Ghidul Bun venit in Romania - varianta in limba romana by Centrul pentru Resurse Civice

UNIUNEA EUROPEANĂ

Programul general: “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe Programul anual 2010 Proiect: „Facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe în societatea românească” Contract nr. ref.: IF/10.02-01.02

Proiect finanțat de Uniunea Europeana

Ministerul Administrației şi Internelor

Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale

Oficiul Român pentru Imigrări

ADO SAH ROM

CENTRUL PENTRU RESURSE CIVICE

Gina Mocanu, Simina Guga, Rodica Novac

Bun venit în România ! Ghid de informare pentru cetățenii din state terțe

Editor: Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei SAH ROM (ADO SAH ROM)

Data publicării: Iunie 2012

Adresa de sesizări: Bucureşti, Calea Moşilor nr. 284, bl. 22A, sc. 2, et. 8, ap. 47, sector 2, tel.: 021 210 71 60, e-mail: adosahrom@starnets.ro. Parteneri: Proiect implementat de Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei SAH ROM (ADO SAH ROM), în parteneriat cu Asociaţia pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA), Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD) şi Centrul pentru Resurse Civice (CRC).

ISBN: 978-606-648-012-3 “Acest document a fost realizat cu asistenţa financiară a Uniunii Europene. Conţinutul acestui document se află în totalitate în responsabilitatea ADO SAH ROM şi nu poate fi considerat în nici un caz ca reflectând poziţia Uniunii Europene”.

2012

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

Gina Mocanu, Simina Guga, Rodica Novac

BUN VENIT ÎN ROMÂNIA! Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Ediția a II-a

Editura: Little Lamb Suceava

2012

Bun venit în România!

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

CUVÂNT ÎNAINTE Dacă sunteţi cetăţean al unui stat terţ și aveți drept de ședere în România, înseamnă că ați decis ca, cel puțin pentru o perioadă de timp, să munciți, să studiați, să vă reîntregiți familia sau să faceți afaceri în România. Acest Ghid de informare vi se adresează – principalul său scop fiind acela este de a vă susţine demersul de adaptare și integrare în societatea gazdă. Prima variantă a acestui material a fost publicată de către ARCA-FRRM, în parteneriat cu ADO SAH ROM şi Fundaţia Soros România, în ianuarie 2010, în cadrul proiectului “Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor ţărilor terţe cu privire la drepturile, obligaţiile precum şi posibilităţile de integrare în societatea românească”. Această nouă ediție actualizează și completează ghidul anterior publicat sub numele de “Bun Venit în România! Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe”, având în vedere modificările legislaţiei româneşti din perioada 2010-2012. Publicaţia este dedicată, în primul rând, cetăţenilor care vin din state terțe, respectiv din afara Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene, străini al căror statut legal este diferit în multe aspecte de cel al cetăţenilor comunitari. Ghidul își propune să furnizeze informații cu privire la drepturile, obligaţiile şi posibilităţile dumneavoastră de integrare, ca cetăţean străin cu drept de şedere în România. Prin informaţiile referitoare la atribuţiile instituţiilor publice, piaţa muncii, sistemul de protecţie şi asistenţă socială din România, accesul la servicii de sănătate, căile de soluţionare a plângerilor, formele de asociere și altele, sperăm să contribuim la îmbunătăţirea şanselor dumneavoastră de exercitare efectivă a acestor drepturi, să prevenim şi să combatem discriminarea la locul de muncă și marginalizarea socială, să creştem mobilitatea şi să vă indicăm căi de participare activă la viaţa comunităţii din care faceţi parte. De asemenea, prin acest Ghid dorim să contribuim la dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere şi responsabilitate reciprocă, în speranţa

Bun venit în România! că România va deveni, la un moment dat, un spaţiu în care să vă puteţi simţi ca acasă. Disponibil în limbile română, engleză, arabă, turcă şi chineză, Ghidul nu se poate substitui legislaţiei, însă direcţionează cititorul către surse de informare competente pe un subiect particular. Deşi am făcut tot posibilul ca publicaţia de faţă să ofere informaţii corecte şi coerente, vă rugăm să luaţi în considerare faptul că nu am putut include toate informațiile care pot fi relevante pentru dumneavoastră, precum și faptul că legislaţia, numerele de telefon, adresele, precum şi alte informaţii se pot schimba, motiv pentru care vă sugerăm să vă adresați întotdeauna instituţiilor responsabile cu privire la aspectele care vă interesează. Le mulţumim tuturor celor care ne-au susţinut în acest demers, precum şi celor care ne-au oferit informaţii utile pentru redactarea materialului de faţă.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

CUPRINS 1. CUVÂNT ÎNAINTE………………...............................................3 2. ABREVIERI…………………........................................................8 3. ROMÂNIA – CADRUL GENERAL ..........................................10 3.1. România – cadrul general 3.2. Drepturi și obligații fundamentale 3.3. Integrarea străinilor în societatea românească 4. DREPTUL DE ȘEDERE ÎN ROMÂNIA .................................17 4.1. Informații legate de intrarea și ieșirea din România 4.2. Regimul vizelor 4.3. Permisul de ședere în România 5. MUNCA ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA............ 33 5.1. Angajarea în muncă 5.2. Autorizațiile de muncă 5.3. Condițiile de muncă în România 5.4. Alte forme contractuale 5.5. Munca fără forme legale 5.6. Soluționarea conflictelor privind drepturile și obligațiile ce decurg din contractele individuale de muncă 5.7. Agențiile de recrutare a forței de muncă 5.8. Traficul de persoane 5.9. Protecția socială 6. DESCHIDEREA UNEI AFACERI ÎN ROMÂNIA .............71 7. EDUCAŢIA ŞI CULTURA ....................................................76 7.1. Educaţia 7.2. Sistemul de învățământ românesc 7.3. Înscrierea într-o formă de învăţământ românească 7.4. Burse 7.5. Instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine

Bun venit în România! 7.6. Învățământul particular și confesional 7.7. Intrarea şi şederea studenţilor străini în România 7.8. Cazarea studenţilor în căminele studenţeşti 7.9. Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor 7.10. Continuarea studiilor în România 7.11. Cultura 7.12. Câteva repere culturale româneşti 7.13. Artă, cultură, media, divertisment 8. SERVICIILE DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ….96 8.1. Serviciile de sănătate 8.2. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor 8.3. Serviciile de asistență socială 9. FAMILIA ŞI EGALITATEA DE ȘANSE ...............................106 9.1. Familia 9.2. Condiţiile prevăzute de legea română pentru încheierea căsătoriei 9.3. Egalitatea de şanse 9.4. Căsătoria de convenienţă 9.5. Desfacerea căsătoriei (Divorţul) 9.6. Naşterea 9.7. Copiii cu unul sau ambii părinţi cetăţeni străini 9.8. Decesul 10. LOCUINȚELE ……………………………………..............…118 10.1. Închirierea unei locuinţe 10.2. Locuirea în baza unui contract de comodat sau de luare în spaţiu 10.3. Cumpărarea unei locuinţe 10.4. Înregistrarea utilităţilor 10.5. Asigurarea obligatorie a locuinţei 11. TRANSPORTUL........................................................................122 11.1. Transportul local 11.2. Transportul interurban 11.3. Permise de conducere

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe 12. FINANŢE ..................................................................................127 12.1. Moneda naţională 12.2. Conturi bancare 12.3. Transfer de fonduri în şi din străinătate 12.4. Credite 12.5. Poşta Română 12.6. Fiscalitate - taxe şi impozite 13. IMPLICĂ-TE ÎN COMUNITATEA TA! ...............................131 13.1. Participare la viaţa politică, voluntariat, viaţa asociativă 13.2. Organizaţii neguvernamentale, non-profit, specializate în asistenţa şi integrarea străinilor în România 13.3. Organizaţii inter-guvernamentale 13.4. Instituţii şi autorităţi publice, inspectorate/ agenţii/ direcţii judeţene 13.5. Sindicate și patronate 13.6. Asociații profesionale 14. ANEXE ......................................................................................142 14.1. Informații utile 14.2. Elementele obligatorii ale unui contract individual de muncă 14.3. Legislație 14.4. Expresii uzuale în limba română

Bun venit în România!

ABREVIERI AJOFM

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANAF

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANITP

Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane

ANOFM

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

CNAS

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

CNFPA CNP

Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor Cod numeric personal

CNPP

Casa Naţională de Pensii Publice

CNRED

Centrul Național pentru Recunoașterea și Echivalarea Diplomelor

FNUASS

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Inspecţia Muncii

ITM

Inspectorat Teritorial de Muncă

MAI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

MECTS

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MFP

Ministerul Finanţelor Publice

MMFPS

Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale

Ministerul Sănătăţii

Ordonanţă de Guvern

ONG

Organizaţie non-guvernamentală

ONRC

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe ONU

Organizaţia Naţiunilor Unite

ORI

Oficiul Român pentru Imigrări

OUG

Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

RTT

Resortisanţi ai ţărilor terţe

SEE

Spaţiul Economic European

Uniunea Europeană

Bun venit în România!

ROMÂNIA – CADRUL GENERAL 3.1. România – cadrul general România este o ţară situată în sudestul Europei Centrale, care se învecinează cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova şi este mărginită de ţărmul Mării Negre în sud-est și de fluviul Dunărea în sud. Românii reprezintă principalul grup etnic în România, 88,6 % din numărul total al populaţiei declarându-se astfel. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,5 % din populaţie. Între alte etnii care înregistrează un număr de peste 20.000 de persoane se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane). Limba oficială a ţării este limba română, aceasta având o origine latină, cu un număr important de cuvinte şi expresii specifice altor culturi. În localităţile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populaţie, limba respectivei minorităţi poate fi utilizată în administraţia publică şi în sistemul judiciar. Principalele limbi străine predate în şcolile din România sunt engleza, franceza şi germana. Viaţa religioasă în România se desfăşoară conform principiului libertăţii credinţelor religioase. România poate fi considerată un stat laic, care îşi păstrează neutralitatea faţă de asociaţiile şi cultele religioase. Cea mai mare parte a populaţiei

ROMÂNIA Este stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 Situare: în Sud Estul Europei Limba oficială: limba română Forma de guvernământ: republică Unitate monetară: leu/RON Populaţia în anul 2011: 19.043.000 locuitori Clima: temperat-continentală cu patru anotimpuri Imnul naţional: Deşteaptăte române! Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu Unităţi administrativteritoriale: 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti. Judeţele sunt subdivizate în oraşe şi comune. Comunele sunt localităţi rurale. Cele mai mari oraşe după numărul de locuitori: Bucureşti (capitală), Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe României se declară ca fiind de confesiune creştin ortodoxă. De asemenea, importante comunităţi religioase ce aparţin altor ramuri ale creştinismului decât ortodoxia sunt reprezentate de: romano-catolicism, protestantism, penticostalism şi greco-catolicism. În Dobrogea există şi o minoritate musulmană compusă mai ales din turci şi tătari. Normele şi valorile fundamentale ale românilor În societatea românească sunt apreciate, împărtăşite şi promovate valori precum: toleranţa, generozitatea, educaţia, bunele maniere, sociabilitatea, munca, cinstea, perseverenţa, ospitalitatea.  Statul român promovează şi apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pluralismul, valorile democraţiei, drepturile minorităţilor, multiculturalismul şi principiile societăţii deschise - transparenţa, activismul civic, pluralitatea opiniilor şi intereselor.  În România, femeile sunt egale cu bărbaţii. Accesul la educaţie, piaţa muncii, cultură, viaţă socială, demnităţi publice şi funcţii politice se realizează în aceleaşi condiţii pentru bărbaţi şi femei. Convenţii sociale  În cadrul oricărei interacţiuni cu ceilalţi fiecare interlocutor este aşteptat să-şi termine intervenţia, fără a fi întrerupt.  Salutul este însoţit, deseori, de o strângere de mână.  Mişcarea verticală a capului (de sus în jos) echivalează cu “Da”, reprezentând un acord. Mişcarea orizontală a capului (de la dreapta la stânga) echivalează cu “Nu”, respectiv cu un dezacord.  Florile se oferă în număr impar.  Într-o întâlnire, punctualitatea este foarte apreciată. Întârzierile trebuie anunţate.  Mijloacele publice de transport în comun au prevăzute locuri speciale pentru bătrâni, bolnavi, femei gravide şi persoane cu copii în braţe. Cadrul legislativ România este o republică democratică, stat de drept, în care respectarea Constituţiei şi a celorlalte acte normative este obligatorie,

Bun venit în România! atât pentru cetăţenii români, cât şi pentru celelalte persoane care se află pe teritoriul său. Puterile statului – legislativă (Parlamentul), executivă (Guvernul) şi judecătorească (Instanţele judecătoreşti: judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) – sunt separate. Puterea legislativă – Parlamentul – reprezintă autoritatea care se ocupă cu elaborarea şi adoptarea legilor. Ca stat membru al Uniunii Europene încă din anul 2007, România trebuie să accepte regulamentele şi directivele comunitare şi să le aplice în plan intern. Cadrul legislativ este dat de:  reglementările internaționale la care România a aderat, precum și reglementările pe care este obligată să le respecte având în vedere aderarea la Uniunea Europeană;  reglementările care aparţin dreptului intern, formate din toate normele juridice naţionale care se află în vigoare la un momentdat. Sistemul de legi în România este ierarhizat din punct de vedere al importanţei, legea fundamentală în stat fiind Constituţia (Constituţia actuală a fost adoptată în anul 1991 şi modificată prin referendum în anul 2003). Cu excepţia Constituţiei, cetăţenii români şi cei străini care se află pe teritoriul României trebuie să respecte actele normative ce reglementează anumite relaţii sociale sau domenii precum regimul străinilor, sancţionarea contravenţiilor, învăţământ, reglementarea convenţiilor civile, a raporturilor comerciale şi societăţilor comerciale etc. Aceste acte normative se împart în: legi organice, legi ordinare, hotărâri de guvern (HG), ordonanţe (OG) şi ordonanţe de urgenţă (OUG), ordine etc. De asemenea, în România (ca şi în alte state europene precum Italia sau Germania), pentru domeniile de importanţă deosebită există ansambluri de reglementări, cuprinse în coduri, precum:  Codul Muncii – care tratează raporturile de muncă între angajaţi şi angajatori;  Codul civil  Codul penal (tratează infracţiunile cu caracter general ce pot fi săvârşite de persoane şi prin care se atentează la relaţiile sociale de bază, precum şi pedepsele aplicabile)  Codul fiscal.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Principalele acte care reglementează regimul străinilor în România sunt:  Ordonanţa de Urgenţă nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, modificată și actualizată în 2011 în baza Legii nr. 157/2011  OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României modificată în baza Legii nr. 157/2011;  Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România. Gestionarea migraţiei în România - Instituţii, servicii şi programe În România, responsabilitatea pentru gestionarea migraţiei este împărţită între instituţii de la nivel central (structuri guvernamentale) şi cele de la nivel local (autorităţi ale administraţiei publice locale şi servicii descentralizate). Acestea colaborează atât între ele, cât şi cu organisme similare din alte state, cu organizaţii internaţionale şi cu societatea civilă românească. În concordanţă cu politicile Uniunii Europene, dar şi cu priorităţile sale la nivel naţional, statul român adoptă Strategia Naţională privind Imigraţia şi Planuri anuale de acţiune pentru implementarea acesteia. În acelaşi timp, prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state, anumite prevederi individualizează măsurile pe care România le pune în aplicare pentru cetățenii ţărilor respective. Preocuparea statului român faţă de străinii cu drept de şedere în România sau care vor să dobândească acest drept este tradusă în servicii directe (la ghişeu), cursuri gratuite şi programe de integrare socială şi culturală, dar şi prin acces liber sau contra cost la educaţie şi alte servicii publice (medicale, sociale, financiare etc.). Pentru a beneficia gratuit de serviciile de Român pentru Imigrări sau de către guvernamentale vă puteţi adresa direct la despre activitatea organizaţiilor menționate ghid.

integrare oferite de Oficiul diferite organizaţii nonORI sau vă puteți informa în ultimul capitol al acestui

Bun venit în România!

3.2.

Drepturi şi obligaţii fundamentale

În calitate de cetăţean străin cu un drept de şedere în România, beneficiaţi de drepturi şi libertăţi fundamentale, dar aveţi în acelaşi timp câteva obligaţii deosebit de importante. Constituţia României face referire la caracterul democratic şi social al statului, stabilind totodată că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate. Prin urmare şi dumneavoastră, ca cetăţean străin, vă sunt acordate anumite drepturi fundamentale (constituţionale) inalienabile. Vi se recunosc, fără nicio îngrădire: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (acesta este şi rămâne unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţeanului, dar şi cel mai important drept natural al omului; în România, pedeapsa cu moartea este interzisă şi nicio persoană nu poate fi supusă torturii sau unei pedepse inumane ori degradante);  dreptul la libertate individuală şi la siguranţa persoanei;  dreptul la apărare;  dreptul la secretul corespondenţei;  dreptul la ocrotirea sănătăţii;  libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare. În exercitarea anumitor drepturi, trebuie să luaţi în considerare şi anumite aspecte importante; de exemplu, aveţi dreptul fundamental la viaţă intimă, familială şi privată, cu condiţia să nu încălcaţi drepturile şi libertăţile celorlalţi. Trebuie să știţi că, în calitate de cetăţean străin, nu puteţi exercita acele drepturi exclusiv politice – respectiv dreptul de vot sau dreptul de a fi ales. Desigur, ca membru al comunităţii aveţi drepturi specifice situaţiei dumneavoastră, dar şi alte obligaţii, precum respectarea ordinii şi liniştii publice, a bunelor moravuri şi, în special, respectarea legislaţiei în vigoare, pe întreaga perioadă în care vă aflaţi pe teritoriul României. Toate prevederile constituţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale recunoscute în România sunt interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte iar, în cazul în care există

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe neconcordanţe între pactele sau tratatele privitoare la drepturile internaţionale şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care legislaţia internă cuprinde dispoziţii mai favorabile.

3.3 Integrarea străinilor în societatea românească În România a fost creat cadrul legislativ şi instituţional care trebuie să vă permită să vă familiarizaţi cu caracteristicile societăţii şi să vă puteţi simţi ca fiind parte din aceasta. Integrarea socială este produsul final al unui proces multidimesional şi continuu, de „participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării sociale, respectiv în vederea adaptării la condiţiile societăţii româneşti1”. Integrarea socialǎ presupune realizarea a patru dimensiuni:  culturală (care se referă la nivelul de cunoaştere al limbii române, timpul petrecut în România, însuşirea valorilor de cultură, civilizaţie etc.);  socială (evaluată prin existenţa prietenilor, căsătoriile mixte, atitudinea nediscriminatorie);  economică (posibilitatea de acces la piaţa muncii, locuinţe, educaţie, îngrijirea sănătăţii şi alte servicii);  a opiniei publice (concretizată prin opinia despre străini, reprezentări sociale, prezenţa sau absenţa unor stereotipuri etc.). Străinii care au dobândit un drept de şedere în România pot beneficia, la cerere de următoarele servicii gratuite: 1. cursuri de limba română, organizate de Ministerul Educației în colaborare cu Oficiul Român pentru Imigrări, ce vizează „familiarizarea participanților cu limba română”2 2. sesiuni de acomodare culturală

1 2

Conform art. 2 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004. Conform art. 352 paragraful 1 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004.

Bun venit în România! 3. informare și consiliere privind drepturile străinilor în România și modalitățile concrete de exercitare a acestor drepturi. Sesiunile de acomodare culturală au scopul de a familiariza străinii cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturii române şi de a oferi informaţii practice privind societatea românească”3. Serviciile de acomodare culturală, informare și consiliere se realizează de personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări în spațiile special amenajate în centrele teritoriale sau pot fi subcontractate organizațiilor neguvernamentale. Puteţi beneficia o singura data de sesiunile de acomodare culturală şi de cursurile de învăţare a limbii române, conform legislaţiei în vigoare. Pentru mai multe detalii vă puteți adresa centrelor teritoriale ale ORI. Datele de contact ale acestor centre se găsesc accesând următorul link: http://ori.mai.gov.ro/formatiuni_teritoriale/index/ro Considerăm că o persoană este pe deplin integrată în societate dacă: menţine legături sociale cu membrii comunităţii cu care se identifică, cu membrii societăţii gazdă şi cu instituţii ale statului şi dispune de suficiente cunoştinţe de limbă şi cultură încât să se poată simţi în siguranţă şi să îşi perceapă situaţia ca fiind stabilă şi similară cu a unui cetăţean al ţării gazdă. Prin urmare, sperăm că în acest ghid veţi regăsi informaţii ce pot reprezenta o bază utilă pentru acomodarea dumneavoastră la condiţiile societăţii româneşti, pentru înţelegerea situaţiei dumneavoastră de aici, a drepturilor de care beneficiaţi şi a obligaţiilor care vă revin, şi – de ce nu – cunoştinţe care să vă ajute la începutul procesului complex al integrării.

Conform art. 351 paragraful 2 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

DREPTUL DE ŞEDERE ÎN ROMÂNIA Obţinerea unui drept de şedere în România reprezintă pentru dumneavoastră primul pas necesar pentru accesarea altor drepturi precum: muncă, educaţie, servicii medicale etc. Este important ca odată ce aţi obţinut dreptul de şedere să vedeţi care este data la care acesta expiră, pentru a vă putea depune dosarul pentru prelungirea permisului de şedere, cu minim 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii acestuia.  Intrarea, şederea şi ieşirea cetăţenilor străini din România, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora sunt reglementate de OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, actualizată în baza Legii nr. 157/20114.  Încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României este reglementată de OUG nr. 56/2007, actualizată de aceeaşi Lege nr. 157/2011. Legislaţia românească defineşte străinul ca fiind acea persoană care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene. Dacă faceţi parte din această categorie de persoane, atunci informaţiile prezentate în continuare vi se adresează.

4.1. Informaţii legate de intrarea şi ieşirea din România Dacă aveţi un document de şedere în România aveţi dreptul de a:  circula liber în interiorul ţării şi de a vă stabili domiciliul sau reşedinţa oriunde doriţi  intra şi ieşi din ţară pe perioada de valabilitate a documentului de şedere 4

Varianta actualizată a acestor legi poate fi consultată pe site-ul Oficiului Român pentru Imigrări: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Legislatie-nationala/121.

Bun venit în România!  avea acces la orice fel de servicii publice, în condiţiile stabilite prin lege. De asemenea, aveţi obligaţia de a:  respecta legislaţia din România  respecta scopul pentru care aţi obţinut documentul de şedere  anunţa Oficiul Român pentru Imigrări în cazul în care vă căsătoriţi/divorţaţi, în cazul naşterii sau decesului unui membru al familiei, în cazul în care vă schimbaţi cetăţenia sau în cazul în care vă mutaţi la o nouă adresă  anunţa Oficiul Român pentru Imigrări în cazul în care vă schimbaţi paşaportul sau în cazul în care vă angajaţi la un nou loc de muncă. În cazul în care vă aflaţi în una din aceste situaţii, aveţi obligaţia de a declara schimbarea survenită în situaţia dumneavoastră într-un termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. În cazul nedeclarării la ORI, puteţi fi sancţionat cu o amendă cuprinsă între 100-500 RON. Pentru a putea intra în România trebuie să vă asiguraţi că aveţi:  un document de trecere a frontierei (ex: paşaport, document de călătorie etc.), recunoscut de statul român. În cazul în care sunteţi trecut pe paşaportul altei persoane, veţi putea intra în ţară numai împreună cu persoana respectivă  viză de intrare în ţară, sau un permis de şedere valabil emis de ORI sau orice altă autorizaţie care vă conferă dreptul de tranzit ori de şedere pe teritoriul României  documente care să ateste mijloacele de întreţinere în România (ex: o sumă de bani cash sau dovada extrasului de cont, o scrisoare de invitaţie care să ateste că vi se asigură cazarea sau o rezervare de hotel etc.) în cazul în care intraţi în ţară pe baza unei vize. Dovada mijloacelor de întreţinere nu este solicitată persoanelor care au un permis de şedere în România sau sunt membrii de familie ai unui cetăţean român.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe În cazul în care vă este refuzată intrarea în România, veţi primi un document scris, în care se prezintă justificarea acestui refuz. Dacă nu puteţi părăsi imediat teritoriul ţării, Poliţia de Frontieră vă va asigura un spaţiu de cazare temporară în zona de tranzit sau într-un centru cu acelaşi regim, până în momentul în care veţi pleca, dar nu mai mult de 24 de ore. Ieşirea de pe teritoriul României Este recomandat ca, atunci când ieşiţi de pe teritoriul României să utilizaţi acelaşi document de călătorie folosit când aţi intrat ultima oară în ţară, pe care este aplicată ştampila de intrare şi/sau viza obţinută de la ambasada sau consulatul României din străinătate. În cazul în care v-aţi schimbat între timp documentele de călătorie, vă recomandăm să păstraţi şi vechile documente de călătorie, pentru cazul în care acestea vă vor fi solicitate.

4.2. Regimul vizelor Viza reprezintă autorizaţia care conferă cetăţeanului străin dreptul de a solicita tranzitul aeroportuar, tranzitul ori şederea temporară pentru o perioadă determinată. 

    

Nu aveţi nevoie de viză dacă: aveţi un drept de şedere în UE/SEE/Confederaţia Elveţiană ca membru de familie al unui cetăţean din aceste state, care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României şi pe care îl însoţiţi sau căruia vă alăturaţi aveţi un permis de şedere eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări aveţi un permis de şedere pe termen lung într-un stat UE sunteţi apatrid sau aveţi un drept de şedere pe termen lung întrun alt stat din UE aveţi o viză de scurtă şedere, de lungă şedere sau un permis de şedere emise de statele membre Schengen, Bulgaria sau Cipru, caz în care puteţi tranzita România pentru 5 zile. sunteţi cetăţean al unui stat aflat pe anexa II a Regulamentului (CE) 539/2001 al Consiliului – Lista ţărilor terţe ai căror

Bun venit în România! resortisanţi sunt exoneraţi de la obligativitatea deţinerii vizei la trecerea frontierelor externe ale statelor membre http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfilesfile/Cetateni%20non -UE/ANEXA%20II%20IAN%202011.pdf (!) Şederea persoanelor care nu au nevoie de viză de intrare în România nu poate fi mai lungă de 90 de zile în decurs de 6 luni. Aveţi nevoie de viză dacă:  sunteţi cetăţean al unui stat aflat pe anexa I a Regulamentului (CE) 539/2001 al Consiliului – Lista ţărilor terţe pentru ai căror cetăţeni trebuie să deţină viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre: http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfilesfile/Cetateni%20nonUE/ANEXA%20I%20IAN%202011.pdf  intraţi pentru o şedere mai mare de 90 de zile şi solicitaţi obţinerea permisului de şedere (excepţie fac cetăţenii SUA,Canada şi Japonia al căror drept de şedere poate fi prelungit fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare în România). Tipuri de vize În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi de mai multe tipuri, fiecare dintre acestea având diferite particularităţi: Viză de scurtă şedere (C) Scopul călătoriei

 misiune diplomatică (pentru funcţionarii respectivi şi membrii de familie ai acestora)  turism  vizită – obţinută în baza unei invitaţii de la o persoană cetăţean român sau străin cu un drept de şedere în România  afaceri  transport  activităţi sportive, culturale, ştiinţifice, umanitare  tratament medical de scurtă durată

Viză de lungă şedere (D)  activităţi economice (D/AE),  activităţi comerciale (D/AC),  activităţi profesionale (D/AP),  angajare în muncă (D/AM),  detaşare (D/DT)  studii (D/SD),  reîntregirea familiei (D/VF),  activităţi religioase (D/AR),  activităţi de cercetare ştiinţifică (D/CS)  viză diplomatică şi viză de serviciu (DS)  alte scopuri (D/AS).

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Număr de intrări Valabilitate/ Condiţionări

Prelungire

Observaţii

Una/Multiple

Se acordă, de regulă, pentru maxim 6 luni, cu posibilitatea de a avea o şedere continuă sau întreruptă pe teritoriul României, de maxim 90 de zile în perioada de valabilitate a vizei. Pentru anumite categorii de persoane care călătoresc frecvent în România se poate elibera o viză de scurtă ședere valabilă pentru maxim 5 ani, dar cu posibilitatea de a rămâne pe teritoriul ţării maxim 90 de zile într-o perioada de 6 luni de la prima intrare. Nu se prelungeşte. Nu permite solicitarea unui permis de şedere.

Se acordă pe o perioadă de 6 luni cu posibilitatea de a avea o şedere continuă sau întreruptă în România de maxim 90 de zile în perioada de valabilitate a vizei.

Scopul pentru care a fost obţinută nu poate fi modificat.

Poate fi prelungită în cazul în care scopul şederii rămâne acelaşi. În baza acesteia se poate obţine un permis de şedere. Scopul pentru care a fost obţinută nu poate fi modificat. În caz contrar, este necesară părăsirea ţării şi aplicarea pentru o nouă viză de lungă şedere.

Vizele se obţin de la misiunile diplomatice ale României. Lista acestora poate fi găsită aici: http://www.mae.ro/romanian-missions. Lista documentelor pe care trebuie să le prezentaţi poate fi diferită în funcţie de ţara al cărei cetăţean sunteţi, motiv pentru care vă rugăm să vă interesaţi direct la misiunea diplomatică (ambasadă/consulat) din ţara de origine sau reşedinţă. http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Venireacalatoria-inRomania/67

Bun venit în România! Dacă aţi intrat în România cu o viză de scurtă şedere, nu vă veţi putea prelungi şederea, chiar dacă între timp aveţi o justificare pentru a rămâne în ţară (ex: aveţi promisiunea fermă a unui loc de muncă). Pentru a putea rămâne în România pentru o perioadă mai lungă de timp va trebui să vă întoarceţi în ţara de origine şi să aplicaţi pentru o viză de lungă şedere, în baza căreia veţi intra în România şi veţi putea solicita un permis de şedere în scopul pentru care aţi solicitat şi viza. (!) Căsătoriile dintre un cetăţean străin şi un cetăţean român/străin cu drept de şedere în România se pot încheia pe teritoriul României doar dacă cetăţeanul străin are un drept de şedere valabil (acordat prin viză de lungă şedere sau permis de şedere valabil).

4.3. Permisul de şedere în România Persoanele care sunt exceptate de la obligativitatea vizei pentru intrarea în România, precum şi persoanele care au o viză de lungă şedere, pot solicita prelungirea şederii în România prin obţinerea unui permis de şedere. Solicitarea acestui document va fi acceptată doar în cazul în care faceţi dovada îndeplinirii următoarelor condiţii:  Deţineţi un document de călătorie valabil  Puteţi demonstra că veţi rămâne în România în acelaşi scop pentru care v-a fost acordată viza de lungă şedere, sau puteţi demonstra scopul şederii (dacă nu aţi avut nevoie de viză de intrare)  V-aţi căsătorit cu un cetăţean român şi doriţi să aplicaţi pentru un permis de şedere temporară pentru membrii de familie ai cetăţenilor români.  Pentru a putea solicita obţinerea sau prelungirea unui drept de şedere temporară în România, va trebui să depuneţi o solicitare la Oficiul Român pentru Imigrări, în perioada în care aveţi încă un drept de şedere legală (o viză sau un permis de şedere valabil). Dosarul trebuie să conţină o serie de documente precum: copie după paşaport, dovada spaţiului de locuit, dovada asigurării medicale, chitanţa pentru taxele de eliberare a permisului etc. Pe lângă aceste documente, în funcţie de scopul pentru care solicitaţi prelungirea şederii în România, vi se vor cere şi alte documente suplimentare. Pentru a afla de ce

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe documente aveţi nevoie, vă puteţi adresa birourilor Oficiului Român pentru Imigrări sau puteţi accesa site-ul www.ori.mai.gov.ro, secţiunea Cetăţeni Non-UE / Şederea în România, scopul pentru care doriţi să obţineţi un drept de şedere. Informaţii înscrise pe permisele de şedere:  Numele şi prenumele cetăţeanului străin  Data naşterii  Ţara de origine  Serie, număr şi CNP (codul numeric personal) acordat cetăţeanului străin în momentul în care solicită primul document de şedere în România. CNP rămâne valabil până în momentul în care persoana va primi cetăţenia română şi va obţine un alt CNP.  Tipul permisului de şedere şi scopul pentru care străinul domiciliază în România  Adresa din România  Data eliberării şi data expirării documentului de şedere. În cazul pierderii, furtului sau deteriorării permisului de şedere, sunteţi obligat/ă să anunţaţi ORI în termen de 5 zile şi să solicitaţi eliberarea unui nou permis de şedere. Permisul de şedere temporară Permisul de şedere pe termen scurt poate fi solicitat de către orice cetăţean al unui stat terţ care nu are nevoie de viză pentru a intra în România sau care deţine o viză de lungă şedere. Acest document se eliberează pentru mai multe scopuri, precum:

Bun venit în România! Cine poate solicita acest document

Valabilitatea maximă a documentului

Condiţii specifice minime de acordare a documentului5

Activităţi economice desfăşurate în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale

1 an

Activităţi profesionale

Persoanele care desfăşoară activităţi profesionale

1 an

Activităţi comerciale

Persoane care gestionează afaceri în România

1-3 ani, în funcţie de tipul afacerii şi rulajul de fonduri

Muncă

Persoane angajate cu contract de muncă în România (lucrători permanenţi, lucrători sezonieri, lucrători stagiari,

1 an

Faceţi dovada deţinerii unei autorizaţii de funcţionare a afacerii şi dovada mijloacelor lunare de întreţinere de minim 250 euro. Faceţi dovada mijloacelor de întreţinere de minim 250 euro. Dețineţi mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă sunteţi acţionar şi 500 euro lunar, dacă sunteţi asociat. De asemenea mai există şi o serie de alte condiţii importante ce trebuie îndeplinite, descrise în capitolul intitulat „Deschiderea unei afaceri”. Deţineţi o autorizaţie de muncă valabilă şi aveţi un salariu minim echivalent cu salariul mediu brut pe economie. Străinii posesori ai

Tipul permisului de şedere temporară (scopul) Activităţi economice

Acestea reprezintă doar câteva dintre condiţiile specifice care trebuie îndeplinite pentru a putea solicita un drept de şedere. Pentru a avea o listă completă a documentelor necesare, apelaţi la informaţiile oferite de către Oficiul Român pentru Imigrări.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe sportivi, persoane cu autorizații nominale, pentru lucrători transfrontalieri sau pentru lucrători înalt calificaţi)

Lucrători înalt calificaţi (orice persoană care deţine o diplomă de studii superioare şi solicită angajarea în România pe un post corespunzător diplomei deţinute)

2 ani

Detaşare

Persoane angajate în străinătate, însă detaşate la o companie din România

Studii

Persoane care doresc să vină în România în scopul urmării cursurilor unei instituţii de

Maxim 1 an într-un interval de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii în baza unor tratate între ţări. 1 an (se înnoieşte anual şi se poate prelungi cu 3 luni după

unui permis de şedere în scop de studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă, după finalizarea studiilor, fără a fi nevoiţi să părăsească ţara, cu condiţia încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite. Trebuie să fiţi plătit cu minim echivalentul a 4 salarii medii pe economie. În cazul în care vă pierdeţi locul de muncă, veţi avea o perioadă de graţie de 3 luni în care să vă găsiţi un alt loc de muncă, fără obligaţia părăsirii ţării. Aveţi o decizie de detaşare valabilă şi faceţi dovada unor câştiguri minime echivalente cu salariul mediu brut pe economie. Trebuie să dovediţi faptul că aţi fost acceptat/ă de o instituţie de învăţământ din

Bun venit în România!

Reîntregirea familiei

Membrii de familie ai cetăţenilor români Dreptul de şedere acordat membrilor de familie în

învăţământ. Aceştia au dreptul de a lucra pentru maxim 4 ore pe zi, însă au nevoie de o autorizaţie de muncă.

finalizarea studiilor în vederea încheierii situaţiei şcolare). Studenţii bursieri primesc un permis de şedere valabil pe toată perioada studiilor.

România, acreditată sau autorizată conform legii şi că deţineţi mijloace de întreţinere echivalente cu cel puțin salariul minim pe economie (excepţie făcând doar studenţii străini de origine română). Studenţii îşi pot schimba profilul de studii ales, cu condiţia să nu depăşească perioada de studii estimată iniţial. În caz contrar, vor trebui să obţină o nouă viză de lungă şedere.

Membrii de familie (soţ/soţie, copii, părinţi) ai cetăţenilor străini şi cu un drept de şedere, precum şi ai persoanelor cu o formă de protecţie în România. Membrii de familie ai cetăţenilor români

Pentru o perioada similara cu a sponsorului (care solicită reîntregirea familiei)

Sponsorul (care solicită reunificarea familiei) trebuie să demonstreze legătura de rudenie cu persoanele în cauză.

5 ani

 Persoane divorţate  Sponsorul/cetăţe anul român a decedat;

6 luni

Se vor face verificări pentru a vedea dacă respectiva căsătorie nu este una de convenienţă. Să fi avut un drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei sau ca membru de familie al

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe mod independent

Activităţi religioase

Cercetare ştiinţifică

Activităţi didactice Alte scopuri

 Persoana a devenit majoră sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situaţia în care este membru de familie al unui cetăţean român. Persoane care desfăşoară activităţi religioase în România Cercetători ştiinţifici

Profesori, educatori etc. străinii care urmează un tratament medical de lungă durată şi un însoţitor al acestora (dacă este nevoie) - administratori ai unei societăţi comerciale - cei care au intrat

unui cetăţean român, în ultimii 5 ani de zile.

1 an

Aveţi nevoie de avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

5 ani

Aveţi nevoie de acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. În cazul în care aveţi un drept de şedere într-un alt stat membru UE, puteţi cere transferarea dreptului de şedere în România, fără a mai fi necesară obţinerea unei vize de lungă şedere.

1 an 1 an

Trebuie să faceţi dovada că vă aflaţi în una dintre situaţiile pentru care puteţi solicita un drept de şedere în alte scopuri.

Bun venit în România! în România în scopul formării profesionale neremunerate, în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate străinii care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat

Permisul de şedere temporară poate fi anulat sau revocat de către ORI, în cazul în care vă aflaţi în una dintre următoarele situaţii:  aţi obţinut dreptul de şedere fără a îndeplini toate cerinţele solicitate la acea dată sau v-aţi folosit de documente/informaţii false pentru a obţine acest drept  aţi intrat în ţară sub o identitate falsă  aţi încercat să treceţi ilegal frontiera sau să introduceţi în ţară persoane care nu aveau un drept de intrare sau şedere în România  aţi săvârşit infracţiuni pe teritoriul României şi se consideră că reprezentaţi o ameninţare pentru ordinea publică.  aveţi un permis de şedere ca membru de familie al unui cetăţean român şi aţi fost plecat/ă din ţară pentru mai mult de 6 luni, însumate pe parcursul unui an calendaristic. În această situaţie, permisul de şedere îşi pierde automat valabilitatea şi veţi fi nevoit să intraţi în România pe bază de viză. Singurele excepţii sunt în situaţia în care dovediţi că aţi lipsit din ţară pentru: efectuarea stagiului militar obligatoriu; din motive de boală sau graviditate/naştere; precum şi din cauza unor situaţii excepţionale, care nu v-au permis întoarcerea.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  



suferiţi de o boală care pune în pericol sănătatea publică, pe care aţi contractat-o ulterior obţinerii dreptului de şedere în România şi refuzaţi să urmaţi tratamentul medical care v-a fost prescris. sunteţi posesor al Cărţii Albastre a UE dar nu deţineţi veniturile necesare pentru a vă întreţine, pe dumneavoastră şi pe membrii familiei, la nivelul venitului minim pe economie. De asemenea, Cartea Albastră a UE poate fi revocată în situaţia în care, pe perioada valabilităţii ei aveţi mai multe perioade de şomaj. nu mai respectaţi scopul pentru care v-a fost acordat dreptul de şedere.

Permisul de şedere pe termen lung Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor care au domiciliat în România pentru perioade mai lungi de timp şi care îndeplinesc următoarele condiţii:  au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani6 anteriori depunerii cererii (în aceşti 5 ani nu au lipsit din ţară mai mult de 6 luni consecutive sau 10 luni în total)7. Perioadele de şedere în scop de studii se calculează la jumătate.  deţin mijloace de întreţinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români, care nu trebuie să facă această dovadă;  au asigurare socială de sănătate;  fac dovada spaţiului de locuit (proprietate, închiriere, luare în spaţiu, comodat);  cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;  nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională. 6

În cazul persoanelor cu o formă de protecţie (refugiaţi sau persoane cu protecţie subsidiară), această perioadă este de 4 ani. 7 La stabilirea acestei perioade se ia în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii şi nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier.

Bun venit în România! Dreptul de şedere permanentă se acordă şi următoarelor categorii de cetăţeni străini:  posesorilor unei Cărţi Albastre a UE care demonstrează că au locuit în România în ultimii 2 ani şi că au avut o şedere continuă într-un stat UE în ultimii 5 ani  minorilor ai căror părinţi au un drept de şedere permanentă (iar în cazul în care numai unul dintre părinţi are acest drept, atunci este nevoie de consimţământul celuilalt părinte)  străinilor care fac dovada faptului ca au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă. Pentru a verifica lista documentelor pe care trebuie să le depuneţi în momentul în care solicitaţi dreptul de şedere pe termen lung, accesaţi linkul: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Sedere-pe-termen-lung-inRomania/79sau adresaţi-vă direct Oficiului Român pentru Imigrări. Dreptul de şedere pe termen lung nu poate fi acordat cetăţenilor străini care sunt, la momentul depunerii cererii:  titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii (permis de şedere în scop de studii)  solicitanţi de azil sau beneficiari ai protecţiei umanitare temporare sau ai protecţiei temporare  titulari ai dreptului de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate maximă de 5 ani, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţenilor români, care vor avea un document valabil pentru o perioadă de 10 ani, urmând ca ulterior să solicite prelungirea acestuia. Dreptul de şedere pe termen lung poate fi anulat sau revocat:

 în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul

altui stat;  în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe perioadă, aţi beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;  în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă aţi beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru UE;  În cazul în care vă aflaţi în această situaţie veţi putea solicita un nou drept de şedere pe termen lung, doar după ce veţi avea o şedere continuă pe teritoriul României de 12 luni.  În acest interval, orice persoană căreia i s-a revocat dreptul de şedere pe termen lung din unul dintre motivele de mai sus, va putea să solicite un drept de şedere într-un scop stipulat prin OUG nr. 194/2002 fără obligaţia de a părăsi ţara pentru a obţine o viză de lungă şedere.  la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;  în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, fost posesor de Carte Albastră a UE, sau a membrilor de familie ai cetăţenilor români. Drepturile posesorilor de permise de şedere pe termen lung:  acces liber pe piaţa forţei de muncă (fără autorizaţie de muncă);  accesul la toate formele şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;  echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;  securitatea socială, asistenţa şi protecţia socială (ex: ajutoare sociale, subvenţii etc.)  asistenţă de sănătate publică;  deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;  accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;  libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională.

Bun venit în România! În cazul în care o persoană solicită dreptul de şedere pe termen lung iar cererea îi este refuzată, aceasta îşi va continua şederea în România în baza dreptului de şedere temporară, care nu va fi afectat de acest refuz. Indiferent de tipul permisului de şedere pe care îl deţineți, este important să depuneţi o cerere pentru prelungirea acestuia cu minim 30 de zile înainte de data la care acesta expiră.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

MUNCA ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) este instituția abilitată să elibereze documentele care atestă dreptul la muncă al străinilor pe teritoriul României. Cetățenii străini care nu au cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, ori cetățenia Confederației Elvețiene au dreptul la muncă în România, cu respectarea unor condiții și obligații legale care sunt prezentate în cadrul acestui capitol.

5.1.

Angajarea în muncă

În situaţia în care doriți să veniți în România ca lucrător permanent, stagiar, sezonier, transfrontalier sau lucrător înalt calificat şi nu faceţi parte din categoria de cetăţeni străini care nu au nevoie de autorizaţie de muncă (ex: membri de familie ai cetăţenilor români, persoane cu un drept de şedere permanentă în România, persoane cu o formă de protecţie) sau care deja se află pe teritoriul ţării cu un alt scop al şederii care le dă dreptul să lucreze (ex: studenţi, persoane venite în scopul reîntregirii familiei), va trebui să parcurgeţi următoarele etape: 1. Identificarea unui angajator pe teritoriul României; 2. Obţinerea autorizaţiei de muncă, de către angajator; 3. Obţinerea unei vize de lungă şedere, în baza prezentării autorizaţiei de muncă şi a altor documente solicitate, la misiunea diplomatică a României din statul în care vă aflați (în cazul în care persoana este deja în România şi beneficiază de un drept de şedere legal, nu este necesară obţinerea acestei vize de lungă şedere); 4. În baza vizei de lungă şedere veţi putea intra în România, unde, în cel mai scurt timp, va trebui să solicitaţi la ORI eliberarea unui permis de şedere, pentru acelaşi scop care a fost înscris şi pe viza de lungă şedere.

Bun venit în România! Pentru ca un cetățean străin să fie angajat în România la un angajator care funcționează în mod legal, trebuie8: 1. ca locurile de muncă vacante să nu poată fi ocupate de cetățenii români și cei ai altor state membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European și nici de cetățenii străini rezidenți permanenți pe teritoriul României; 2. să îndeplinească condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în activitate şi autorizare, solicitate de angajator potrivit legislaţiei în vigoare; 3. să facă dovada faptului că este apt din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă şi nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României; 4. să se încadreze în contingentul anual aprobat prin hotărâre a Guvernului; 5. ca angajatorul să fi achitat obligațiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru; 6. ca angajatorul să desfășoare efectiv activitatea pentru care se solicită eliberarea autorizației de muncă; 7. ca angajatorul să nu fi fost sancționat anterior pentru muncă nedeclarată sau angajare ilegală. Legea vă obligă să prezentaţi o declaraţie pe propria răspundere că aveţi cunoştinţe minime de limba română. Este bine să verificaţi dacă în firma în care urmează să lucraţi mai există persoane care vorbesc limba dumneavoastră sau dacă puteţi beneficia de serviciile unui translator. Nu trebuie îndeplinite prevederile de mai sus dacă vă încadrați în următoarele categorii:  dețineți funcția de administrator într-o societate comercială cu participare străină și sunteți singura persoană numită în această funcție;  sunteți sportiv profesionist și aveți dovezi că ați desfășurat o activitate similară în altă țară; 8

Art. 4 din OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe   

5.2.

solicitați o autorizație de muncă nominală; solicitați o autorizație de muncă pentru lucrători transfrontalieri; sunteți posesorul unui drept de ședere în scop de studii.

Autorizaţiile de muncă

Conform legislației în vigoare9: „Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte numărul autorizațiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor, conform prevederilor legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României”. Autorizaţia de muncă este documentul oficial eliberat în condiţiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în România la un singur angajator şi pe o singură funcţie10. Aceasta înseamnă că, dacă faceţi parte din categoria de cetăţeni străini care au nevoie de o autorizaţie de muncă şi vă schimbaţi funcţia, ocupaţia sau angajatorul, aveţi nevoie de o nouă autorizaţie de muncă. Nu aveţi nevoie de autorizaţie de muncă dacă11:  aveţi dreptul de şedere permanentă/pe termen lung (domiciliul stabilit) pe teritoriul României;  aţi dobândit o formă de protecţie în România (refugiat sau persoană cu protecție subsidiară);  sunteţi membru de familie al unui cetăţean român şi aveţi un permis de ședere din care rezultă acest scop;  dacă proveniţi din ţări cu care România are încheiate acorduri, convenţii sau înţelegeri bilaterale cu privire la accesul pe piaţa muncii;  dacă desfăşuraţi activităţi didactice, ştiinţifice, culturale sau alte activităţi specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale; 9

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 194/ 2002 privind regimul străinilor în România. 10 Art. 4 din Legea nr. 157/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. 11 Art. 5 din OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României.

Bun venit în România!  dacă sunteţi titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică, faceţi parte din personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, precum și dacă desfășuraţi activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii și patrimoniului național;  dacă urmează să desfăşuraţi activități temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administrației publice centrale sau locale, ori de autorități administrative autonome;  dacă sunteţi şefi de filială, reprezentanţă sau sucursală pe teritoriul României ai unei companii cu sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislația română în acest sens;  dacă sunteți angajat de persoane juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, cu condiția prezentării permisului de ședere din acel stat;  dacă sunteți solicitant de azil, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă vă aflați în procedura de determinare a unei forme de protecție;  dacă aveți statutul de tolerat, pe perioada pentru care vi s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României. Autorizaţia de muncă se eliberează în vederea admiterii pe teritoriul României și pentru prelungirea dreptului de ședere pe perioade de cel mult un an. Autorizaţia de muncă este eliberată de către ORI pe numele dumneavoastră, la cererea angajatorului. Autorizația de muncă se eliberează și dacă:  proveniți din state cu care România are încheiate acorduri, convenții sau înțelegeri de desființare a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor;  beneficiați de drept de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, acordat în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor în România;

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  beneficiați de drept de ședere temporară în scop de studii și solicitați încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, cu program de maximum 4 ore pe zi;  sunteți detașat pe teritoriul României. Studenții, cetățeni străini care au un permis de ședere în scop de studii au voie să lucreze pe perioada studiilor, dacă respectă programul redus maxim 4 ore/zi şi au nevoie de autorizație de muncă. Taxa ce trebuie plătită de angajator este mai mică - echivalentul în lei a 50 de euro. Angajatorul nu trebuie să facă dovada legată de plata obligațiilor fiscale la zi. După finalizarea studiilor, dacă fostul student este încadrat în muncă, în specializarea studiilor absolvite, poate obține o viză în scop de muncă fără a mai fi necesar să părăsească teritoriul României12 și fără achitarea taxei de către angajator. ORI va elibera autorizația ca lucrător permanent (normă întreagă) pe baza contractului de muncă, fără să mai ceară de la angajator documentele necesare acestui tip de autorizație.13

Art. 56, alin. 10 din OUG nr. 194/2002: Străinii posesori ai unui permis de ședere în scop de studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, după finalizarea studiilor, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere în acest scop, cu condiția încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite. 13 Art. 15, alin. 12 din OUG 56/2007: Străinului posesor al unei autorizații de muncă obținute în condițiile art. 4 alin. (3) lit. c) (eliberarea autorizațiilor de muncă pentru străinii care beneficiază de drept de ședere temporară în scop de studii și solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, cu program de maximum 4 ore pe zi), după finalizarea studiilor în România, i se eliberează, la cererea angajatorului, o nouă autorizație de muncă, fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) și fără achitarea taxei prevăzute la art. 20, cu condiția încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.

Bun venit în România! Tipurile de autorizaţii de muncă care pot fi acordate străinilor sunt următoarele: Autorizaţia de Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe muncă pentru baza contractului individual de muncă încheiat pe lucrătorii durată nedeterminată sau determinată, la o singură permanenţi persoană fizică sau juridică din România ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din România a unei firme străine. Autorizația de Dă dreptul titularului să presteze munca, pentru o muncă pentru perioadă de maximum un an la un interval de lucrătorii detașați minimum 5 ani, în baza deciziei de detașare de la un angajator persoană juridică străină la un angajator persoană juridică din România ori la o reprezentanță, sucursală sau filială din România a unei persoane juridice cu sediul în străinătate. În temeiul prevederilor acordurilor, convențiilor sau înțelegerilor internaționale la care România este parte, perioada pentru care lucrătorul detașat desfășoară activitatea pe teritoriul României poate fi prelungită în condițiile și situațiile prevăzute în mod expres de acestea14. Autorizaţia de Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe muncă pentru teritoriul României pentru o perioadă de cel mult 6 lucrătorii sezonieri luni într-un interval de 12 luni, neputând fi prelungită în vederea ocupării unui loc de muncă de altă natură. Autorizaţia de Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe muncă pentru teritoriul României pentru efectuarea unui stagiu în lucrătorii stagiari vederea obţinerii unei calificări profesionale. Autorizaţia de Dă dreptul sportivilor profesionişti să fie încadraţi muncă pentru în muncă la un singur angajator român, al cărui sportivi obiect principal de activitate îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive, pe o perioadă de cel mult 12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi 14

Art. 6, lit. B din OUG nr. 56/2007

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Autorizaţia de muncă nominală

Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii transfrontalieri

Autorizația de muncă pentru lucrătorii înalt calificați

intervale de până la 12 luni. Dă dreptul titularului să presteze activităţi sezoniere, dacă acesta a desfăşurat anterior activităţi în baza unei autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri, la acelaşi angajator de pe teritoriul României şi a respectat obligaţia de a părăsi teritoriul României la expirarea duratei contractului individual de muncă anterior, potrivit condiţiilor impuse prin lege. Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza contractului individual de muncă pe o perioadă de cel mult 12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi intervale de până la 12 luni, la o singură persoană fizică sau juridică din România ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din România a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, dacă se întoarce în fiecare zi sau cel puţin o dată pe săptămână în zona de frontieră a unui stat care are frontieră comună cu România, în care își are domiciliul și al cărui cetățean este (ex: şoferii care fac curse regulate au astfel de autorizaţii). Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă, pe baza unui contract de muncă valabil, încheiat pe o perioada de cel puțin un an, la o persoană fizică sau juridică din România, pe un loc de muncă înalt calificat15.

La eliberarea autorizației de muncă angajatorul trebuie să plătească:  echivalentul în lei a 200 euro pentru lucrătorii permanenţi, detașați, transfrontalieri, stagiari, nominali, sportivi; 15

Conform art. 4 din Legea nr. 157/2011, locul de muncă înalt calificat este locul de muncă al unei persoane care, în scopul exercitării unei activităţi salariate, reale şi efective, în beneficiul sau sub coordonarea altei persoane, este păzită şi cere competenţe adecvate şi specifice necesare, demonstrate prin calificări profesionale superioare.

Bun venit în România!  echivalentul în lei a 50 euro16 pentru lucrătorii studenți și sezonieri. IMPORTANT: Autorizația de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale și nu au respectat planul de afaceri prevăzut de legislația cu privire la desfăşurarea de activităţi economice de către străini17. Condiţiile privind solicitarea autorizaţiei de muncă, analizarea cererii şi eliberarea acestui document sunt detaliate în OUG nr. 56/2007. Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina de web a ORI, la adresa: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Munca/73. Pentru fiecare tip de autorizație există câte o listă separată de documente necesare. Cererea pentru eliberarea autorizației de muncă se soluționează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de obținere a autorizației de muncă sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Cererea de eliberare a autorizației de muncă formulată de posesorul Cărții albastre a Uniunii Europene obținută într-un alt stat membru se soluționează în termen de 15 zile de la data primirii18. IMPORTANT: Cartea albastră a UE este permisul de ședere în scop de muncă, ce conferă posesorului acestuia dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de angajat, pe un loc de muncă înalt calificat. Pentru obținerea autorizației de muncă pentru lucrătorii înalt calificați, angajatorul va trebui să-i asigure acestuia un salariu lunar/anual cu o valoare de cel puțin 4 ori salariul mediu brut pe economie și va trebui să depună la dosar și documentele de studii, recunoscute de statul român, care îi demonstrează calificarea. 16

Aceste sume erau valabile la data publicării ghidului. Vă rugăm să verificaţi dacă mai sunt de actualitate. 17 Art. 43 alin. (2) lit. a) din OUG nr. 194/2002, republicată cu completările ulterioare. 18 Art. 15 din OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Autorizaţia de muncă se anulează de către ORI în termen de 5 zile lucrătoare de la:  solicitarea angajatorului, ca urmare a încetării din iniţiativa sa a raportului de muncă cu străinul sau în cazul încetării contractului individual de muncă ca urmare a acordului părţilor;  solicitarea angajatorului sau a străinului ca urmare a încetării perioadei pentru care a fost detașat în România;  solicitarea străinului, ca urmare a încetării raportului de muncă din iniţiativa sa;  sesizarea organelor competente, potrivit legislației în vigoare, în cazul în care străinul a fost declarat indezirabil, i s-a anulat sau revocat dreptul de ședere în România ori în cazul în care acesta nu mai îndeplinește condițiile privind încadrarea în muncă;  neprezentarea angajatorului în vederea ridicării autorizației de muncă de la Oficiul Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data soluționării cererii. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 56/2007, autorizația de muncă anulată se reține la Oficiul Român pentru Imigrări, însoțită de cererea de anulare și de documentele care atestă încetarea raporturilor de muncă. Pierderea autorizației de muncă trebuie comunicată ORI în termen de 3 zile de la data constatării pierderii. În același termen se comunică Oficiului Român pentru Imigrări deteriorarea sau distrugerea permisului de ședere acordat în baza respectivei autorizaţii. Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberată autorizaţia de muncă încadrarea în muncă la alt angajator se poate face numai dacă se obţine o nouă autorizaţie de muncă. Cererea pentru eliberarea unei noi autorizaţii de muncă se va depune de noul angajator în termen de maxim 60 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă19. În acest caz, deşi îşi schimbă angajatorul, cetăţeanul străin va putea obţine o nouă autorizaţie de muncă, fără obligaţia de a părăsi teritoriul ţării.

Idem.

Bun venit în România! Dacă a încetat contractul de muncă cu angajatorul dumneavoastră şi nu găsiţi un nou loc de muncă în termen de 60 de zile vi se anulează autorizaţia de muncă şi vă încetează şi dreptul de şedere. În consecinţă, va trebui să părăsiţi teritoriul României şi să obţineţi o nouă viză. Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se obţine în termen de 30 de zile de la eliberarea autorizaţiei de muncă, fiind acordată de către ambasadele şi consulatele României. Viza de lungă şedere vi se poate elibera, la cerere, pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:  angajare în muncă - dacă urmează să intraţi în România în vederea încadrării în muncă, în baza unui contract individual de muncă (simbolul D/AM);  desfășurarea de activităţi economice – dacă urmează să desfăşuraţi activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale (simbolul D/AE);  desfășurarea de activităţi profesionale – dacă aveţi dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale (simbolul D/AP);  desfășurarea de activităţi comerciale – dacă sunteţi sau urmează să fiţi acționari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România (simbolul D/AC). IMPORTANT: Taxa de viză este de 120 Euro și se va achita în statul în care faceți solicitarea, la misiunea diplomatică a României care vă eliberează viza. Acest tip de viză vă permite ca, odată ce aţi intrat pe teritoriul României, să solicitaţi prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţineţi un permis de şedere. Lista documentelor necesare pentru obținerea permisului de ședere este afişată la sediul formaţiunilor teritoriale ale ORI din judeţul în care locuiţi sau pe pagina de web http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Munca/73http://ori.mai.gov. ro/detalii/pagina/ro/Munca/73. Dacă vi s-a acordat sau vi s-a prelungit dreptul de şedere în România, ORI vă eliberează:

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe a) un permis de şedere temporară în scop de muncă, desfăşurarea de activităţi economice, profesionale sau comerciale, corespunzător cu scopul în care aţi obţinut şi viza de lungă şedere; b) Cartea albastră a UE pentru posesorul autorizației valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, dacă vi s-a acordat sau, după caz, vi s-a prelungit dreptul de ședere temporară şi dreptul de muncă. IMPORTANT: Conform legislației20 orice cetăţean străin, pe durata şederii în România, este obligat să declare la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care le-a acordat dreptul de şedere, următoarele: a) orice modificare intervenită în situaţia personală, în special schimbarea cetăţeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României; b) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă; c) prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat. Străinul care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formaţiunea Oficiului Român pentru Imigrări competentă teritorial, pentru luarea în evidenţă şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare în documentul de identitate. În cazul în care nu sunt respectate aceste obligaţii ORI are dreptul să sancţioneze cetățeanul străin cu amendă între 100 şi 500 lei, faptele fiind considerate contravenţii. Detaşarea Aveţi statutul de lucrător detașat21 atunci când sunteți cetățean străin calificat, angajat al unei persoane juridice cu sediul în străinătate şi desfășuraţi activităţi pe teritoriul României în următoarele situaţii:

Art. 13, din Ordonanţa de Urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Art. 2, lit. g) din OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. 21

Bun venit în România!  sunteţi detaşat pe teritoriul României, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea din străinătate unde sunteţi angajat (care face detaşarea) şi o altă companie care îşi desfăşoară activitatea în România22;  sunteţi detaşat la o unitate situată pe teritoriul României sau la o filială a unui grup de întreprinderi, situată pe teritoriul României. Aceasta înseamnă că nu sunteţi angajatul unei companii din România, ci contractul dumneavoastră de muncă este încheiat în străinătate, cu o companie străină care derulează activităţi în baza unui contract de prestări servicii cu o firmă din România. Autorizația de muncă pentru lucrătorii detașați se poate obține de către:  angajatorul, persoană juridică din România;  o reprezentanță, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate. Autorizația de muncă pentru lucrătorii detașați vă dă dreptul să lucrați pentru o perioadă de maximum un an la un interval de minimum 5 ani, în baza deciziei de detașare de la un angajator persoană juridică străină, la un angajator persoană juridică din România ori la o reprezentanță, sucursală sau filială din România a unei persoane juridice cu sediul în străinătate. Dreptul de şedere al străinilor detaşaţi poate fi prelungit pentru perioada prevăzută în decizia de detaşare, dar nu mai mult de un an într-un interval de 5 ani23. Dacă sunt încheiate acorduri, convenții sau înțelegeri internaționale la care România este parte, perioada pentru care lucrătorul detașat își desfășoară activitatea pe teritoriul României poate fi prelungită în condițiile și situațiile prevăzute în mod expres de acestea24. 22

Art. 21 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată cu modificările şi completările ulterioare. 23 Punctul 83 din Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (modificarea art. 56 alin. 5 din OUG 194/2004). 24 Art. 6 lit. b din OUG nr. 56/2007.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Pentru ca un străin detașat să-și desfășoare activitatea în România trebuie obținută viza de lungă ședere pentru detașare25, identificată prin simbolul D/DT. Pentru mai multe detalii accesați pagina ORI: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Munca/73, unde veți găsi și lista cu documente necesare pentru obţinerea acestui tip de viză. Viza se obţine în baza autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii detaşaţi, obţinută anterior de compania la care veţi fi detaşat în România. Viza de lungă ședere în scopul detașării se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii. Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente: copia autorizației de muncă eliberată de ORI; dovada mijloacelor de întreținere, asigurarea medicală etc. Pentru detalii vă puteți adresa formațiunilor teritoriale ale ORI. Viză de lungă ședere pentru detașare se acordă și străinilor angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, posesori ai unui permis de ședere din acel stat, care pot fi încadrați în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizație de muncă. În baza acestei vize ORI vă va elibera permisul de şedere pe baza unei cereri depuse cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea vizei. Autorizaţia de muncă se anulează de ORI în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitarea angajatorului sau a străinului ca urmare a încetării perioadei pentru care a fost detaşat în România. Mai multe detalii privind detaşarea în România puteţi găsi în O.U.G. nr. 56/2007, Legea nr. 157/2011, precum şi pe pagina de web a ORI: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Munca/73

Art. 24, lit. d1, OUG 194/2004 privind regimul străinilor în România.

Bun venit în România! Desfăşurarea de activităţi profesionale Pentru desfăşurarea de activităţi profesionale vi se poate elibera, la cerere, viza de lungă şedere pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii – dacă aveţi dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României, în baza unor legi speciale. Trebuie să îndepliniți următoarele condiții:  faceți dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiei respective;  faceți dovada faptului că în țara de origine practicați o profesie asemănătoare cu cea pe care intenționați să o desfășurați în România;  prezentați dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;  prezentați certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică. Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale este identificată prin simbolul D/AP. Taxa de viză, la data publicării ghidului, este de 120 Euro și se achită în statul în care faceți solicitarea. Pentru detalii accesați: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Activitatiprofesionale/72 IMPORTANT: Dacă doriţi să exercitaţi o profesie pe teritoriul României, trebuie pentru început să verificaţi dacă aceasta este reglementată printr-o lege specială1. Consultaţi lista legilor speciale aici: http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfiles/Lista_legi_nonUE.pdf. De exemplu, condiţiile în care arhitecţii cetăţeni ai statelor terţe pot dobândi drept de semnătură în România şi pot cere înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor sunt stabilite doar, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele respective. Profesia de medic, medic dentist, farmacist se exercită, pe teritoriul României, de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicină/stomatologie/farmacie care sunt:  soţul unui cetăţean român, precum şi descendenţii şi ascendenţii în linie directă, aflaţi în întreţinerea unui cetăţean român, indiferent de cetăţenia acestora;

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România;  beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung (domiciliul) acordat de către unul dintre statele membre ale UE, ai unui stat aparţinând SEE sau ai Confederaţiei Elveţiene;  membrii de familie ai unui cetăţean al UE, SEE, sau ai Confederaţiei Elveţiene. În plus, unele profesii se exercită pe teritoriul României doar de persoanele care sunt membre ale Ordinului profesioniştilor din domeniul respectiv, pe baza certificatului de membru care atestă dreptul de practicare a profesiei respective. Exercitarea altor profesii, precum cea de traducător autorizat, consilier juridic sau psiholog este limitată strict la cetăţenii statelor UE şi SEE. Dreptul de a accede la o profesie reglementată sau de a o exercita în România nu poate fi interzis dacă solicitantul face dovada că a exercitat cu normă întreagă această profesie timp de 2 ani în ultimii 10 ani, anterior prestării într-un stat european în care respectiva profesie nu este reglementată, dacă deţine unul sau mai multe titluri de calificare profesională acordate de o autoritate competentă dintr-un stat membru, care atestă că s-a pregătit pentru exercitarea acestei profesii.26 Pentru a verifica în ce condiţii puteţi exercita activităţi profesionale în România este necesar să consultaţi aceste legi, precum şi procedurile de recunoaştere a diplomelor şi calificărilor. Mai multe detalii găsiţi la: Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED) (http://www.cnred.edu.ro/) şi la Uniunea Naţională a Profesiilor Liberale din România (UNPLR) (http://www.uplr.ro/principale.html). Desfăşurarea de activităţi economice şi comerciale La cerere, vi se poate elibera viza de lungă şedere pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe intrări, pentru:

Acest drept se aplică în condiţiile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Bun venit în România!  desfăşurarea de activităţi economice - dacă urmează să desfăşuraţi activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale;  desfăşurarea de activităţi comerciale – dacă sunteţi sau urmează să deveniţi acţionar sau asociat cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România. Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice este identificată prin simbolul D/AE, iar cea pentru desfăşurarea de activităţi comerciale este identificată prin simbolul D/AC. Pentru obținerea vizei în vederea desfășurării de activități economice străinul trebuie să îndeplinească următoarele condiții27:  să facă dovada îndeplinirii condițiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea și desfăşurarea unor activități economice de către persoane fizice;  să deţină o asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;  să prezinte certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică. Detalii cu privire la obținerea vizei, a permisului de ședere găsiți accesând pagina ORI: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Activitaticomerciale/71. Conform legii române, aveţi obligaţia să respectaţi scopul pentru care vi s-a acordat dreptul de şedere. Aceasta înseamnă că, dacă aveţi o autorizaţie de muncă, nu puteţi solicita dreptul de şedere pentru exercitarea de activităţi economice şi invers.

5.3. Condiţiile de muncă în România Potrivit legii, în baza autorizaţiei de muncă puteţi fi angajat cu contract individual de muncă sau puteţi fi detaşat în România. Contractul individual de muncă Codul Muncii din România conţine reglementări care se referă la totalitatea raporturilor de muncă, controlul aplicării reglementărilor 27

Art. 41 din OUG nr. 194/2004 privind regimul străinilor în România.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii28. Dispoziţiile cuprinse în Codul Muncii se aplică inclusiv cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român pe teritoriul României. Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. În România o persoană poate să lucreze de la vârsta de 16 ani, iar persoanele în vârstă de 15 ani au nevoie de aprobarea părinților. Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor (angajatorul şi angajatul), în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, anterior începerii raporturilor de muncă. Conform legii, forma scrisă a contractului individual de muncă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Contractul trebuie să fie înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se comunică Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM). Angajatorul este obligat să vă dea un exemplar al contractului de muncă. Anterior semnării contractului trebuie să citiţi cu atenţie clauzele înscrise în acesta. Contractul individual de muncă se încheie în două exemplare, unul pentru dumneavoastră, unul pentru angajator. Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a vă informa29 cu privire la clauzele esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.

Art. 1 din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii. 29 Potrivit Codului Muncii art. 19: În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare prevăzută persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare.

Bun venit în România! Autorizația de muncă este valabilă pe toată perioada contractului individual de muncă, în situația continuării raporturilor de muncă în aceeași funcție și la același angajator. Potrivit modelului-cadru al contractului individual de muncă30, acesta trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente31: părţile contractului (angajatorul şi angajatul), locul de muncă, funcţia/ocupaţia, fişa postului, criteriile de evaluare a activităţii profesionale, riscurile specifice postului, durata contractului, durata muncii, durata concediului, salarizarea, durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână, contractul colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă, durata perioadei de probă (maxim 90 de zile pentru funcţii de execuţie şi maxim 120 zile pentru funcţii de conducere), clauze speciale (cu privire la formare profesională, clauza de confidenţialitate, neconcurenţă, mobilitate etc.) , drepturi şi obligaţii generale ale părţilor. În anexele prezentului Ghid găsiţi elementele principale ale unui contract individual de muncă. Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare legii sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Va fi nulă orice clauză prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi. Dacă sunteţi salariat în România, aveţi, în principal, dreptul la: salarizare pentru munca depusă; repaus zilnic şi săptămânal, concediu de odihnă anual, egalitate de şanse şi de tratament, demnitate în muncă, securitate şi sănătate în muncă, acces la formarea profesională, informare şi consultare, protecţie în caz de concediere, negociere colectivă şi 30

Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1616/2011 privind modificarea şi completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003. 31 Potrivit Codului Muncii art. 17, alin. 4: Elementele din informarea pe care angajatorul este obligat să o facă cu privire la clauzele esențiale ale contractului de muncă trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe individuală, participarea la acţiuni colective, de a constitui sau de a adera la un sindicat, alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. În caz contrar contractul este nul. Potrivit Codului Muncii, salariaţii au următoarele obligaţii: de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce le revin conform fişei postului; de a respecta disciplina muncii; de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă, precum şi în contractul individual de muncă; de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; de a respecta secretul de serviciu, alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. Aferent drepturilor lucrătorilor sunt prevăzute şi obligaţiile angajatorului: să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; să asigure permanent condiţiile corespunzătoare de muncă; să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă şi din contractele individuale de muncă; să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil; să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor care pot să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora; să plătească toate contribuţiile şi impozitele aferente contractelor încheiate cu angajaţii; să elibereze, la cerere şi gratuit, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal.

Bun venit în România! Detaşarea Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. Aceasta poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an şi se face în baza contractului individual de muncă pe care l-aţi încheiat şi a actului de detaşare. Spre deosebire de detaşarea din străinătate, care se face pe baza autorizaţiei de muncă în scop de detaşare, acest tip de detaşare se referă la schimbarea temporară a locului de muncă de la un angajator român la altul. Salariul Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, dizabilitate, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală. Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri şi se plăteşte înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor. Angajatorul nu poate negocia şi stabili, prin contractul individual de muncă, salarii de bază a căror valoare să fie sub aceea a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Salariul înscris în contractul individual de muncă este de cele mai multe ori salariul tarifar sau brut, care reprezintă salariul de încadrare sau salariul de bază. La sfârşitul unei perioade lucrate, dumneavoastră veţi primi salariul net, care reprezintă suma de bani pe care salariatul o încasează, după ce se scad contribuţiile de asigurări sociale, impozitul pe salariu etc., care sunt obligatorii conform legii. De regulă angajatorul vă comunică salariul net înainte de angajare, însă este bine să vă asigurați că suma pe care vă așteptați să o primiți în bani sau în cont corespunde celei comunicate. În afară de salariu, puteţi primi o

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă32, suportată integral de angajator. IMPORTANT: Dacă aveți un contract de muncă nu trebuie să mai plătiți personal asigurările medicale, angajatorul este obligat să vireze contribuția către casa de sănătate. Dovada asigurării medicale o veți face cu o adeverință de salariat eliberată de către angajator, unde se va preciza că se plătesc contribuțiile către sistemul public de asigurări de sănătate. Timpul de muncă şi timpul de odihnă Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare33. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână. Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale, ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. 32

Tichetele de masă sunt bonuri valorice care dau dreptul posesorului să cumpere produse alimentare din unităţile de alimentaţie publică în valoare egală cu suma înscrisă pe tichet. În conformitate cu legislaţia existentă, acestea pot fi considerate cheltuială deductibilă sau venit neimpozabil pentru angajator. 33 Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

Bun venit în România! Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. Munca prestată între orele 22.00 – 6.00 este considerată muncă de noapte. Salariaţii de noapte beneficiază34: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, obţinând acelaşi salariu; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 1 decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun; 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Aveţi dreptul garantat tuturor salariaţilor la concediu de odihnă anual plătit de minim 20 de zile lucrătoare, acest drept neputând fi limitat sau anulat printr-o clauză contractuală contrară. Normele de muncă Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform legislaţiei în vigoare. În cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului ori, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. În cazul în care consideraţi că norma de muncă este prea mare, puteţi consulta sindicatul sau vă puteţi adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) sau Inspecţiei Muncii http://www.inspectmun.ro/. Sănătatea şi securitatea în muncă Conform Codului Muncii, angajatorul are obligaţia: 34

Art. 126 din Codul Muncii.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale;  să organizeze periodic instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Dacă sunteţi angajat cu contract individual de muncă la o firmă din România, beneficiaţi automat de o asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin serviciul medical de medicină a muncii.35 Aveţi dreptul la acest tip de prestaţii şi servicii de asigurare începând cu data încheierii contractului de muncă şi până la data încetării acestuia. În cazul bolilor profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi după ce încetează raporturile de muncă sau contractul individual de asigurare. Accidentul de muncă este vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. De asemenea, accident de muncă este şi accidentul care a avut loc în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers precum şi accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul angajatorului în timpul programului de muncă şi nu se datorează vinei exclusive a accidentatului. Conform Legii nr. 319/2006 a securităţii și sănătății în muncă bolile profesionale, sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici specifici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. Conform legii, afecțiunile suferite de elevi și studenți 35

Codul Muncii, art. 189 prezintă sarcinile principale ale medicului de medicină a muncii: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) supravegherea efectivă a condiţiilor de igienă şi sănătate în muncă; c) asigurarea controlului medical al salariaţilor atât la angajarea în muncă, cât şi pe durata executării contractului individual de muncă.

Bun venit în România! în timpul efectuării instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale. În cazul apariţiei unui eveniment (accident de muncă), o copie a dosarului original întocmit ca urmare a cercetării efectuate de către Inspecția Muncii se va transmite misiunii diplomatice sau consulatului țării de unde provine accidentatul de către Inspectoratul Teritorial de Muncă care a efectuat cercetarea sau, după caz, de către Inspecția Muncii. Angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub forma de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului său:  la angajare;  la schimbarea locului de muncă sau la transfer;  la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;  la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;  la executarea unor lucrări speciale. Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:  reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;  reabilitare şi reconversie profesională;  indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;  indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;  compensaţii pentru atingerea integrităţii;  despăgubiri în caz de deces;  rambursări de cheltuieli. Angajatorul este obligat să declare accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale către ITM, iar în anumite cazuri și asigurătorilor și organelor penale. Declararea accidentului de muncă nu poate avea în nici un caz repercusiuni negative asupra accidentatului. Nedeclararea accidentului de muncă poate să îl priveze pe cel afectat de

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe dreptul de a primi îngrijirea medicală corespunzătoare şi de drepturile ulterioare ce decurg din asigurare. Mai multe detalii despre sănătatea şi securitatea în muncă puteţi găsi în cadrul ITM, care au sedii în oraşele reşedinţă de judeţ, a Inspecţiei Muncii sau în Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

5.4. Alte forme contractuale (în afară de contractul individul de muncă) Ca cetăţean al unui stat terţ puteţi întreprinde şi alte activităţi care, deşi nu vor fi desfăşurate în cadrul unor raporturi de muncă, pot reprezenta o completare a veniturilor dumneavoastră. Astfel puteți să desfășurați o activitate prin cedarea drepturilor de autor, în baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare36 sau puteți să prestați anumite activități în baza unui contract de prestări servicii. În prezent există mai multe discuții referitoare la legalitatea convențiilor civile, și este recomandabilă încheierea contractelor individuale de muncă cu normă parțială în locul acestora. Dacă contribuiţi la realizarea unei creaţii intelectuale în România, există posibilitatea de a putea fi remunerat în baza unui contract special, menționat mai sus - contract de cesiune de drepturi de autor. (!) Nici o altă formă contractuală NU vă va permite să prelungiţi o viză/un permis de şedere în scop de muncă, deoarece nu se pot substitui contractului individual de muncă, care vă garantează plata prestaţiilor medicale şi sociale.

Potrivit legii: Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor.

Bun venit în România! Exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate ca zilieri Legislaţia naţională recentă37 privind activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri reglementează raportul dintre persoanele care au capacitate de muncă şi care prestează activităţi necalificate, cu caracter ocazional şi diverse persoane juridice, numite beneficiari de lucrări. Pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional persoanele fizice, cetăţeni români sau străini, în condiţiile legii. Domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt: agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi care au caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie. Între zilier şi beneficiar nu se încheie un contract de muncă iar durata activităţilor ocazionale efectuate pentru aceeaşi firmă nu poate depăşi 90 de zile pe an. Cel care îi contractează pe zilieri este obligat să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor, să plătească impozitul pe venit în cuantum de 16% calculat la salariul brut, să asigure instruirea şi informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează să o presteze, să asigure echipamente de lucru şi de protecţie specifice. Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie de minim 2 lei/oră şi maxim 10 lei/oră38 şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru, înainte ca zilierii și beneficiarul să semneze în Registrul de evidenţă a zilierilor. Activitatea desfăşurată nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Dacă zilierul doreşte să beneficieze de acestea, va putea să le plătească individual. Pentru a putea lucra ca zilier, orice persoană trebuie să fi împlinit vârsta de 16 ani. Zilierii nu pot fi angajaţi de persoane fizice şi nici detaşaţi către un terţ. 37

Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate ca zilieri. 38 Prevedere valabilă la data publicării ghidului.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

5.5 Munca fără forme legale Prestarea muncii fără întocmirea contractului individual de muncă, precum și fără respectarea unor clauze din legislația obligatorie în domeniu constituie muncă fără forme legale şi prezintă multe dezavantaje pentru angajaţi. La angajare, ca să vă asiguraţi că aveţi contract individual de muncă încheiat conform legii trebuie să verificaţi dacă:  contractul conţine clauzele asupra cărora aţi căzut de acord cu angajatorul;  cele 2 exemplare poartă semnătura dumneavoastră, semnătura angajatorului, ştampila firmei precum şi numărul de înregistrare în registrul general de evidență a salariaților, iar dumneavoastră aveţi un exemplar în original. Contractul, odată semnat, poate fi modificat numai cu acordul dumneavoastră. Un contract semnat de dumneavoastră, dar care nu este semnat şi ştampilat de angajator nu are nici o valoare juridică! Munca în condiţii ilegale, supranumită şi muncă “la negru” presupune multe riscuri pentru dumneavoastră: angajatorul vă poate plăti salarii mici, sub nivelul minim pe economie şi sub nivelul cuvenit pentru pregătirea şi timpul lucrat de dumneavoastră; nu există o dată fixă pentru plata acestuia; nu aveţi un program de lucru fix şi în conformitate cu normele legale; nu aveţi o activitate normată; nu beneficiaţi de echipament de lucru şi echipament de protecţie; nu aveţi dreptul la concediu de odihnă; nu beneficiaţi de indemnizație de şomaj; nu beneficiaţi de pensie de invaliditate în caz de accident de muncă; nu primiţi indemnizaţie de boală şi nu beneficiaţi nici de spitalizare gratuită, în caz de nevoie; nu primiţi medicamente compensate, neavând asigurările plătite de către angajator etc. Mai mult decât atât, lipsa unui contract individual de muncă legal înregistrat poate duce la refuzul prelungirii dreptului de şedere în România, cu excepţia persoanelor care au un drept de şedere altul decât pentru muncă sau detaşare.

Bun venit în România! Începând cu 2011, este activă linia telefonică gratuită pentru sesizări privind munca fără forme legale. Linia este accesibilă apelanţilor prin intermediul numărului verde 0800868622, apelurile putând fi realizate doar din reţele fixe.

5.6. Soluţionarea conflictelor privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractele individuale de muncă Solicitaţi clarificări din partea angajatorului dumneavoastră în cazul în care consideraţi că nu primiţi unul sau mai multe dintre drepturile garantate de legislaţia muncii. Este posibil ca acesta să nu cunoască faptul că nu vi s-au acordat anumite drepturi. Aceste demersuri pot conduce la soluţionarea posibilelor conflicte de muncă. Solicitaţi sprijin sindicatului din întreprindere în legătură cu drepturile la locul de muncă şi opţiunile pe care le aveţi pentru a le proteja. Sesizaţi Inspectoratul Teritorial de Muncă sau Inspecţia Muncii în cazul unor încălcări ale prevederilor legale din domeniul relaţiilor de muncă (muncă fără forme legale, muncă suplimentară neplătită sau excesivă, nerespectarea sărbătorilor legale şi a repausului săptămânal, obţinerea unui salariu diferit decât cel stipulat în contractul de muncă, includerea în contractul individual de muncă a unor clauze ilegale etc.). Sesizaţi tribunalul de la domiciliul sau reședința dumneavoastră pentru soluţionarea conflictelor de muncă39 cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale/colective de muncă etc.

Aceste cereri referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe În cazul în care v-au fost încălcate drepturile care rezultă dintr-un contract de muncă, este bine să apelaţi la un jurist sau la un avocat, cât mai repede posibil, având în vedere faptul că acţionarea în justiţie a angajatorului se poate face numai într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, puteţi apela la sindicat pentru a primi sfaturi cu privire la modul în care vă puteţi proteja drepturile. Termenele pe care le aveţi la dispoziţie pentru a vă adresa instanţei sunt: 30 de zile calendaristice de la data comunicării deciziei unilaterale a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă; 30 de zile calendaristice de la data comunicării deciziei de sancţionare disciplinară; 3 ani de la data la care s-a petrecut acțiunea, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator; pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; în termen de 6 luni de la data la care a avut loc acțiunea, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. În toate situaţiile, altele decât cele arătate mai sus, termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului. Competent să soluționeze conflictele de muncă este tribunalul de la domiciliul sau reședința/sediul celui care face reclamația. Codul muncii stabileşte şi alte reguli în cazul conflictelor de muncă:  Cauzele privind soluţionarea conflictelor de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbrul judiciar şi se judecă în regim de urgenţă.  Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.  Hotărârile pronunţate sunt definitive și nu pot fi contestate. Aceste prevederi sunt valabile doar în cazul contractelor de muncă încheiate pe teritoriul României. Dacă sunteţi detaşat dintr-un stat

Bun venit în România! terţ, soluţionarea conflictului de muncă se face conform legislaţiei române doar dacă în contractul dumneavoastră de muncă este prevăzut în mod expres acest lucru. Adresaţi-vă Avocatului Poporului. Orice persoană fizică, indiferent de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă etnică, politică sau religioasă, căreia i-au fost lezate drepturile sau libertăţile cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice, se poate adresa instituţiei Avocatului Poporului. Avocatul Poporului îşi desfăşoară activitatea pe următoarele domenii de activitate:  drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale;  drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu dizabilităţi;  armată, justiţie, poliţie, penitenciare;  proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe. Vă puteţi adresa Avocatului Poporului40 cu probleme legate de actele sau faptele administrative ale autorităţilor publice locale (inclusiv eliberarea tardivă a unor acte) prin care v-au fost încălcate drepturile şi libertăţile ca persoană fizică. Cererea adresată Avocatului Poporului este scutită de taxa de timbru. Petiţiile anonime nu se înregistrează. Avocatul Poporului trebuie să comunice petentului modul de soluţionare a petiţiei primite, care poate fi făcut public prin mass-media, cu acordul petentului şi cu respectarea regulilor referitoare la informaţiile şi documentele secrete. Mai multe detalii găsiți accesând: http://www.avp.ro/

Instituţia are în componenţa sa 14 birouri teritoriale funcţionale, organizate pe raza de competenţă teritorială a curţilor de apel, birouri care au aceleaşi atribuţii ca şi cele ale instituţiei Avocatul Poporului.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

5.7. Agenţiile de recrutare a forţei de muncă Există mai multe modalităţi prin care o firmă din România poate recruta forţă de muncă din străinătate. În cele mai multe cazuri, aceasta va apela la o altă firmă specializată de recrutare a forţei de muncă din România sau din ţara dumneavoastră, care va face demersurile necesare pentru a identifica persoanele potrivite pentru locurile de muncă disponibile. Dacă doriţi să lucraţi în România, atunci când intraţi în legătură cu o firmă de recrutare este bine să verificaţi:  Dacă firma de recrutare este înregistrată legal sau este autorizată să desfăşoare astfel de activităţi;  Dacă vi s-au pus la dispoziţie ambele variante ale contractului de muncă în România (în limba dumneavoastră şi în limba română) şi dacă conţinutul acestora este identic. Trebuie să aveţi în vedere că în România există un format standard al contractului de muncă, aprobat de guvern (în anexa acestui ghid găsiți elementele esențiale ale unui contract individual de muncă); în România contractele de muncă se încheie obligatoriu în limba română.  Contractul trebuie să fie formulat în scris, să fie semnat de dumneavoastră şi de firma care vă angajează. Un exemplar al contractului de muncă semnat de ambele părţi, în limba română şi în limba dumneavoastră trebuie să vă fie înmânat personal. Odată ce termenii contractului au fost conveniţi şi confirmaţi în scris, aceştia nu pot fi modificaţi fără acordul dumneavoastră;  Dacă înţelegeţi bine contractul şi orice alte documente pe care trebuie să le semnaţi. Dacă ceva nu este clar, rugaţi agenţia să vă explice. Nu semnaţi dacă nu vă este clar sau dacă este într-o limbă pe care nu o înţelegeţi;  Care sunt prevederile legate de numărul de ore de lucru pe zi şi pe săptămână, plata orelor suplimentare, a concediilor şi a concediilor medicale;  Care este salariul NET, în ce valută este stabilit salariul şi la ce curs de schimb se face plata (în România salariile se plătesc numai în lei);  Cine plăteşte drumul, cazarea şi masa, care vor fi condiţiile de locuit, dacă beneficiaţi de asigurări medicale şi în ce condiţii. Trebuie să ştiţi, de exemplu, că în cazul spitalizării, dacă nu aveţi o asigurare

Bun venit în România! medicală care acoperă aceste costuri, cheltuielile din România pot fi cu mult mai mari decât în ţara dumneavoastră;  Dacă aveţi informaţii cu privire la posibilitatea angajării în România, respectiv dacă este permisă angajarea cetăţenilor străini în meseria/profesia pentru care optaţi şi care sunt condiţiile de acces pe piaţa muncii, dacă este necesară obţinerea unei autorizaţii de muncă anterior începerii lucrului, cine trebuie să obţină această autorizaţie, diferite costuri;  Dacă vi s-a returnat paşaportul şi vi s-a înmânat permisul de şedere şi autorizaţia de muncă (care trebuie să rămână în posesia dumneavoastră). Nimeni nu are dreptul să păstreze sau să vă reţină aceste documente! Trebuie să aveţi în vedere faptul că, de regulă, contractul pe care îl încheiaţi cu o agenţie de recrutare este un contract civil şi nu un contract de muncă. Prin acest contract firma de recrutare se angajează să vă găsească un loc de muncă în străinătate, în schimbul unui comision. Conflictele legate de acest tip de contract se soluţionează numai de către instanţă. Contractul civil încheiat cu firma de recrutare trebuie însoţit de contractul de muncă cu firma care vă angajează în România. Excepţia o reprezintă situaţia în care firma care v-a recrutat vă angajează şi vă detaşează în România. Dacă sunteţi angajat în România, contractul individual de muncă se încheie, în mod obligatoriu, în limba română. Trebuie să vă asiguraţi că aţi înţeles corect prevederile acestuia! Dacă sunteţi detaşat, contractul se încheie în limba convenită cu angajatorul dumneavoastră. Este recomandat să nu acceptaţi doar o traducere verbală a contractului, ci să solicitaţi o traducere oficială, copia acestei traduceri rămânând la dumneavoastră.

5.8. Traficul de persoane Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane. Traficul de persoane reprezintă „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, prin ameninţări de recurgere sau prin recurgere la forţă ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune,

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru a obţine consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia, în scopul exploatării”. Traficul de migranți reprezintă facilitarea în vederea obţinerii, direct sau indirect, a unui folos material sau de altă natură, a intrării ilegale a unei persoane într-un alt stat parte, faţă de care persoana nu este cetăţean sau rezident permanent. Traficul de persoane41 presupune exploatarea unei persoane, în diferite scopuri, printre care amintim exploatarea prin muncă, exploatarea sexuală, prelevarea de organe etc. România le facilitează cetățenilor străini, victime ale traficului de persoane, întoarcerea în țara lor de origine fără nicio întârziere nejustificată și le asigură transportul în deplină securitate până la frontiera statului român, dacă nu este prevăzut altfel în acordurile bilaterale. Străinii victime ale traficului de persoane pot fi cazați în centrele special amenajate potrivit legii fără a mai fi necesară luarea în custodie publică a acestora. În acest scop, administrația centrelor amenajează spații speciale, separate de cele destinate cazării străinilor luați în custodie publică. Străinii victime ale traficului de persoane sunt informați în locurile de cazare, într-o limbă pe care o înțeleg, cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicate și pot beneficia de consiliere psihologică, de asistență medicală și socială, precum și de medicamente și hrană în aceleași condiții ca și victimele cetățeni români.42 Străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de persoane beneficiază de o perioadă de recuperare și reflecție de până la 90 de zile, pentru a se reface, a ieși 41

Legea nr. 678 din 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, actualizată prevede începând cu Secțiunea I Infracțiunile privind traficul de persoane. Persoanelor vătămate prin infracțiunile prevăzute în această lege, precum și altor victime ale acestor infracțiuni li se acordă în mod special protecție și asistență fizică, psihologică, medicală, juridică și socială. 42 Art. 37 din Legea nr. 678/2001.

Bun venit în România! de sub influența făptuitorilor și a lua o decizie în cunoștință de cauză privind cooperarea cu autoritățile competente, timp în care li se acordă de către ORI, la solicitarea procurorului sau a instanței, tolerarea rămânerii pe teritoriul României, putându-se elibera un permis de ședere temporară. Minorilor cetățeni străini care însoțesc victimele traficului de persoane sau care sunt ei înșiși victime li se aplică, în mod corespunzător, prevederile referitoare la regimul străinilor în România. Pentru mai multe detalii vă puteţi adresa Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP): http://anitp.mai.gov.ro/en sau ONGurilor care lucrează cu victime ale traficului de persoane.

5.9. Protecţia socială În sistemul public, prestaţiile de asigurări sociale reprezintă un venit care înlocuieşte, parţial sau total, salariul, ca urmare a unor cauze, precum: bătrâneţe, invaliditate, accident, boală, şomaj, maternitate, deces etc. denumite riscuri asigurate. Conform legii, angajatorul este obligat să calculeze şi să vireze lunar contribuţiile de asigurări sociale pe care le datorează bugetelor asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi. Cotele de contribuţii de asigurări sociale se stabilesc anual, prin bugetul asigurărilor sociale. Pentru anul 2012 cotele plătite de angajator au fost stabilite după cum urmează: Tipul prestaţiei Pensii și alte asigurări sociale

Accidente de muncă şi boli profesionale Sănătate

Contribuţia pentru anul 2012  condiţii normale de muncă - 20,8%  condiţii deosebite de muncă - 25,8%  condiţii speciale de muncă - 30,8% 0,15 – 0,85% 5,2 %

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate Şomaj Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

0.85% 0,5% 0,25%

Cotele de contribuţii individuale de asigurări sociale plătite de salariaţii care dobândesc venituri în baza contractului individual de muncă sunt: Tipul prestaţiei

Contribuţia 2012 Pensii şi alte drepturi de asigurări 10,5% sociale Sănătate 5,5% Şomaj 0,5%

pentru

anul

Baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale plătite de angajaţi este venitul brut realizat lunar. Pentru orice persoană angajată cu contract individual de muncă este obligatorie plata acestor contribuţii de către angajator. Persoanele detaşate nu plătesc contribuţii de asigurări sociale în România, motiv pentru care este recomandat ca lucrătorii detaşaţi să încheie individual asigurări medicale, conform legii române pentru a beneficia de servicii medicale și în România, pe perioada detașării. Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale Dacă aveţi permis de şedere permanentă sau permis de şedere temporară care nu este condiţionat de efectuarea unor activităţi pe teritoriul României (ex: membri de familie ai cetăţenilor români) şi îndepliniţi condiţiile legale puteţi beneficia de toate drepturile oferite de legea română privind protecția socială. Aceste condiţii se referă, în principal, la stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi la vârsta standard pe care trebuie să o împliniţi pentru a avea dreptul la pensie.

Bun venit în România! La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România precum și perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte țări în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte și/sau regulamente comunitare. În România există cinci tipuri de pensii: pensia pentru limită de vârstă (vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei), pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş43. Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România, precum şi prestaţiile aferente acestor drepturi se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte. Alături de pensii există și alte drepturi de asigurări sociale precum: tratament balnear, bilete de odihnă pentru asigurați, ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru al familiei acestora44, pe care le puteți accesa în condițiile legii. Mai multe detalii puteţi găsi pe pagina de web a Casei Naţionale de Pensii: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/ page/default.psml?language=en şi în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Asigurări de şomaj În sistemul asigurărilor pentru şomaj pot fi asiguraţi cetăţenii străini sau apatrizii care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri, în condiţiile legii45. Pentru a beneficia de şomaj trebuie să îndepliniţi cumulativ următoarele condiţii:

Art. 51 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Art. 121 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 45 Art. 16, lit. e) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. 44

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  aveţi un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni care preced data înregistrării cererii pentru acordarea prestaţiei de şomaj;  nu realizaţi venituri sau să realizaţi din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință46, în vigoare;  nu îndepliniţi condiţiile de pensionare;  sunteţi înregistrat la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială aveţi domiciliul/reședința, dacă aţi avut ultimul loc de muncă ori aţi realizat venituri în acea localitate. Drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor pentru șomaj din România se pot transfera în țările în care asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte47. IMPORTANT: Nu beneficiază de indemnizație de șomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor, pe perioade de 6-12 luni, în funcţie de stagiul de cotizare (1-10 ani). Suma primită ca ajutor de şomaj variază în funcţie de durata contribuţiei la fondul asigurărilor de şomaj şi porneşte de la 75% din valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data stabilirii acestuia.

La data publicării ghidului, indicatorul social de referință era de 500 RON. Indemnizațiile de șomaj aferente drepturilor prevăzute de lege pot fi menținute în plata în alte state membre ale Uniunii Europene, în condițiile dispozițiilor referitoare la prestația de șomaj, prevăzute de reglementările comunitare cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaților, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității Europene, precum și ale măsurilor adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări comunitare. 47

Bun venit în România! Mai multe detalii despre asigurările sociale pentru şomaj puteţi găsi pe pagina de web a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă www.anofm.ro sau în legislaţia specifică: Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă. Detalii privind furnizorii privaţi de formare profesională pot fi găsite pe paginile de web ale agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă şi a CNFPA www.cnfpa.ro.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

DESCHIDEREA UNEI AFACERI ÎN ROMÂNIA Dacă sunteţi cetăţean al unui stat terţ şi doriţi să deschideţi o afacere în România, puteţi face aceasta în două situații:  Când urmează să obţineţi un drept de şedere în România (în scopul desfăşurării de activităţi comerciale);  Când aveţi un drept de şedere temporară sau permanentă în România. Când urmează să obțineți un drept de şedere în România pentru desfăşurarea de activităţi economice În cazul în care sunteți cetățean străin puteți să obțineți un drept de ședere în România în scopul desfășurării unei activități comerciale, cu respectarea legislației în vigoare. Pentru obținerea vizei în vederea desfășurării de activități comerciale trebuie să obțineți avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine. Avizul este necesar și în cazul în care sunteți acționari ori asociați cu atribuții de conducere sau de administrare ai unei societăți comerciale, persoană juridică română, care urmează să realizeze o investiție. Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine vă va acorda avizul48 dacă îndepliniți toate condițiile legale. Pentru mai multe detalii, vă sugerăm să vă adresați formațiunilor teritoriale ale ORI. Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii și are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice ale investiției ce urmează a fi implementată de către cetățeanul străin.

Art. 43 din OUG nr. 194/2004 privind regimul străinilor în România.

Bun venit în România! În cazul în care respectați toate aceste condiții puteți să obțineți de la Oficiul Român pentru Imigrări permisul de ședere care vă permite să desfășurați activități comerciale, prin urmare să faceți afaceri în România. Când aveţi un drept de şedere în România Cetățenii străini cu un drept de ședere în România au dreptul să inițieze o afacere, prin înființarea unei societăți comerciale. Societățile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române. Legea49 prevede mai multe tipuri de societăți comerciale: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe acțiuni; d) societate în comandită pe acțiuni; e) societate cu răspundere limitată. Dintre aceste forme cea mai des întâlnită este societatea cu răspundere limitată - SRL, aceasta fiind singura care poate fi înființată de către o singură persoană50 - asociat unic. Numărul maxim de asociați pentru acest tip de societate poate să fie de 50. Pentru a înființa o societate cu răspundere limitată – SRL, capitalul social trebuie să fie de minim 200 lei. O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată - SRL. O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană. Pentru constituirea unei societăți comerciale trebuie să urmați următorii pași:  rezervarea denumirii firmei (denumirea societății), care se face la Registrul Național al Registrului Comerțului sau la reprezentanțele sale din fiecare județ51; 49

Art. 2 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale, revizuită. Art. 5, alin. 2 din Legea 31/1990: Societatea cu răspundere limitată se poate constitui și prin actul de voință al unei singure persoane. 51 Registrul Comerțului este organizat pe 2 niveluri: nivel local reprezentat de cele 42 de oficii teritoriale, organizate în subordinea Oficiului Național al Registrului Comerțului și care funcționează pe lângă fiecare Tribunal. Nivel național reprezentat de Oficiul Național al Registrului Comerțului ce funcționează în subordinea Ministerului Justiției 50

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  redactarea a două documente: actul constitutiv și statutul. În aceste documente vor fi trecute: datele de identificare ale societății (adresă, nume, date de contact), numărul asociaților, condițiile existenței societății, aportul adus de fiecare asociat, modul în care se împart și se distribuie profitul și pierderile etc. Un element important îl reprezintă obiectul de activitate al firmei. Acesta cuprinde domeniul de activitate, activitatea principală și activități secundare. Acestor activități le corespunde un cod CAEN52 pentru activități (un cod pentru activitatea principală și mai multe pentru cele secundare);  obținerea dovezii privind situaţia contului firmei (a capitalului social). Valoarea capitalului social diferă, în funcție de tipul de societate pe care doriți să îl înființați. Dacă pentru SRL capitalul social este de minim 200 RON, în cazul societății pe acțiuni sau al societății în comandită pe acțiuni, acesta nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Dovada capitalului o puteți obține de la o bancă, prin extras de cont, imediat după ce constituiți contul societății comerciale;  obținerea cazierului fiscal/cazierelor fiscale pentru asociatul unic sau pentru asociații societății comerciale. Acestea se obțin de la Administrația Finanțelor Publice din sectorul/judeţul unde aveți domiciliul sau reședința. Pentru acest document trebuie să depuneți personal sau printr-un împuternicit cu procură specială (făcută la notarul public) următoarele documente: o cerere, o copie după cazierul judiciar53 și o taxă pe care puteţi să o plătiți la sediul administrației finanțelor publice. Dacă solicitați cazierul fiscal de urgență, acesta vi se va elibera pe loc;  dovada spațiului pentru sediu social. Această dovadă se poate face prin intermediul unui contract de închiriere, înregistrat la Administrația Financiară din raza teritorială a imobilului închiriat sau cu un contract de vânzare cumpărare. De asemenea, mai puteți să faceți această dovadă și cu contract de subînchiriere, contract de comodat etc. La această dovadă

CAEN reprezintă acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică națională a activităților economice din România. De exemplu activitatea de Transporturi interurbane de călători pe calea ferată are codul 491. 53 Cazierul judiciar se eliberează de secția de poliție de unde aveți domiciliul sau reședința.

Bun venit în România! trebuie să depuneți: acordul Asociației de proprietari - dacă este cazul; acordul vecinilor - dacă este cazul; Actele sus-menționate, alături de o copie după actele de identitate/pașaport ale asociaților, acordul asociaților, specimenele de semnătură, dovada taxelor plătite se depun la Biroul Unic din cadrul Registrului Comerțului. În condițiile în care nu dispuneți de timpul necesar pentru obținerea acestor documente puteți să apelați la serviciile unor specialiști. Serviciile sunt contra cost, iar valoarea acestor onorarii este între 200 și 1000 RON54. În prezent Registrul Național al Registrului Comerțului asigură anumite servicii și on-line, cum ar fi: cerere de înregistrare a unei societăți comerciale, verificare disponibilității denumirii firmei etc. Mai multe detalii găsiți accesând pagina de web: https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal. Modalitățile de informare disponibile pentru Registrul Național al Registrului Comerțului, la ora actuală sunt:  prin fax, la nr. (+4021) 316 08 29  prin poșta electronică e-mail: onrc@onrc.ro  direct la sediul din Bulevardul Unirii nr. 74, Bl. J3b. Tr. II+III, sector 3, București, prin Biroul de furnizare informații de la parter  Online, prin accesarea serviciului RECOM: http://recom.onrc.ro. După depunerea actelor veți obține un certificat care va conține un cod unic de înregistrare (CUI). Pe baza acestui certificat puteți să iniţiaţi propriu-zis afacerea dumneavoastră. Desfăşurarea oricăror acte de comerţ în România se impozitează şi pe toată durata activității firmei va trebui să plătiţi impozitele conform profitului pe care îl veţi obţine.

Informația cu privire la valoare sumei a fost preluată de pe internet, ca urmare a unei cercetări efectuate la mai mulți furnizori de astfel de servicii.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe O altă modalitate mai simplă pentru deschiderea unei afaceri este înregistrarea ca persoană fizică autorizată - PFA. Conform legii55 persoana fizică autorizată este o persoana care poate să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă. Pentru deschiderea unui PFA este necesar să obţineţi un cod de înregistrare fiscală de la Administraţia Financiară şi să vă înregistraţi la Registrul Comerţului. Pentru mai multe detalii vă sugerăm să vă adresați Registrului Comerțului și să vizitați: http://www.onrc.ro/romana/formalitati_pf.php. Cota de impozit pe profit este la ora actuală de 16%. Impozitul calculat se declară și se plătește trimestrial până la data de 25 a lunii următoare pentru trimestrul încheiat. Potrivit Codul fiscal56, în România cota standard a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. 56 La data publicării acestui ghid.

Bun venit în România!

EDUCAȚIA ȘI CULTURA 7.1. Educaţia Conform legislației în vigoare57, statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, precum şi accesul acestora la sistemul de educaţie. Această obligaţie se regăseşte şi în Constituţia României: „dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare”, iar accesul la cultură este garantat58. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbile de circulaţie internaţională. Constituţia României nu face nici o distincţie între persoane în funcţie de cetăţenia lor, menţionându-se doar că dreptul la educaţie este garantat.

7.2. Sistemul de învățământ românesc Conform Legii Educaţiei59, în România învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Graficul sistemului educaţional pe nivele şi şcoli cu predare în limba română: Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:  Educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; 57

Art. 79 din Ordonanța de Urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Art. 32 şi 33 din Constituţia României 2003, Editura Ştefan, Bucureşti, 2010. 59 Lege nr. 1/2011 a educației naționale. 58

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe 

Învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare60 (cunoscută și sub denumirea de Clasa Zero) şi clasele I-IV;  Învăţământul secundar, care cuprinde: Învăţământul secundar inferior sau gimnazial: clasele V-IX; Învăţământul secundar superior sau liceal: clasele de liceu XXII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională și tehnologică;  Învățământul profesional, cu durata între 6 luni și 2 ani;  Învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal.  Sistemul naţional de învăţământ superior are 3 niveluri de studii universitare: o Studii universitare de licenţă; o Studii universitare de masterat; o Studii universitare de doctorat. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip "A doua şansă", în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial. Statul poate asigura finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Această finanțare de bază se face având în vedere o metodologie elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. România a adoptat sistemul Bologna de armonizare a sistemelor de învăţământ în vederea creării unui Spaţiu European al Învăţământului Superior. În acest sens România a introdus o serie de prevederi precum: 60

Potrivit art. 29, alin. 2 din Legea 1/2011: În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

Bun venit în România!  

introducerea învăţământului superior de licenţă de 3 ani; introducerea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), recunoaşterea diplomelor obţinute în oricare ţară UE de către toate celelalte ţări. De asemenea, România ia parte la sistemul de schimb internaţional de studenţi prin programe precum: Erasmus, Copernicus, Monet etc. Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie și include două semestre61. Nivele Educaţia timpurie

Forma de învăţământ

Clasele

Școală primară62

Structurare

Creşe, grădiniţe şi centre de zi

Antepreşcolar Preşcolar

Învăţământ primar

Organizare

I-IV

Program normal, prelungit şi săptămânal Zi – de regulă program de dimineaţă Programul „Școală după școală”63

Durata în ani

0-3

3-6

4 Aproximativ: 15 septembrie – 15 iunie

Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activități didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. 62 Școala primară include și clasa pregătitoare. 63 Conform art. 58 din Legea nr. 1/2011, în parteneriat cu autoritățile publice locale şi cu asociațiile de părinți, prin programul "Școală după școală", se oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de

accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Învăţământul secundar

Gimnaziu

Liceu

Învăţământ profesional Învăţământ terţiar sau non-universitar Învăţământul Superior

V-IX

X-XII/ XIII

6 luni – 2 ani Postliceal

Frecvenţă

Frecvenţă/ Cu frecvenţă redusă

3-4

6 luni2 ani

Frecvenţă

1-3 ani

3-6 ani

Frecvenţă/ Frecvenţă redusă/ La distanţă

Masterat

1-2 ani

Frecvenţă/ Frecventa redusă

Doctorat

3 ani

Frecvenţă

Licenţă

Aprox.: 1 Oct. – 20 Iunie

1-3 ani

Aprox.: 1 Oct. – 20 Iunie. - două semestre care se termină cu o sesiune de examinare şi o vacanţă - se termină cu examen final: licenţă, dizertaţie, doctorat.

3-6 ani (în funcţie de profil)

Sistemul de notare în şcolile româneşti NIVEL Primar

SISTEM DE NOTARE Acordarea de calificative: Foarte bine (FB) – Excelent, Bine (B) - Bine, Satisfăcător (S) – Satisfăcător Insuficient (I) – examen ratat.

Bun venit în România! Secundar, profesional, terţiar şi superior

Sistem de notare de la 1 la 10 - 10 este cea mai bună notă, iar 1 este cea mai slabă notă 5 este nota minimă de trecere - media minimă pentru promovarea examenului de bacalaureat (examen ce este susţinut la sfârşitul liceului) este 6

Accesați: http://www.edu.ro/index.php/articles/c21 pentru mai multe detalii despre învățământul preuniversitar, http://www.edu.ro/index.php/articles/c22 pentru detalii despre sistemul de învățământ superior, http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/bologna/ pentru sistemul Bologna și http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc48_en.htm pentru Sistemul European de Credite Transferabile.

7.3. Înscrierea românească

într-o

formă

învăţământ

Sistemul educaţional din România garantează minorilor străini a căror ședere pe teritoriul țării este oficial recunoscută, conform legii, drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare64. În învăţământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, iar în învăţământul liceal secundar superior, elevii din state terţe plătesc taxe de şcolarizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/201065. Taxa pentru învățământul liceal secundar superior, la ora actuală este de 180 euro/lună. 64

Art. 2, alin. 6 din Legea nr. 1/2011 a educației. Art. 20 și 21 din Metodologia de primire la studii şi școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar/universitar 2011 – 2012. 65

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe I. Cu privire la înscrierea în învățământul preuniversitar, în România se pot înscrie elevii cetăţeni ai unor state ce nu fac parte din UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană dacă unul dintre părinţi, tutori sau susținători legali se încadrează în una din următoarele situații: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România.66 La cerere, elevii pot beneficia de cursuri pregătitoare pentru învățarea limbii române, organizate la nivelul Inspectoratelor Școlare, cu o durată de un an școlar. Dosarele se depun la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – Direcția Generală Relații Internaționale și Europene, conform metodologiei de primire la studii și școlarizare. Pentru mai multe detalii accesați pagina: http://www.edu.ro/index.php/met_rep_reg_ins_etc/c914/. II. Cetăţenii străini din state care nu fac parte din UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar în cazul în care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:  dacă prezintă acte de studii româneşti (diplome şi certificate) sau acte de studii atestând cel puţin patru ani de studii consecutivi urmaţi într-o unitate școlară/instituţie de învăţământ superior din sistemul național din România.  dacă au cunoştinţe de limba română şi promovează un test de evaluare a acestor cunoştinţe, în urma examinării de către o comisie de specialitate formată din membrii Catedrei de limba română din instituția de învățământ superior acreditată la care candidatul urmează să studieze. În cazul în care respectiva instituție de învățământ superior nu dispune de catedră de specialitate, examinarea poate fi efectuată de către o comisie similară din cadrul unei alte instituții de învățământ superior 66

Art. 10 din Metodologia de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar/universitar 2011 – 2012.

Bun venit în România! acreditată. În urma acestei examinări se va elibera un Certificat de competență lingvistică.  după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice având în vedere profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie, desen tehnic, medicină etc.). Durata anului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este de 1 an școlar/academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat și studii postuniversitare de rezidenţiat este de cel puţin 6 luni. Pot fi înscriși în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă. Procedura de înscriere decurge astfel: A. Trimiteţi dosarul de aplicare la instituţia de învăţământ dorită (toate documentele din dosar trebuie să fie traduse, legalizate, iar în unele cazuri, apostilate). Există anumite cazuri când veţi fi solicitat să vă depuneţi dosarul personal, caz în care veţi putea veni în România în baza unei vize de scurtă şedere (ex: turistică), deoarece instituţia de învăţământ nu vă poate elibera un document care să ateste faptul că dumneavoastră vă veţi prezenta pentru depunerea dosarului. B. Veţi primi o scrisoare de acceptare sau de respingere. La înscriere nu este necesar să susţineţi un examen de admitere, ci doar, în unele cazuri, anumite teste de aptitudini. În cazul în care aţi fost acceptat la studii în România, transmiteţi la MECTS un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:  Cererea de eliberare a Scrisorii de acceptare completată la toate rubricile, în două exemplare;  Actul de studii - copie şi traducere legalizată care califică persoana în cauză pentru forma respectivă de învăţământ (diploma de bacalaureat sau echivalentul acesteia);  Foile matricole – copii şi traduceri legalizate - aferente studiilor efectuate şi programa analitică67, în cazul candidaţilor care solicită echivalarea unor perioade de studii;

Programa analitică se referă la prezentare în scris a obiectivelor și capitolelor fiecărei discipline predate într-o instituție de învățământ (dex-on-line).

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  Adeverință eliberată de autoritățile de resort68 prin care să se confirme că actele de studii prezentate permit titularului, în țara emitentă, accesul la studii de nivelul celor solicitate în România;  Certificatul de naştere – copie şi traducere legalizată;  Copie după paşaport;  Certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase, ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie. În cazul în care aţi intrat în România în baza unei vize de scurtă şedere anterior obţinerii scrisorii de acceptare din partea instituţiei de învăţământ, este necesar să vă întoarceţi în ţara de origine pentru a putea solicita de la Ambasada sau Consulatul României o viză de lungă şedere în scop de studii, aceasta fiind singura modalitate prin care veţi putea obţine ulterior, permisul de şedere în scop de studii. Conform Legii nr. 1/2010 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/200969 sunt prevăzute următoarele taxe minime, taxe ce vor fi plătite pentru 9 luni în avans (în cazul cursurilor la zi) şi pentru 3 luni în avans (pentru cei care urmează forma de învăţământ la distanţă), senatele universităţilor stabilind taxele finale:

Autoritate de resort se referă la autoritatea sub a cărei jurisdicție intră o problemă și care are competența de a o rezolva ( dex-on-line). 69 Legea nr. 1/2010 pentru aprobarea OG nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de școlarizare, în valută, a cetăţenilor care studiază pe cont propriu în România, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum şi din cele care nu fac parte din Spaţiul Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, versiune consolidată la data de 14.01.2010.

Bun venit în România! Domeniul de învăţământ

Tehnic, agronomic, ştiinţe, matematici şi matematici aplicate, sport Arhitectură Socio-uman, psihologie, economic Medicină Muzică şi arte Interpretare muzicală, teatru Film

Învăţământ universitar de licenţă, de masterat, rezidenţiat (euro/luna) 270

Învăţământ postuniversitar, doctorat (euro/lună)

350 220

370 240

320 420 750

340 440 770

950

970

290

Înscrierea se face la sfârşitul lunii august sau pe parcursul cursului, urmând ca orele pierdute să fie recuperate. Înscrierile se pot face direct la Inspectoratele Școlare sau la sediile ORI, cursurile urmând să aibă loc în anumite instituţii de învăţământ special desemnate. Metodologia de admitere la studii în România, lista facultăţilor care organizează anul pregătitor de învăţare a limbii române, precum şi lista universităţilor cu predare în limbi străine (document disponibil în limbile engleză şi franceză) se află pe pagina de web: http://www.edu.ro/index.php/met_rep_reg_ins_etc/c914/. Costul anului pregătitor diferă în funcţie de facultatea ce urmează să fie urmată, aceste costuri fiind hotărâte de către Senatul universităţilor.

7.4. Burse Cetăţenii străini pot fi acceptaţi de o instituţie de învăţământ din România şi pe baza unei burse de studiu acordată fie unilateral de statul român, fie în cadrul unor acorduri bilaterale între ţări, a unor granturi

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe oferite de alte state ori de către organizaţii internaţionale.70 Fiecare instituție de învățământ superior acreditată, care are studenţi din state terțe înmatriculaţi pe locuri cu taxă71 (cu excepţia cetăţenilor moldoveni, a cetăţenilor străini de etnie română şi a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate) va înainta Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcţia Generală Relații Internaționale și Europene, maximum 6 dosare72 de candidatură însoţite de o adresă oficială semnată de rectorul instituției de învățământ şi de un centralizator care va conţine un clasament al candidaţilor. Actele necesare dosarului, condiţiile și procedura este prevăzută în cadrul Metodologiei de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar/universitar 2011 – 2012, Secțiunea a 8 a (tradusă atât în engleză, cât și în franceză) ce poate să fie descărcată accesând: http://www.edu.ro/index.php/met_rep_reg_ins_etc/c914/.

7.5. Instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine În anumite oraşe există şi instituţii de învăţământ, pe toate nivelele de educaţie, cu predare în limbi străine. Acestea pot fi de stat sau particulare, taxele de studiu fiind stabilite la nivelul respectivei instituţii. În Bucureşti, spre exemplu, instituţiile publice de învăţământ preuniversitar cu predare exclusivă în limbi străine sunt: Colegiul

Conform metodologiei aprobată de Ministerul Educației, organizarea și desfășurarea concursului pentru acordarea burselor de studii are loc în baza prevederilor H.G. nr. 288/1993, republicată, privind școlarizarea în România a cetățenilor din alte țări. 71 În conformitate cu Legea 1/2010 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor care studiază pe cont propriu în România, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum și din cele care nu fac parte din Spațiul Economic European și din Confederația Elvețiană. 72 Secțiunea VIII din Metodologia de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar universitar 2011 – 2012.

Bun venit în România! German Goethe (limba germană) şi Liceul Teoretic “Ady Endre” (limba maghiară). De asemenea, pentru efectuarea studiilor superioare vă puteţi înscrie la una dintre universităţile care oferă cursuri în limbi străine (engleză, franceză, germană), lista acestora fiind disponibilă aici: http://www.edu.ro/index.php/met_rep_reg_ins_etc/c914/. La programele de studii în care predarea se realizează în limbi străine73, se organizează un test de limbă străină. Sunt exceptate de la acest test persoanele care provin din ţări unde limba oficială a statului este limba în care se ţin cursurile şi care dovedesc, cu documente școlare, că au urmat cursurile în acea limbă.74

7.6. Învățământul particular și confesional În România este permisă dezvoltarea învățământului particular și confesional, conform principiului nonprofit, în unități de învățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare. Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Unitățile de învățământ acreditate sunt sprijinite de stat75, statul asigurând finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat76. În conformitate cu art. 6 din Legea 1/2011, în România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, iar instituțiile de învățământ neacreditate nu pot emite diplome recunoscute.

Prevăzute în ANEXA 2 a metodologiei de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar/universitar 2011 – 2012 74 Art. 9 din cadrul Metodologiei de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar/universitar 2011 – 2012. 75 Art. 60 din Legea nr. 1/2011 a educației. 76 Art. 101 din Legea nr. 1/2011 a educației.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

7.7. Intrarea şi şederea studenţilor străini în România După ce aţi primit scrisoarea de acceptare la studii din partea instituţiei de învăţământ din România va trebui să vă prezentaţi la Ambasada sau Consulatul României din ţara dumneavoastră, pentru a vă putea depune documentele pentru eliberarea unei vize de lungă şedere în scop de studii. Taxa pe care trebuie să o plătiţi, la ora actuală, este în valoare de 120 de Euro şi are o valabilitate de 90 de zile cu una sau mai multe intrări. În cazul străinilor bursieri ai statului român, aceştia nu sunt obligaţi să facă dovada achitării taxei de studii şi dovada mijloacelor de întreţinere pentru obţinerea vizei, iar cei de origine română nu sunt obligaţi să facă dovada mijloacelor de întreţinere. Pentru mai multe detalii puteţi accesa pagina Oficiului Român pentru Imigrări: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Studii/74. Odată ce aţi ajuns pe teritoriul României, va trebui să depuneţi la ORI dosarul pentru obţinerea permisului de şedere în scop de studii valabil pe un an, acesta urmând să fie reînnoit anual, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior. Prelungirea permisului de şedere are loc numai după depunerea documentelor solicitate de Oficiul Român pentru Imigrări. Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în scop de studii în România, poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislația în vigoare, cu condiția ca durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale să nu fie depășită. În situația în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depășește durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale, este necesară obținerea unei noi vize de lungă ședere în scop de studii77. Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra, pe baza unei autorizații de muncă, pentru a-și completa

Art. 59 din Ordonanța de Urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Bun venit în România! mijloacele de întreținere, numai cu program redus (maxim 4 ore pe zi), conform legislației în vigoare. Lista documentelor necesare pentru obţinerea vizelor de lungă şedere în scop de studii şi a permisului de şedere în scop de studii este disponibilă la: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Studii/74

7.8. Cazarea studenţilor în căminele studenţeşti Pe perioada efectuării studiilor în România, puteţi beneficia, la cerere şi în limita posibilităţilor, de un loc de cazare în căminele studenţeşti. Pentru aceasta este necesar să faceţi această solicitare la secretariatul universităţii sau să bifaţi această opţiune pe formularul de aplicare, în momentul în care vă depuneţi dosarul de înscriere.

7.9. Recunoaşterea și echivalarea diplomelor În cazul în care doriţi să vă continuaţi studiile sau să vă încadraţi în muncă pe teritoriul României, este necesară recunoaşterea şi echivalarea diplomelor obţinute în străinătate. Pentru a putea iniţia această procedură, diplomele trebuie să fi fost emise de o instituţie de învăţământ acreditată pe teritoriul statului respectiv. Pentru recunoaşterea diplomelor de bacalaureat, universitare sau postuniversitare, precum şi pentru recunoaşterea calificărilor trebuie să trimiteţi o cerere, împreună cu actele doveditoare, Centrului Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor (CNRED)78 - instituţie ce funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). Dosarul se depune la Registratura Ministerului Educaţiei sau prin poştă pentru CNRED, la adresa Registraturii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Mai multe detalii găsiți accesând pagina Centrului Național pentru Recunoașterea și Echivalarea Diplomelor.

La data elaborării acestui ghid, CNRED se afla în procedură de reorganizare, ceea ce însemnă ca numele instituţiei, site-ul precum şi procedurile de lucru ar putea fi schimbate.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Recunoaşterea constituie acceptarea unei diplome sau a unui act de studii ca autentice. Criteriile de evaluare pentru recunoașterea diplomelor sunt: tipul programului de studii, numărul de credite transferabile, conţinut, formare, domeniu, specializare, calificare profesională, prin comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învăţământul românesc. Echivalarea reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs până la eliberarea respectivei diplome sau act de studii şi a compatibilităţii acestuia cu sistemul de învăţământ românesc. Echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care vă conferă drepturi egale cu ale celor care au studiat în România. Diplomele şi certificatele de studii complete și parțiale sunt recunoscute automat dacă sunt obținute de la instituții de învățământ acreditate din UE și SEE; diplomele și certificatele de studii obținute în state terțe sunt recunoscute doar în cazul în care structura studiilor din țara terță este similară cu cea din România, iar între cele două țări există un acord de recunoaștere reciprocă a diplomelor. În caz contrar se va apela la aplicarea de măsuri compensatorii (teste, examene de diferenţă, stagii de studiu etc.). Recunoaşterea automată este o procedură simplificată. În practica CNRED, dosarele celor care beneficiază de recunoaştere automată nu mai sunt supuse analizei obişnuite.79 Dacă există diferenţe mari între studiile dumneavoastră şi cele care se fac în România, atunci CNRED va hotărî să daţi examene de diferenţă, să studiaţi sau să faceţi practică la o anumită instituţie pentru o perioadă.

7.10. Continuarea studiilor în România Pentru continuarea studiilor preuniversitare (clasele I – XII, XIII), cererea se depune la Inspectoratul Şcolar de la locul unde se află şcoala la care vreţi să vă continuaţi studiile. Cererea va fi transmisă, 79

„Mic Ghid privind recunoașterea diplomelor și a calificărilor profesionale pentru persoanele cu o formă de protecție”, material redactat în cadrul proiectului: Servicii integrate de asistenţă şi pregătire pentru persoanele cu o formă de protecţie în România (ERF/09.01/03.01), realizat de Oana-Adriana Iacob și Gina Mocanu, Asociația ADIS.

Bun venit în România! apoi, de către Inspectoratul Şcolar către Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor (http://www.cnred.edu.ro/#echivalare-perioade-studii-preuniversitare). CNRED este instituția care va analiza dosarele. Pentru studiile universitare (facultate) şi postuniversitare (masterat, studii postuniversitare de specializare, doctorat, studii post-doctorale), dosarul va fi analizat de o comisie formată din specialişti din cadrul CNRED. Pentru această analiză, CNRED urmăreşte dacă studiile care au fost efectuate sunt asemănătoare cu cele din România în ceea ce priveşte:  nivelul instituţiei de învăţământ superior unde au fost efectuate studiile;  nivelul diplomei;  numărul de ani de studii/numărul de credite;  domeniul de studiu, profilul, specializarea;  programa/volumul de muncă corespunzător;  calificarea profesională (Suplimentul la Diplomă) – pentru profesiile reglementate în România. Actele de studii nu sunt recunoscute în cazul în care acestea nu sunt apostilate sau supralegalizate. Informaţii suplimentare referitoare la proceduri sunt disponibile pe pagina de web a Centrului Național pentru Recunoașterea și Echivalarea Diplomelor: www.cnred.edu.ro.

7.11. Cultura Cultura unui popor însumează valorile sale spirituale (inclusiv convingeri, atitudini, comportamente de zi cu zi) şi valorile sale materiale, adică produsele şi rezultatele muncii sau gândirii acelui popor, instituţiile specifice, specialiştii în domeniu şi personalităţile care au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

7.12. Câteva repere culturale româneşti

Lista monumentelor din România care se află în patrimoniul UNESCO

(The World Heritage List) Monumente istorice:  Cetăţi medievale - Sighişoara,  Delta Dunării Făgăraş, Neamţ, Poienari, Râşnov etc.  Bisericile din secolul XVI,  Mănăstiri - spaţii de cultură cu din Nordul Moldovei valoare istorică şi artistică – Voroneţ,  Mănăstirea Horezu Suceviţa, Putna, Cozia, Cernica etc.  Satele cu biserici  Palate – Palatul Cotroceni fortificate din Transilvania (Bucureşti), Palatul Brukenthal (Sibiu),  Fortăreaţa dacică din Palatul Culturii (Iaşi). Munţii Orăştie  Biserica Neagră din Braşov - cu  Centrul istoric al cetăţii arhitectură gotică şi cu o vechime de medievale Sighişoara 600 de ani.  Bisericile de lemn din Clădiri şi monumente din Bucureşti, Maramureş capitala țării:  Arcul de Triumf  Ateneul Român  Palatul Parlamentului  Muzeul Țăranului Român  Muzeul Satului  Muzeul Antipa Monumente naturale:  Delta Dunării – are statut de rezervaţie naturală; din 1991 face parte din patrimoniul mondial UNESCO  Parcurile naţionale şi naturale - Parcul Retezat, Parcul Apuseni, Parcul Piatra Craiului, Parcul Grădiştea, Parcul Vânători Neamţ etc.  Rezervaţiile naturale - Rezervaţia naturală „Valea zimbrilor”, Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită - judeţul Braşov etc.  Lacul Roşu şi Lacul Sfânta Ana (judeţul Harghita)  Vulcanii Noroioşi (judeţul Buzău) – formaţiuni naturale create de o masă gazoasă pe un sol argilos

Bun venit în România! România are toate formele de relief: munți, podișuri, dealuri, câmpii, lunci, deltă și este străbătută de fluviul Dunărea, ce formează granița de sud a țării. România are o deschidere la Marea Neagră de 244 de kilometri. Clima României este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene. Personalităţi ale culturii române: Poeți:  Mihai Eminescu, supranumit şi luceafărul poeziei româneşti. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără poezii precum: „Luceafărul”, „Scrisoarea a III-a”, „O, rămâi”, „Adio”, „Înger şi demon”.  Vasile Alecsandri a rămas în istoria literaturii drept creatorul teatrului românesc, poet şi membru fondator al Academiei Române.  George Coşbuc a fost un poet român din Transilvania, autor al operelor „El Zorab”, „Mama”, „Nunta Zamfirei”, „Moartea lui Fulger”, „Iarna pe uliţă”.  Tudor Arghezi, cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti.  George Bacovia, cel mai important poet simbolist român.  Lucian Blaga a scris poezii precum: “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, „Vei plânge mult ori vei zâmbi?” sau „Lumina”. Scriitori:  Ion Creangă  Ion Luca Caragiale  Mircea Eliade  Marin Preda Pictori:  Nicolae Grigorescu este unul dintre fondatorii picturii române moderne, iar capodoperele sale remarcabile sunt: „Car cu boi”, „Ţiganca voioasă” şi „Pescăriţă la Grandville”  Theodor Aman  Ştefan Luchian

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Sculptori:  Constantin Brâncuşi, considerat de mulţi drept cel mai mare sculptor român, este autorul unor creaţii de seamă printre care se numără „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii” şi „Coloana Infinitului” (Coloana fără sfârşit) din Târgu Jiu.  Dimitrie Paciurea Muzicieni (muzică clasică):  George Enescu - compozitor, violonist, pianist, dirijor şi profesor. Cel mai important muzician român.  Ciprian Porumbescu - compozitor Personalităţi ale sportului românesc:  Nadia Comăneci - gimnastă  Gheorghe Hagi - fotbalist  Ilie Năstase – tenismen Ştiaţi că...? - Oraşul Sibiu a fost „Capitală Culturală Europeană” în anul 2007, alături de Luxemburg. - Dacă vizitaţi oraşul Târgu Jiu, puteţi admira ansamblul sculptural care cuprinde trei dintre cele mai impresionante creaţii ale marelui sculptor Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. - Cu ocazia sărbătorilor pascale, românii ciocnesc ouă roşii. - Doina (creaţie muzicală folclorică românească) şi Dansul Căluşarilor sunt incluse în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii UNESCO. - România are 41 de județe, la care se adaugă Municipiul Bucureşti. - Istoria poporului român a început în urmă cu 2000-2500 de ani.

Bun venit în România!

7.13. Artă, cultură, media, divertisment Publicul amator are acces permanent la o diversitate de produse şi manifestări culturale. În Bucureşti, dar şi în celelalte oraşe Publicaţii editate în alte limbi: din România există muzee, biblioteci, librării, cinematografe,  Hakses (Constanţa) - turcă şi cluburi sau puncte de desfacere a română presei. Se organizează frecvent  Realitatea evreiască spectacole de teatru, operă, operetă, (Bucureşti) - română, idiș, balet şi dans contemporan, engleză concerte, expoziţii, competiţii  Nas Holos. Ukrainski Visnek şi sportive, târguri, „zile ale oraşelor”. Curierul ucrainean Pentru informare, căutaţi ediţiile (Bucureşti) ucraineană locale ale unor ghiduri gratuite sau  Zorile (Bucureşti) şi Kitej consultaţi website-uri dedicate. Grad (Iaşi) - rusă Institutele şi centrele  Nasa reci şi Knijeni jivot culturale ale unor ţări străine, (Timişoara) - sârbă împreună cu ambasadele sau consulatele lor în România derulează programe dedicate atât cetăţenilor lor cât şi oricărei persoane interesate de astfel de evenimente. Scopul lor este de a-şi promova specificul cultural, dar şi de a încuraja înţelegerea diferenţelor şi schimburile culturale. În cadrul acestor programe se organizează vizionări de filme, dezbateri, seri culturale, degustări de produse tradiţionale, spectacole cu artişti străini invitaţi şi alte tipuri de evenimente. În România există publicaţii şi programe de televiziune sau radio în limba română, dar şi posturi sau publicaţii de limbă străină sau bilingve. Dintre acestea amintim: Bucarest Hebdo, Nine O'Clock, Bucharest Night Life, Arab News Agency, Radio France International, Deutsche Welle, Radio Islam etc. Vă recomandăm, de asemenea, Radio România Internaţional, canal al postului public de radio, care emite în 17 limbi, inclusiv română. Bucătăria românească Bucătăria românească cuprinde nenumărate obiceiuri, tradiţii şi preparate culinare specifice. Aceasta a fost influenţată, printre altele, de

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe bucătăria balcanică, turcească, maghiară sau germană. Românii consumă atât vegetale, cât şi produse lactate şi carne.  Mesele principale sunt micul dejun, prânzul şi cina.  Oricare dintre acestea poate începe cu urarea: "Poftă bună!".  Feluri de mâncare tipic româneşti: mămăliga (din făină de porumb), cozonacul, sarmalele, ciorba, tochitură etc.  România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial. Românii apreciază şi bucătăria internaţională. De aceea, în orice oraş mare puteţi găsi şi restaurante cu alt specific decât cel românesc. Tradiţii şi sărbători Obiceiurile şi tradiţiile românilor au origini populare sau religioase străvechi. Cele populare (dansuri, cântece, port) diferă de la o regiune la alta. Printre cele mai cunoscute zone folclorice amintim: Maramureşul, Ţara Moţilor, ţinutul Mehedinţi, zona Harghitei. Unele diferenţe apar şi în ceea ce priveşte obiceiurile specifice legate de evenimente precum naşterea, botezul, căsătoria sau înmormântarea. Principalele sărbători religioase în România sunt legate de celebrarea unor evenimente creştine majore, precum Crăciunul şi Paştele, când se fac cadouri şi se consumă preparate culinare specific româneşti. Aceste zile sunt declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, întrucât intră în categoria sărbătorilor legale, alături de zile ca 1 Decembrie, 1 Mai, Anul Nou sau cele 2 zile acordate de stat persoanelor care îşi sărbătoresc propriul cult, altul decât cel creştin. Este important de reţinut că aceste tradiţii, obiceiuri sau sărbători nu au caracter obligatoriu. Fiecare este liber să se raporteze la ele în felul său propriu.

Bun venit în România!

SERVICIILE DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 8.1. Serviciile de sănătate Din momentul în care obţineţi primul permis de şedere, pe toate perioadele în care aveţi un drept de şedere în România trebuie să vă plătiți asigurarea obligatorie de sănătate. Asigurarea se plăteşte lunar, iar valoarea acesteia este influenţată de nivelul veniturilor dumneavoastră impozabile. Plata asigurării de sănătate este obligatorie şi pentru perioadele în care nu sunteţi în ţară, dacă în această perioadă aveţi un document de şedere valabil în România. În momentul în care doriţi să vă legalizaţi şederea în România pentru prima dată, Oficiul Român pentru Imigrări vă va solicita dovada asigurării medicale, iar în această situaţie practica Casei Naţionale de Sănătate este de a solicita plata asigurării facultative, având în vedere că nu aveţi un act de identitate eliberat de autorităţile române. În acest caz se aplică normele prevăzute la asigurarea socială de sănătate facultativă80, care se referă la următoarele categorii de persoane: a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România; b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viza de lungă şedere; c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară. Sunt asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau pe termen lung în România şi fac dovada plății contribuţiei la fond, în condiţiile legii81.

Art. 214, alin. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Sunteţi automat asigurat şi nu trebuie să plătiţi asigurarea medicală dacă vă aflaţi în una din următoarele situaţii:  Aveţi un contract de muncă în România sau lucraţi în baza unei alte forme contractuale prin care vi se transferă lunar contribuţiile către casa de sănătate. Vă puteţi demonstra calitatea de asigurat prin intermediul unei adeverinţe de salariat eliberate de angajator sau de la persoana cu care aţi încheiat o altă formă contractuală în care se menţionează că vă virează lunar contribuţiile pentru sănătate;  Soţul/soţia dumneavoastră lucrează în baza unui contract de muncă sau este asigurată în alt mod (are o altă formă contractuală sau plăteşte individual asigurarea medicală). În această situaţie dumneavoastră sunteţi coasigurat şi beneficiaţi de aceleaşi drepturi ca şi persoanele asigurate. Veţi putea demonstra calitatea de coasigurat printro adeverinţă de la locul de muncă al soţului/soţiei în care să se specifice că sunteţi coasigurat82 sau pe baza unei adeverinţe eliberate de casa de sănătate, ca persoană coasigurată;  Aveţi mai puţin de 18 ani împliniţi;  Aveţi mai puţin de 26 de ani şi sunteţi încadrat într-o formă de învăţământ (elev, student, doctorand) sau sunteţi ucenic;  Aveţi mai puţin de 26 de ani, veniţi din sistemul de protecţie a copilului şi nu aveţi venituri din muncă sau ajutor social;  Sunteţi pensionar;  Sunteţi persoană cu handicap şi nu realizaţi venituri din muncă, pensie sau ajutoare sociale;  Sunteţi femeie însărcinată sau lăuză, nu aveţi venituri sau aveţi venituri sub salariul minim brut pe economie;  Vă aflaţi în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;  Vă aflaţi în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

Adeverinţa se întocmeşte după modelul prevăzut de Ordinul Nr. 903 din 19 noiembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative.

Bun venit în România!  Vă aflaţi în concediu şi primiţi o indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;  Sunteţi la închisoare sau vă aflaţi în arest preventiv, dacă nu aveţi venituri;  Beneficiaţi de ajutor de şomaj;  Beneficiaţi de ajutor social în baza Legii nr. 416/2001. Sunteţi asigurat pentru perioadele în care vă aflaţi în centrele de luare în custodie publică, până la momentul ieşirii din ţară sau a obţinerii unui nou drept de şedere în România. În cazul în care nu vă aflaţi în una din situaţiile de mai sus şi nu obţineţi venituri, va trebui să plătiţi asigurarea de sănătate obligatorie, ca persoană fără venituri. Contribuţia pentru persoanele fără venituri reprezintă 5,5% din salariul minim pe economie. Aceasta diferă în funcţie de veniturile impozabile pe care le-aţi obţinut în ultimii 5 ani şi de ultima perioadă la care v-aţi plătit asigurarea și trebuie plătită astfel:  pe ultimele 6 luni, dacă nu aţi realizat venituri impozabile pe perioada ultimilor 5 ani;  pe întreaga perioada din ultimii 5 ani în care nu aţi avut asigurare, în cazul în care în acest interval au existat perioade în care aţi obţinut venituri impozabile şi perioade în care nu aţi avut venituri. Pentru a plăti asigurarea ca persoană fără venituri, în cazul în care nici nu aveţi o firmă cu sediul în România, va trebui să prezentaţi următoarele documente:  Copie a documentului de identitate eliberat de ORI (permis de şedere);  Certificat constatator de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului – ONRC care să ateste că nu aveţi o firmă deschisă în România. Acest certificat se eliberează gratuit, în două zile lucrătoare;  Adeverinţă fiscală de la administrația financiară care să arate faptul că în ultimii 5 ani nu aţi realizat venituri impozabile în România. Această adeverinţă se eliberează gratuit, în maxim 30 de zile. Unele case de asigurări (ex: CASMB) vă vor solicita şi o declaraţie autentificată la notarul public care să ateste:

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe o perioadele din ultimii 5 ani în care aţi avut un drept de şedere în România o dacă aţi avut în ultimii 5 ani venituri obţinute în străinătate, impozitate în România o dacă aţi avut în ultimii 5 ani venituri în România. În cazul în care aveţi o societate comercială (firmă) sau sunteţi persoană fizică autorizată (PFA), va trebui să vă achitaţi singur contribuţiile pentru sănătate. Acestea se calculează în funcţie de veniturile realizate şi de alte variabile, motiv pentru care, pentru calcularea acestora trebuie să vă adresaţi Casei de Asigurări de Sănătate cu care colaboraţi sau unui contabil specializat. În cazul în care aveţi o firmă sau obţineţi venituri din cedarea folosinţei unor imobile sau din alte surse care presupun impozitarea veniturilor în România, va trebui să vă adresaţi Casei de Asigurări de Sănătate pentru calcularea contribuţiei datorate. Pentru mai multe detalii despre legislaţia care vi se aplică în calitate de cetăţean străin, puteţi accesa pagina de web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate: http://www.cnas.ro/intrebari-frecvente/ce-trebuie-sa-faca-un-cetateanstrain-. IMPORTANT: În cazul în care nu plătiţi contribuţia obligatorie puteţi să beneficiaţi de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al anumitor boli precum: boli pentru care este necesară izolarea şi tratamentul, internările obligatorii pentru bolnavii psihici în cazurile prevăzute de lege, în cazurile persoanelor care au recomandare de internare într-un spital de la medic etc. Pentru a vă plăti contribuţiile pentru sănătate, puteţi alege casa de sănătate cu care urmează să colaboraţi. Conform legislației actuale, în România există trei case de asigurări de sănătate, dumneavoastră având posibilitatea să alegeți pe oricare dintre ele:  Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;  Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti

Bun venit în România! (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.);  Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

8.2. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor Drepturile asiguraţilor Dacă v-aţi asigurat potrivit legii române aveţi următoarele drepturi:  să fiţi înscrişi pe lista unui medic de familie, pe care îl alegeţi din lista medicilor de familie care colaborează cu casa de asigurări de sănătate unde plătiţi contribuţiile. Medicul de familie poate fi schimbat după minim 6 luni de la data înscrierii, iar dosarul dumneavoastră va trebui transferat către noul medic de familie;  să beneficiaţi de anumite servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale, oferite gratuit sau compensat, în baza calităţii de asigurat;  să beneficiaţi de servicii de asistenţă medicală preventivă sau pentru depistarea bolilor;  să beneficiaţi de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;  să beneficiaţi de servicii medicale de urgenţă;  să beneficiaţi de unele servicii de asistenţă stomatologică;  să beneficiaţi de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;  să beneficiaţi de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;  să beneficiaţi de concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate;  să beneficiaţi cel puţin o dată pe an, de informare din partea casei de asigurări în legătură cu: serviciile de care beneficiaţi, nivelul de contribuţie personală şi a modalităţii de plată a contribuţiilor, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le aveţi în calitate de asigurat. 1.

IMPORTANT: În cazul în care copilul dumneavoastră până în vârsta de 3 ani are nevoie să fie internat la spital puteţi să staţi în spital cu el, fără să plătiţi. De asemenea, puteţi sta în spital dacă sunteţi însoţitor al unei

100

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe persoane cu handicap grav şi medicul consideră necesară prezenţa dumneavoastră. Aveţi dreptul la confidenţialitatea datelor cu caracter personal, precum şi la confidenţialitatea diagnosticului şi a tratamentului prescris. De asemenea, aveţi dreptul de a primi informaţii concrete şi detaliate, pentru a putea înţelege mai bine starea în care vă aflaţi şi recomandările medicale care vi se adresează. 2. Obligaţiile asiguraţilor În calitate de persoană asigurată, trebuie să respectaţi următoarele obligaţii:  să vă înscrieţi pe lista unui medic de familie şi să anunţaţi medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea dumneavoastră de sănătate;  să anunţaţi în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări de sănătate în legătură cu modificarea datelor de identitate (schimbarea numelui, obţinerea cetăţeniei române) sau a categoriei de asiguraţi din care faceţi parte (de exemplu, dacă vă angajați, trebuie să aduceţi o adeverinţă de la angajator sau o dovadă a faptului că sunteţi asigurat);  să vă prezentaţi la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru83;  să respectaţi tratamentul şi indicaţiile medicului de familie sau a medicului specialist;  să prezentaţi furnizorilor de servicii medicale (medicului de familie, spitalului etc.) documentele justificative care atestă calitatea de asigurat. Dacă aveţi asigurare de sănătate în România şi vă aflaţi în afara ţării, aveţi dreptul la servicii medicale gratuite, dacă vă aflaţi pe teritoriul statelor cu care România a încheiat documente internaţionale (de ex. Bulgaria) cu prevederi în domeniul sănătăţii. În acest caz puteţi

Pentru informarea cu privire la această obligație puteți să cereți explicații medicului dumneavoastră de familie sau casei de sănătate unde vă plătiți asigurarea medicală.

101

Bun venit în România! beneficia de servicii medicale pe teritoriul acestor state, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.84 În cazul în care aveţi o asigurare de sănătate în România şi vă deplasaţi într-o ţară din Uniunea Europeană, puteţi solicita în mod gratuit un card european de asigurări de sănătate care va fi eliberat de către Casa de Asigurări de Sănătate cu care colaboraţi, acest document fiind valabil pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii. Pentru a obţine acest card, va trebui să depuneţi o cerere, o copie după documentul de identitate (permis de şedere) şi dovada calităţii de asigurat pe ultimii 5 ani. Acest card vă va acoperi nevoile medicale de bază pe perioada şederii în străinătate, dar nu acoperă costurile pentru persoanele care merg în străinătate cu scopul de a beneficia de tratamente medicale acolo. Pentru mai multe detalii vizitați pagina de web: http://www.casmb.ro/card_european.php Este bine să știți că, odată întors în România, Casa de Asigurări vă va deconta cheltuielile medicale efectuate în străinătate în limitele aprobate pentru servicii medicale similare în România. Rambursarea cheltuielilor poate avea loc numai în situația în care serviciul medical acordat într-un stat membru al Uniunii Europene și achitat de către asigurat face parte din pachetul de servicii de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.85 Documente necesare pentru stabilirea calităţii de asigurat Pentru a face dovada asigurării medicale, atât Oficiul Român pentru Imigrări, cât şi medicii de familie, acceptă, de regulă, o copie după chitanţa prin care se confirmă plata asigurării medicale sau o adeverinţă de salariat de la angajator (pentru persoanele angajate cu un contract individual de muncă şi coasiguraţi). În cazul în care vi se solicită o adeverinţă de asigurat, aceasta se poate obţine de la casa de asigurări de sănătate. Documentele necesare pentru eliberarea acestei 84

Art. 236 Legea nr. 95/2006. Art. 8 alin. 5 și 6 din Norma metodologică din 17 iulie 2009 privind rambursarea și recuperarea cheltuielilor reprezentând asistența medicală acordată în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, aprobată prin Ordinul CNAS nr. 729/2009. 85

102

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe adeverinţe diferă de la caz la caz, motiv pentru care trebuie să vă adresați casei de asigurări de sănătate unde plătiți contribuţiile. Documente necesare în vederea înscrierii la un medic de familie În vederea înscrierii la medicul de familie, trebuie să prezentaţi următoarele documente, în funcţie de situaţia particulară în care sunteţi: 1. În situația adulților:  Act identitate (permis de şedere sau carte de rezidență în România);  Dovada calităţii de asigurat – adeverința de salariat sau, după caz, talon de pensie, chitanța de plată a asigurărilor de sănătate sau carnetul de șomer;  Retragerea de la medicul de familie anterior (în cazul celor care au mai fost înscriși la un alt medic de familie);  În cazul persoanelor pensionate pe caz de boală sunt necesare copii după prima și ultima decizie de pensionare. 2. În situația elevilor sau studenților cu vârsta până la 26 de ani:  Copie după actul de identitate care atestă şederea în România sau certificatul de naştere;  Copie după carnetul vizat pe anul școlar în curs sau adeverința de elev/student. 3.  

Pentru minorii care nu sunt elevi sau studenţi sunt necesare: Copie după certificatul de naştere; Copie după carnetul de vaccinări.

8.3. Serviciile de asistență socială Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori

103

Bun venit în România! comunităţilor. Conform Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației române, precum și ale reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte. Sistemul de asistență socială include sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale. Beneficiarii serviciilor sociale sunt:  persoanele şi familiile aflate în situaţii de dificultate (persoanele și familiile fără venituri sau cu venituri reduse);  persoanele vârstnice;  persoanele cu dizabilități;  persoanele fără adăpost;  victimele traficului de persoane;  persoanele private de libertate, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială. Sistemul de servicii sociale include: servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc. Beneficiile de asistență socială se împart în mai multe categorii, în funcție de scopul sau destinația acestora și pot consta în:  ajutoare sociale, ajutoare de urgență acordate pentru situații datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor etc.;  burse sociale și ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educație;  ajutoare în natură, alimentare și materiale;  facilități privind utilizarea mijloacelor de transport în comun;  accesul la comunicare și informare, precum și alte facilități prevăzute de lege;  alocații pentru copii; alocații pentru copiii lipsiți, temporar sau permanent, de ocrotirea părinților; indemnizații pentru creșterea copiilor; alocații pentru persoanele cu dizabilități; indemnizații de îngrijire a persoanelor cu dizabilități etc.

104

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Pentru mai multe detalii privind asistența socială din România puteți accesa pagina de web: http://www.mmuncii.ro/ro/domenii/politici-familiale-incluziune-siasistenta-sociala-146-view.html sau vă puteți adresa Direcțiilor Generale de Asistență Socială de la nivelul fiecărui judeţ.

105

Bun venit în România!

FAMILIA ŞI EGALITATEA DE ȘANSE 9.1. Familia Familia este grupul de persoane alcătuit pe baza unor legături de căsătorie, de sânge sau prin adopţie. Potrivit legii române, la origine familia se întemeiază prin „căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Dreptul persoanei la viaţa intimă, familială şi privată este recunoscut şi ocrotit potrivit prevederilor Constituţiei României86, ale altor acte normative interne, precum şi potrivit principiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului87.  Logodna în România este văzută ca o promisiune reciprocă de a încheia căsătoria88, însă încheierea unei logodne nu condiționează încheierea căsătoriei.  În România este interzisă bigamia – căsătoria unei persoane care este deja căsătorită. De asemenea, este interzisă căsătoria între rude, până la gradul al patrulea inclusiv.  Statul român interzice și nu recunoaște căsătoria între persoane de același sex, chiar dacă aceste căsătorii au avut loc în străinătate.

Constituţia României stabileşte, în art. 26: “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”. De asemenea, în art. 48 privind Familia, se stipulează că: (2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă. (3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.” 87 În Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, articolul 8 face referire la “Dreptul la respectarea vieții private şi de familie”, amintind:“(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. (2) Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirii faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora”. 88 Art. 266-270 din Codul Civil, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011.

106

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

9.2. Condiţiile prevăzute de legea română pentru încheierea căsătoriei În România, căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă, la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor (oficiul de stare civilă din cadrul primăriei) sau, după caz, al primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii soţi. Căsătoria se poate încheia în afara sediului serviciului public sau, după caz, al primăriei competente, cu aprobarea primarului. Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar. Persoanele care se căsătoresc trebuie să fi împlinit vârsta legală pentru căsătorie, numită și vârsta matrimonială – viitorii soți trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători cu respectarea condițiilor legale, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Pentru a face dovada vârstei, viitorii soți trebuie să prezinte documente de identitate valabile: paşaport, carte de identitate/permis de şedere şi certificatul de naştere. Oficierea căsătoriei se poate face numai după trecerea unui termen de 10 zile de la data depunerii dosarului la Oficiul Stării Civile din cadrul Primăriei de la domiciliul sau reședința unuia dintre viitorii soți. Documentele necesare încheierii căsătoriei dintre doi cetăţeni străini sau dintre un cetăţean străin şi un cetăţean român trebuie depuse în original și în copie. Acestea sunt:  Declaraţie de căsătorie - se face la depunerea actelor, utilizând un formular tip, de la oficiul de stare civilă;  Paşaportul pe care să fie aplicată o viză valabilă, sau permisul de şedere în România a cetățenilor/cetățeanului străin;  Certificatul de naştere (tradus şi legalizat la un notar din România);  Un certificat de celibat (care confirmă faptul că persoana nu este deja căsătorită) emis de autorităţile statului de origine sau de ambasada/consulatul statului respectiv și/sau o declaraţie pe propria răspundere la notarul public că persoana nu este/nu mai este căsătorită.

107

Bun venit în România! În cazul în care persoana a mai fost căsătorită, aceasta trebuie să aducă certificatul de divorț sau certificatul de deces al fostului (ei) soț/soție;  Certificatul medical privind starea sănătăţii (valabil 14 zile de la data emiterii şi cu menţiunea expresă că persoana se poate căsători);  Declarație notarială pe propria răspundere în cazul cetățenilor străini, cu datele de stare civilă (nume și prenume, data și locul nașterii, locul nașterii, precum și numele și prenumele părinților);  Declaraţie dată pe proprie răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România;  Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie;  Procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi;  Aprobarea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului de Interne, a Ministerului de Justiţie ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, în cazul cadrelor militare active care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română. Este posibil să vi se accepte o singură declaraţie pe propria răspundere, care să cuprindă cele două declaraţii notariale menţionate mai sus. Pentru aceasta, vă recomandăm să solicitaţi lista documentelor necesare la Oficiul de Stare Civilă din cadrul Primăriei aflată pe raza localităţii sau a sectorului în care dumneavoastră sau soţul/soţia aveţi domiciliul. Mai multe detalii găsiți aici: http://dgepmb.ro/acte-necesareincheierii-casatoriei/35

108

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe În ziua căsătoriei trebuie să fiţi însoţiţi de 2 martori cu acte de identitate, iar pentru cetățenii străini care nu înțeleg limba română se solicită prezența unui traducător autorizat (se va întocmi un proces verbal și se va anexa la dosar). Conform art. 50 din Legea nr. 119/1996: Oficierea căsătoriei se face în limba română de către ofițerul de stare civilă într-o încăpere corespunzător amenajată, având o ținută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act. Ceremonia se poate desfășura, la cerere, și în limba maternă a persoanelor care urmează să se căsătorească, dacă ofițerul de stare civilă cunoaște limba respectivă. Pentru cetățenii străini certificatele de naștere originale, actele din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, traducerile autentificate ale acestora, vor conține în mod obligatoriu apostila conform Convenției de la Haga sau vor fi supralegalizate, după caz. ATENȚIE: Dacă statul emitent este semnatar al Convenției de la Haga, în mod obligatoriu actele emise și prezentate în vederea căsătoriei trebuie să conțină apostila conform Convenției. Dacă actul provine din țările cu care România a încheiat tratate și convenții bilaterale care prevăd scutirea de supralegalizare sau apostilare, actele sunt scutite de aceste formalităţi. Detalii cu privire la procedura apostilării cât și lista statelor semnatare a Convenției de la Haga, găsiți accesând: http://www.mae.ro/node/1455 sau http://www.apostile.ro/. Actele emise de țările care nu au semnat Convenția de la Haga și nici tratat bilateral cu România vor trebui supralegalizate (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România și supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe din România). Vă recomandăm ca, înainte de a încheia o căsătorie în România, să vă interesaţi care sunt obligaţiile care vă revin în acest sens, de la ambasada sau consulatul ţării dumneavoastră în România.

109

Bun venit în România! Conform legii89 cetățenii străini care au statutul de tolerat, solicitanții de azil care și-au declarat identitatea, precum și străinii care au primit o decizie de returnare nu au voie să realizeze căsătorii pe teritoriul României,

9.3. Egalitatea de şanse În sens larg, egalitatea de șanse se referă la asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viața socială și economică, fără deosebire de originea etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități sau orientare sexuală, încercându-se eliminarea totală a condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică. În cadrul familiei bărbatul și femeia au drepturi egale pe perioada cât sunt căsătoriți, iar soţii trebuie să hotărască de comun acord în ceea ce priveşte încheierea căsătoriei. O persoană nu poate fi forţată să încheie o căsătorie dacă nu doreşte. Relaţiile dintre soţi, ca membri ai aceleiaşi familii, se desfăşoară într-un spirit de egalitate, afecţiune, toleranţă şi respect reciproc, soții hotărând de comun acord în tot ceea ce privește căsătoria. ATENȚIE: Un soț nu are dreptul să cenzureze corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soț, iar drepturile și îndatoririle personale ale soților sunt reciproce. În legislația românească este prevăzută posibilitatea ca viitorii soți să aleagă ca bunurile lor să fie comune sau nu, fiind prevăzută și

Art. 42, alin. 9 din Punerea în aplicare a Secțiunii a 2-a prin Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă din 26/01/2011 (Legea nr. 119/1996): Următoarele categorii de documente de identitate ale cetățenilor străini nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României: a) documentul temporar de identitate, pentru solicitanții de azil, care are înscrisă mențiunea "IDENTITATE DECLARATĂ"; b) documentul care face dovada statutului de tolerat; c) decizia de returnare.

110

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe independența patrimoniala a soților90. De asemenea, soții se bucură de un drept reciproc la informare cu privire la bunurile, veniturile și datoriile lor. Deci, soții au posibilitatea de a hotărî asupra unor elemente importante, plecând de la stabilirea numelui91, până la regimul bunurilor în timpul căsătoriei. Femeile au dreptul de a muncii, de a ocupa aceleaşi funcţii ca şi bărbaţii, pot îndeplini aceleaşi activităţi economice sau politice şi pot avea aceleaşi roluri în cadrul familiei şi în societate. Deşi există încă unele prejudecăţi, femeile au posibilitatea de a se implica în activitatea socio-economică, un număr mare de femei aflându-se la conducerea societăţilor comerciale, instituţiilor de învăţământ sau autorităţilor publice; de asemenea, femeile pot lucra în orice domeniu şi pot fi independente economic, având dreptul la un salariu egal cu cel al bărbaţilor. În legătură cu creşterea copiilor, soţii au, de asemenea, drepturi şi obligaţii egale care, potrivit legii, se exercită numai în interesul copiilor. Fiecare copil are dreptul fundamental de a trăi alături de părinţii săi, iar răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor. Tuturor copiilor le este garantat accesul la educaţie, iar părinţii sunt cei care au obligaţia de a înscrie copiii la şcoală şi de a se asigura că aceştia frecventează cursurile. Copiii sunt liberi să îşi exprime propriile idei şi păreri şi să practice propria lor religie; cu toate acestea, părinţii sau persoanele care au copii în îngrijire poartă răspunderea pentru educaţia corectă, atitudinile şi convingerile insuflate copiilor lor. Legislația națională mai prevede accesul copiilor la serviciile medicale, dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de neglijență, violență sau abuz, precum și dreptul de a fi protejați împotriva oricărei forme de exploatare. 90

Art. 317 din Codul Civil: (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare soț poate să încheie orice acte juridice cu celălalt soț sau cu terțe persoane. (2) Fiecare soț poate să facă singur, fără consimțământul celuilalt, depozite bancare, precum și orice alte operațiuni în legătură cu acestea. 91 Art. 282 din Cod Civil prevede: Viitorii soți pot conveni să își păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soț poate să își păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.

111

Bun venit în România!

9.4. Căsătoria de convenienţă Căsătoria de convenienţă reprezintă căsătoria încheiată având singurul scop de a substitui condiţiile de intrare şi şedere a străinilor pe teritoriul României. Dacă după încheierea căsătoriei depuneți o cerere de obținere/prelungire a dreptului de ședere în baza acestui nou statut, veți intra într-o procedură de verificare întreprinsă de către Oficiul Român pentru Imigrări. Aceasta poate consta în solicitarea unor dovezi care să ateste legătura dintre parteneri, vizite la domiciliu, unul sau mai multe interviuri cu ambii soți etc. Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de convenienţă, potrivit legislației referitoare la regimul străinilor în România, sunt:  Inexistenţa unei coabitări matrimoniale;  Împrejurarea că soţii nu s-au întâlnit niciodată înainte de încheierea căsătoriei;  Soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi;  Lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie;  Există date că anterior unul dintre soţi a mai încheiat o căsătorie de convenienţă;  Cazul când soţii sunt inconsecvenţi în declararea datelor cu caracter personal, precum şi a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a informațiilor relevante despre aceștia;  Situaţia în care încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă92. Constatarea tuturor acestor situații și elemente se face de către un ofițer de interviu din partea ORI, iar potrivit legii aceste elemente pot rezulta din:  Datele obținute în urma interviului cu fiecare dintre soţi, în mod separat;  Înscrisuri; 92

Art. 63, alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 194/2002 a Guvernului privind regimul străinilor în România.

112

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  

Declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane; Controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare. În cazul în care se constată existenţa unei căsătorii de convenienţă se refuză prelungirea dreptului de şedere temporară în România, iar străinului i se eliberează o decizie de returnare. În termen de 30 de zile cetăţeanul străin trebuie să părăsească teritoriul ţării. Decizia poate fi contestată în termen de 10 zile de la data când i s-a adus la cunoştinţă, la Curtea de Apel București, în cazul în care decizia a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la Curtea de Apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a emis decizia de returnare.

9.5. Desfacerea căsătoriei (divorţul) Desfacerea căsătoriei se poate face numai prin divorț. Divorțul poate să aibă loc:  prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;  atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;  la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani;  la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. Divorțul prin acordul părților poate să fie pronunțat atât în instanță, cât și pe cale administrativă, de către ofițerul de stare civilă atunci când nu există copii sau prin procedură notarială, de către notarul public, chiar dacă există copii minori, cu condiția ca soții să se fi înțeles cu privire la toate aspectele rezultate din divorț, precum: numele de familie pe care să îl poarte după divorț, îngrijirea copiilor de către ambii părinți: educația copiilor, asigurarea cheltuielilor, stabilirea locuinței copiilor după divorț. Cererea de divorț se depune de soți împreună sau, în mod excepțional, prin mandatar și se acordă un termen de gândire de 30 de zile de la depunerea cererii.

113

Bun venit în România! Divorțul din vina unuia dintre soți sau a ambilor soți se pronunță de către instanța de judecată, care va stabili aspecte privind numele de familie, împărțirea bunurilor comune, în grija cui rămân copii etc. Divorțul este luat în considerare de la data rămânerii definitive a hotărârii de judecată.

9.6. Naşterea Conform legislaţiei în vigoare, orice copil născut pe teritoriul României trebuie declarat şi înregistrat la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei din raza teritorială unde a avut loc nașterea.93 Înregistrarea noului născut se face în termen de: 15 zile (pentru copilul născut viu) sau 3 zile (pentru copilul născut mort). Când declarația de naștere a fost făcută după expirarea termenelor de 15, respectiv 3 zile, înaintea îndeplinirii termenului de un an de la naștere, întocmirea actului de naștere se face cu aprobarea primarului, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră. Când declarația a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea actului se face în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, care trebuie să conțină toate datele necesare întocmirii actului de naștere. Declararea noului născut este necesară în vederea eliberării certificatului de naştere românesc, care are loc ca urmare a declarației verbale din partea părinților. Dacă, din diferite motive, părinții nu fac declarația, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, personalului desemnat din cadrul unității sanitare în care a avut loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului. Pentru eliberarea acestui act de stare civilă sunt necesare următoarele documente:  Certificat medical de constatare a naşterii; 93

Art. 17 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.

114

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  Cartea de identitate/permisul de ședere/cartea de rezidență a mamei;  Certificatul de căsătorie sau certificatul de naştere al mamei, dacă mama este divorţată sau necăsătorită;  Cartea de identitate a declarantului - dacă părinţii copilului nu sunt căsătoriţi;  Declaraţie de stabilire a numelui copilului - dacă părinţii poartă nume de familie diferite. În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini, sunt necesare, alături de documentele menționate mai sus, următoarele:  pașaportul părintelui cetățean străin/părinților cetățeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original și în fotocopie și traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare;  certificatul de căsătorie al părinților copilului și traducerea legalizată a acestuia, dacă părinții sunt căsătoriți. Originalul certificatului și traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate. Foarte important: odată cu eliberarea certificatelor de naștere, C.N.Purile se atribuie doar copiilor cetățeni români. Dacă părinţii nu au nume de familie comun sau există neconcordanţă între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia verbală a declarantului, întocmirea actului de naştere se face pe baza declaraţiei scrise şi semnate de ambii părinţi, din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului. Înregistrarea naşterii se poate face de către orice persoană, pe baza actului de identitate, însă ridicarea certificatului de naştere se poate face doar de către unul dintre părinţi.

9.7. Copiii cu unul sau ambii părinţi cetăţeni străini Pot fi cetăţeni români, la cererea şi prin acordul ambilor părinţi, copiii care:  s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român;

115

Bun venit în România!  s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română;  sunt cetăţeni străini și sunt adoptaţi de cetăţeni români94;  obţin cetăţenia română automat dacă au mai puţin de 18 ani la data la care unul sau ambii părinți obţin cetăţenia română; Copilul găsit pe teritoriul statului român este cetăţean român, dacă nici unul dintre părinţi nu este cunoscut.95 În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî de comun acord cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul din localitatea de domiciliu a minorului va decide, pe principiul respectării interesului superior al copilului. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesară obţinerea consimţământului său.

9.8. Decesul Conform legii, decesul care a avut loc pe teritoriul României se înregistrează de către autorităţile locale. Întocmirea actului de deces se face la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei din raza teritorială unde s-a produs decesul. Declarația de deces trebuie să fie făcută de un membru de familie a decedatului, sau, în lipsă, de către medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul, ori de către orice persoană care are cunoștință despre deces96. Pentru înregistrarea unui deces aveţi nevoie de următoarele documente:  Certificatul medical constatator al decesului întocmit pe formulartip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura și parafa medicului care a făcut constatarea, sigiliul/ștampila unității sanitare și în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule; 94

Art. 6 din Legea 21/1991 a cetățeniei române prevede: Cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. 95 Art. 4 din Legea 21/1991 a cetățeniei române. 96 Art. 35 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.

116

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  Actul de identitate al celui decedat;  Certificatul de naştere şi de căsătorie al decedatului;  Fotocopie după actul de identitate al declarantului decesului;  Livretul militar sau, după caz, adeverința de recrutare a celui decedat (dacă este cazul). Înregistrarea decesului se face în termen de 3 zile de la data producerii acestuia. În acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât și ziua în care se face declarația. În cazul decesului unui cetățean străin, pașaportul, actul de identitate, permisul de ședere permanentă sau permisul de ședere temporară se vor preda de către ofițerul de stare civilă de unde este înregistrat decesul, structurii teritoriale a ORI, împreună cu un extras al actului de deces. Dacă documentele enumerate nu s-au depus, la ORI se va trimite de către ofițerul de stare civilă un extras pentru uz oficial după actul de deces, împreună cu declarația motivată a declarantului. Consulatul țării al cărei cetățean este cel decedat poate:  să ofere informaţii privind procedurile ce trebuie urmate în caz de deces, împreună cu datele de contact ale firmelor de servicii funerare;  să elibereze paşaport mortuar necesar transportului internaţional al corpului neînsufleţit. În cazul în care aveţi orice fel de nelămurire referitoare la evenimentele de stare civilă (căsătorie, naştere, divorţ, deces), vă rugăm să vă adresaţi Oficiului de Stare Civilă din cadrul Primăriei localităţii dumneavoastră. De asemenea, sunteți obligat ca orice situaţie survenită în starea civilă a dumneavoastră să fie anunţată şi la ORI.

117

Bun venit în România!

LOCUINȚELE La ora actuală în România nu există legislaţie specială care să reglementeze condiţiile decente de locuire pentru cetăţenii străini. Aceştia trebuie să îşi găsească singuri o locuință, în conformitate cu bugetul şi posibilităţile de care dispun. Dacă sunteţi în căutarea unei locuinţe de închiriat sau de cumpărat în România, aveţi mai multe surse de informare, precum:  ziarele locale de anunţuri  agenţiile imobiliare  anunţurile stradale  anunţuri afişate la intrarea în anumite hipermarketuri. În cazul în care aveţi probleme cu găsirea sau achitarea chiriei pentru locuinţă, puteţi apela la comunităţile străinilor din România, precum şi la serviciile diferitelor organizaţii ne-guvernamentale (ONG)97 care oferă asistenţă şi servicii cetăţenilor străini.

10.1. Închirierea unei locuinţe Cea mai simplă metodă pentru a dispune de o locuinţă este să închiriaţi un spaţiu. Preţul chiriei diferă în funcţie de dimensiunile locuinţei, de amplasarea acesteia şi de dotări (mobilier, aparatură electrocasnică). Ca regulă generală, este mai ieftin să locuiţi într-un apartament cu mai multe persoane, decât să închiriaţi o garsonieră doar pentru dumneavoastră. De regulă, în preţul chiriei nu sunt incluse şi utilităţile (sau întreţinerea, respectiv căldură, gaz, apă, gunoi, lift etc.), acestea fiind plătite separat de către chiriaş, către Asociația de Locatari din imobilul respectiv. Există și cazuri când utilităţile sunt incluse în preţul chiriei sau sunt achitate separat de către proprietar. Vă recomandăm să clarificaţi acest aspect cu proprietarul locuinţei pe care doriţi să o închiriaţi. Mulţi dintre proprietari nu doresc să facă un contract de închiriere cu chiriaşii lor pentru a nu plăti taxe din veniturile pentru chirii (16% din valoarea chiriei, înscrisă pe contract). Însă, pentru a 97

O listă a acestor organizaţii din principalele oraşe ale ţării puteţi găsi la sfârşitul acestui ghid.

118

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe putea obține sau prelungi documentele de şedere în România, trebuie să faceţi dovada legală a spaţiului de locuit (trebuie să faceți dovada că aveţi o proprietate personală sau un drept legal de a sta într-o locuință), prin intermediul unui contract. În acest caz, contractul trebuie înregistrat la ANAF în mod obligatoriu, această înregistrare fiind în sarcina proprietarului. (!) În oricare dintre situații, vă sugerăm să încheiaţi un contract în formă scrisă cu proprietarul locuinţei dumneavoastră. Atât în cazul în care aveţi, dar şi în cazul în care nu aveţi un contract de închiriere, vă recomandăm ca în momentul achitării chiriei să vă asiguraţi că proprietarul vă dă o chitanţă scrisă, semnată de dumneavoastră şi proprietar, document ce face dovada faptului că aţi plătit suma respectivă. Depozitul (garanţia), reprezintă o sumă de bani cerută de majoritatea proprietarilor, pe care aceştia o reţin urmând să o considere ca ultimă lună de plată a chiriei sau să o restituie chiriaşului în momentul în care acesta părăseşte locuinţa, în cazul în care nu au fost aduse daune imobilului. Unii dintre proprietari nu doresc să dea înapoi chiriaşilor această sumă, caz în care dumneavoastră puteţi acţiona pe cale legală dacă aveţi o dovadă că aţi plătit aceşti bani (ex : acest depozit ar trebui să fie menţionat şi în contractul de închiriere).

10.2. Locuirea în baza unui contract de comodat sau de luare în spaţiu Alte modalități de a obține un spațiu de locuit sunt contractul de comodat și declarația de luare în spațiu, care presupun punerea la dispoziția locatarului a locuinței cu titlu gratuit. Contractul de comodat este un contract între două părţi (comodant, care deţine imobilul şi comodatar, care urmează să folosească imobilul), prin care una dintre părţi oferă spre folosire temporară şi gratuită unei alte părţi un imobil/apartament/spaţiu de locuit. Acest contract conţine prevederi legate de durata contractului, obligaţiile persoanei care va folosi respectivul spaţiu, precum şi prevederi referitoare la rezilierea

119

Bun venit în România! contractului. În general, contractul de comodat se semnează între părţi, fără să fie necesară autentificarea sa la notar. Și contractul de comodat se înregistrează la administrația financiară. (!) În cazul în care doriţi să vă schimbaţi sau să vă prelungiţi documentele de şedere, Oficiul Român pentru Imigrări vă va cere o copie a contractului de comodat, autentificată la notar. Pentru a autentifica contractul, trebuie să mergeţi cu proprietarul imobilului la notar, unde acesta va prezenta actul de identitate şi actele de proprietate asupra spaţiului respectiv, în original. Declaraţia de luare în spaţiu este realizată de către proprietarul spaţiului/imobilului şi trebuie autentificată de un notar public. Pentru aceasta, proprietarul va trebui să meargă la notar, unde trebuie să prezinte actele casei, precum şi actul de identitate personal şi al persoanei pe care o ia în spaţiu. În acest contract este menţionat ultimul domiciliu al persoanei care este luată în spaţiu, precum şi scopul pentru care persoana este luată în spaţiu (ex: pentru schimbarea actelor de identitate).

10.3. Cumpărarea unei locuinţe În calitate de cetăţean străin cu un drept de şedere în România, aveţi dreptul de a achiziţiona imobile (case, apartamente, spaţii de birouri etc.), în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Pentru a putea achiziţiona un astfel de imobil vă puteţi adresa unei agenţii imobiliare, sau puteţi rezolva formalităţile direct cu vânzătorul (persoană fizică sau juridică), la un notariat public. În calitate de cetăţean străin nu aveţi voie să achiziţionaţi terenuri, cu excepția cazului în care între ţara dumneavoastră de origine și România este încheiat un tratat internaţional, pe bază de reciprocitate (conform Legii nr. 312/2005). Pentru a afla dacă aveţi dreptul de a cumpăra terenuri în România, este recomandat să vă adresaţi consulatului ţării dumneavoastră de origine sau unui birou notarial.

10.4. Înregistrarea utilităţilor În momentul în care vă mutaţi într-un apartament sau într-o casă aflată în proprietatea personală, va trebui să schimbaţi contractele cu

120

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe furnizorii de utilităţi (gaz, apă, curent etc.) sau să anunţaţi administratorul blocului pentru a vă schimba numele la întreţinere. În cazul în care sunteţi proprietarul unui imobil, aveţi obligaţia de a plăti impozitul anual pe locuinţă. Acesta este calculat de către Administraţia Naţională de Administrare Fiscală, în funcţie de dimensiunile imobilului, localizare geografică şi dotări ale imobilului. Facturile la energia electrică, telefon fix, televiziune prin cablu, Internet se plătesc de către chiriaș separat, instituțiilor furnizoare, direct la ghișeu, la poștă sau prin bancă. Utilitățile se calculează proporțional cu consumul (dacă sunt contorizate, cum este cazul energiei electrice, a apei sau a gazului în cazul centralelor termice de apartament), funcție de numărul de camere (cum este cazul agentului termic furnizat de firme specializate), funcție de serviciul oferit (cum este cazul televiziunii prin cablu sau a Internet-ului) etc.

10.5. Asigurarea obligatorie a locuinţei Începând cu 2011, asigurarea locuinţei este obligatorie, prevenind astfel pagubele materiale ce pot fi cauzate de incendii, inundaţii şi cutremure. Asigurarea obligatorie variază între 10-20 euro pe an şi se poate plăti online sau la sediile anumitor instituţii şi companii. Mai multe detalii găsiți aici: https://asigurareaobligatoriealocuintelor.ro/ În cazul în care doriţi, vă puteţi încheia şi o asigurare facultativă/opţională, care este mai scumpă, însă vă protejează împotriva mai multor riscuri (ex: jafuri).

121

Bun venit în România!

TRANSPORTUL Cetăţenii străini cu un drept de şedere în România au dreptul de a călători liber pe teritoriul ţării, utilizând reţeaua de transport existentă: drumuri comunale/ naţionale/ europene şi autostrăzi, căi ferate – cu acoperire naţională, linii aeriene, ape navigabile, linii de metrou subterane (numai în Bucureşti).  Infrastructura rutieră (şosele, autostrăzi) acoperă tot teritoriul ţării. Vitezele maxime aplicabile diferitelor categorii de drumuri sunt următoarele: autostrăzi – 130 km/h, drumuri europene – 100 km/h, drumuri naţionale – 90 km/h şi drumuri locale sau comunale – 50 km/h. O listă cu autostrăzile şi drumurile naţionale şi europene găsiţi aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Drumuri_na%C8%9Bionale_din_ Rom%C3%A2nia  Reţeaua de căi ferate are acoperire naţională. Pentru a putea vedea legăturile de transport cu trenul pe care le aveţi pentru o anumită rută, puteţi accesa: http://www.cfrcalatori.ro/ sau vă puteţi adresa agenţiilor CFR din oraşul în care locuiţi sau direct ghişeelor din gară. Biletele de tren pot fi cumpărate atât online, de la agenţiile CFR sau direct din gară.  Aeroporturile sunt situate în apropierea marilor oraşe din România, majoritatea acestora având atât curse interne cât şi internaţionale. O listă cu aeroporturile din România, găsiţi aici: http://www.airportaar.ro/

11.1.

Transportul local

 Transportul local în majoritatea oraşelor ţării se realizează printro reţea compusă din autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie. În funcţie de dimensiunile oraşelor, reţeaua de transport poate fi mai complexă (ex: Bucureşti, unde există pe lângă toate acestea şi metrou) sau mai simplă (ex: Deva, unde nu există decât autobuze şi microbuze). Bucureştiul dispune de cel mai complex sistem de transport local, fiind singurul oraş din ţară care are metrou şi linii expres (care fac legătura între oraş şi aeroport).

122

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe  Tarifele pentru transportul public local sunt stabilite de către regiile autonome de transport sau de către companiile private care oferă servicii de transport la nivel local. (ex: în Municipiul Bucureşti, la 1 mai 2012, preţul unui bilet valabil pe liniile de autobuz, troleibuz şi tramvai este 1,3 RON, iar un abonament lunar pe toate liniile costă 50 RON; o cartelă de metrou cu două călătorii costă 4 RON, iar o cartelă de Expres cu 2 călătorii costă 7 RON).  În unele dintre mijloacele de transport în comun există dotări speciale pentru persoanele cu handicap. Pentru a putea urca în aceste mijloace de transport este nevoie să vă adresaţi şoferului pentru a coborî platforma mobilă a vehiculului.  Biletele, cartelele, cardurile sau abonamentele de călătorie se pot procura de la chioșcurile aflate în vecinătatea stațiilor. Biletul devine valabil numai după ce a fost validat. Validarea biletului este obligatorie şi se face introducând biletul în aparatul de validare montat în interiorul mijlocului de transport sau prin atingerea cardului de aparatele montate special în acest scop. Biletul, odată validat, trebuie păstrat pe toată perioada călătoriei. În București contravaloarea titlurilor de călătorie poate fi achitată şi prin intermediul cardului bancar - VISA sau MASTERCARD - la toate punctele de vânzare online (centrele de emitere şi reîncărcare carduri).  Taxiurile au preţuri variabile, motiv pentru care este bine să apelaţi la firmele consacrate pe plan local sau la companii care au tarifele scrise pe uşa maşinii. Tarifele taxiurilor pot fi diferite pe timpul nopţii sau pentru călătorii în afara oraşului. Este important să vă asiguraţi că şoferul cunoaşte adresa la care trebuie să ajungeţi şi că, la sfârşitul călătoriei, acesta vă dă bonul fiscal. Aeroporturile sunt de regulă poziţionate în afara oraşului, însă în majoritatea cazurilor nu se percep tarife diferite pentru călătoriile către/de la aeroport. Este însă recomandat să vă asiguraţi că taxiurile luate din faţa aeroportului au tarife rezonabile (tariful trebuie să fie afişat pe uşa maşinii) sau să apelaţi la birourile de informaţii din aeroport, care vă pot chema un taxi. De exemplu, dacă ajungeţi în Bucureşti la Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) este recomandat să luaţi un taxi de la terminalul de Plecări. Multe dintre taxiurile licenţiate nu au dreptul de a aştepta clienţii

123

Bun venit în România! în faţa terminalului Sosiri, motiv pentru care acestea sunt parcate la Plecări.

11.2. Transportul interurban Transportul între diferite localităţi ale ţării se realizează prin intermediul:  autobuzelor şi microbuzelor puse la dispoziţie de către diferite companii publice sau private: http://www.autogari.ro/  trenurilor operate în principal de CFR (Căile Ferate Române) sau alte companii de transport feroviar private, care operează însă pe distanţe mai scurte. Pentru mai multe informaţii vă puteţi adresa birourilor de informaţii din gări sau pe http://infofer.ro/  avioanelor care au curse regulate între diferite oraşe ale ţării. Acestea sunt operate de compania TAROM, dar şi de alte companii care operează zboruri internaţionale cu escale între diferite oraşe ale ţării.

11.3. Permise de conducere Pentru a putea conduce un autovehicul în România trebuie să aveţi 18 ani împliniţi şi un permis de conducere valabil, corespunzător vehiculului pe care îl conduceţi. În cazul în care nu aveţi permis de conducere obţinut în altă ţară şi doriţi să obţineţi un astfel de permis în România, trebuie să aveţi un drept de şedere în România (permis de şedere, carte de rezident) şi să domiciliați în ţară de cel puţin 185 de zile calendaristice (6 luni)98, înainte de momentul înscrierii la examen. Ulterior, trebuie să parcurgeți următoarele etape:  înscrierea la cursurile unei şcoli de şoferi din oraşul în care locuiţi şi urmarea cursurilor teoretice (24 ore) şi practice (30 ore).  după finalizarea cursului, trebuie să vă înscrieți la examen, care constă într-o probă teoretică pe calculator (exemplu de simulare a examenului http://simulare.examenauto.net/) şi una practică, 98

Articolul 23 (1 şi 2) din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

124

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe pe un traseu din oraşul în care aveţi domiciliul. Examenul teoretic poate fi susţinut, la cerere, şi într-o limbă de circulaţie internaţională însă examenul practic (traseul) se va susţine în limba română. Permisul de conducere are o valabilitate de 10 ani, iar după expirarea acestuia se poate prelungi fără susţinerea unei probe de examinare. Dacă aveţi un permis de conducere valabil obţinut într-un stat semnatar al Convenţiei Asupra Circulaţiei Rutiere (Viena 1968), vă puteţi preschimba acest document cu unul românesc, fără niciun fel de examinare sau testare. Lista statelor care au semnat acest document cuprinde: Africa de Sud, Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Uniunea Bahamas, Bahrain, Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Bulgaria, Cote d’Ivoire, Croaţia, Cuba, Danemarca, Estonia, Macedonia, Rusia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Guyana, Ungaria, Iran, Israel, Italia, Kazahstan, Kuwait, Letonia, Liberia, Lituania, Luxemburg, Maroc, Principatul Monaco, Mongolia, Nigeria, Norvegia, Uzbekistan, Pakistan, Filipine, Polonia, Republica Centrafricana, Republica Moldova, Congo, Republica Cehă, Republica San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveţia, Tadjikistan, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Uruguay, Zimbabwe şi se regăsește în Ordinul nr. 1480/2006 cu privire la preschimbarea permiselor de conducere străine cu documente similare românești, emis de Ministerul Administrației și Internelor99. Pentru a vă preschimba permisul de conducere trebuie să vă adresaţi Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului, din oraşul în care aveţi domiciliul de pe permisul de şedere. Lista documentelor necesare pentru preschimbarea permisului de conducere este stipulată în Articolul 6 din Ordinul nr. 1480/2006100 99

http://legestart.ro/Ordinul-1480-2006-preschimbarea-permiselor-conducere-strainedocumente-similare-romanesti-%28MjEyNTg5%29.htm 100 http://infolege.ro/ordinul-14802006-privind-preschimbarea-permiselor-de-conducerestraine-cu-documente-similare-romanesti/

125

Bun venit în România! privind preschimbarea permiselor de conducere străine cu documente similare româneşti menționat mai sus. Permisul de conducere românesc se eliberează în termen de 30 de zile de la depunerea dosarului, iar între timp veți putea circula cu un document provizoriu. În cazul în care deţineţi un permis de conducere emis de un stat care nu a semnat Convenţia Asupra Circulaţiei Rutiere şi nu este membră a Uniunii Europene, veţi putea circula în România doar în baza permisului de conducere obţinut în ţara respectivă, însoţit de un permis de conducere internaţional. Este posibil ca pentru a putea valida autenticitatea permiselor de şedere obţinute într-un stat terţ să vi se ceară documente suplimentare (ex: adeverinţă eliberată de formaţiunile consulare). Din acest motiv, vă recomandăm să vă interesaţi la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din judeţul în care aveţi reşedinţa.

126

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

FINANŢE 12.1. Moneda naţională Moneda naţională a României este Leul românesc (RON), care este la rândul său subdivizat în 100 bani.101 Banca Naţională a României /BNR (Banca Centrală) este instituţia financiară care are rolul de a menţine stabilitatea financiară. Politica cursului de schimb valutar intră tot în atribuţiile BNR, cursul de schimb BNR fiind considerat etalon de multe instituţii financiare sau pentru efectuarea de operaţiuni financiar-bancare. Există un curs valutar al băncilor comerciale, iar casele de schimb valutar au câte un curs pe care îl stabilesc în funcţie de diverse criterii, putând solicita și comisioane. Detalii despre cursul valutar găsiţi pe: http://www.bnr.ro/Exchangerates-1224.aspx.

12.2. Conturi bancare Dacă doriţi să efectuaţi plăţi, să încasaţi bani sau să faceţi transfer de bani în şi din străinătate, puteţi să vă deschideţi un cont bancar. Aveţi posibilitatea deschiderii unui cont curent simplu la toate băncile, şi, de asemenea, puteţi merge la majoritatea unităţilor bancare pentru a vă deschide un cont de debit şi de economii. Vi se va solicita să oferiţi o serie de documente, printre care și dovada identităţii dumneavoastră: paşaportul şi/sau permisul de ședere. Deschiderea contului bancar, gestionarea acestuia şi efectuarea operaţiunilor financiare presupun în general anumite costuri (comisioane de administrare a contului, comisioane de efectuare a tranzacţiilor), care pot varia în funcţie de bancă şi în funcţie de natura serviciului financiar oferit. Principalele criterii pentru alegerea băncii sunt condițiile, numărul 101

Pe 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior cu un leu nou (RON), 10.000 ROL devenind 1 RON.

127

Bun venit în România! și dispunerea filialelor, acoperirea internațională, oferta de produse şi servicii. Tot mai multe servicii bancare se pot accesa prin internet sau telefon (Internet banking sau mobile banking): îţi poţi deschide depozite, poţi face transferuri, schimburi valutare, poți plăti facturi, verifica contul, alimenta cardul etc. Puteţi accesa lista băncilor comerciale acreditate de Banca Naţională a României, precum şi datele lor de contact la: http://www.bnro.ro/Banci-comerciale-1333.aspx.

12.3. Transfer de fonduri în şi din străinătate Puteţi trimite bani pe teritoriul României, din România în străinătate sau puteţi primi bani din străinătate apelând la serviciile bancare oferite de către băncile comerciale. Băncile vă pot furniza, la cerere, o listă cu ţările spre care puteţi trimite bani, precum şi informaţii în legătură cu valoarea comisioanelor bancare practicate pentru fiecare ţară şi suma de bani trimisă. Pentru a efectua un transfer este necesar să prezentaţi un document care să facă dovada identităţii dumneavoastră: paşaportul şi/sau permisul de şedere. Poşta Română vă oferă, de asemenea, servicii de transfer de bani pe teritoriul României, din România în străinătate şi invers. Mai multe detalii găsiți pe: http://www.posta-romana.ro/services/personal#transfer-de-bani_7. O altă modalitate de transfer a banilor este prin intermediul unor servicii de transferuri internaționale rapide de bani, precum: Money Gram, Western Union, RIA102. Aceste servicii sunt disponibile în băncile unde este afişată sigla firmei respective. Comisionul se plăteşte de către expeditor şi variază în funcţie de suma transmisă.

102

Pentru aceste servicii nu trebuie să existe un cont deschis în prealabil, iar banii se trimit sau se primesc în numerar cu respectarea regulamentului valutar în vigoare.

128

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

12.4. Credite Creditul reprezintă împrumutul de bani acordat de către o instituţie bancară pe baza unui contract. Este foarte important ca, înainte de contractarea unui credit, să vă informaţi cu privire la costurile şi condiţiile de oferire ale acestuia precum: perioada maximă a creditului, tipurile de dobândă practicate, venitul minim pentru a aplica şi tipurile de venit care sunt luate în considerare, condiţii referitoare la perioada de rezidenţă în România, vechime la locul de muncă, alte garanţii şi asigurări necesare etc. Puteţi solicita detalii la orice sediu al unei bănci, pe site-urile web ale băncilor sau telefonând la numărul lor de Relaţii Clienţi. În plus, veţi afla că multe bănci acordă credite doar cetăţenilor români sau eventual, străinilor cu drept de şedere permanentă.

12.5. Poşta Română Oficiile poştale vând timbre, cartele telefonice şi oferă servicii de plată a facturilor la utilităţi (electricitate, gaz, telefon etc.) sau transfer de bani în ţară şi în străinătate. Mai multe detalii găsiți pe: http://www.posta-romana.ro/?lang=en_US sau la serviciul telefonic de Relaţii cu Publicul al Poştei Române INFOPOST: 021/9393111 (toate reţelele de telefonie mobilă şi fixă) sau 021/9393 (reţeaua Vodafone) - informaţii utile din domeniul poştal.

12.6. Fiscalitate – taxe şi impozite Dacă lucraţi pe cont propriu şi sunteţi înregistrat ca persoană fizică autorizată (PFA) sau aţi înregistrat o asociaţie familială, trebuie să vă înregistraţi la Administraţia Finanţelor Publice pentru obţinerea codului de identitate fiscală103 şi pentru calcularea şi plata impozitului pe venit. 103

Codul de identitate fiscală se mai numeşte şi cod fiscal, care nu trebuie confundat cu legea care poartă aceeaşi denumire. Codul de identitate fiscală conţine maxim 10 cifre (doar numere).

129

Bun venit în România! Trebuie să vă adresați Administrației Finanțelor Publice în funcţie de domiciliu sau de locul în care vă desfăşuraţi activitatea. La data publicării acestui ghid, în România impozitul pe venit era de 16%, iar cota standard a taxei pe valoarea adăugată (TVA) era de 24%. Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, indemnizațiile pentru risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav etc. nu sunt venituri impozabile104. De asemenea, în România există taxe și impozite locale (cum ar fi impozitul pe clădiri și impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor), impozite pe profit, taxele speciale pentru autoturisme și autovehicule, accize (la ţigări, alcool, carburanţi, cafea etc.) și altele. În cazul în care sunteţi angajat, angajatorul dumneavoastră trebuie să reţină lunar impozitul pe venit din salariul dumneavoastră şi să îl vireze către bugetul de stat (Fisc).

104

Art. 42 din H.G. nr. 50/2012 - modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal.

130

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

IMPLICĂ-TE ÎN COMUNITATEA TA! 13.1. Participare la viaţa politică, voluntariat, viaţa asociativă Conform Constituţiei României, în calitate de cetăţean străin aveți toate drepturile fundamentale, mai puțin cele politice. Faptul că nu beneficiaţi de drepturi politice înseamnă că nu aveţi dreptul de a alege (de a vota) sau de a fi ales, de a înfiinţa partide politice şi de a exercita funcţii şi demnităţi publice. Dacă doriți să vă exercitați dreptul la liberă asociere aveţi posibilitatea să înfiinţați o organizaţie non-guvernamentală, să deveniți asociat sau membru într-o asociaţie, să înființați o fundaţie sau să desfășurați acţiuni de voluntariat. Sectorul neguvernamental acoperă un număr important de domenii, de la artă, cultură sau sport, la protecția copilului, educație, creare de locuri de muncă, locuințe, drepturile omului, asistență socială și multe altele. Deși toate au în comun faptul că s-au constituit pentru a derula activități non-profit, acest tip de organizații au în vedere oferirea de asistenţă pentru persoanele aflate în situaţii de vulnerabilitate, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate şi ajutor reciproc, susţinerea iniţierii, schimbării şi implementării unor politici publice sau promovarea intereselor propriilor lor membri. Organizațiile neguvernamentale se înființează conform legii105 și sunt înregistrate în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la judecătoriile în a cărei rază teritorială își au sediul106. O asociație poate fi înființată de minim 3 persoane fizice sau juridice, române sau străine, iar 105

Înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor sunt reglementate de Ordonanța Guvernului (OG) nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și completările ulterioare. La aceasta se adaugă dispoziții din alte legi și acte normative, prin care se stabilesc reguli suplimentare, cum ar fi OG nr. 75/2001 privind cazierul fiscal, Legea nr. 195/2001 a voluntariatului, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date etc. 106 http://www.just.ro/MeniuStanga/PersonnelInformation/tabid/91/Default.aspx.

131

Bun venit în România! o fundație de minim o persoană. Asociațiile și fundațiile au acces la resurse private și publice, pot încheia parteneriate cu alte organizații similare sau cu autorități publice și, deși sunt organizații non-profit, pot desfășura activități economice, cu caracter secundar, pentru obținerea unor venituri suplimentare, destinate realizării scopului principal pentru care au fost create. Dacă doriți să vă promovați drepturile, să furnizați servicii comunității, să vă implicați în campanii de lobby și advocacy sau în cercetare sau dacă doriți doar să vă întâlniți cu persoane care au interese, hobby-uri sau preocupări similare cu ale dumneavoastră, o asociație poate fi răspunsul la toate acestea. De asemenea, vă puteți implica în activități de voluntariat. Conform legii, voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de o persoană, denumită voluntar, activităţile acesteia având drept scop producerea unor schimbări benefice în comunitate şi rezolvarea problemelor identificate la nivel local. Dumneavoastră, prin activităţi de voluntariat puteţi contribui la eficientizarea comunicării dintre societatea gazdă şi comunitatea din care proveniţi şi la întărirea relaţiilor sociale. De asemenea, puteţi contribui la dezvoltarea unui dialog activ între societatea românească și comunitatea dumneavoastră, pentru crearea unei societăţi multiculturale, deschise şi primitoare.

13.2. Organizaţii non-guvernamentale, non-profit, specializate în asistenţa şi integrarea străinilor în România În România există organizații neguvernamentale care acționează în interesul cetățenilor străini dar și organizații ale comunităților de străini, care sunt asociații culturale, profesionale, ale oamenilor de afaceri, de protecție a drepturilor omului etc. Vă puteți adresa lor, când aveți o problemă sau dacă doriți să sprijiniți activitatea acestora.

132

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi (CNRR) Bucureşti, Str. Mântuleasa 42, etaj 3, apartament 10, sect. 2, România Telefon / fax: (021) 312 62 10; (031) 405 02 75 E-mail: office@cnrr.ro, www.cnrr.ro Asociația pentru Dezvoltarea Organizației – SAH ROM Bucureşti, Calea Moşilor 284, bl. 22A, sc. 2, et. 8, ap. 47, sector 2, Tel/fax.: 021 210 71 60, e-mail: adosahrom@starnets.ro, www.adosahrom.rom Centrul pentru Resurse Civice (CRC) Constanța, Str. George Enescu nr. 18, etaj 1, Tel.: 0742 738 836, e-mail: office@resursecivice.ro www.resursecivice.ro Asociaţia pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA) Suceava, Str. Universității nr. 48, Camera 6, tel.: 0745 469 459, e-mail: adramediere@gmail.com, www.adramediere.ro Asociația Serviciul APEL București, Bd-ul Regina Elisabeta, Nr. 73, Sc. 1, Et. 1, Ap. 2, Int. 02,

Serviciul Iezuit pentru Refugiaţi România (JRS) Contact: Centrul Pedro Arrupe Bucureşti, str. Mr. Ilie Opriş 54, sector 4, cod 041378 Tel: 021 332 2457, 031 102 14 32, 037 2936346 Tel/Fax: 021 3325361 E-mail: romania@jrs.net, jrsromania@gmail.com www.jrseurope.org Institutul Intercultural Timişoara Timişoara, Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 8, 300173, România Tel/fax: 0256 498457, 0256 203942 E-mail: iit@intercultural.ro www.intercultural.ro şi www.migrant.ro Salvaţi Copiii România (SCR) Secretariat General: Bucureşti, Intrarea Ştefan Furtună, nr. 3, sector 1, România Tel.: 021 316 61 76, Fax: 021 312 44 86 e-mail: rosc@salvaticopiii.ro www.salvaticopiii.ro Centrul medical pentru reabilitarea victimelor torturii (ICAR) Bucureşti, Bd. Unirii nr. 70, Bloc J5, sector 3, cod 030836

133

Bun venit în România! P.C. 050016, Sectorul 5 Tel: 021.311.61.42 Fax: 021.311.61.43 Email: office.b@apelngo.ro

Tel: 021 321 22 21, Fax: 021 327 54 74 E-mail: icar@icarfoundation.ro www.icarfoundation.ro

Timișoara, Bd-ul B.P. Hașdeu, Nr.11, Ap. 1, Cod Postal 300016, jud. Timiș Tel/Fax: 0256.498.869 Email: office.tm@apelngo.ro www.apelngo.ro

Generaţie Tânără Timişoara, Str. Molidului 8, RO 300244, Tel. 056 282 320 Fax. 0256 215 659 www.generatietanara.ro

ARCA Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi Bucureşti, Str. Austrului nr. 23, Apt. 1, sector 2 Tel.: 021 252 7357, fax: 021 252 0815 E-mail: office@arca.org.ro www.arca.org.ro

13.3. Organizaţii inter-guvernamentale UNICEF România Cancelaria: Bucureşti, Casa ONU, Bd. Primăverii 48A, sector 1, 011975 Tel. 2017872 - 76 - Centrală Fax: 3175255 Email: bucharest@unicef.org http://www.unicef.org/romania/ro/ Crucea Roşie România Bucureşti, Str. Biserica Amzei nr. 29, sector 1, Secretariat: Iulia Sandu Tel.: +40 21 317 60 06

134

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR România) București, Bulevardul Primăverii nr 48A, sector 1, cod 011975, România Tel. Mass - media: 0212017877, Bibliotecă: 0212017878, Administrație: 0212017879 Fax: 021 2017880 E-mail: unic.romania@unic.org http://www.unhcrcentraleurope.org/ro/index.html

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe E-mail: iulia.sandu@crucearosie.ro http://www.crucearosie.ro/

Organizația Internațională pentru Migrație Cancelaria: Bucureşti, Bd. Dacia nr. 89, Sector 2, cod 020052 Telefon: 021 2114565, 2115657 Fax: 021 2114454 E-mail: iombucarest@iom.int www.iom.int, www.iom.ro

13.4. Instituţii şi autorităţi publice, inspectorate / agenţii / direcţii judeţene Autorităţile locale sunt responsabile pentru dezvoltarea unei anumite regiuni şi pentru asigurarea asistenţei oamenilor ce locuiesc în respectiva regiune (judeţ/localitate). Informaţii despre autorităţile regionale şi contactele acestora pot fi găsite pe portalul naţional de administraţie publică: www.administratie.ro. Tot aici se găsesc principalele site-uri ale administrației publice centrale și locale, informaţii detaliate şi actualizate (link-uri către agenţii guvernamentale, instituţii şi conduceri locale în România, informaţii legislative, formulare online, informaţii pentru persoane din afara ţării etc.) Ministerul Administraţiei şi Internelor Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1 Centrala M.A.I.: 021 3037080 Audiente: 021 3158616 Relații cu publicul: 021 3141050 E-mail: petitii@mai.gov.ro www.mai.gov.ro

Ministerul Afacerilor Externe Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, cod 011822 Tel: 021 3192108 sau 021 3192125 Fax: 0 21 3196862 E-mail: opinia_ta@mae.ro www.mae.ro Departamentul Consular Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 24, sector 1

135

Bun venit în România! Oficiul Român pentru Imigrări Direcţia Azil şi Integrare București, str. Tudor Gociu nr. 24 A, sector 4 Tel: 021 4501134 Fax: 021 4501729 E-mail: ori.dai@mai.gov.ro Direcția Migrație București, str. Nicolae Iorga, nr. 23, sector 1 Telefon/ Fax 021-212 80 07 Serviciul Cetățeni State Terțe București București, str. Eforie, nr. 3-5, sector 5, Telefon: 021 310 13 24 Fax: 021 311 18 27 http://ori.mai.gov.ro/ Lista birourilor teritoriale, precum şi adresele de contact ale acestora le puteţi obţine printr-un click pe judeţul in care aveţi domiciliul. http://ori.mai.gov.ro/formatiuni_t eritorial e/index/ro Autoritatea Națională pentru Cetățenie Bucureşti, Str. Smârdan, nr. 3, sector 3, cod 030071 (accesul publicului este permis prin strada

136

Telefon secretariat: (004) 021.319.68.70 Fax: (004) 021.319.68.69 E-mail: drco@mae.ro Centrul Naţional de Vize – pentru cetăţenii străini care doresc să călătorească în România Telefon secretariat: (004) 021.232.55.07 Fax: (004) 021.232.55.78 E-mail: cnv@mae.ro Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, Bucureşti Tel. Centrală: 0214056200; 0214056300 www.edu.ro Direcţia Studenţi Internaţionali Tel. / Fax: 021 4056356 Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor Bucureşti, Str. Spiru Haret, nr. 12, Sector 1, cod 010176 Telefon secretariat: 021 405 63 22 Fax: 021 313 10 13 www.cnred.edu.ro Ministerul Sănătăţii Bucureşti, Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1 Telefon: 021 3072500, 021 3072600 Fax: 021 3072 675 Registratura tel: 0213072535

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Blănari, vis-a-vis de biserica Sf. Nicolae Șelari). Tel: 0212019355 Fax: 0213153543 Email de contact: cetatenie@just.ro http://cetatenie.just.ro Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 sectorul 1 Telefon: 021 3136267, 021 3158556 E-mail: relatiicupublicul@mmuncii.ro www.mmuncii.ro Inspecția Muncii București, Str. Matei Voievod nr.14, Sector 2, Tel. 021 3027030 www.inspectiamuncii.ro Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale București, Str. Latină nr. 8, Sector 2 Telefon: 021 3169111; 0800826727 petitii.sesizari@cnpas.org www.cnpas.org Registratura generală - Telefon: 021 3162894

dirrp@ms.ro www.ms.gov.ro Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, Strada Apolodor nr. 17, sector 5, cod 050741 Telefon: 0213199759, 0212261110, 0212261000 Fax: 021 3122509 publicinfo@mfinante.ro www.mfinante.ro Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) Bucureşti, Str. Apolodor nr.17, sector 5 Telefon/Fax: 021 3199759; 021 3199776; 021 3199768 www.anaf.mfinante.ro Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării București, Piața Valter Mărăcineanu nr 1-3, sector 1, cod 010155 Telefon: 021 3126578; 021 3126579 Fax: 021 3126585 Email: support@cncd.org.ro www.cncd.org.ro Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, Str. Batistei, nr. 25, sector 2, cod poştal 020934 Tel: 021 3103908, 021 3103909, 021 3103912 E-mail: relatii.publice@scj.ro www.scj.ro

137

Bun venit în România! Direcţia Generală Protecţia Copilului Bucureşti, Bulevardul G-ral Gheorghe Magheru nr. 7, Sector 1, Cod poştal 010322 Tel: 021 3153633, 021 3153630, 021 3100789, 021 3100790 Fax: 021 3127474 E-mail: office@anpfdc.ro Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Munca București, Strada Avalanșei, nr. 20-22, sector 4, cod 040305 Tel: 021 3039831 Fax: 021 3039838 E-mail: mass.media@anofm.ro www.anofm.ro

Avocatul Poporului București, Str. Eugeniu Carada nr.3, sector 3, Tel: 021 3129462, 021 3127101 Fax: 021 3124921 E-mail: avp@avp.ro Web: www.avp.ro Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) București, Str. Ion Câmpineanu nr. 20, etaj 5, Sector 1, Romania Telefon: 021 3118982, 021 3133100 Fax: 021 3190183 E-mail: anitp@mai.gov.ro http://anitp.mai.gov.ro

13.5. Sindicate și patronate Organizaţiile sindicale se constituie pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum şi în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi. Sindicatele, de asemenea, își folosesc de multe ori puterea lor de organizare pentru a pleda pentru politicile sociale şi legislaţia favorabilă membrilor lor sau a lucrătorilor în general. Sindicatele sunt constituite dintr-un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi întreprindere și se pot asocia în federaţii sectoriale și în confederaţii. Organizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de organizaţiile patronale. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, adoptată la Nisa în decembrie 2000, acum partea a II-a a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, include o serie de drepturi fundamentale

138

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe sindicale, cum ar fi libertatea de asociere (articolul 12) şi drepturile colective de negociere şi dreptul de a întreprinde o acţiune colectivă (articolul 28). Cetăţenii străini care au dreptul de a lucra pe teritoriul României, indiferent de tipul documentului de şedere, pot face parte din sindicate. Patronatele sunt organizaţii ale angajatorilor, sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de sindicate și sunt organizate pe sectoare de activitate, la nivel teritorial şi la nivel naţional. În România, sindicatele și patronatele sunt organizate conform Legii dialogului social nr. 62/2011. Dialogul social, aşa cum este el definit de Organizaţia Internaţională a Muncii, include toate tipurile de negocieri, consultări sau simple schimburi de informaţii între reprezentanţi ai guvernului, angajatorilor şi lucrătorilor, cu privire la teme de interes comun din domeniul politicii economice şi sociale. Poate exista ca proces tripartit, caz în care guvernul este parte oficială a dialogului social sau poate consta în relaţii bilaterale, implicând doar organizaţiile patronale şi sindicale, cu sau fără implicarea directă a guvernului. Dialogul social poate avea loc la nivel naţional, regional sau la nivel de întreprindere şi poate fi inter-profesional, sectorial sau o combinaţie a acestora. Dialogul social este considerat un factor important de progres socio-economic, esenţial pentru promovarea unor condiţii decente de muncă şi pentru reducerea sărăciei. În cazul în care aveți nevoie de sprijin pentru apărarea sau susţinerea drepturilor dumneavoastră în raport cu angajatorul, vă puteți adresa organizațiilor sindicale din întreprinderea în care lucrați. Sindicatele se pot organiza în federații după criteriul sectorului de activitate iar acestea în confederații sindicale care reunesc federații din mai multe domenii ale economiei naționale. De exemplu, lucrătorii din construcții sunt afiliați la Federația Generală a Sindicatelor Familia

139

Bun venit în România! (www.fgs.ro). Pe paginile de web ale confederațiilor găsiți lista organizațiilor afiliate din fiecare domeniu. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România– Frăţia (C.N.S.L.R.- Frăţia) București, Str. Cristian Popișteanu nr. 1 - 3, sector 1, cod poștal 010024 tel: 021 3157300 fax:021 3126206 E-mail: secretariatgeneral@cnslr-fratia.ro, www.cnslr-fratia.ro Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa” (CNS Cartel ALFA) București, Splaiul Independenței, Nr 202A, etaj 2, Sector 6, cod poștal: 060022 Tel: 021 3171040; 021 3171041; 021 3171045 Fax: 021 3123481 E-mail: alfa@cartel-alfa.ro, www.cartel-alfa.ro Blocul Naţional Sindical (BNS) București, Strada Turturelelor nr 11 A, sector 3, clădirea Phoenicia Business Center, etaj 3, Telefon/fax : 021 3162798; 021 3162799 021 3162801 E-mail: bns@bns.ro, www.bns.ro www.imigrantinromania.ro

13.6. Asociații profesionale În România, exercitarea anumitor profesii este reglementată prin lege, fiind condiționată de îndeplinirea anumitor condiții (cum ar fi un anumit număr de ani de studii sau cetățenia) și de obținerea unui drept de liberă practică. Profesioniștii din domeniile reglementate sunt organizați în asociații profesionale înființate în baza unor legi speciale, care acordă și suspendă dreptul de liberă practică, aprobă și monitorizează respectarea codurilor deontologice ale profesiilor respective, instituie Registre unice ale profesioniștilor din domeniu cu drept de liberă practică din România etc.

140

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe Câteva exemple de astfel de organizații sunt: Colegiul Psihologilor din România, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, Ordinul Tehnicienilor Dentari din România, Consiliul de Mediere, Ordinul Geodezilor, Ordinul Arhitecților, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi etc. Lista profesiilor reglementate se află în Anexa 2 la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.

141

Bun venit în România!

ANEXE 14.1. Anexa 1 – Informații utile Motoarele de căutare pe internet constituie un instrument folositor pentru identificarea unor informaţii utile.   

Câteva motoare de căutare pe internet: www.google.ro - Motor de căutare în limba româna, maghiară, engleză, franceză etc.; www.dreptonline.ro - Portal juridic www.paginiaurii.ro, www.paginialbe.ro, www.yellowpages.ro care conțin date de contact ale firmelor, în funcţie de domeniul de activitate, numele sau localizarea companiei.

Pagini de web cu cuvinte şi fraze în limba română: o www.linguanaut.com o http://www.happychild.org.uk/free way/romanian/ Curs online de limba română: o http://www.vorbitiromaneste.ro/ o http://www.dprp.gov.ro/elearning/ Harta oraşelor din România http://harta.orasultau.ro/

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI: Constituţia României în limba franceză: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=372 Constituția României în limba engleză: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=371 Constituția României în limba română: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339

142

Site-uri unde vă puteţi căuta un loc de muncă www.myjob.ro, www.ejobs.ro, www.bestjobs.ro, www.findjob.ro, www.1job.ro, www.bursamuncii.ro, www.job-studenti.ro, www.romjob.ro, www.jobber.ro

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe CODUL MUNCII: Codul Muncii în limba română: http://codul-muncii.webox.ro/

Telefoane utile Număr unic de urgenţă - 112 apeluri de urgenţă referitoare la incendii, accidente, urgenţe medicale, dezastre şi alte evenimente; recepţioneazã apelurile de urgenţă şi în una dintre limbile de circulaţie internaţională. Brigada poliţie rutieră - 9544 Protecţia consumatorului 0800.080.999 Telefonul copilului - 116 111 Asistenţă socială– 021.314.23.15 Informaţii diverse - 1951

Codul telefonic pentru România Din străinătate formaţi codul de ţară 0040 sau +40 urmat de prefixul judeţului în care sunaţi, fără cifra zero și de numărul de telefon. Exemplu: 0040 21 32....(pentru un număr de telefon fix din Bucureşti) 00407... (pentru un număr de telefon mobil)

143

Bun venit în România!

14.2. Anexa 2 – Elementele obligatorii ale unui contract individual de muncă Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelulcadru de mai jos. Prin negociere între părţi, contractul individual de muncă poate cuprinde şi clauze specifice, potrivit legii. A. Părţile contractului (angajatorul, persoană fizică sau juridică și angajatul) B. Obiectul contractului…………………………………………………. C. Durata contractului (nedeterminată sau determinată, de ...luni) D. Locul de muncă (fix, la sediul angajatorului, sau în alte locații) E. Felul muncii (funcția/meseria, cu codul COR corespunzător) F. Atribuțiile postului (atribuțiile postului conținute în fișa postului, precum și criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului, care devin anexele 1 și 2 la contractul individual de muncă) G. Condiţii de muncă (normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare sau grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase) H. Durata muncii (normă întreagă sau parțială/fracționată) I. Concediul (în zile lucrătoare, în raport cu durata muncii – cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă, concediu suplimentar) J. Salariul (salariul de bază lunar brut, în lei, sporuri, indemnizații, alte prestații suplimentare în bani sau în natură etc.). K. Drepturi specifice legate de sănătatea şi securitatea în muncă (echipament individual de protecție, echipament individual de lucru, materiale igienico-sanitare, alimentație de protecție, alte drepturi și obligații privind sănătatea și securitatea în muncă ...) L. Alte clauze (perioada de probă, perioada de preaviz etc.) M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor N. Dispoziţii finale

144

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe O. Conflictele în legătura cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Semnătura ambelor părţi

14.3. Anexa 3 - Legislație     

      

Codul Muncii – Legea nr. 40/2011 Codul Civil - Legea 287/2009 privind Codul civil, republicat în baza Legii nr. 71/2011 OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, actualizată în baza Legii nr. 157/2011 OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, actualizată în baza Legii nr. 157/2011 OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European HG nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei Naţionale privind Imigraţia Lege nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, cu completările și modificările ulterioare Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările și completările ulterioare

145

Bun venit în România!   

   



146

Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 292/2011 a asistenței sociale OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare Lege nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, revizuită Lege nr. 296/2002 privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini în baza acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, la care România este parte, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 10/2010 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 2009 Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1616/2011 privind modificarea şi completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003 Metodologia de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, în anul școlar/universitar 2011 – 2012.

Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe

14.4. Anexa 4 - Expresii uzuale în limba română FORMULE DE SALUT Salut. / Bună. Ce mai faci? / Ce mai faceţi? Cum te cheamă? Numele meu este ______ . Te rog / Vă rog. Mulţumesc. Da. / Nu. Scuză-mă / Scuze. La revedere Nu vorbesc româneşte. Vorbiţi româna? Bună dimineaţa. / Bună seara. Noapte bună. Nu înţeleg. Vreau să vorbesc ambasada/consulatul Am nevoie de un doctor. Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? Am nevoie de ajutor. Este o urgenţă. LUNILE ANULUI Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

NUMERE 1 unu 2 doi 3 trei 4 patru 5 cinci 6 şase 7 şapte 8 opt 9 nouă 10 zece 100 o sută 1000 o mie 10.000 zece mii 100.000 o sută de mii cu 1.000.000 un milion

ZILE astăzi ieri alaltăieri mâine poimâine săptămâna aceasta săptămâna următoare/ viitoare Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

147

UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiect finanțat de Uniunea Europeana

Ministerul Administrației şi Internelor

Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale

Oficiul Român pentru Imigrări

ADO SAH ROM

CENTRUL PENTRU RESURSE CIVICE

Gina Mocanu, Simina Guga, Rodica Novac

Bun venit în România ! Ghid de informare pentru cetățenii din state terțe

Editor: Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei SAH ROM (ADO SAH ROM)

Data publicării: Iunie 2012

2012