ziar 907

Anul XX Num`rul 907 5 aprilie 2019 z 8 pagini z Pre]: 1 RON

S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Senatorul CRISTIAN RESMERI}~ a avut dreptate!

PENTRU 5000 DE PENSIONARI DIN JUDE} S-AU EMIS DECIZIILE DE MAJORARE A PENSIILOR PE LEGEA 221/2018 A[a cum a informat zilele trecute senatorul Cristian Resmeri]`, pe adresa pensionarilor mineri din Valea Jiului, beneficiari ai Legii 221/2018 al c`rui ini]iator este chiar senatorul social-ddemocrat din Valea Jiului, au început s` soseasc` noile decizii emise de Casa Na]ional` de Pensii, care certific` cre[terea semnificativ` a drepturilor de pensie.

"Beneficiarii Legii 221/2018, pensionarii care au lucrat \n grupele I [i II de munc` [i au ie[it la pensie în perioada 1990-2010, au început s` primeasc` noile Decizii de pensie, recalculate cu diferen]e pozitive. Acestea vin, a[a cum am mai precizat, dup` ce, într-o prim` faz`, le-au fost transmise [i deciziile recalculate conform Legii192/2015", a declarat senatorul Cristian Resmeri]`.

Acesta arat` c`, între Deciziile emise pe Legea 192/2015 [i cele de recalculare a pensiilor în baza Legii 221/2018, exist` major`ri semnificative ale drepturilor de pensie cuvenite celor care au lucrat în grupele I [i II de munc`, acestea fiind între 30% [i 50%, dup` cum reiese [i din exemplul celor dou` Decizii primite de un beneficiar din municipiul Lupeni, prezentat în imaginile ce înso]esc acest material informativ.

Potrivit senatorului de Valea Jiului, în perioada imediat urm`toare, to]i beneficiarii drepturilor cuvenite în baza Legii 221/2018 vor primi noile decizii care le aduc major`ri semnificative ale cuantumului pensiei. În acela[i timp, senatorul Cristian Resmeri]` face precizarea c`, înainte de a primi Deciziile pe Legea 221/2018, mai pot exista situa]ii în care, înaintea acestei decizii, pensionarii vor primi [i decizia de recalculare în baza Legii 192/2015.

Chiar dac` mai vin decizii pe Legea 192/2015, pentru c` acestea

sunt regulile birocratice care nu pot fi ocolite, ele nu trebuie luate în seam`, pentru c` nu vor fi oricum aplicate deloc [i vor fi urmate, în scurt timp, de Deciziile corecte, emise în baza Legii 221/2018 care face dreptate pân` la cap`t celor care au lucrat în minele din Valea Jiului, aducându-le pensii majorate corespunz`tor cu cele primite de colegii lor care s-au pensionat dup` anul 2011", a mai precizat senatorul Cristian Resmeri]`.

Potrivit Legii 221/2018, recalcularea pensiilor prev`zute în prevederile acestei legi trebuie realizat`, integral, pân` în luna septembrie 2019, iar to]i beneficiarii primesc, pe lâng` pensiile m`rite [i sumele compuse din diferen]ele drepturilor ce li se cuvin între pensiile majorate [i cele aflate în plat`, pentru perioada 1 octombrie 2018 [i pân` la zi.

"Eu sunt convins c` într-un timp relativ scurt, zic eu, se va face calculul pentru toate cele 12.000 de persoane afectate, astfel încât în cel mult 2-3 luni, to]i beneficiarii s` fie trecu]i în plat`. Am spus c` o s` rezolv`m aceast` chestiune, am rezolvat-o [i înc` o dat` îi asigur pe oameni c` vor primi deciziile corecte, chiar dac` înainte de acestea vor primi [i deciziile pe Legea 192. Cert este c` to]i î[i vor primi pensiile m`rite [i, ceea ce e foarte important, vor primi to]i banii din octombrie anul trecut. Este important pentru oameni, dar [i pentru comunit`]ile locale, pentru c` în opinia mea, aceasta este cea mai mare infuzie de bani care s-a f`cut în Valea Jiului în ultimii ani", a mai precizat senatorul Cristian Resmeri]`.(R.S.)

2

5 aprilie 2019

Trupa COMPACT concerteaz` la \nceputul lunii mai, la Lupeni Truppa leggendar` care a "scris"" peste patru decenii de muzzic` în cartea T, va cooncerta în fa]a faniloor de la de istoorie a roock-uului autoohtoon, COMPACT Luppeni, vineri, 3 MAI 2019, începpând cu orele 19.00, la Palatul Cultural "Minerul"" din municippiul Luppeni.

Evenimentul este organizat de IGNIS WOOD SRL în colaborare cu Prim`ria [i Consiliul Local al Municipiului Lupeni.

Biletele pot fi achizi]ionate de la Palat începând de miercuri, 3 aprilie 2019, între orele 10-13. Pre]ul unui bilet este 60 lei.

De-a lungul timpului, membrii forma]iei au trecut prin momente grele [i tensionate, care au culminat, în anul 2005, cu pierderea a doi dintre membrii s`i marcan]i, Teo Peter [i Emil Laghia, în împrejur`ri tragice.

Forma]ia Compact a fost \nfiin]at` \n 1977 \n Cluj-Napoca.(R.S.)

Re]ete de post Ciuperci umplute Ingrediente: 1kg ciuperci proaspete, potrivit de mari, ulei, sare, p`trunjel, piper, l`m<ie.

Preparare: Se aleg ciuperci albe [i frumoase, se spal` \n ap` cu pu]in` l`m<ie, ca s` nu se \negreasc`. Se a[eaz` ciupercile \ntr-o crati]` [i se pune \n fiecare un praf de sare [i o linguri]` de ulei. Se acoper` [i se ]in la foc p<n` se \nmoaie. Separat se toac` m`runt cotoarele [i se \n`bu[` cu pu]in` sare [i ulei. C<nd s-au \nmuiat bine [i au sc`zut, se dau deoparte s` se r`coreasc`, se amestec` cu foi de p`trunjel tocat m`runt, piper, [i se umplu ciupercile r`corite.

Sarmale cu orez [i stafide Ingrediente: o varz` murat`, 6 linguri ulei, o lingur` de bulion de rosii, 4-5 cepe, o cea[ca de orez, 1-2 leg`turi de p`trunjel, 1-2 leg`turi de m`rar, stafide, sare, piper.

Preparare: Se cur`]` ceapa, se spal`, [i se taie m`runt. Se pune ulei [i ap` \ntr-o crati]` [i se las` pe foc p<n` \ncepe s` fiarb`. Se adaug` ceapa t`iat` [i se las` p<n` se \nmoaie, dup` care se pune orezul. Dac` este nevoie se mai adaug` ap` [i se las` c<teva minute s`

fiarb` \n`bu[it. Se stinge focul, se las` 10-15 minute, p<n` se umfla orezul, dup` care se adaug` verdea]a tocat` m`runt, sare [i piper dup` gust, stafidele [i se amestec` bine compozi]ia. Se taie foile de varz`, se pune umplutura \n foaia de varz` \n cantitatea potrivit` [i se \mp`ture[te bine pentru a nu se desface \n timpul fiertului. Se pune ulei \ntr-o crati]`, se a[eaz` un strat de varz`, dup` care se pun sarmalele una l<ng` alta, \n straturi, se acoper` cu un strat de varz` tocat`, se adaug` bulionul [i apa. Se mai adaug` ulei [i se bag` crati]a la cuptor unde se las` aproximativ o or`.

Chiftelu]e de post Ingrediente: 500 g ciuperci, 2 cartofi potrivi]i, 2 linguri orez, 2 cepe mici, boia, 1 leg`tur` p`trunjel, sare, piper, ulei pentru pr`jit, 3 linguri f`in`.

Preparare: Cartofii se cur`]` [i se pun la fiert. Separat, se pune la fiert orezul. Ceapa tocat` se c`le[te pu]in.

Cartofii fier]i se scurg, se paseaz` [i se amestec` cu orezul fiert, ceapa c`lit`, p`trunjelul tocat [i ciupercile (fierte) date prin ma[ina de tocat. Se pune boia, sare [i piper. Din compozi]ia rezultat` se fac chiftelu]e care se dau prin f`in` [i se pr`jesc \n ulei \ncins.

Se servesc calde.

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Redactor [ef: Reghina VLAD Anchete: Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com Arthur G~RDESCU; Ella SCHREIBER; Raluca STROE

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR Sport - Cultur`: Loredana JUGLEA; Liviu P|R}AC - (0724-9 915933) Tehnoredactare: Dana MATEI www.valeajiuluipress.com

E-mail: valeajiului@yahoo.com

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0737-402737

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

HOROSCOP BERBEC Regula de aur astral` se va manifesta implicit în virtuala lume a aforismelor incon- Liviu P\r]ac jugabile personale. În ce const` aceasta regul`? Nu uita]i însemnul de baza al semnului vostru: "nu cred, nu cercetez, dar… sus]in sus [i tare!". Pân` la moarte… ! Culoare norocoas`: gri.

TAUR Acum e acum. Probleme mari financiare datorate unei neconcordan]e astrale între Mercur [i Saturn - planete aflate în Casa ghinioanelor - vor aduce zile de calvar [i griji în vie]ile voastre. Culoare norocoas`: verde.

GEMENI Cu Luna în plan disjunct fa]` de semnul dumneavoastr` zodiacal, ve]i petrece zile care vi se vor p`rea extrem de lâncede [i plictisitoare. Parc` nimic nu va merge a[a cum a]i dori, iar cei din jur arunc` priviri încruntate in direc]ia persoanei proprii, vrând parc` s` v` repro[eze mereu câte ceva.

Culoare norocoas`: alb.

RAC Cu Selena - astrul protector - aflat în declin stelar, zilele care urmeaz` pot fi pline de ghinioane [i de boli posibile de sezon, r`celi de var`, chiar inevitabile sau ireversibile.

Culoare norocoas`: galben.

LEU Reveni]i-v` la realitate. A]i plutit destul cu capul în nori. Planeta Neptun se coboar` u[or c`tre semnul dvs. zodiacal, încercând s` v` redeschid` ochii aburi]i de problemele vitale care v` privesc - pe dumneavoastr` - în mod direct, dar [i pe cei apropia]i! Culoare norocoas`: ro[u.

FECIOARA Astrul protector, planeta Mercur, în intrare în Casa norocului. De data asta norocul se cam "lipe[te" de dumneavoastr`. {i înc` bine de tot. O perioad` excelent` pentru nativul fecioar`. Culoare norocoas`: gri.

BALAN}A Suntem r`i sau buni în interioarele noastre ? Iat` o întrebare care v` revine din ce în ce mai des în creierele voastre suprasaturate de toxinele stresului cotidian… ! R`spunsul? Va trebui s`-l c`uta]i - ca nativ din semnul balan]ei - de unul singur. Culoare norocoas`: negru.

SCORPION Realitatea lumii nu va putea afecta starea voastr` de spirit. Ve]i fi de neclinti]i în perimetrul propriu vital.

Urm`rile? Le ve]i sim]i pe propria piele, cât de curând! Culoare norocoas`: verde.

S~GET~TOR Cu planeta Marte sub semnul vostru zodiacal, ve]i beneficia de energii net negative de tip coleric, dorind mereu s` fi]i în ar]ag cu cineva din jur. În termeni neao[i, ve]i c`uta nod în papur` peste tot. Culoare norocoas`: alb.

CAPRICORN Refugiul din citadin se va reduce la o înc`pere plin` de c`ldur` în domiciliul conjugal. Stresul de zi cu zi poate determina o stare de semi-agorafobie care v` reîmpinge printre… sânii familiei. Profita]i din plin, cât mai ave]i ocazia. Culoare norocoas`: nu ave]i.

V~RS~TOR Cu Luna sub semnul duplicitar al Gemenilor, nativul "vomit`tor" de energii pozitive sau negative (dup` caz) va avea parte de o perioad` plin` de "accidente" pe plan sufletesc, dar nu numai. Culoare norocoas`: albastru.

PE{TI Cu un Saturn retrograd, ve]i reu[i o… non-performan]` în activitatea profesional`, de[i dumneavoastr` ve]i crede, anticipat, cu totul altceva. Culoare norocoasa: verde.

Pentru to]i nativii din zodiac Mereu [i cât mai intens … : Iubi]i-v` cât mai mult !

3

5 aprilie 2019

,,

CRISTIAN RESMERI}~: Este pentru prima oar` când, Consiliul Jude]ean î[i ,, îndreapt` aten]ia, a[a cum se cuvine, asupra comunit`]ilor din Valea Jiului Senatoorul CRIST TIAN RESMERI}~ a orgganizzat zilele trecute o coonferin]` de pres` în care a abbordat, printre altele, [i tema, reppartizz`rii sumeloor loocalit`]iloor din Valea Jiului de la Coonsiliul Jude]ean. Toate loocalit`]ile din Valea Jiului voor avea în acest an buggete mai mari fa]` de anul 2018 [i chhiar fa]` de anul 2017! Dac` în anii preceden]i, Valea Jiului era "Cenu[`reasa"" care primea firimiturile de la masa boga]iloor din Deva, TIAN acum lucrurile stau cu mult mai bine. Senatoorul PSD, CRIST RESMERI}~ salutând proopunerile f`cute de coonducerea Coonsiliului Jude]ean Hunedooara în ceea ce prive[te reppartizzarea cooteloor defalcate din imppozitul pe proofit [i TVA. Senatorul CRISTIAN RESMERI}~ mai spune c`, de când este în politic`, niciodat` ora[ele [i municipiile din Valea Jiului nu au avut repartizate sume atât de mari de la Consiliul Jude]ean.

"Am atras întotdeauna aten]ia celor de la Consiliul Jude]ean, asupra faptului c` sumele repartizate pentru echilibrarea bugetelor locale din Valea Jiului nu au fost corect împ`r]ite. În acest an, trebuie s` d`m Cezarului ce-i al Cezarului [i trebuie s` felicit conducerea Consiliului Jude]ean pentru modul în care au f`cut propunerile, privind repartizarea acestor fonduri. Vreau s` v` spun c` eu nu am v`zut pân` acum sume a[a importante, repartizate tuturor

localit`]ilor din Valea Jiului, a[a cum s-a întâmplat anul acesta. Este prima oar` când, Consiliul Jude]ean î[i îndreapt` aten]ia, a[a cum se cuvine, asupra comunit`]ilor din Valea Jiului", a declarat senatorul Cristian Resmeri]`.

De asemenea, 74 de miliarde de lei vechi vor ajunge în bugetul celor [ase localit`]i, banii fiind distribui]i astfel: Pentru municipiul Petro[ani - 19,5 miliade lei; Pentru municipiul Lupeni - 11 miliarde lei; Pentru municipiul Vulcan - 10 miliarde lei; Pentru ora[ul Uricani - 15 miliarde lei; Pentru ora[ul Petrila - 10 mliarde lei; Pentru ora[ul Aninoasa - 8,5 miliarde lei.

"Vorbim despre sume chiar [i de dou` ori mai mari decât cele alocate în 2018. Cred c` fiecare primar este mul]umit de sumele primite la bugetul local pentru acest an, chiar dac` din diverse motive, declar` altceva. Nimeni nu se mai poate acum plânge c` nu a avut parte de aten]ie din partea Consiliului jude]ean", a precizat senatorul Cristian Resmeri]`. În acest sens, senatorul CRISTIAN RESMERI}~ a mai precizat c` de[i PSD de]ine conducerea executiv` a Consiliului Jude]ean Hunedoara [i majoritatea în forul legislativ jude]ean, la repartizarea fondurilor nu s-a ]inut cont de factorul politic. Cea mai elocvent` dovad` fiind c`, la nivelul V`ii Jiului, cei mai mul]i bani - 19,5 miliarde de le vechi - vor ajunge la Prim`ria din Petro[ani, care este condus` de un primar liberal.

"Nici în Valea Jiului [i nici în restul jude]ului, nu s-a ]inut cont de culoarea politic`. Asta, deoarece pentru noi nu exist` cet`]eni de la PSD sau cet`]eni de la alte partide, ci exist` cet`]eni cu acelea[i nevoi [i cu acelea[i drepturi. Inclusiv atunci când e vorba depre repartizarea bugetelor publice", a conchis Cristian Resmeri]`.(R.S.)

,,

,,

Lucian Resmeri]`: O investi]ie important` este cea \n oameni !

Ultima [edin]` a Consiliului local al municipiului Lupeni a avut pe ordinea de zi mai multe puncte, care ]in în principal de dezvoltarea [i modernizarea comunit`]ii locale.

Asigurarea unui act medical optim este dezideratul actualei administra]ii locale [i, este deschis`, al`turi de membrii Consiliului local la toate propunerile care vin, iat`, de la conducerea Spitalului Municipal Lupeni. În ultima [edin]` de consiliu a fost aprobat` organigrama [i statul de func]ii al spitalului lupenean, precum [i trasformarea unor posturi.

Hot`rârea a fost aprobat` cu unanimitate de voturi.

"Am ]inut cont de toate prevederile legale: Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul s`n`t`]ii modificat` [i completat` prin Ordonan]a de Urgen]` nr. 48/ 2010 pentru modificarea [i completarea unor acte normative din domeniul s`n`t`]ii în vederea descentraliz`rii; Ordonan]a de urgen]` nr. 162 din 12 noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de atribu]ii [i competen]e exercitate de Ministerul S`n`t`]ii publice c`tre autorit`]ile administra]iei publice locale, aprobate prin Hot`rârea Guvernului nr.

56/ 2009, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; Normele metodologice din 29 ianuarie 2009 de

aplicare a Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 162/ 2008 privind transferul ansamblului de atribu]ii [i competen]e exercitate de Ministerul S`n`t`]ii publice c`tre autorit`]ile administra]iei publice locale, aprobate prin Hot`rârea Guvernului nr.

56/ 2009, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; Ordinul nr.

1224 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asisten]a medical` spitaliceasc`, precum [i pentru modificarea [i completarea Ordinului ministrului s`n`t`]ii publice nr. 1778/ 2006 privind aprobarea normativelor de personal, Ordinul nr. 1706 din 2 octombrie 2007 privind conducerea [i organizarea unit`]ilor [i compartimentelor de primire a urgen]elor; Ordinul nr. 1500 din 24 noiembrie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionarea sec]iilor [i compartimentelor de anestezie [i terapie intensiv` din unit`]ile sanitare; Ordinul nr. 584/ 26.05.2010 privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Municipal Lupeni [i cu cu aplicarea prevederilor: - art. 18 alin. (1) lit. "b" din

Ordonan]a de urgen]` nr. 162/ 2008 privind transferul ansamblului de atribu]ii [i competen]e exercitate de Ministerul S`n`t`]ii publice c`tre autorit`]ile administra]iei publice locale; - art. 15 al Hot`rârii nr. 56/ 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribu]ii [i competen]e exercitate de Ministerul S`n`t`]ii c`tre autorit`]ile adminis-

tra]iei publice locale; În temeiul prevederilor precum [i ale art. 36 alin. (3) lit. "b" precum [i art.45 din Legea administra]iei publice locale nr. 215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, am hot`rât s` mai aducem la spitalul nostru înc` un medic în cadrul

CPU- pentru compartimentul de la Uricani; transformarea unui post vacant de medic specialist Medicin` de Urgen]`, în post vacant de medic [ef C.P.U.; un post vacant de infirmier`, în post vacant de brancardier, un post vacant de farmacist, din statul de func]ii Asigur`ri sociale de s`n`tate în post vacant de farmacist - [ef specialitatea farmacie clinic`. Pot s` v` spun c` sunt joburi foarte importante, care sunt necesare pentru bunul mers al spitalului nostru. Vom face tot ceea ce este posibil pentru a cre[te adresabilitatea lui, pentru c`, pe lâng` investi]iile în aparatur`, diferite lucr`ri de modernizare, iat` c`, acum investim [i în oameni", a ]inut s` declare primarul Lucian Resmeri]`.

Elena DRAGOMIR

4

5 aprilie 2019

Festivalul na]ional LIRA cu BRILIANTE Petro[ani edi]ia a II-a din partea presei, iar departajarea celor peste 120 de concuren]i a fost Tradi]iile [i obiceiurile sunt comori ce una foarte grea, pentru c`, cu to]ii, au definesc poporul nostru românesc. Pot s` spun c` fost foarte buni. Am premiat Miss [i suntem unici în lume, în ceea ce prive[te aceast` Mister Popularitate, cea mai bun` comoar` inestimabil`, pentru c` înc` se voce, pentru sensibilitate [i perseperpetueaz` de la neam, la neam, dându-nne o veren]` [i bineîn]eles pe cei care, au identitate aparte în cadrul Uniunii Europene. fost sufletul acestui important eveniDe[i când spunem tradi]ii ne gândim la ment cultural hunedorean. lucruri ce se f`ceau odinioar`, sunt locuri în Din cei peste 120 de conRomânia unde se p`streaz` înc` vii tradi]iile, me[te[ugurile, folclorul, portul românesc [i toate obiceiurile ce erau atât de obi[nuite traiului zilnic [i, care, ast`zi trebuie considerate adev`rate comori ale istoriei noastre.

Iar atunci când exist` oameni devota]i p`str`rii acestor tradi]ii [i obiceiuri, putem s` spunem c` suntem, înc`, un popor salvat.

Spun acest lucru, deoarece, la Petro[ani acest lucru se reflecteaz` în munca titanic` a doi dintre cei mai buni descoperitori [i f`uritori de talente din Valea Jiului [i nu numai: profesorii Jana [i Tiberiu Cocone]. De-a lungul anilor, mii de elevi au trecut pragul binecunoscutei Asocia]ii Culturale "Lirica".

Românul are ceva nativ, se na[te cu calit`]i care pot fi valorificate, prin cei care iubesc muzica [i arta. curen]i, unii au plecat [i cu câte dou`, trei [i chiar {i pentru a încununa activit`]ile de-a lungul patru trofee, pentru c` au concurat la mai multe unui an, reprezentan]ii asocia]iei au organizat zilele sec]iuni. Cert este c` niciun concurent nu a "sc`pat" trecute, la Petro[ani, în sala de marmur` Festivalul nepremiat. na]ional "Lira cu briliante", structurat pe mai multe Juriul a trebuit s` delibereze mult [i a fost o sec]iuni: instrumental`, popular`, u[oar`, de grup, decizie grea s` anun]e marii câ[tig`tori. instrumental`.

Ace[tia sunt: Ramona Prisecaru - Trofeul de În concurs s-au înscris mai mul]i Excelen]` - Tiberiu Cocone]; Maria Turcan concuren]i, care au venit chiar de departe: de la Trofeul Trofeelor, Andrei Ititescu - marele Trofeu Cluj, din Maramure[, Oltenia, Oradea, Craiova, al Festivalului.

Printre cei care s-au remarcat putem s`-i etc. Împreun` cu doi reprezentan]i ai CLUBU- nominaliz`m pe: Tudor Sima, Melek Cepoi - care a LUI DE PRES~ VALEA JIULUI, Gyongy Lungu câ[tigat [i un premiu al presei, Alesia Vornicu, [i Dorel Neam]u am oferit, [i noi, premii speciale Elena [i Ana Maria Mojoatc`, Maria Bolog, Pop “Când cânt` muzica [i r`zboaiele se… opresc”

,,

Denisa [i Ansamblul Artistic al UBB Cluj Napoca [i mul]i, mul]i, al]ii.

Evenimentul, aflat la cea de-a II - a edi]ie nu ar fi fost posibil, dac` nu s-ar fi al`turat Prim`ria municipiului Petro[ani, Clubul Elevilor din Petrila, sponsorii [i cei care au contribuit la bunul mers al festivalului.

Felicit`ri merit` [i membrii juriului care au avut de deliberat mult [i au luat, cred, deciziile cele mai bune: prof. Liliana Lasc`u, prof.

Teodorina Jurca, Costel {erban, Mihai Sima [i lector univ. dr.Tiberiu Cocone] jr.

Urm`torul eveniment major care va fi organizat de Asocia]ia "Lirica" este FESTIVALUL INTERNA}IONAL CRINUL DE PIATR~ din PARÂNG, în luna octombrie a.c., la care, CLUBUL DE PRES~ VALEA JIULUI va fi din nou, partener media. {i vorba colegului din club, Dorel Neam]u: "Când muzica, cânt` … [i r`zboaiele se opresc. Iar tânara genera]ie trebuie s` duc` mai departe aceste frumoase tradi]ii, poten]ial exist` cât [i cadre specializate care s` v` preg`teasc`". {i mie mi-ar pl`cea s` îi aud cântând mai mult, deoarece cântul educ` sufletul, cântul face bine sufletului. Muzica este leg`tura direct` a omului cu Dumnezeu.

Angella DUMITRA{CU

,,

Num`r RECORD de participan]i la Festivalul Dr`gan Muntean !

80 de tineri arti[ti din toat` ]ara vor veni la Deva pentru a cuceri trofeul Festivalului Concurs Naþional de Interpretare vocal` a cântecului popular românesc "Dr`gan Muntean".

Centrul de Cultur` [i Art` al Jude]ului Hunedoara, cu sprijinul Consiliului Jude]ean Hunedoara, organizeaz` edi]ia a VIII-a a Festivalului Concurs Na]ional de Interpretare vocal` a cântecului popular românesc "Dr`gan Muntean", care se va desf`[ura în perioada 12-14 aprilie 2019 la Teatrul de Art` din Deva.

La preselec]ia care se va desf`[ura vineri, 12 aprilie, s-au înscris 80 de interpre]i ai folclorului muzical românesc din ]ar`, cu vârste cuprinse între 16 [i 35 de ani.

"Este un record de participare care plaseaz` Festivalul "Dr`gan Muntean" între cele mai bine cotate concursuri de folclor din ]ar`, în condi]iile în care anul trecut am avut 33 de participan]i. Juriul, care este format din speciali[ti [i personalit`]i în domeniul etnografiei [i folclorului la nivel na]ional, are o misiune dificil` pentru c` trebuie s` decid` câ]i interpre]i vor intra în concurs", a declarat directorul festivalului, Ciprian Roman.

Misiunea juriului va continua sâmb`t`, 13 aprilie, de la ora 18.00, când va avea loc concursul propriu-zis. Invita]i în recital vor fi: Liliana Laichici, Felicia Stoian, Ciprian Roman, Ovidiu Homorodean [i Cristian Fodor. Gala laurea]ilor va avea loc duminic`, 14 aprilie, de la ora 18.00, iar seara se va încheia cu recitaluri ale interpre]ilor: Matilda Pascal Cojoc`ri]a [i {tefan Cigu, Silvia Timi[ (laureata edi]iei a VII-a a Festivalului), Ovidiu Olari, Bogdan Toma [i Eugen Mih`il`.

Acompaniamentul concuren]ilor [i al interpre]ilor invita]i în recital va fi asigurat de c`tre orchestra Ansamblului Folcloric Profesionist "Dr`gan

Muntean" al Centrului de Cultur` si Art` al jude]ului Hunedoara, condus` de dirijor prof. Gheorghe Cîl]ea, cu participarea dansatorilor Ansamblului Profesionist "Dr`gan Muntean", coregraf Mircea Resiga.

Atât concursul, cât [i Gala laurea]ilor, vor fi transmise de postul na]ional de televizune TVR3, de postul regional TVR Timi[oara [i de postul na]ional de radio Antena Satelor. Intrarea se face pe baz` de invita]ii care se pot ridica începând cu data de 4 aprilie 2019 de la Agen]ia Teatrului de Art` din Deva.

Având în vedere interesul ridicat pentru acest eveniment, organizatorii recomand` persoanelor interesate s` ridice din timp invita]iile. (R.S.)

5

5 aprilie 2019

Organiza]ia PSD Lupeni a dat startul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare Organiza]ia PSD Lupeni, cea mai puternic` organiza]ie din jude] [i una din cele mai puternice organiza]ii PSD din ]ar`, s-aa reunit joi, 28 martie, la sediul PSD din Lupeni, într-oo [edin]` unde au fost stabilite ac]iunile care vor avea loc, pentru a da startul campaniei electorale ce se va desf`[ura cu ocazia alegerilor europarlamentare ce vor avea loc în acest an pe 26 mai.

Cum era de a[teptat, sala a devenit neînc`p`toare pentru sutele de membri care au participat la sedin]a prezidat` de pre[edintele organiza]iei, senatorul Cristian Resmeri]`, pre[edintele organiza]iei jude]ene PSD Hunedoara - deputatul Luren]iu Nistor, primarul municipiului Lupeni - Lucian Resmeri]`, viceprimarul municipiului Lupeni - Iacob Mesaro[ [i secretarul organiza]iei PSD Lupeni - Dan Marcu. În cadrul [edin]ei au fost stabilite m`surile organizatorice care vor fi intreprinse pentru ca la alegerile europarlamentare din

acest an s` se ob]in` cele mai bune rezultate, având în vedere c` pe lista candida]ilor PSD se afl` un reprezentant al jude]ului Hunedoara, ministrul NATALIA INTOTERO, prezen]a acesteia în Parlamentul European fiind un sprijin pentru atragerea fondurilor europene în Valea Jiului, astfel mobilizarea trebuie s` fie una

exemplar`.

"Am convingerea c` Natalia Intotero va fi un europarlamentar care va sprijini Valea Jiului. Îi vom acorda întregul nostru sprijin [i am mare încredere c` echipa noastr` politic` se va mobiliza la maxim, iar la finalul acestor alegeri parlamentare, PSD va fi declarat câ[tig`tor deta[at", a conchis senatorul Cristian Resmeri]`. În cadrul [edin]ei au fost propuse [i apro-

bate ]intele care trebuie atinse la alegerile europarlamenare care vor avea loc pe 26 mai în acest an, target-ul fiind stabilit la minim 60% [i o prezen]` la vot de 30-35%.

"Am mare încredere c` ne vom mobiliza la maxim, vom lucra cu seriozitate [i la final PSD va fi câ[tig`tor!", a declarat senatorul Cristian Resmeri]`, pre[edintele organiza]iei PSD Lupeni.

Jude]ul Hunedoara a fost împ`r]it pe opt regiuni, iar coordonarea campaniei pe Valea Jiului îi revine senatorului hunedorean, Cristian Resmeri]`, pre[edintele organiza]iei PSD Lupeni.

Pe primele 15 locuri ale listei pentru alegerile europarlamentare, considerate de pre[edintele PSD Liviu Dragnea eligibile, au fost valida]i urm`torii candida]i: Carmen Avram, Claudiu Manda, Chris Terhes, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Dragos Benea, Victor Negrescu, Andi Cristea, Natalia Intotero, Gabriela Zoan`, Bianca Gavrili]`, Emilian Pavel, Doina Pan`.(R.S.)

,,

,

La Lupeni, parte,n, eriat strategic \ntre {coli ERASMUS+ cu titlul Let s be eco-ffriendly , 2017-22019 Pentru cadrele didactice [i elevi, proiectele [i programele europene au devenit în ultimii ani o modalitate foarte interesant` [i util` de a-[[i dezvolta formarea continu`, într-uun cadru modern, inspirat din bunele practici ale altor ]`ri europene.

Lansat în anul 1997, de c`tre Uniunea European`, inclus apoi în programul Socrates, ERASMUS este un program european destinat schimburilor de elevi [i studen]i, care ofer` numeroase oportunit`]i de înv`]are [i dezvoltare atât acestora, cât [i cadrelor didactice. În aceast` perioad`, lupenenii sunt gazde pentru o alt` mobilitate în cadrul unui asemenea proiect. La evenimentul de primire a înal]ilor oaspe]i a participat primarul Lucian Resmeri]`, care, [i în calitatea sa de cadru didactic, salut` astfel de ini]iative.

"Am participat la o alt` reuniune transna]ional` din cadrul proiectului de parteneriat strategic între {coli Erasmus+ cu titlul "Let's be eco-friendly", 2017-2019. PROIECT EUROPEAN al c`rui partener este Liceul Teoretic "Mircea Eliade" LUPENI structura {coala Gimnazial` Nr. 2.

Proiectul este coordonat de {coala "Pelitli 75.Yil Cumhuriyet Ortaokulu", din Trabzon, TURCIA [i are ca partener, pe lâng` {coala din Lupeni, {coala "Szkola Podstawowa Nr 2 im. Marii Konopnickiej W", din Jaslo, POLONIA. I-am primit cu bucurie pe elvii [i cadrele didactice care ne viziteaz` n cadrul acestui proiect, pentru c` [tiu cît de important este pentru elevi faptul c` sunt

primi]i de autorit`]ile locale. Tema abordat` este una de interes european, respectul fa]` de natur`", a declarat primarul Lucian Resmeri]`. Înal]ii oape]i au fost prezen]i, al`turi de gazde [i într-o vizit` STA}IA DE TRATARE A APEI de la VALEA DE PE{TI ce apar]ine APA SERV. Aceste tipuri de proiecte, [i în special care se deruleaz` în prezent, î[i propun sensibilizarea [i implicarea participan]ilor în problemele de mediu (înc`lzirea global`, poluarea, reciclarea [i reutilizarea de[eurilor, utilizarea resurselor alternative de energie), con[tientizarea importan]ei amprentei de carbon [i dezvoltarea competen]elor digitale, respectarea dreputurilor omului în cadrul U.E., etc.

Prin discu]iile care vor avea loc între parteneri, tinerii vor încerca s` promoveze rela]ii mai bune cu tinerii din diferite ]`ri, s` promoveze cooperarea dintre institu]ii [i îmbog`]irea mediului educa]ional.(E.D.)

6

5 aprilie 2019

Ziua Jandarmeriei \n jude]ul Hunedoara S-aau împlinit 169 de ani de când domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica a reformat sistemul de ordine public` prin înfiin]area Corpului de Jandarmi, o institu]ie necesar` deopotriv` asigur`rii libert`]ilor cet`]ene[ti [i a ordinii de drept în stat.

La sediul Inspectoratului de Jandarmi Jude]ean ,,Decebal" Hunedoara au fost organizate o serie de activit`]i dedicate Zilei Jandarmeriei Române. Evenimentele au început înc` de mar]i, la Or`[tie c<nd s-a f`cut prezentarea istoriei Jandameriei pe t`râmurile hunedorene, în fa]a a zeci de elevi, care, dup` prezentarea uniformelor de epoc`, au putut vedea cum î[i desf`[oar` jandarmii activitatea de zi cu zi.

Cu ocazia Zilei Armei, un ofi]er [i trei subofi]eri, care s-au distins în misiunile îndeplinite, au fost înainta]i în gradul urm`tor înaintea expir`rii stagiului minim. Ca urmare a rezultatelor ob]inute [i activit`]ii desf`[urate pe parcursul anului 2018, inspectorul [ef al Inspectoratului de Jandarmi Jude]ean ,,Decebal" Hunedoara, domnul colonel dr.

V\]` Robert-Iulian a conferit urm`toarele titluri: - Cel mai bun post - Postul de Jandarmi

Montan Straja reprezentat de [eful de post, plutonier adjutant [ef B`r`iac Daniel; - Cel mai bun deta[ament - Deta[amentul 1 Jandarmi Mobil reprezentat de comandantul de deta[ament, maior Lupu Ovidiu; - Cel mai bun serviciu - Serviciul Resurse Umane reprezentat de [eful serviciului, maior Oprian Drago[; - Cel mai bun jandarm din cadrul I.J.J. Hunedoara în anul 2018 Plutonier adjutant [ef Hota Alin, din cadrul Deta[amentului 1 Jandarmi Mobil.

La s`rb`toarea jandarmilor hunedoreni au participat Nicolae-Florin OANCEA, primarul municipiului Deva, Sorin Adrian VASILESCU, vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, Dorel Ovidiu BRETEAN, subprefectul jude]ului Hunedoara [i domnul Fabius-Tiberiu KISZELY, prefectul jude]ului Hunedoara. Inspectorul [ef le-a oferit

acestora plachete aniversare, în semn de recuno[tin]` pentru buna cooperare avut` pân` în prezent. În ciuda provoc`rilor istorice trecute sau mai recente, Jandarmeria r`mâne o component` important` a MAI, o structur` pe care ne putem baza de fiecare dat`, misiunea jandarmilor acoperind un spectru larg de la gestionarea evenimentelor în planul ordinii publice, p<n` la cazurile în care vin, în sprijinul oamenilor afla]i în situa]ii critice.

Angella DUMITRA{CU

20 de ani de colaborare PETRO{ANI - VARPALOTA Zilele trecute a fost s`rb`toare penntru munnicipiul Petro[anni, penntru c`, s-aau s`rb`torit 20 de anni de colaborare [i înnfr`]]ire cu com munnitatea dinn Varpalota.

"Parteneriatul dintre comunit`]ile Petro[aniului [i Varpalota (Ungaria) continu`, astfel, cu semnarea programului de activit`]i comune stabilit de administra]iile celor dou` localit`]i pentru 2019 [i acum, la împlinirea a 20 ani de când a fost încheiat acest parteneriat benefic pentru ambele comunit`]i. Se cuvine s` le mul]umim înc` o dat` partenerilor no[tri din Ungaria, împreun` cu care am reu[it în fiecare an s` deschidem noi oportunit`]i de apropiere, comunicare [i colaborare între cet`]enii Petro[aniului [i cei din Varpalota. Ceea ce ambele comunit`]i au reu[it în ace[ti 20 de ani, a permis ca în mod gradat [i progresiv s` fie incluse în programul comun de activit`]i grupuri diverse reprezentând societatea civil` din cele dou` localit`]i. Este ceea ce facem [i anul acesta, prin participarea delega]iilor oficiale la

WiFi4EU la Lupeni Municipiul Lupeni este beneficiarul unui grant de 15.000 de euro care va fi folosit pentru achizi]ionarea echipamentului Wi Fi care va fi montat în parcuri, pie]e [i cl`dirile publice. Consilierii locali au aprobat achizi]ionarea abonamentului de internet [i între]inerea echipamentului din bugetul local.

Astfel, municipiul Lupeni se aliniaz` proiectului "WiFiEU - promovarea conectivit`]ii la internet în comunit`]ile locale [i acordul de finan]are nr. INEA/CEFWiFi4EU 1-2018/020823-017940 încheiat cu Agen]ia Executiv` pentru Inovare [i Re]ele I (INEA).

Prim`ria Municipiului Lupeni a participat la prima cerere de candidaturi, în luna mai 2018, aceast` sesiune de candidaturi fiind anulat` de Comisia European` din motive tehnice [i reluat` la sfâr[itul anului 2018. La sfâr[itul anului 2018 a fost semnat acordul de finan]are (de grant) cu Comisia European`, termenul pentru finalizarea instal`rii re]elei WiFi este de 18 luni, respectiv pânã în luna iunie 2020.(E.S.)

manifest`rile dedicate zilelor celor dou` comunit`]i, participarea sportivilor la competi]iile organizate atât în Petro[ani cât [i în ora[ul înfr`]it din Varpalota, tabara reciproc` pentru elevi, schimburi de experien]`, etc.”, a transmis primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

"Este o mare cinste pentru mine [i pentru consilierii locali din Varpalota s` fim din nou, aici, la Petro[ani. Au fost discu]ii în sala de consiliu [i am marcat faptul c` nu to]i am participat [i la momentul semn`rii înfr`]irii, dar domnul primar din Petro[ani a spus c` dore[te ca [i peste 20 de ani s` ne revedem. În ace[ti 20 ani, la care eu am participat în ultimii nou` ani, cred c` am ajutat s` D.) p`str`m aceast` leg`tur`", a conchis Marta Talaber, primarul din Varpalota. (E.D

Reprezentan]ii Clubului de Pres` Valea Jiului, \n preg`tire continu` {ase dinntrre reprrezenntann]ii Clubului de Prres` Valea Jiului au fost prrezenn]i,, tim mp de trrei zile,, la o sesiunne de trranninng înn cadrrul prroiectului "Acces egal mânnia". la educa]ie penntrru minnorrit`]ile enntice dinn Rom Benneficiarrul prroiectului este ASOCIA}IA ARESEL înn parrtennerriarr cu UNIVERSITATEA DE ARTE dinn TG. MURE{.

Acest proiect, finan]at prin POCA, urm`re[te dezvoltarea unui sistem sustenabil de

incluziune social` a tinerilor cu oportunit`]i reduse în general, optimizarea procesului la reforma educa]ional` în vederea asigur`rii accesului egal la educa]ie pentru minorit`]ile entice din România prin implicarea activ` a peste 40 de ong-uri [i partenerilor sociali de a formula [i propune politici publice în educa]ie cu integrarea egalit`]ii de [anse [i nediscrimin`rii entice pe toate palierele, etc.

Proiectul vizeaz` deasemenea dezvoltarea unui sistem de alert` a discrimin`rii entice în înv`]`mânt prin dialog civic; practic este vorba de crearea unor proceduri [i centre civile locale de informare, prevenire [i combatere a discrimin`rii în înv`]`mânt sub forma de re]ea informal` la care vor participa atât societatea civil`, cât [i institu]iile [i organismele publice relevante pentru educa]ie.

Timp de trei zile, cursan]ii s-au familiarizat cu ultimele apari]ii din domeniu [i au avut parte de un adev`rat regal al [tiin]elor comunic`rii care au fost sus]inute de profesorii universitari ai Universit`]ii de Arte din Tg. Mure[: Radu Ol`reanu [i Sabin Sabado[. Managerul de proiect este reprezentantul Asocia]iei Aresel Cristina Lunca, iar coordonatorul tehnic este Adriana Boant`.

Dup` cursuri, trainerii, împreun` cu reprezentan]ii Clubului de Pres` Valea Jiului au petrecut o sear` împreun`, acolo unde, s-au pus bazele unor viitoare colabor`ri [i proiecte pentru binele comun [i dezvoltarea comunit`]ilor noastre, prin promovarea egalit`]ii de [anse pentru to]i, nediscriminare, facilitarea la un dialog civic [i advocacy, elaborarea [i implementarea de politici interne de management [i incluziune, etc.

Anngella DUMITRA{CU

5 aprilie 2019

7

Pa[ii Rom<niei prin socialism [i democra]ie Cine viziteaz` municipiul Hunedoara, ar fi bine s` treac` [i pe la singura [i inedita expozi]ie dedicat` României [i tranzi]iei sale prin socialism [i democra]ie. Aceast` idee de a înfiin]a o expozi]ie care s` reflecteze istoria adev`rat` a comunismului, înc` înfierat, în aceste zile, îi apar]ine omului de afaceri Romic` Bârsan.

Totul a plecat de la o provocare, pe care i-a lansat-o o profesoar` de istorie. Am r`mas profund impresionat` de ceea ce poate face un om pentru a-[i aduce la colec]ia sa de mii de piese, câte un obiect, un tablou vechi aruncat la gunoi, sau la depozitele de fier vechi. Expozi]ia func]ioneaz` într-o veche alimentar`, într-un cartier muncitoresc, ridicat prin anii 1950.

La "Potcoav`", Romic`, este ajutat s` între]in` expozi]ia de un fost maior în Armata României. De altfel uniformele militare ale Armatei, MAI, Securitate, Mili]ie ocup` un loc distinct în expozi]ie [i este mândria hunedoreanului, unele dintre exponate fiind unicat. Structurat` pe mai multe sectoare, expozi]ia de la "Potcoav`" cuprinde cele dedicate CFR-ului, mineritului [i siderurgiei care a oferit pita multora dintre locuitorii T`rii P`durenilor [i hunedorenilor. Nici perioada interbelic` nu este uitat`, cel mai înfloritor timp al României, al regalit`]ii. Însemne [i obiecte din acea perioad` sunt adev`rate comori pentru hunedoreanul nostru.

Un alt spa]iu îi este dedicat "conduc`torului mult iubit" cel [colit la Moscova, "la Frunze". Zeci de c`r]i din perioada comunist` stau acum la loc de cinste, iar cel mai de valoare volum este intitulat "OMAGIU" care pe pia]a de specialitate, a ajuns s` se comercializeze cu mii de euro. Pere]ii expozi]iei sunt decora]i cu zeci de poze ale fostului pre[edinte comunist. Totodat`, colec]ia include [i tablouri, picturi, din anii 1970 [i 1990, steaguri [i portrete ale celor mai populare personaje istorice promovate din manualele din perioada comunist`. În expozi]ia ined-

it` exist` [i o diplom` primit` de un localnic pentru rezultate deosebite la Olimpiada Metalurgistului, din 1981, care este semnat` de Nicu Ceau[escu.

Nici "{oimii Patriei" [i " Pionierii" nu au fost uita]i. O clas` dedicat` celor dou` categorii sociale importante din perioda socialismului, a fost amenajat` cu mult gust în cadrul expozi]iei. Uniforme, trese, medalii, [nururile de comandant de grup`, de deta[ament, de unitate, manuale vechi, b`nci, tablouri care înf`]i[eaz` domnitorii ]`rii, care au fost aruncate a gunoi, toate au fost recondi]ionate de

hunedoreanul nostru [i expuse cu mult gust [i imagina]ie în cadrul expozi]iei.

Cele mai multe dintre obiectele expuse fac parte din colec]ia lui Romic` Bârsan, care au fost achizi]ionate prin efort propriu, altele au fost donate.

“Prin ceea ce am relizat ast`zi aici, în aceast` expozi]ie vreau s` aduc în aten]ia vizitatorilor acea perioad` de comunism. Face parte din istoria noastr`.

Sunt un om tân`r, totul am f`cut pe cheltuiala mea, pentru c` am vrut s` eviden]iez [i partea bun` a anilor 1950-1990. Nu m-a ajutat nimeni. Am participat împreun` cu colegii mei doar la câteva parade mil-

Al]i bani pentru barajul de la Valea de Pe[ti Prezzent la finele lunii martie în jude]ul noostru într-oo vizzit` de lucru, al`turi de repprezzentan]ii institu]iiloor subbordoonate, ministrul Appeloor [i P`duriloor, Iooan Dene[ a declarat c`, pe lângg` foondurile necesare finalizz`rii barajului de la Mihh`ileni, exist` [i banii necesari pentru nooi investi]ii la barajul de la Valea de Pe[ti.

"Obiectivul primordial este punerea în siguran]` a barajului Valea de Pesti. Anul acest avem aloca]i 1,5 milioane de lei, [i astfel vom finaliza cu partea de documenta]ie, inclusiv documenta]ia de execu]ie", a precizat ministrul Ioan Dene[., Urmeaz` impermeabilizarea întregii m`[ti, cu un material din PVC, schimbarea unor vane [i a unor conducte, paramentul din aval, acolo unde sunt bolovani, care vor fi completa]i [i va fi îmbun`t`]it [i amenajat iluminatul. Reabilitarea barajului se va face conform proiectului "Amenajarea complex` a râurilor Jiul de Vest [i Est în vederea ap`r`rii împotriva inunda]iilor a localit`]ilor riverane: Obiectul I - Punerea în siguran]` a Barajului Valea de Pe[ti, jude]ul Hunedoara", finan]at prin Programul Opera]ional Infrastructur` Mare (POIM) 2014-2020. Valoarea total` a obiectului de investi]ii este de 122,698 milioane lei inclusiv TVA. În cadrul acestui proiect se vor realiza: asigurare linie de ap`rare - 18,585 km, pro-

tec]ie antierozional` albie - 13,835 km, dar [i punerea în siguran]` [i modificarea func]iunii pentru acumularea Valea de Pe[ti. Ministrul a fost înso]it în vizita de lucru de secretarul de stat pentru p`duri, Daniel-Constantin Coroam`, consilierii personali pentru ape [i p`duri, Constantin Sofronie [i Ciprian Musc`, directorul general al Administra]iei Na]ionale "Apele Române" (ANAR), Victor Sandu, directorul de investi]ii al ANAR, Vlad Marcoci, directorul general al RNP-Romsilva, Gheorghe Mih`ilescu, directorul ABA Mure[, Cristian Bratanovici, directorul ABA Cri[uri, Sorin Guler, director ABA Jiu, Marin Tal`u.

Din partea autorit`]ilor locale, delega]ia a fost inso]it` de prefectul jude]ului Hunedoara Fabius-Tiberiu Kiszely [i deputatul Lauren]iu Nistor.(A.G.)

itare. Cei care au dorit au îmbr`cat uniformele militare. A[ vrea s` las în urma mea, file de istoria na]ional`, din perioada aceea pe care mul]i o hulesc, dar care, a format caractere, familii, a creat [i consolidat societatea româneasc`.

Patriotismul, dragostea fa]` de ]ar` erau idealurile fundamentale ale comunismului . Oare câ]i dintre noi mai simt acest lucru?", a ]inut s` ne declare patriotul Romic` Bîrsan.

Poate c` unii l-au privit cu scepticism, al]ii cu invidie. Zecile de mii de exponate sunt cu adev`rat, o istorie vie a ceea ce a fost odinioar` ]ara noastr`, când bunicii [i p`rin]ii no[tri aveau un loc de munc`, stabilitatea zilei de mâine, siguran]`.

Totul s-a n`ruit odat` cu democra]ia, iar consecin]ele ei, le sim]im fiecare dintre noi. Felicit`ri hunedoreanului Romic` Bârsan pentru ceea ce a reu[it s` fac`, nu a fost u[or [i suntem al`turi de el în toate activit`]ile [i ac]iunile pe care le va întreprinde pe viitor. Iar dac` sunte]i chiar [i în treac`t prin municipiul Hunedoara vizita]i Expozi]ia de la "Potcoav`" destinat` istoriei socialismului [i comunismului din România. Are [i o pagin` de facebook, iar programul este unul flexibil.

Ave]i ce vedea. Nu ve]i regreta!

Angella DUMITRA{CU

La Lupeni, bugetul local supus dezbaterii publice Prooiectul de hot`râre poate fi coonsultat la avizzierul Prim`riei Municippiului Luppeni (pparter), pe site-uul institu]iei [i se poate ob]ine, în coopie, pe bazz` de cerere deppus` la Reggistratur`.

Potrivit documentului, cheltuielile bugetului pe anul în curs, prognozate, sunt mai mari decât veniturile.

P r i m ` r i a Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 39 al Legii nr.

273/2006 privind finan]ele publice locale, a anun]at a f i [ a r e a Proiectului de hot`râre nr.

44/2019 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2019.

Locuitorii Municipiului Lupeni pot depune observa]ii, propuneri, sugestii, recomand`ri pe marginea proiectului de hot`râre la sediul Prim`riei Municipiului Lupeni - Registratur`, în format electronic la urm`toarea adres` de e-mail: lupeni@upcmail.ro sau pot fi transmise prin fax la num`rul 0254/560515, pân` la data de 12.04.2019. Dezbaterea public` va avea loc în data de 17.04.2019, la ora 13,00, în sala de [edin]e din cadrul prim`riei.(E.S.)

8

5 aprilie 2019

Nou proiect de dezvoltare al sta]iunii Straja, prin care domeniul schiabil Straja s` se uneasc` cu Pasul V\lcan Ministrul Turismului, Bogdan Trif, s-aa întâlnit, mar]i, 26 martie, cu 30 de primari [i reprezentan]i ai localit`]ilor care au depuse, la acest moment, documenta]iile de investi]ii ce se reg`sesc în Masterplanul de Investi]ii în turism. La aceste discu]ii a fost prezent [i primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`, care a prezentat un nou proiect de dezvoltare al sta]iunii Straja, o continuare a vechiului proiect, inten]ia acestuia fiind de a transforma Pasul Vîlcan în cel mai mare domeniu schiabil din ]ar` [i din sud-eestul Europei.

"Nu vrem s` mai înregistr`m situa]ii în care, proiectele de investi]ii s` stagneze din cauza unor mici impedimente, acesta a fost scopul întâlnirii cu primarii [i reprezentan]ii localit`]ilor pentru care exist` proiecte depuse la Ministerul Turismului. Avem bani deci, dar trebuie evitate blocajele aloc`rii fondurilor din cauz` c`, fie nu sunt cunoscute modific`rile legislative, fie c` un functionar nu-[i face treaba la timp. Avem deja exemple pozitive în acest sens, respectiv de proiecte care au fost deblocate", a declarat ministrul Turismului, Bogdan Trif.

Turismul din Straja se dovede[te a fi o alternativ` la minerit. Dincolo de industria extractiv`, turismul este cel care contribuie la bun`starea bugetului local al municipiului Lupeni. În acest sens, administra]ia local` î[i stabile[te priorit`]ile, proiectele [i investi]iile care urmeaz` s` înceap` [i s` aib` impact asupra comunit`]ii locale, pe termen lung.

Ultima investi]ie, telescaunul debraiabil, care-i duce pe turi[ti pân` sus, în Straja, a f`cut ca adresabilitatea sta]iunii s` creasc` [i s` dep`[easc`, chiar, sta]iuniile de top. La cre[terea semnificativ` a num`rului de turi[ti au contribuit [i voucherele de vacan]`.

"Voucherele de vacan]` au revolu]ionat turismul din România, inclusiv statiunea Straja. În Straja undeva la 25-30% din bani sunt bani veni]i de pe vouchere. Statul a luat ni[te m`suri bune. Straja a devenit acum, un

fenomen. Straja este sta]iunea care, în fiecare an, reu[e[te s` aduc` mii de turi[ti în plus, fa]` de anul precedent. Reu[im în fiecare an s` adun`m mai mul]i bani la prim`rie pentru a putea s` dezvolt`m comunitatea. Am depus la Ministerul Turismului un proiect prin care am solicitat prelungirea pârtiei Constantinescu pân` la teleschiul 4 [i s` se lege cu pârtia de sub telegondol`, pentru a avea o pârtie lung`, pentru a termina acea pasarel`", a declarat cu ceva timp în urm`, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.

Potrivit oficialului, zonele cu poten]ial turistic se pot dezvolta cu bani de la minister dac` exist` implicare la nivelul autorit`]ilor locale. "Am simplificat procedura de evaluare a proiectelor astfel c`, în prima etap` este nevoie ca UAT-urile s` depun` documenta]ia pân` la stadiul de studiu de fezabilitate. Mergând mai departe, am inclus [i posibilitatea ca proiectul tehnic s` poat` fi decontat de c`tre Ministerul Turismului în limita a trei la sut`, din suma alocat`. Pentru a veni [i în sprijinul autorit`]ilor locale pe teritoriul c`rora se afl` resurse balneare, am crescut nivelul de co-finan]are pentru proiectele din aceste zone, ajungând la pân` 90% din costul total al proiectului. În 2019, 229 milioane de lei sunt prevazute exclusiv pentru investi]ii. Anul acesta fondurile prev`zute pentru investi]ii în cadrul bugetului Ministerului Turismului sunt cu 600% mai mari fa]` de anul 2018”, a concluzionat ministrul Turismului Bogdan Trif, la finalul întâlnirii.

"Pentru anul 2019 ne mai propunem s` facem în zona agrementului undeva la 800 de locuri de parcare supra-etajate [i în partea de sus a sta]iunii Straja alte 400 de locuri de parcare, astfel încât, s` nu mai avem probleme cu parc`rile. Noi putem pune la dispozi]ia investitorilor terenuri, astfel c` în baza unui proiect, în baza unei finan]`ri s` construiasc` hoteluri. Avem circa dou` hectare de teren la baza agrementului, le parcel`m, le includem în PUZ [i vrem s` realiz`m astfel de hoteluri. Dac` se vor construi hoteluri, noi, ca administra]ie, vom pune sub telegondol` iluminat de nocturn`, astfel încât, pârtiile s` func]ioneze pe o perioad` mai lung` timp", a conchis primarul lupenenean.(R.S.)

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615