiepiscop de München-Freising în 24 martie 1977”. (Foto: GHEORGHE FODOR)
Toþi botezaþii sunt chemaþi la perfecþiunea vieþii creºtine
sociale sunt, de asemenea, de mare importanþã. Totuºi, deºi este adevãrat cã sunt chemaþi în mod individual sã-ºi ofere mãrturia personalã - mult mai valoroasã acolo unde libertatea Bisericii este împiedicatã - Conciliul insistã asupra importanþei unui apostolat organizat, care este necesar pentru a influenþa atitudinile comune, condiþiile sociale ºi instituþiile publice. ... Temei vocaþiei ºi misiunii laicilor i-a dedicat preaiubitul Papã Ioan Paul al II-lea Sinodul din 1987, în urma cãruia a fost publicatã Exortaþia apostolicã Christifideles laici ”. Papa a încheiat reamintind beatificarea petrecutã cu o sãptãmânã în urmã, la Vicenza, Italia, a Eurosiei Fabris, soþie ºi mamã care a primit în casa ei copii rãmaºi orfani în urma primului rãzboi mondial, definind-o ca “un model de viaþã creºtinã în starea laicalã”.
nr. 13/2005
Duminicã, 13 noiembrie, dupã liturghia în cadrul cãreia au fost proclamaþi trei Fericiþi, printre care ºi Charles de Foucauld, Suveranul Pontif, în cuvântul adresat pelerinilor aflaþi în Piaþa Sfântul Petru, a spus cã noii fericiþi “se alãturã rândurilor numeroºilor Fericiþi care au fost prezentaþi pentru venerare în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea,... în concordanþã cu principiul puternic subliniat în timpul Conciliului Vatican II: toþi botezaþii sunt chemaþi la perfecþiunea vieþii creºtine, preoþi, cãlugãri ºi laici, fiecare potrivit propriei carisme ºi propriei vocaþii specifice”. Papa Benedict al XVI-lea a reamintit importanþa acordatã de Conciliul Vatican II rolului laicilor, cãrora le-a dedicat “un întreg capitol, al patrulea, din Constituþia Lumen gentium... definind vocaþia ºi misiunea lor, care sunt orientate spre angajarea în problemele temporale ºi ordonarea lor potrivit planului lui Dumnezeu (...) Pãrinþii conciliari au aprobat, de asemenea, un decret specific privind apostolatul laicilor, Apostolicam actuositatem, care subliniazã faptul cã succesul apostolatului laicilor depinde de uniunea vie a laicilor cu Cristos, cu alte cuvinte depinde de o spiritualitate robustã, alimentatã de o participare activã la liturgie ºi exprimatã în maniera fericirilor evanghelice.” Suveranul Pontif a mai adãugat: “Pentru laici, mai ales, competenþa profesionalã, simþul familiei, spiritul public ºi virtuþile
Invitaþie la expoziþie
UNIUNEA ARTIªTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA Vã invitã sã onoraþi, cu prezenþa dumneavoastrã, vernisajul expoziþiei de picturã ºi sculpturã a artiºtilor: THEODOR RÃDUCAN ºi GRIGORE P ATRICHI – SMULÞI PA SMULÞI,, care va avea loc în ziua de 2 decembrie 2005, ora 13.00 la Galeria ARTIS, (din cadrul Teatrului Naþional) situatã pe B-dul. N. Bãlcescu nr.2, Bucureºti. Expoziþia va fi deschisã în perioada 2-12 decembrie 2005, între orele 10-18.
23