Anul XX Num`rul 913 21 iunie 2019 z 8 pagini z Pre]: 1 RON
S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine
www.valeajiuluipress.com
,, ,, Legea RESMERI}~ scade perioada minim` de subteran necesar` pentru ie[irea la pensie a minerilor, de la 20 la 15 ani
pag .3
Puiu Codreanu va concerta la Nedeia S<nzienelor din Straja Impportan]a p`str`rii tradi]iiloor [i obiceiuriloor populare este o necesitate pentru p`strarea identit`]ii na]ioonale [i culturale, mootiv pentru care, coonsilierii loocali ai municippiului Luppeni, au approobat orgganizzarea [i anul acesta a Nedeii Sânzzieneloor [i a sppectacoolului foolclooric, care va urma dupp` slujbba religgiooas` [i dupp` tradi]ioonalul cooncurs de cai. La Nedeia din Straja, invitatul special este îndr`gitul solist Puiu Codreanu, arti[ti locali [i ansamblul folcloric Jienii Petro[aniului. Nedeia Sânzienelor se afl` la cea de-a 48-a edi]ie anul acesta. Pentru c` în data de 24 iunie se s`rb`tore[te [i Ziua Interna]ional` a Iei, organizatorii sper` ca [i anul acesta, portul popular s` fie purtat cu mândrie, mai ales de localnici, pentru c` au straie vechi [i frumoase. Turi[tii vor putea [i ei s` vad` cum se p`streaz` pe aceste meleaguri tradi]iile [i obiceurile populare. Credincio[ii sunt a[tepta]i s` participe [i la slujba religioas` care va avea loc la Schitul din Straja, acolo unde, p`rintele Dimitrie Iva[co va predica credincio[ilor despre Na[terea Sfântului Ioan Botez`torul [i rolul lui în propov`duirea venirii Mântuitorului în rândurile turmei Sale, cât [i despre importan]a tradi]iilor populare [i obiceiurile locului. La schitul din Straja sunt a[teptate s` participe [i înalte fe]e biserice[ti. Pentru buna de[f`[urare a evenimentului au fost mobilizate importante for]e de ordine, începând de la Poli]ia Local`, Jandarmeria [i Salvamontul care vor asigura asisten]a de urgen]`, în caz de nevoie. Nedeia Sânzienelor este organizat` de Prim`ria [i Consiliul local Lupeni în colaborare cu Comexim R Lupeni. Pentru doritorii care vor dori s` urce în sta]iunea Straja, telegondola va func]iona pe toat` durata manifest`rii. S` sper`m c` [i vremea va fi una favorabil`.(A.D.)
2
21 iunie 2019
Gala de Oper` la Palatul Cultural Minerul din Lupeni Teatrul de Art` Deva [i Connsiliul Judde]]eann Hunneddoara înn colaborare cu Prim m`ria [i Connsiliul Local al Munnicipiului Lupenni v` innvit` miercuri, 03 iulie 2019, ora 19,00 la Palatul Cultural "Minnerul" dinn Lupenni, la Gala de Oper` dinn caddrul Festivalului Hunneddoara Liric`, eddi]]ia a 3-aa. În cadrul Galei de Oper` ve]i putea asculta lucr`ri din crea]ia de oper` a compozitorilor Giuseppe Verdi [i Giacomo Puccini, cu participarea extraordinar` a orchestrei, corului, baletului [i soli[tilor Operei de Stat Ruse (Bulgaria) Dirijor - Sunai Muratov. Intrarea este pe baz` de invita]ii, care pot fi ridicate de la Palatul Cultural.
Vot important pentru reabilitarea Casei de Cultur` din Hunedoara Mierrcurri, 199 iunie, în [edin]a extrraorrdinarr` a Consiliului Jude]ean Hunedoarra, a fost adoptat prroiectul de hot`rrâre prrivind aprrobarrea documenta]iei tehnico-eeconomice (faza DALI) [i a indicatorrilorr tehnico-eeconomici pentrru reabilitarrea Casei de Culturr` din Municipiul Hunedoarra. "Votul dat ast`zi de consilierii jude]eni aprobând documenta]ia tehnicoeconomic` [i indicatorii tehnico-economici conduce spre urm`toarea faz` a acestui obiectiv: scoaterea la licita]ie a proiect`rii [i execu]iei lucr`rilor propuse", a declarat Costel Avram, administratorul public al jude]ului Hunedoara. Principalele investi]ii propuse vizeaz` refacerea finisajelor exterioare, amenajarea spa]iului în care va func]iona Biblioteca Municipal` [i amenajarea subsolului cl`dirii cu destina]ia ad`post de ap`rare civil`. De asemenea, sunt vizate refacerea instala]iilor de siguran]` la
Re]ete de weekend Ciorb` ]`r`neasc` Ingrediente: 2 l ap`, 1 l bor[, 1 kg carne de vac`, 1 ceap`, 1 morcov, 1 p`trunjel, 1/2 ]elin`, 1 mân` fasole ]uc`r`, 1/4 varz` mic`, 2 cartofi, 2 ro[ii, verdea]` (m`rar, p`trunjel, leu[tean), sare. Preparare: Se taie carnea de vac` în buc`]i potrivite [i se pune la fiert într-o oal` cu ap`. Când începe s` fiarb`, se ia spuma de dou` trei ori. Se pune sare. Se adaug` apoi tot zarzavatul t`iat m`runt, fasolea ]uc`r` t`iat` buc`]i [i spre sfâr[it varza, cartofii [i ro[iile, sau o lingur` de bulion de ro[ii. Se las` s` fiarb` cât trebuie, f`r` sa se sf`râme zarzavatul. Separat se fierbe 1 l bor[ [i se strecoar` în oala în care fierbe zarzavatul. Se adaug` frunze de leu[tean sau de tarhon, de p`trunjel [i de m`rar. Se gust` de sare, se potrive[te de acru, se adaug` la nevoie sare de l`mâie dizolvat` separat, în ap`. Se las`
incendiu, a celor de climatizare [i ventilare, realizarea instala]iilor de mecanica scenei [i de sonorizare la s`lile de spectacole, refacerea finisajelor interioare, înlocuirea ferestrelor [i u[ilor, modernizarea birourilor [i grupurilor sanitare, revizuirea instala]iei electrice [i de iluminat, procurarea [i montarea scaunelor pentru sala de la etaj [i procurarea de noi draperii pentru lateralele s`lilor de spectacole. Valoarea total` a investi]iei este de 17.093.525,54 lei (cu TVA), iar durata de realizare este de 24 de luni. (R.S.)
s` mai dea câteva clocote. Sufleu de conopid` Ingrediente: 1conopid` mare, 3 ou`, 1/2 lingur` f`in`, 1 cea[c` lapte, 3 linguri brânz`, 1 ceap`, 2 linguri unt, unt proasp`t cât o nuc`, sare. Preparare: Se fierbe conopida, se scurge, se trece prin sit`. Separat se pr`je[te u[or o ceap` tocat` m`runt, cu o lingur` de unt. Se adaug` f`ina, se stinge cu lapte sau cu ap`. Se ]ine s` fiarb` pân` se îngroa[` ca o smântân`. Se amestec` cu conopida, se adaug` dou` linguri de brânz` ras`, trei g`lbenu[uri, o buc`]ic` de unt proasp`t cât o nuc` [i la sfîr[it trei albu[uri b`tute spum`. Se potrive[te de sare. Se toarn` compozi]ia într-o form` uns` cu unt. Se presar` brânz`. Se d` la cuptor la foc potrivit, ]inându-se pân` cre[te [i se rumene[te frumos deasupra. Acela[i sufleu se poate preg`ti [i din dovlecei. Cine nu dore[te s` pun` ceap` în sufleu, poate pr`ji direct f`ina în unt, continuând apoi ca mai sus.
Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Redactor [ef: Reghina VLAD Anchete: Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com Arthur G~RDESCU; Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR Sport - Cultur`: Loredana JUGLEA; Liviu P|R}AC - (0724-9 915933)
Tehnoredactare: Dana MATEI www.valeajiuluipress.com
E-mail: valeajiului@yahoo.com
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0737-402737
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
HOROSCOP GEMENI TRIGON STELAR PLUTON-MARTEJUPITER; pove[tile de iubire vor fi amenin]ate Liviu P\r]ac de interven]ia nefast` a destinului toat` s`pt`mâna. Ai mare grij` la tot ce spui [i nu las` loc de interpret`ri. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este TRISTE}E. RAC PLUTON SUB SEMNUL TAURULUI; ave]i mare grij` \n perioada imediat`, racilor, la situa]iile conflictuale ce pot ap`rea din senin. Evita]i oamenii agita]i mai ales dup`-amiezile, când starea voastr` de armonie poate fi tulburat` brutal de emo]ii negative. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este {OC. LEU HELIOS, ASTRUL PROTECTOR, |N SUI{ ASTRAL; \n perioada care vine astrele \]i vor surâde [i planurile tale vor fi u[or de îndeplinit. Echilibrul t`u va avea de câ[tigat pe toate planurile, inclusiv cel al s`n`t`]ii. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este MI{CARE. FECIOARA JUPITER SUB SEMNUL BALAN}EI; rezisten]a ta la solicit`rile de lung` durat` va cre[te, dar, \n perioada imediat`, va trebui s` te fere[ti de reumatism, care va tinde s` se manifeste mai ales \n zona genunchilor. Stai la c`ldur` [i odihne[te-te \n a doua parte a fiec`rei zile. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este REFACERE. BALAN}A SEXTIL STELAR |N CARE ESTE IMPLICAT ASTRUL PROTECTOR, PLANETA VENUS; balan]elor, \n perioada imediat`, chiar dac` sunte]i firi calme de obicei, ve]i avea dificult`]i \n controlarea agresivit`]ii, când anumi]i oameni pe care nu \i înghi]i]i, v` vor c`lca r`u pe b`t`turi. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este R~ZBUNARE. SCORPION NEPTUN SUB SEMNUL PE{TILOR; \n perioada imediat` vei sta [i te vei analiza profund, gândindu-te ca este posibil s` fi luat anumite hot`râri gre[ite destul de recent. Nu-]i f` îns` griji, este doar o perioad` trec`toare, cauzata de probleme [i de o maturizare emo]ional` for]at`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este EVALUARE. S~GET~TOR MARTE |N COLAPS STELAR; \n via]a ta comunicarea [i în]elegerea sunt bine aspectate [i vei reu[i s` g`se[ti solu]ii pe care de mult le a[teptai. Multe frustr`ri majore [i dureri suflete[ti se pot vindeca prin apropiere [i sinceritate. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este COMUNICARE. CAPRICORN SATURN |N URCU{ ASTRAL C~TRE PERIFERII CONSTELARE; capricornilor, \n perioada imediat`, îns`, micul benefic Venus, st`pâna peste iubiri [i prietenii, v` va ajuta s` v` dezv`lui]i cu elegan]` [i modera]ie sentimente care p<n` acum au fost ferecate \n subcon[tientul vostru. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este NOROC. V~RS~TOR MARTE SUB SEMNUL ARCANULUI DE AUR STELAR; toate discu]iile pe care le vei avea \n perioada urm`toare cu persoane mai \n vârsta, vor fi o etap` de dezvoltare \n personalitatea ta. Vei deveni mai calm, mai în]elept [i mai st`pân pe tine însu]i. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PROGRES. PE{TI SELENA IN DECLIN STELAR; pe[tilor, \n perioada imediat` anumite evenimente va vor face sa va privi]i partenerul cu al]i ochi, ceea ce l-ar putea aduce la exasperare, dar asta nu trebuie s` v` influen]eze. P`stra]i-va îns` o atitudine obiectiv` [i realist` asupra lucrurilor. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ADEV~R. BERBEC MERCUR SUB SEMNUL GEMENILOR; berbecilor, v` pute]i a[tepta, acum mai mult ca oricând la împlinirea emo]ional` pe care o dorea]i de mult, deoarece sunte]i \ntr-o frumoas` armonie cu propriile sentimente [i, bineîn]eles, cu partenerul. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ÎMPLINIRE. TAUR VENUS |N SEXTIL CU SOARELE {I LUNA; taurilor, \n perioada imediat` ve]i fi agili, mobili, v` ve]i mi[ca rapid [i eficient, iar tonusul vostru interior va reflecta, de asemenea, o energie pl`cut` [i constant`. Ve]i putea face fa]` la toate testele s`pt`mânii f`r` probleme. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este FOR}A. Pentru to]i nativii din zodiac: Iubi]i-v` aproapele, clip` de clip`!
21 iunie 2019
3
"Legea RESMERI}~" scade perioada minim` de subteran necesar` pentru ie[irea la pensie a minerilor, de la 20 la 15 ani La connferrinn]a de prres` sus]innut` zilele acestea,, sennatorrul PSD CRISTIAN RESMERI}~ a ]innut s` aduc` înn atenn]ia publicului larrg o inni]iativ` legislativ` unnic` la nivel eurropeann, carre crreeaz` cadrrul legislativ penntrru ca anngaja]ii dinn secm de cotizarre necesarr torrul minnierr s` poat` benneficia de reducerrea stagiului minnim ie[[irrii la pennsie,, de la 20 de anni la 15 anni,, penntrru anngaja]ii exxploat`rrilorr minnierre mânn [i Com misia Eurropeann`. carre se înnchid,, ca urrmarre a înn]elegerrii dinntrre statul rom Aceast` ini]iativ` legislativ` a fost ini]iat` de senatorul PSD CRISTIAN RESMERI}~, sus]inut` [i de al]i senatori [i deputa]i social-democra]i [i a fost adoptat` de Parlamentul României în aceste zile. Potrivit actului normativ care merge acum la promulgare, prin modificarea art.56 alin (1) litera a) din Legea 155/2016, propus` de senatorul Cristian Resmeri]`, salaria]ii din sectorul minier care au vârsta de minim 45 de ani [i o
vechime în locurile de munc` prev`zute de art.30, aliniat 1, litera a) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani, acest paragraf se completeaz` cu o nou` prevedere, potrivit c`reia condi]ia stagiului minim de activitate în aceste locuri de munc` se reduce la 15 ani, în cazul în care activitatea minier` înceteaz` ca urmare a obliga]iilor pe care [i le asum` statul român în negocierile cu Comisia European`.Totodat`, ace[tia consider` c` prin promovarea acestei ini]iative legislative rezolv` o problem` social` grav`. Senatorul PSD CRISTIAN RESMERI}~ arat` c` în momentul de fa]`, angaja]ii exploat`rilor miniere se pot pensiona cumulând dou` condi]ii, respectiv 45 de ani vârst` minim` [i minim 20 de ani activitate în subteran. "Prin aceast` ini]iativ` legislativ`, pe care am ini]iat-o [i pentru care m-am bucurat de sprijin din partea altor colegi parlamentari, am reu[it s` ob]inem o decizie istoric`, unic` nu doar la noi, ci în toat` Uniunea European`, prin care perioada minim` lucrat` în subteran SCADE la 15 ani pentru angaja]ii de la exploat`rile
miniere care se închid ca urmare a în]elegerii dintre statul român [i Comisia European`. Cred c` o astfel de lege era absolut necesar` [i ea va asigura o protec]ie social` pentru mineri acolo unde, ca urmare a acestor decizii asumate de ]ara noastr`, în în]elegerile de la nivel european, se închid mine", precizeaz` senatorul Cristian Resmeri]`. De aceast` prevedere vor beneficia, spre exemplu, angaja]ii de la E.M. Lupeni [i E.M Lonea, care se afl` pe un program de închidere, precum [i to]i to]i angaja]ii S.N.I.M., respectiv cei care lucreaz` la E.M. Uricani [i E.M. Paro[eni. De "Legea Resmeri]`" pot beneficia îns` [i angaja]ii E.M Vulcan [i E.M.Livezeni, dac` îndeplinesc noile condi]ii [i se transfer` la una din exploat`rile miniere care se afl` pe programul de închidere. Din p`cate, chiar dac` ini]iatorul legii [i-a propus ca de aceste prevederi s` poat` beneficia, retroactiv, [i cei care deja au fost disponibiliza]i ca urmare a restructur`rilor din minerit, acest lucru nu a putut fi ob]inut, deoarece ar fi condus la neconstitu]ionalitate [i legea ar fi fost, categoric, respins`. "Trebuie s` recunosc c` nu mi-a fost deloc u[or s` sus]in un astfel de proiect legislativ care-i vizeaz` în mod direct pe angaja]ii din sectorul minier din Valea Jiului. Inclusiv de la Guvern am avut un punct de vedere negativ pe acest proiect de lege dar, am continuat s` sus]in, cu argumente, necesitatea adopt`rii acestei legi, iar colegii parlamentari au în]eles [i au dat un vot majoritar pentru aceast` ini]iativ` legislativ`, drept pentru care le mul]umesc. Am explicat c` necesitatea acestei legi nu reprezint` un moft, ci ]ine cont de situa]ia economic`-social` din zonele miniere, dar [i de faptul c` închiderea minelor implic` nevoia unei protec]ii sociale pentru acei salaria]i care sunt concedia]i ca urmare a unor decizii luate în baza negocierilor cu Comisia European` prin care s-au stabilit termene limit` pentru func]ionarea industriei carbonifere", a declarat senatorul Cristian Resmeri]`. În opinia acestuia, acest proiect va rezolva problemele sociale pe care le implic` decizia de închidere a minelor, iar impactul financiar al acesteia nu este unul foarte mare pentru statul român, având în vedere c` de prevederile acestei legi vor beneficia doar un num`r limitat de angaja]i, care îndeplinesc condi]iile [i care nu vor mai beneficia de alte m`suri complementare de protec]ie social`, precum ajutorul de [omaj sau venitul minim garantat. "Personal, sunt mul]umit c` am reu[it s` trec prin Parlament acest proiect de lege care vine în sprijinul oamenilor [i prin care nimeni nu este l`sat de izbeli[te în situa]ia închiderii minelor care, mai devreme sau mai târziu, este inevitabil`", a mai spus senatorul Cristian Resmeri]`. "Legea Resmeri]`" urmeaz` s` intre în vigoare dup` promulgarea acesteia de c`tre Pre[edintele României [i publicarea în Monitorul Oficial.(R.S.)
|nc` 500 de decizii de recalculare a pensiilor vor ajunge la pensionarii din Valea Jiului Pe adresa pensionarilor mineri din Valea Jiului, beneficiari ai Legii 221/2018 al c`rui ini]iator este senatorul social-ddemocrat din Valea Jiului, CRISTIAN RESMERI]`, s`pt`mâna trecut`au ajuns 500 de Decizii de recalculare, emise de Casa Na]ional` de Pensii, care certific` cre[terea semnificativ` a drepturilor de pensie. "În aceast` s`pt`mân`, 500 de Decizii de recalculare conform Legii 221/2018 vor ajunge la pensionarii din Valea Jiului. Casa de Pensii a finalizat dosarele de recalculare pentru al]i 500 de beneficiari în drept, care vor primi pensii majorate corespunz`tor. Beneficiari sunt pensionarii care au lucrat în grupele I [i II de munc` [i au ie[it la pensie în perioada 1990-2010", a informat senatorul Cristian Resmeri]`. Potrivit Legii 221/2018, recalcularea pensiilor prev`zute în prevederile acestei legi trebuie realizat`, integral pân` în luna septembrie 2019, iar to]i
beneficiarii primesc, pe lâng` pensiile m`rite [i sumele compuse din diferen]ele drepturilor ce li se cuvin între pensiile majorate [i cele aflate în plat`, pentru perioada 1 octombrie 2018 [i pân` la zi. "Eu sunt convins c` într-un timp relativ scurt, se va face calculul pentru toate cele 12.000 de persoane afectate, astfel încât în cel mult 2-3 luni, to]i beneficiarii s` fie trecu]i în plat`. Am spus c` o s` rezolv`m aceast` chestiune, am rezolvat-o [i înc` o dat` îi asigur pe oameni c` vor primi deciziile corecte, chiar dac` înainte de acestea vor primi [i deciziile pe Legea 192. Cert este c` to]i î[i vor primi pensiile m`rite [i, ceea ce este foarte important, vor primi to]i banii din octombrie anul trecut. Este important pentru oameni, dar [i pentru comunit`]ile locale, pentru c` în opinia mea, aceasta este
cea mai mare infuzie de bani care s-a f`cut în Valea Jiului în ultimii ani", a mai precizat senatorul Cristian Resmeri]`.(R.S.)
4 Regal teatral pe scena Palatului Cultural din Lupeni 21 iunie 2019
Administra]ia public` local` a municipiului Lupeni [i-aa propus înc` de la darea în folosin]` a Palatului Cultural s` vin` în fa]a iubitorilor de cultur`, de art` [i muzic` cu o multitudine de spectacole, piese de teatru sau concerte. Putem spune c` pân` în prezent, ace[tia [iau dep`[it a[tept`rile, deoarece de-a lungul timpului aici au evoluat nume mari ale scenei [i muzicii române[ti: Compact, Fuego, Irina Loghin, Mirabela Dauer [i Raoul," Lumin` Lin`", Pas Cu Pas, Clubul de Pres` Valea Jiului, Festivalul "Tatiana Stepa", diferite funda]ii care au organizat tradi]ionalele serb`ri pascale [i de Cr`ciun, dezbateri despre viitorul V`ii Jiului, etc. Tot pe scena Palatului Cultural au fost premia]i seniorii comunit`]ii lupenene care au împlinit 50 de ani de c`satorie, Lupeniul devenind cu adev`rat, o capital` cultural` a jude]ului Hunedoara. Proiectul "Lupeni - Capital` cultural` a jude]ului", început în anul 2016 de Cristian Resmeri]`, primarul Lupeniului de la acea vreme, este continuat cu succes de primarul Lucian Resmeri]`, sala Palatului Cultural fiind gazda unui num`r mare [i diversificat de spectacole, atât pentru copii cât [i pentru adul]i. Palatul Cultural Minerul, o bijuterie arhitectonic`, cea mai fru-
moas` din jude] [i printre cele mai frumoase cl`diri din ]ar`, cu o acustic` a s`lii de excep]ie a g`zduit de la inaugurare adev`rate regaluri muzicale, rând pe rând, aici au avut loc spectacole de oper`, muzic` popular`, muzic` u[oar`, folk, spectacole muzicale pentru copii, spectacole caritabile, piese de teatru pentru copii. Lupenenii [i nu numai, au beneficiat de un adevarat regal teatral sus]iut de îndr`gi]ii actori: Tania Popa, Armand C`linescu, Ovidiu Cuncea, Ileana Olteanu, Eugenia [erban, Dorin Andone, Gavril P`tru. Ace[tia au evoluat în comedia spumoas` "Amanta" o adaptare dup` celebrul scenariu "Încurc` lume" de A.D. Herz. "Ac]iunea se desf`[oar` la începutul secolului XX. În zori, avocatul Emil Strâmbuleanu se întoarce acas` cu o tr`sur`, îns` Didina nu doarme, e furioas`. Câ]i dintre dumneavoastr` nu a]i preg`tit o minciuna când a]i lipsit o noapte din patul conjugal, pentru a o folosi în fa]a nevestei r`v`[ite? Dar ce
faci atunci când minciuna, o inven]ie de moment folosit` de avocat, se transform` în realitate [i te treze[ti cu amanta în propria cas`! Hai s` vedem pe unde sco]i c`ma[a… când în familie, cumnatul este magistrat" se arat` în prezentarea piesei. {i cu to]ii au savurat comedia, textul fiind adaptat uneori la realit`]ile crunte ale societ`]ii române[ti, iar la finalul piesei, actorii au fost aplauda]i îndelung, la scen` deschis`, pentru presta]ia oferit`. Iar spectacolul de la Lupeni a fost cea de 154 reprezenta]ie, pe care o ofer` publicului societatea cultural`. Angella DUMITRA{CU
ADR VEST ofer` bani pentru descoperirea spiritului antreprenorial - 10,77 milioane de euro Regiunea Vest dispune de o alocare financiar` de 10,77 milioane euro în cadrul apelului 2 de proiecte pentru Prioritatea de Investi]ii 2.1.APromovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploat`rii economice a ideilor noi [i prin încurajarea cre`rii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri - Microintreprinderi. "Cererile de finan]are pot fi depuse începând cu data de 8 iulie 2019. Informa]ii suplimentare pot fi ob]inute de pe site-ul ADR Vest sau de la sediul Prim`riei municipiului Lupeni, Biroul Dezvoltare local`, Proiecte", a ]inut s` transmit` primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.
[i tot Agen]ia pentru Dezvoltare Regional` (ADR) Vest, institu]ia responsabil` la nivelul Regiunii Vest cu preg`tirea [i gestionarea fondurilor europene dedicate dezvolt`rii regionale, continu` ini]iativele regionale în domeniul descoperirii antreprenoriale. În acest sens, în perioada 1820 iunie 2019, se organizeaz` o dezbatere în cadrul unui eveniment adresat ecosistemului regional de inovare: companii inovative, universit`]i, autorit`]i publice locale [i reprezentan]i ai societ`]ii civile, entit`]i relevante pentru sectoarele de specializare inteligent` identificate la nivelul Regiunii Vest: agricultur` [i industria alimentar`; digitalizare [i Industrie 4.0; eficien]` energetic` [i cl`diri sustenabile; industrii culturale [i creative; industria prelucr`toare; s`n`tate [i calitatea vie]ii. Scopul întâlnirii este informarea si animarea ecosistemului de inovare. Astfel, plecând de la nevoile, provoc`rile [i problemele pe care le-am identificat în fiecare domeniu de specializare inteligent`, ne propunem s` transform`m ideile în parteneriate [i proiecte viabile, la nivelul Strategiei Regionale de Specializare Inteligent`, cu finan]are în cadrul Programului Opera]ional Regional. Având în vedere alocarea financiar` semnificativ m`rit` pentru proiectele cu accent pe inovare, digitalizare, transformare economic` [i sprijin pentru întreprinderi, ADR Vest consider` c` preg`tirea acestor demersuri necesit` timp, dar este esen]ial` pentru un proiect de succes, cu impact relevant la nivelul economiei Regiunii Vest. Arthur G~RDESCU
21 iunie 2019
5
Construc]ia noului bloc ANL din municipiul Lupeni \ncepe s` prind` contur În municipiul Lupeni asigurarea locuin]elor, în special pentru cei tineri, a fost [i r`mâne o preocupare a administra]iei locale. Pe lâng` identitatea locuin]elor aflate în proprietatea administra]iei, anul trecut s-aau f`cut demersurile necesare construirii celui de-aal treilea bloc ANL. S-au ob]inut avizele, s-a întocmit studiul de fezabilitate, iar în prim`var`, primarul Lucian Resmeri]` a semnat la BUCURE{TI documentele necesare începerii lucr`rilor. Constructorul, firma MASA ADRIGELA, cu state vechi în construc]ii, a demarat lucr`rile [i acum, blocul începe s` prind` contur. Sunt premise ca structura principal` s` fie gata... [i, apoi s` înceap` lucr`rile de finalizare a lucr`rilor interioare. Conform devizului general privind cheltuielile realiz`rii acestui obiectiv de investi]ie, acestea se ridic` la suma de 522.206,82 lei cu TVA. Alte date legate de acest proiect au fost furnizate de primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` în cadrul [edin]ei de îndat` de Consiliu local, în care li s-a propus consilierilor, spre aprobare aceast` investi]ie deosebit de important` pentru tinerii municipiului Lupeni. Imobilul va cuprinde 45 de unit`]i locative destinate tinerilor, respectiv 20 de garsoniere [i 25 apartamente cu dou` camere.
Amenaj`rile exterioare ale blocului de locuin]e vor consta în amenajarea unei parc`ri, situat` în partea sudic` a blocului ANL, realizarea unui trotuar pietonal [i a unui zid de sprijin prev`zut la baz` cu o rigol` betonat`, de asemenea va fi asigurat` bran[area imobilului la reþeaua de alimentare cu ap` rece [i canalizare, la re]eaua de energie electric` [i la gaze naturale. "Prin aceast` nou` investi]ie, în ceea ce prive[te fondul locativ, r`spundem la modul cel mai concret tinerilor care ne-aau solicitat [i ne solicit` permanent repartizarea unor locuin]e pe raza municipiului Lupeni. Le mul]umesc celor de la ANL pentru aprobarea acestei investi]ii pe care, împreun`, sper s` o putem materializa într-uun timp cât mai scurt posibil, pentru a le oferi astfel tinerilor din ora[ul nostru, locuin]a mult a[teptat`", a declarat primarul Lucian Resmeri]`.(R.S.)
C<ntec, joc [i voie bun` la Palatul Cultural din Lupeni Cet`]enii municipiului Lupeni au avut parte în ultima perioad` de multe evenimente, la Palatul Cultural. Serb`rile de sfâr[it de an [colar, premierea elevilor cu rezultate deosebite la înv`]`]ur`, a olimpicilor din cadrul Liceului Teoretic Mircea Eliade, spectacole de teatru pentru cei mici [i pentru cei mari. Iubitorii de folclor au avut [i ei parte de un regal, acolo unde au fost promovate tradi]iile [i obiceiurile populare. Protagoni[tii au fost [i de aceast` dat` elevii [colii Populare de Art` din municipiul Petro[ani, coordona]i de profesoara Simona Iona[c [i membrii Ansamblului folcloric Mesagerii Iubirii care activeaz` pe lâng` Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni. Noutatea acestei edi]ii a fost faptul c`, întreg programul artistic, este, pe de-o parte, dedicat tuturor acelor care iubesc tradi]iile [i obiceiurile din Valea Jiului dar [i din alte zone ale ]`rii, Maramure[, Moldova, Banat, Oltenia, practic, toate provinciile istorice ale ]`rii. Au urcat pe scen` de dansatori din toate ciclurile [colare: primar, gimnaziu, liceu [i [apte soliste ale ansamblului folcloric:
Antonia Moraru, Roberta Maxer, Izabela Ianc din Uricani, Bianca Androne, Antonia Petrea, Maria Râp`, Moldovan Andra din Lupeni, etc. O parte din aceste feti]e se reg`sesc [i în clasele de canto ale doamnei Simona Iona[c, un profesor de mare profesionalism, care îmbr`]i[eaz` cu drag de cântec [i copiii, aceast` meserie [i care s-a prezentat în program [i cu al]i soli[ti surpriz` din Valea Jiului, to]i elevi ai [colii Populare de Art` din Petro[ani. Spectacolul a fost organizat cu sprijinul Prim`riei [i Consiliului Local al Municipiului Lupeni, din ini]iativa primarului Marius Lucian Resmeri]` [i s-a bucurat de un real succes în fa]a publicul spectator prezent, pentru c`, intrarea a fost liber`. Elena DRAGOMIR
6
21 iunie 2019
Soarta incert` a CEH [i r`zboiul dintre liderii sindicali S`pt`mâna trecut`, la Bucure[ti, la ini]iativa Confedera]iei Sindicale "Meridian" [i implicit a pre[edintelui Ion Popescu, a avut loc o întâlnire dezbatare, unde i-aa invitat la dialog pe reprezentan]ii conducerii Complexului Energetic Hunedoara, pe cei ai sindicatelor, dar [i reprezentan]i ai Guvernului [i parlamentari din jude]ul Hunedoara. La aceast` întâlnire a participat [i senatorul Cristian Resmeri]`, ca membru al Comisiei pentru Energie [i Resurse Minerale din Senatul României. Se tot poart` discu]ii cu privire la reconfigurarea activit`]ii CEH în conformitate cu solu]iile convenite la întâlnirea cu Primul Ministru - Viorica D`ncil`, din luna mai, de la termocentrala Paro[eni. "Dup` cum se [tie, s-a convenit atunci ca termocentrala de la Mintia s` fie preluat` de Consiliul Jude]ean Hunedoara, iar termocentrala Paro[eni [i minele de la Vulcan, Lupeni, Livezeni [i Lonea s` constituie un nou complex energetic - Complexul
Energetic Valea Jiului. Practic, ne afl`m în situa]ia în care mai e nevoie doar de o singur` decizie, din partea Ministerului Energiei, mai exact din partea domnului secretar de stat Doru Vi[an, care ocup` acest post chiar la recomandarea organiza]iei PSD din jude]ul Hunedoara. Nu [tiu de ce se întârzie luarea unei decizii, dar [tiu în mod clar c` cei responsabili trebuie s` î[i fac` datoria. Noi am dus acolo oameni capabili ca s` fac` ceea Anul acesta, INSEMEX ce trebuie [i Ministerul Energiei are toate Petro[ani împline[te 70 de ani de pârghiile s` o fac`. Eu nu cer nici s` r`mân`, activitate, evenimentul urmând a fi nici s` plece domnul Vi[an, dar este clar c` s`rb`torit, a[a cum se cuvine, în cadrul edi]iei din acesta an a simdac` problema CEH se rezolv` atunci pozionului intena]ional SESAM, unul r`mâne, [i este la fel de clar c` dac` probledinte cele mai apreciate de acest fel ma nu se rezolv`, pleac`!", a precizat senadin România. torul Cristian Resmeri]`. Pân` atunci, consemn`m fapDac` oficialii din cadrul ministerului tul c` începuturile INCD INSEMEX [i parlamentarii încearc` s` g`seasc` solu]ii, Petro[ani dateaz` din anul 1949, când între liderii celor mai importante organiza]ii la Petro[ani avea s` a fiin]` "Sta]ia de sindicale s-a iscat un adev`rat r`zboi. Liderii Cercet`ri pentru Securitatea Miner`" ca filial` a I.C.E.M.I.N. Bucure[ti. energeticienilor îl acuz` pe liderul minerilor "Înfin]area ei a fost determinat` de necesitatea rezolv`rii prob- c` face separatism [i sunt îgrijora]i de soarta lemelor de tehnica securit`]ii în industria minier` din România",
INSEMEX Petro[ani, 70 de ani de activitate
spune dr.ing. George Artur G`man, directorul general al INCD INSEMEX. Între timp, echipa institutului de cercetare-dezvoltare de la Petro[ani, aria de activitate a acestuia [i baza tehnico-material` s-au extins continuu. Activitatea INSEMEX Petro[ani se desf`[oar` în prezent în dou` incinte în care suprafa]a amenajat` pentru cercet`ri în cele patru pavilioane este de circa 6.000 mp, iar volumul instala]iilor de încercare compuse din tunele [i galerii experimentale dep`[e[te 1.000 mc. INSEMEX mai dispune de un poligon de antrenament pentru salvatori, un poligon de încercare a explozivilor de uz civil [i a articolelor pirotehnice, situat la circa 5 km de centrul municipiului Petro[ani, o hal` de încerc`ri pentru instala]ii [i echipamente electromecanice. Din punct de vedere organizatoric, INCD INSEMEX î[i desf`[oar` activitatea în patru departamente de cercetare, care cuprind 10 laboratoare specializate. De aceea, aproape c` a devenit ceva firesc atunci când, urmare a particip`rii la saloanele na]ionale sau interna]ionale de cercetare, speciali[tii de la INCD INSEMEX revin acas` cu trofee, medalii [i diplome, de cele mai multe ori "de aur" sau "de excelen]`", confirmând rezultatele echipelor de cercet`tori [i inven]iile acestora în domeniul specific de activitate. "Prin misiunea asumat`, INSEMEX dezvolt` activit`]i de cercetare fundamental`-aplicativ` [i solu]ii tehnice în domeniile reglementate, de interes public na]ional, privind evaluarea [i prevenirea riscurilor în activit`]ile industriale cu pericol de atmosfere explozive [i toxice sau activit`]i care implic` explozivi/articole pirotehnice, solu]ii pentru închiderea [i ecologizarea zonelor afectate de minerit sau activit`]i conexe, servicii [tiin]ifice [i tehnologice pentru încercarea [i evaluarea conformit`]ii echipamentelor [i instala]iilor, preg`tirea [i organizarea activit`]ii de salvare minier` [i pentru industriile de suprafa]` cu atmosfere explozive/toxice/inflamabile, evaluarea sistemelor de ventila]ie, instruirea [i atestarea personalului din industrie cu implicare direct` în evitarea pericolului de explozie, toate acestea având ca menire realizarea unui deziderat contemporan: beneficii în condiþii de securitate pentru oameni - industrie - mediu", a precizat George Artur G`man, directorul general al INCD INSEMEX Petro[ani.(R.S.)
CEH [i a termocentralei Mintia. "Vorbim de viiorul complexului, nu [tim cum se va proceda cu separarea activit`]ilor, dar ne dorim separarea activit`]ilor pe dou` societ`]i f`r` datorii istorice la bugetul de stat.(…) Dac` nu le va fi lor bine, vor bloca separarea. Când nu s-au luat decizii, la Bucure[ti, am fost chema]i [i noi. Când se iau decizii, se iau doar cu partea minier`, iar noi (energeticienii n.red.) suntem pu[i în fa]a faptului împlinit. A[a a fost mereu, iar `sta este unul dintre motivele pentru care noi am cerut [i cerem separarea activit`]ilor de mai bine de trei ani", a transmis presei, Mircea Cri[ovan, liderul energeticienilor. În replic`, liderul minerilor, de la Muntele a transmis: "Nu am mers la Bucure[ti s` blochez nimic, ci am venit s` discut despre Complexul Energetic Valea Jiului. Eu mi-am spus p`rerea despre Mintia: s` mearg` la Consiliul Jude]ean, dac` asta este dorin]a lor. Nu e o stare de suspiciuni la Mintia, e o stare de dezinteres, pentru c` noi am cerut întrevederea cu reprezentantul primului-ministru, ei nu [tiu dac` au f`cut asta sau nu". Arthur G~RDESCU
Asfaltarea integral` a Bulevardului Tudor Vladimirescu din Lupeni se apropie de final |n aceste zile s-aau reluat lucr`rile la asfaltarea integral` a Bulevardului Tudor Vladimirescu, un proiect amplu, finan]at din fonduri europene. Forfot` mare pe [antier de diminea]`, unii dintre muncitori m`turau, al]ii turnau covorul protector, iar ma[in`riile, ca ni[te locomo tive, au fost puse în func]iune. Cel mai mare proiect de investi]ii din municipiul Lupeni, asfaltarea integral` a Bulevardului TUDOR VLADIMIRESCU, se apropie de final. Se toarm` covorul de asfalt pe por]iunea decopertat`, respectiv de la intrarea în municipiul Lupeni pân` la Spitalul Municipal, Odat` cu finalizarea acestui drum, practic municipiul Lupeni beneficiaz` de o arter` de tranzit reabilitat` integral. "Am început derularea lucr`rilor de ASFALTARE a Bulevardului TUDOR VLADIMIRESCU. NE CEREM SCUZE pentru disconfortul creat de]in`torilor de autoturisme datorit` prelungirii duratei lucr`rilor, îns` în aceast` perioad` au fost executate dou` travers`ri peste bulevard, pentru trecerea conductelor de ap` [i canal [i nici vremea nu a fost prielnic`, pentru turnarea asfaltului", a declarat
primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Contractul de finan]are pentru proiectul
"Modernizare strad` Tudor Vladimirescu", în valoare de 6.918.188,21 lei, a fost semnat la sfarsitul lunii mai de primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Acest proiect de reabilitare a demarat anul trecut cu fonduri de la bugetul local [i a continuat anul acesta cu fonduri europene. Toate lucr`rile sunt supervizate de primarul Lucian Resmeri]` [i de viceprimarul Iacob Mesaro[, care au demonstrat înc` o dat` c`, Lupeniul are o echip` de succes, care vrea schimbarea din temelii a imaginii localit`]ii pe care o p`storesc împreun`.(R.S.)
21 iunie 2019
7
Alimentele bio, mai accesibile pentru rom<ni Guvernul PSD a redus TVA-uul de la 9% la 5% pentru produse montane, ecologice, tradi]ionale, autorizate de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, astfel încât alimentele de înalt` valoare calitativ` au devenit mai accesibile pentru întreaga popula]ie, iar românii sunt încuraja]i s` m`nânce s`n`tos. Actul normativ aduce beneficii importante pe termen mediu [i lung pentru cet`]eni, dar [i pentru economie. În primul rând, avem în vedere cre[terea accesului românilor la produse s`n`toase, de înalt` calitate, tot mai c`utate pe pia]a alimentar`. Mai apoi, prin diminuarea cotei de TVA pe întreg lan]ul de distribu]ie contribuim la reducerea pre]ului acestor produse [i astfel încuraj`m oamenii s` consume alimente s`n`toase. Astfel, de la 1 Iunie 2019 avem produse alimentare tradi]ionale, ecologice [i montane mai ieftine. Noi scheme de ajutor pentru fermieri Seria m`surilor care vin în sprijinul direct al fermierilor continu`. În acest sens, au fost adoptate noi forme de ajutor pentru fermierii din sectorul vegetal. Executivul a aprobat, în [edin]a din 30 mai 2019, hot`rârea prin care se stabilesc plafoanele alocate m`surilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal. Plafonul maxim stabilit este de 82.334.250 euro, care se asigur` de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. Plafoanele aferente m`surilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal sunt urm`toarele: 28.164.490 euro pentru soia; 14.910.280 euro pentru lucern`; 420.000 euro pentru maz`re boabe [i fasole boabe; 188.160 euro pentru cânep` pentru ulei sau fibr`; 5.117.765 euro pentru orez; 939.100 euro pentru s`mân]` de cartof; 129.320 euro pentru hamei;
19.208.700 euro pentru sfecl` de zah`r; 1.251.950 euro pentru tomate; 22.235 euro pentru castrave]i; 8.807.600 pentru legume cultivate în serii [i solaria; 495.000 euro pentru fructe destinate industrializ`rii: prune, mere, cire[e, vi[ine, caise [i zarz`re; 2.679.650 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare. Programul pentru tomate Reamintim faptul c`, [i în acest an, Guvernul PSD sus]ine puternic legumicultorii români. Programul pentru tomate a intrat în al treilea an de existen]`. Este o confirmare a reu[itei [i utilit`]ii sale. Fiecare legumicultor care aplic` prime[te câte 3.000 de euro/an, dac` cultiv` ro[ii în solarii cu o suprafa]` de minim 1.000 mp. Pân` acum, sunt peste 18.500 de cereri. Suma total` alocat` de Executiv se ridic` la peste 230 de milioane de lei. Reu[ita programului de tomate a fost edificatoare astfel c`, din acest an, Guvernul cre[te sus]inerea pentru usturoi de la 1.000 la 3.000 de euro pe hectar [i evalueaz` subven]ionarea altor [ase produse române[ti: 3 soiuri de ardei, gogo[ari, vinete [i castrave]i. }ara noastr` are un poten]ial agricol ce trebuie încurajat, iar fermierii no[tri sunt cei pentru care m`surile trebuie s` produc` efecte imediate, dar [i pe termen mediu [i lung, astfel încât s` încuraj`m acest sector cât se poate de mult. Deputat Lauren]iu Nistor, Pre[edintele Organiza]iei Jude]ene a PSD Hunedoara
Continu` investi]iile la Spitalul de Urgen]` Petro[ani Vechiul ghi[eu de intern`ri/extern`ri în fa]a c`ruia bolnavii [i apar]in`torii acestora a[teptau încheierea formelor de internare, respectiv a celor de externare de la Spitalul de Urgen]` din Petro[ani a devenit amintire. O spune chiar directorul unit`]ii medicale, dr. Alin Vasilescu, care recunoa[te c` gemule]ul dintr-uun col] al spitalului unde erau efectuate aceste servicii, la fel ca acum 30 de ani, nu mai era de actualitate pentru vremurile pe care le tr`im. Pentru a schimba situa]ia, echipa managerial` a Spitalului de Urgen]` din Petro[ani, cu sprijinul autorit`]ilor locale din municipiul Petro[ani au realizat, în aceast` perioad`, o serie de investi]ii în urma c`rora spa]iul destinat intern`rilor [i extern`rilor de la Spitalul de Urgen]` a fost reconfigurat [i modernizat. Inaugurarea oficial` a avut loc în prezen]a edilului, Tiberiu Iacob Ridzi. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi apreciaz`, pe bun` dreptate: "S-a considerat c` este foarte important ca pacien]ii care vin s` se interneze sau care se externeaz` s` aib` condi]ii civilizate. Urmeaz` [i alte lucr`ri de mici investi]ii pe care vrem s` le facem, este vorba despre s`lile de mese de pe toate sec]iile, s-au schimbat deja u[ile la toate sec]iile [i urmeaz`, încet - încet s` lucr`m [i la grupurile sanitare. S-au schimbat lenjeriile în toate saloanele, noptiere noi, mobilier nou, în general încerc`m s` avem ni[te condi]ii de cazare cât mai bune în aceast` unitate medical`. Investi]iile în modernizarea Biroului de intern`ri [i extern`ri s-au f`cut cu fonduri proprii ale unit`]ii medicale". Noul spa]iu pentru aceste servicii este amplasat chiar pe holul principal al Spitalului, în dou` birouri moderne (unul pentru efectuarea formelor de
internare în Spital [i un altul pentru efectuarea formelor de externare) în care pacien]ii sunt invita]i s` asiste la toate procedurile de întocmire [i eliberare a documentelor, iar pentru cei afla]i în a[teptare au fost amplasate pe hol scaune confortabile, moderne, din inox. Totul arat` acum elegant la fel ca întrun spital european Proiectul de reabilitare [i modernizare a spitalului are o valoare total` de circa 130 de mil-
ioane de lei, pân` acum au fost realizate lucr`ri cifrate la circa 45 de milioane de lei "Guvernul a alocat deja 14,5 milioane de lei pentru continuarea investi]iilor, spune dr. Alin Vasilescu. Din fondurile aprobate pentru acest an, speram ca tot ceea ce înseamn` lucr`ri la acoperi[, pentru cele dou` corpuri de spital, dar [i realizarea
pasarelei de leg`tur` între cl`direa veche [i cea nou`, precum [i alte lucr`ri la noul corp al unit`]ii medicale, s` fie finalizate. În acela[i timp, cu resurse financiare de la bugetul local sau din fonduri proprii ale unit`]ii medicale s` mai fie realiz`m [i alte investi]ii", a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul spitalului petro[enean. "Noi am acordat [i acord`m o aten]ie deosebit` pentru tot ceea ce înseamn` sprijinul investi]iilor necesare pentru spital. [i în acest an, chiar [i în condi]iile restrângerii veniturilor, am prev`zut alocarea cotei de 10% care ne revine în finan]area proiectului de repara]ii capitale, extindere [i modernizare a spitalului. Este un efort bugetar consistent pe care îl facem, dar consider`m c` este un obiectiv important sau chiar cel mai important obiectiv de investi]ii pe care îl avem în acest moment", a conchis primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Totodat`, administra]ia local` a decis ca întregul spa]iu public al spitalului, s` beneficieze de programul "WiFi gratuit", pe care Prim`ria Petro[ani îl va implementa în perioada imediat urm`toare, în cadrul unui program European. Ella SCHREIBER
8 ,,
21 iunie 2019
Natura nu a tr`dat niciodat` inima care a iubit-o
Profitând de vremea superb` de afar`, mai mul]i iubitori ai muntelui, care fac parte din ong-uurile care promoveaz` turismul montan au organizat o expedi]ie în Retezatul Mic, în "jungla amazonian`". Este un traseu cu o dificultate medie, nerecomandat iarna, cu plecare din DN 66A. Traseul se parcurge lejer, pân` la un moment dat, când se pune la încercare rezisten]a fiec`ruia, deoarece traseul traveaseaz` dou` rânduri de chei, frumos modelate de ghe]ari în perioada glacia]iunii Wurm. Traseul trece [i pe lâng` un Sfinx, câteva pe[teri [i caverne, unele neexplorate la maxim. Pentru a ajunge la Podul Suspendat, iubitorul muntelui trebuie s` treac` [i prin "proba de foc", s` urce sc`ri suspendate, la în`l]imi care-]i taie respira]ia. Traseul trebuie respectat cu stricte]e, deoarece orice pas gre[it, poate fi fatal. Traseul se parcurge în apoximativ patru ore, iar panorama final` de sus, de la Podul Suspendat este una deosebit`. În fa]` se v`d piscurile Vârfurilor Pietrele Albe, iar acolo sus, ai senza]ia c` întri întri într-o basilic`, a c`rui tavan s-a pr`bu[it brusc.
,,
Am legat prietenii noi [i am pus la cale noi expedi]ii pe viitor, dar am ob]inut informa]ii pre]ioase despre cele mai frumoase locuri care pot fi vizitate, atunci, când al`turi de partenerii [i colegii din CLUBUL DE PRES~ vom organiza, în luna august, tabara cu caracter militar din Retezat unde sunt a[tepta]i partenerii no[tri din NATO [i
din proiectele comune pe care le derul`m. {i tot în aceia[i zi, traseul a fost marcat. Avem locuri minunate, binecuvântate de Dumnezeu! Iar cei care iubesc natura [i muntele, pot s` ni se al`ture la viitoarele expedi]ii, pentru c`, suntem deja o echip` de oameni fantastici, care, cu muntele în suflet privim Cerul [i îmbr`]i[em P`mântul!
Angella DUMITRA{CU
Americanii promoveaz` Valea Jiului [i traseele turistice Vaaleaa Jiului a devenitt dejaa un viss turisstic atraacttiv penttru mul]i iubittori ai munttelui. Beneficiind de frumusse]ile caare ne încoonjooar`,, americaanii caare s-aau stabilitt laa Lupeni înceaarc` s` proomooveze Vaaleaa Jiului [i aventturile de caare poot aveaa paartte to]i aceiaa caare voor s` traanzitteze zoonaa nooastr` [i boog`]iaa loocuriloor cu caare ne-aa binecuvâânttat Dumnezeu. Aventura în mun]i cuprinde pe lâng` intrastructura de schi dezvoltat` de administratia local` [i investitorul local Emil P`r`u, [i o serie de alte investi]ii care contribuie la dezvoltarea turismului pe perioada verii [i cele mai interesante sunt acum, pe lâng` taberele care au loc în sta]iunea Straja [i traseele de mountain-bike. La nivel na]ional exist` 500 de kilometri de trasee MTB marcate, care cuprind pachete de servicii unde sunt incluse [i alte servicii, promovându-se în special produsele locale, tradi]ionale. Turi[tii [i iubitorii de adrenalin` pot efectua excursii în zonele unde se practic` alpinismul [i speologia, zona mun]ilor Retezat [i nu numai, fiind cunoscut` mai mult de str`ini, decât de români, în ceea ce prive[te traseele turistice. Americanii au realizat chiar un portal [i un site prin care promoveaz` Valea Jiului [i cred c` dezvoltarea V`ii Jiului de poate face prin dezvoltarea turismului activ prin mottoul "L`sa]i-v` aventura s` schimbe lumea". În aceste zile, un alt american Jeremy Kershaw, fondatorul Hech of The North, al`turi de Dana Bates fondatorul Funda]iei Noi Orizonturi [i al]i iubitori ai muntelui [i ciclismului montan au parcurs pe biciclete mai multe trasee din Valea Jiului [i din }ara Hategului, prin care, se încearc` promovarea [i dezvoltarea traseelor turistice de munte. Jeremy Kershaw este cel care promoveaz` ciclismul montan, acesta urmând s` organizeze mai multe evenimente sportive în iulie [i septembrie, cunoscutul "Le Grand Du Nord" cu trasee de 100, 50 [i 20 de mile, la eveniment partcipând peste 500 de concuren]i din toat` lumea. Americanul consider` c` mountainbike-ul este la fel de vechi ca [i bicicleta, pentru oamenii de la 1800
fiind o obi[nui]` s` mearg` cu bicicleta. Ciclismul montan, pe pietri[ a reînceput s` reînvie la începutul a n i l o r 2000.Americanul Jeremy Kershaw recurge la aventur` tocmai de dragul c`l`toriei, de a parcurge mun]ii pe biciclet` [i de a promova zonele prin care trece, fiind atras de zonele în care nu s-a c`l`torit prea mult, zonele s`lbatice ale muntelui. "Este un sentiment de libertate [i deschidere, care nu este g`sit pe drumurile asfaltate. Trebuie s` promov`m astfel de aventuri [i s` c`l`torim s`n`tos, f`r` a folosi vehiculele foarte mult", a ]inut s` ne declare Jeremy Kershaw. Prin ac]iunile care s-au derulat zilele trecute, se încearc` promovarea [i dezvoltarea altor trasee turistice [i transformarea V`ii Jiului într-o destina]ie, care s` aduc` în zon` mai mul]i turi[ti din întreaga lume pentru c` exist` înc` un poten]ial neexploatat la maxim.
Angellaa DUMITRA{CU
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615