Anul XX Num`rul 904
8 februarie 2019 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine
www.valeajiuluipress.com
Senatorul CRISTIAN RESMERI}~ sus]ine interesele V`ii Jiului \n noua sesiune parlamentar` pag .3
Michael Melczer are solu]ii viabile pentru redresarea CEH [i a V`ii Jiului Cu o expperien]` de necoontestat în coonducerea unoor întrepprinderi private sau de stat, Michhael Melczzer revine în politic` [i tootoodat` aduce [i unele soolu]ii, care pot coontribbui la redresarea princippalului aggent ecoonoomic al V`ii Jiului, CEH. Acesta doore[te acum s` coontribbuie la dezzvooltarea zonei unde s-aa n`scut [i foormat ca OM. Iar pefoorman]ele proofesioonale îi sunt recunooscute la nivel înalt, deooarece, acum este coonsilierul ministrului Energgiei, pe proobleme care vizzeazz`, în sppecial, mineritul [i energgia. Michael Melczer a fost numit în func]ia de director general la 1 noiembrie 2016 [i a f`cut în [ase luni, ce nu au f`cut predecesorii s`i în dou`zeci de ani. Noul pre[edinte al ALDE Petro[ani a fost tentat de mai multe ori s` plece din Valea Jiului, dar, dup` o analiz` a con[tiin]ei sale, a recunoscut c` "tenta]ia a fost foarte mare, dar la fel de folositor este s` fii în locurile natale, unde te-ai n`scut [i ai crescut [i eu asta fac… ramân s` dezvolt comunitatea". Are ambi]ii mari, al`turi de colegii s`i din ALDE Petro[ani [i Hunedoara iar acestea sunt, bineîn]eles, câ[tigarea Prim`riei [i Consiliului local Petro[ani [i cât mai multe posturi de consilieri. "Vreau s` învingem… putem scoate un candidat care s` fie un competitor foarte important în cursa pentru Prim`ria Petro[ani. Nu este niciunul stabilit pân` acum, dar v` vom anun]a la momentul oportun", a spus pre[edintele Michael Melczer. Acesta a anun]at în premier`, c` "pentru Valea Jiului, ministerul Energiei are în plan realizarea proiectului de “hub” de oxigen, care promite printre altele, atragerea unui nou val de investitori din industria auto, în principal. Avem o surs` de hidrogen în Valea Jiului [i cred c` avem resursele necesare pentru dezvoltarea de noi afaceri, Valea Jiului putând deveni o zon` atractiv` pentru investitori". Cred c` ar trebui f`cute c<teva preciz`ri [i s` ne aducem aminte de
modul în care a fost îndep`rtat din func]ie, directorul general, cel care a f`cut profit la CEH, în urm` cu ceva vreme... Pentru prima dat` în istoria postdecembrist`, Complexul Energetic înregistra profit. - Pentru prima dat` s-a pl`tit o rat` a creditului pentru investi]iile de mediu de la Paro[eni, care se ridica la suma de 4,93 milioane. Pân` acum a pl`tit ministerul de Finan]e, din lipsa de disponibil în conturile CEH; - CEH SA a asigurat livrarea de energie electric`, energie termic`, a r`spuns la toate solicit`rile DEN astfel încât, iarna 2016/2017 a fost trecut` f`r` probleme majore în Sistemul Energetic Na]ional [i în confortul popula]iei; - Rezultatele financiare bune au permis [i alocarea de fonduri pentru SE Paro[eni (investi]ie conf. mediu), SE Deva (CTP, conversie gr.2) inser]ie tehnic` minier` [i materiale; - S-a dispus începând cu luna martie constituirea stocului de c`rbune pentru iarna 2017/2018, stocul fiind fundamentat pe posibilit`]ile tehnice [i o schem` de func]ionare cu maximizarea veniturilor. Acest stoc ajung<nd la 120.000 tone la începutul lunii noiembrie 2017; - Minerii au avut din nou de transport la [i de la locul de munc`, drept pierdut odat` cu denun]area Contractului Colectiv de Munc`. - S-au f`cut angaj`ri. (continuare \n pag 3)
2
8 februarie 2019
Primul de deces de grip`, la Petro[ani Coonfoorm dateloor primite de la DSP Hunedooara, în s`ppt`m<na 28.01.2019- 03.02.2019 num`rul infec]iiloor acute resppiratoorii inreggistrate pe teritooriul jude]ului Hunedooara este de 1758. A survenit [i primul caz deces de gripa tip AH1N1. Este vorba de o persoana de 56 ani, sex masculin care a fost internat în SU Petro[ani, nevaccinat [i cu alte afec]iuni [i care a primit tratament antiviral. Au mai fost confirmare alte patru cazuri de grip` tip AH1N1 [i alte cinci cazuri confirmate grip` tip A H3. Un numar de 24540 persoane au fost vaccinate cu vaccin gripal trivalent sezonier (în sezonul rece 2018-2019 jude]ului Hunedoara [i s-au repartizat 24.540 doze de vaccin gripal trivalent sezonier - fa]` de sezonul rece 20172018 când au fost utilizate toate cele 30.597 doze de vaccin gripal trivalent sezonier care au fost repartizate jude]ului Hunedoara . În data de 17.01.2019 DSP jud. Hunedoara a solicitat în urma adresei Ministerului S`n`t`]ii necesarul de doze de vaccin gripal trivalent sezonier pentru continuarea vaccinarii antigripale - num`rul de doze solicitat este de: 5980 de doze, conform datelor colectate de la medicii de familie din jude].(E.S.)
Re]ete de week-eend Salat` de pas`re Ingredinte: 500 g piept de pui fiert, 500 g morcov, 500 g ]elin`, 300 g mere, 250 gr. maionez`, 2 l`m<i, 2 ardei gra[i, sare, piper, ½ linguri]` cu sos englezesc, ridichi, ro[ii, pentru decor. Preparare: Pieptul de pui se taie cuburi mici, se adaug` morcovul, ]elina, merele, ardeiul gras, ce vor fi taiate joulien; maioneza, zeama de la o l`m<ie [i condimentele, se amestec`, apoi se a[eaz` salata \n cupe sau salatiere; se decoreaz` cu ridichi t`iate \n form` de nuf`r, sau t`iate felii sub]iri [i felii de l`m<ie. Ciorb` ardeleneasc` Ingrediente: 1 kg tac<muri de pui, 2 morcovi, 1 ]elin`, 2 cepe, un ardei gras, 3-4 rosii, 5-6 c`]ei de usturoi, o felie sub]ire de sl`nin` afumat`, o leg`tur` p`trunjel verde, o]et. Preparare: Se pune carnea la fiert. Se ia spuma. Apoi se adaug` pe r<nd morcovul dat pe r`z`toare, ]elina t`iat` cubule]e, ceapa [i ardeiul gras
t`iate m`runt. C<nd ciorba e aproape fiart` se adaug` ro[iile decojite [i tocate m`runt. |nainte cu 10 min. de a opri focul se toac` m`runt \mpreun`, sl`nina, p`trunjelul [i usturoiul. Se adaug` la ciorb`. La sf<r[it ciorba se acre[te dup` gust cu o]et. Pulpe de pui gratinate Ingrediente: 4 buc`]i pulpe de pui, ulei, sare, piper, ghimbir, frunze de ]elin` verde, 1 lingur` unt, 3 linguri pesmet, 1 lingur` ulei de m`sline, 1 c`]el usturoi pisat, 4 felii ca[caval. Garnitura: maz`re [i morcov sote. Preparare: Pulpele de pui se condimenteaz`, se adaug` pu]in ulei [i se introduc la cuptor timp de 20 minute. Din pesmet se formeaz` o past`, ad`ug<nd untul, frunzele de ]elin` t`iate fin, ulei de m`sline, usturoi pisat [i condimente. C<nd pulpele de pui sunt gata se adaug` peste ele pasta omogen` de pesmet apoi ca[cavalul [i se mai introduc la cuptor \nc` 3-5 minute. Se servesc calde cu o garnitur` de mazare [i morcov sote sau cartofi pr`ji]i.
Au trecut 15 ani, se când ne-a p`r`sit un suflet blând, cu chipul s`u vesel, un so] [i un tat` exemplar, un familist convins
- Kibedi Karol -
Mul]umim celor care, pentru o clip` î[i vor aminti de el [i îi vor aprinde o lumânare. Vei r`mâne ve[nic în inimile noastre. Dumnezeu s` te odihneasc` în pace! |]i vom p`stra mereu memoria vie! So]ia Cristina cu copiii [i veri[oara Angella Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Redactor [ef: Reghina VLAD Anchete: Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com Arthur G~RDESCU; Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR Sport - Cultur`: Loredana JUGLEA; Liviu P|R}AC - (0724-9 915933)
Tehnoredactare: Dana MATEI www.valeajiuluipress.com
E-mail: valeajiului@yahoo.com
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0737-402737
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
HOROSCOP PE{TI Realitatea lumii nu va putea afecta starea voastr` de spirit. Ve]i fi de neclinti]i \n perimetrul Liviu P\r]ac propriu vital. Urm`rile? Le ve]i sim]i pe propria piele, c<t de curând. Atractivitatea fa]` de sexul opus: sc`zut`. BERBEC Cu o influen]` neptunian` de moment, visele nocturne se vor accentua ca num`r, dar [i ca intensitate. Pute]i avea chiar [i co[maruri. Nu v` speria]i îns`! Nimic din filmele nop]ii nu se va transpune \n realitatea zilnic`. Atractivitatea fa]` de sexul opus: la limite normale. TAUR Regula de aur se va manifesta implicit \n virtuala lume a aforismelor neconjugabile personale. |n ce const` aceast` regul`? Nu uita]i însemnul de baza al semnului vostru: "nu cred, nu cercetez, dar sus]in sus [i tare!". Atractivitatea fa]` de sexul opus: normal`. GEMENI Ve]i avea parte de o perioad` destul de bun` din mai toate punctele de vedere. V` prie[te la culme aceast` perioad` zodiacal`. Atractivitatea fa]` de sexul opus: foarte slab`. RAC Un sextil astral \n care sunt implicate planetele Mercur [i Neptun vor determina o perioad` cu bune [i rele pentru nativ. Dar - spre deosebire de alte d`]i - balan]a se va \nclina \n favoarea celor bune, fi]i f`r` nici o grij`. Profita]i din plin ! Atractivitatea fa]` de sexul opus: la limite înalte. LEU Astrul protector, Helios, se afla in Casa S`ge]ii de Argint. O perioad` excelent` din mai toate punctele de vedere. Nu va r`mâne altceva de f`cut decât s` intra]i iar`[i \n fondul problemei \n toate ac]iunile proprii, indiferent dac` privesc materialul sau sentimentalul. Atractivitatea fa]` de sexul opus: foarte ridicat`. FECIOARA Un nou inamic - de parc` nu a]i fi avut [i a[a destui st` \n a[teptare pentru a intra \n scen`. Dar, de data asta, nu sunte]i voi cei viza]i, ci…persoana iubita! Ur<t` conjunctur` de moment! Va trebui s` sta]i cu ochii in [ase. Altfel ve]i risca s` v` ciocni]i de un "bluf" iremediabil. Atractivitatea fa]` de sexul opus: destul de ridicat`. BALAN}A Avem parte - ca nativi din balan]a - de o perioad` caracterizat` prin e[ecuri succesive, de propor]ii chiar, datorit` unei beatriz`ri conjunctive dintre Marte [i Saturn. O perioad` trec`toare îns`, din fericire. Atractivitatea fa]` de sexul opus: sc`zut`. SCORPION Astrul dumneavoastr` protector - aflat \n plan disjunct fa]` de p`mânt - v` aduce multe neîn]elegeri cu cei dragi, dar [i neîndepliniri pe plan profesional. Dar, culmea, va afecta [i planul sentimental. C`uta]i s` trece]i cu fruntea sus peste e[ecuri. Atractivitatea fa]` de sexul opus: inexistent`. S~GET~TOR Aura binef`c`toare a Lunii - aflat` \n cuadrant regular fa]` de Terra v` re]ine \n filtrul propriu toate energiile negative pe care karma voastr` o expectoreaz` asupra organismului propriu. Bun` perioad` pentru rela]iile amoroase. Atractivitatea fa]` de sexul opus: extrem de ridicat`. CAPRICORN Ve]i trece destul de u[or peste aceast` perioad` cam plin` de griji, dar [i de ceva nou, \n rela]ia cu un apropiat. Doar o rutina devastatoare care v` m`cin` interesul pentru via]`, din nefericire, nu v` las` s` respira]i \n voie. Atractivitatea fa]` de sexul opus: destul de slab`. V~RS~TOR Personalitate complex`, caracterizat` de un adev`rat sim] al drept`]ii [i de o ambi]ie prin care nativul î[i planific` fiecare p`rticic` a vie]ii cu mult succes. Astrul nop]ii - Selena sub semnul Dragonului de foc chinezesc; nativul va avea mari [anse de a dobândi, în situa]ii extreme, puteri mai mari decât oricare alt nativ zodiacal. Atractivitatea fa]` de sexul opus: foarte ridicat`. Pentru to]i nativii din zodiac {i nu uita]i ! Oriunde [i oricând, cu patos [i d`ruire: Iubi]i-v` c<t mai mult ...
8 februarie 2019
3
Senatorul CRISTIAN RESMERI}~ sus]ine interesele V`ii Jiului \n noua sesiune parlamentar` Sennatorrul PSD CRISTIAN RESMERI}~ [i-aa înnceput activitatea înn noua sesiunne parrlam menntarr` [i ne-aa declarrat c` va sus]inne innterresele V`ii Jiului [i ale locuitorrilorr ei,, prroblem matica zonnei fiinnd unna,, înnc`,, destul de com mplexx`. Sennatorrul hunnedorreann [i prre[[edinnte al orrganniza]iei munnicipale PSD Lupenni,, unna dinntrre cele mai puterrnice orrganniza]ii dinn jude] [i dinn ]arr`,, arre o activitate parrlam menntarr` destul de laborrioas`,, cenntrrat` pe prroblem mele CEH,, ale pennsionnarrilorr minnierri,, prroblem matica innfrrastrructurrii deficitarre a V`ii Jiului,, prroblem mele sociale,, etc. Acesta se afl` în prezent în cel de-al doilea an ca membru al Senatului României, fiind ales în circumscrip]ia electoral` nr.22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.4. Este secretar al Comisiei de mediu din Senat, membru al Comisiei Permanente comune a Senatului [i Camerei Deputa]ilor pentru rela]ia cu UNESCO. În anul 2018, senatorul PSD, Cristian Resmeri]` a avut 39 propuneri legislative, ini]iate sau la care este coini]iator, al`turi de al]i membri ai Parlamentului României; o întrebare transmis` Ministrului Muncii [i Solidarit`]ii Sociale; trei interpel`ri parlamentare adresate mini[trilor Energiei [i al Muncii; dou` interpel`ri adresate Primului Ministru; dou` lu`ri de cuvânt în plenul Senatului. Senatorul Cristian Resmeri]` a fost pân` în data de 11 septembrie 2018 membru al Comisiei pentru mediu a Senatului [i începând cu aceast` dat` îns`, senatorul a devenit membru al Comisiei pentru energie, infrastructur` energetic` [i resurse minerale, din aceast` postur` senatorul î[i propune s` vin` [i mai mult în sprijinul Complexului Energetic Hunedoara. "Începând cu data de 11 septembrie 2018 sunt membru al Comisiei pentru energie, infrastructur` energetic` [i resurse minerale, din aceast` pozi]ie voi face tot ce îmi st` în putin]` s` sprijin [i mai mult activitatea Complexului Energetic Hunedoara, astfel încât mineritul s` aib` viitor", spunea anul trecut senatorul Cristian Resmeri]`. Pe parcursul mandatelor de parlamentar a f`cut numeroase demersuri pentru bunul mers al complexului. Într-o interpelare adresat` primului - ministru, Viorica D`ncil`, senatorul Cristian Resmeri]` readucea în aten]ia opiniei publice situa]ia grav` cu care se confrunta Complexul Energetic Hunedoara. Acesta cerea în mod imperativ s` se ia m`surile necesare pentru recuperarea crean]elor neîncasate pân` la ora respectiv` de cei de la CEH [i cerea deplasarea Corpului de Control al primului ministru la CEH, pentru verificarea prejudiciilor create, de fosta administra]ie.
CEH se afl` într-o situa]ie economic` deosebit de grav`, în lipsa unei strategii care s` asigure viabilizarea acestuia, pentru a se evita intrarea în colaps [i închiderea lui, alte dou` exploat`ri miniere Lupeni [i Lonea au fost considerate neviabile [i incluse într-un program de închidere. Acest fapt afecteaz` grav situa]ia economic` [i popula]ia V`ii Jiului, mineritul fiind în prezent principala activitate economic` a zonei. Actuala echip` managerial` nu are solu]ii pentru a asigura activitatea complexului, ba, mai mult, atât conducerea cât [i Consiliul de Administra]ie îi aduc grave prejudicii", arata în interpelarea sa, senatorul hunedorean. "Cred c` toat` lumea este de acord cu mine c` problemele cele mai importante cu care se confrunt` înc`, din p`cate, regiunea V`ii Jiului, dar [i o bun` parte a jude]ului Hunedoara pe care eu le reprezint în Senat, sunt cele legate de func]ionarea Complexului Energetic Hunedoara [i cele legate de situa]ia pensionarilor. În ceea ce prive[te situa]ia CEH, [i în 2018, la fel ca [i în anii preceden]i, am atras aten]ia Ministerului Energiei [i Primului Ministru asupra situa]iei delicate în care se afl` acest agent economic care a avut [i înc` are nevoie de sprijinul statului român pentru a putea func]iona. Cât despre necesitatea men]inerii în func]iune a acestui complex energetic, r`spunsul f`r` echivoc const` chiar în situa]ia de ast`zi a Sistemului Energetic Na]ional, care func]ioneaz` cu import masiv de energie pe parcursul anului 2018 am reu[it s` ini]iez, împreun` cu al]i colegi de partid, hunedoreni sau nu, un proiect de lege prin care CEH [i CEO vor fi scutite de obligativitatea achizi]ion`rii de certificate verzi. E un pas foarte important, multe din sanc]iuni la cele dou` entit`]i venind pe aceast` linie. Apoi, revenind la ce spuneam înainte, am reu[it s`-i convingem, spre finalul anului, pe cei de la Comisia European` c` activitatea minelor Lupeni [i Lonea nu se poate opri brusc, cum era prev`zut [i cum cred c` s-a gre[it la acel moment, salvând astfel pentru o perioad` locurile de munc` ale câtorva sute de angaja]i de la cele dou` exploat`ri de huil`. Avem cea mai performant` termocentral` din ]ar`, pus` la punct [i din punct de vedere ecologic, cum am atras aten]ia [i în comisia de mediu din care fac parte, avem înc` huil` bun` de exploatat, [i atunci de ce s` nu mergem înainte înc` ani buni de-acum încolo? Pentru asta m` voi lupta [i în 2019. Uita]i-v` ce nevoie are sistemul energetic al ]`rii, acum iarna, de c`rbunele românesc. Este nevoie de c`rbunele românesc, pentru a sus]ine Sistemul Energetic Na]ional, pentru p`strarea locurilor de munc` a mii de oameni în Valea Jiului sau la colegii din jude]ul Gorj. Iar în noua sesiune parlamentar`, voi continua s` sus]in interesele V`ii Jiului [i a locuitorilor ei, care m-au trimis în Parlamentul României s` îi reprezint. Întotdeauna m` consult cu cet`]enii, cu pensionarii, cu mai multe categorii sociale, pentru a afla cu ce probleme se confrunt` ace[tia. Voi sus]ine administra]iile locale, proiectele viabile care sunt benefice zonei noastre [i tot ceea ce este constructiv [i benefic pentru Valea Jiului [i pentru hunedoreni", a ]inut s` ne declare senatorul Cristian Resmeri]`. Arrthurr G~RDESCU
Michael Melczer are solu]ii viabile pentru redresarea CEH [i Valea Jiului Michael Melczer a deranjat grupurile de interese prin stoparea pr`duirii bugetului CEH [i dirijarea banilor pentru activit`]ile strict necesare supravie]uirii Complexului Energetic iar "b`ie]ii de[tep]i" nu l-au iertat. Am asistat "la o execu]ie politic`, a singgurei coonduceri care a avut rezzultate pozitive"" declara la acea vreme, Pre[edintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian I[toc. Acesta sus]inea c`, decizia CA-ului de a-l schimba pe directorul general nu e altceva decât o execu]ie politic`. Mai mult, schimbarea directorului general [i desfiin]area posturilor de directori adjunc]i cu câteva zile înainte de discu]iile cu comisarul european pe marginea SIEG au condus la pr`bu[irea societ`]ii. Odat` cu eliminarea lui Michael Melczer din Consiliul de Administra]ie al CEH, este înl`turat` singura voce care se mai opunea intereselor g`[tii lui Purcaru, care trude[te la greu [i pe bani mul]i pentru închiderea mineritului din Valea Jiului. Chiar dac` CEH este în colaps, iat` c` tot fostul director general vine cu o solu]ie viabil`.
În cadrul conferin]ei de pres` organizat` la sediul ALDE Hunedoara, unde a fost prezent, al`turi de pre[edintele Mircea Ioan Molo], Michael Melczer a prezentat presei performan]ele ob]inute în perioada în care a condus destinele CEH [i a precizat: "CEH nu se poate opri [i ar trebui s` ne folosim de resursele pe care le avem [i s` ne pl`tim oamenii no[tri, din Valea Jiului. Orice achizi]ie de c`rbune este o cheltuial` suplimentar`. Dup` cum bine [ti]i, Romgazul este interesat s` realizeze la Mintia în parteneriat, o central` pe gaz. Nu trebuie s` st`m pe importurile de c`rbune [i acest lucru este important pentru economia na]ional`. Avem o infrastructur` energetic` important` care trebuie pus` în valoare. Aceast` nou` central` are termen de punere în func]iune trimestrul IV al anului 2023. Avem mai multe elemente de care trebuie s` ]inem cont: afacerea energetic` - MINTIA, RESURSA UMAN~ angaja]ii - locurile de munc`. Oamenii nu-[i vor pierde locurile de munc` [i par]ial vor fi implicate în dezvoltarea acestui proiect [i alte seg-
mente ale noii centrale. În jurul acestei entit`]i se vor dezvolta, în paralel, o serie de activit`]i de prest`ri servicii, care trebuie s` asigure continuitatea exploat`rii. Energia, care va fi produs` la Mintia va fi mult mai ieftin` [i va putea fi vândut` pe pia]a de energie. {i solu]ii mai sunt, dar vom reveni la ele, la momentul oportun", a concluzionat Michael Melczer. Anggella DU UMIT TRA{CU U
4
8 februarie 2019
Priorit`]ile [i lucr`rile de investi]ii pentru Ca în fiecare an, fiecare administra]ie public` local` î[i stabile[te priorit`]ile [i lucr`rile de investi]ii care se vor derula în cursul acelui an. Pentru municipiul Lupeni, priorit`]ile anului 2019 ]in de continuarea lucr`rilor demarate în anul 2018, precum [i demararea unor proiecte noi. Cea mai mare investi]ie care se va derula în municipiul Lupeni se refer` la introducerea apei [i a re]elelor de canalizare în zonele în care acestea nu exist`, în parteneriat cu APA SERV Valea Jiului. Proiectul va începe în cartierul {tefan. "Este un proiect care se deruleaz` pe fonduri nerambursabile, iar extinderea re]elelor este un mare câ[tig pentru comunitatea noastr`. În cartierul {tefan avem planuri mari. Dup` ce anul trecut am l`rgit calea de acces c`tre acest cartier, oamenii
lui Lupeni are în plan [i modernizarea principalului bulevard al localit`]ii, Tudor Vladimirescu", afirmau în prim`vara anului trecut, edilii lupeneni. Iat` c`, declara]iile au devenit fapte, bulevardul fiind asfaltat pân` în zona spitalului. Anul 2019 este o nou` etap` din cadrul amplului proiect, urmând ca partea de jos a bulevardului r`mas`, s` intre [i ea în reabilitare [i modernizare. Totul a fost posibil printr-o mai bun` gestionare a banului public, cu sprijinul autorit`]ilor guvernamentale [i a senatorului CRISTIAN RESMERI}~, care, prin tot ceea ce a întreprins a putut s`-i asigure actualului primar, acele avize, fondurile necesare finaliz`rii investi]iilor începute, în scurtul s`u mandat de primar. "Voi continua proiectul de reconstruc]ie a str`zilor, trotuarelor, aleilor dintre blocuri [i a c`ilor de acces dintre trotuare, c`tre blocurile de locuin]e, precum [i amenajarea de parc`ri [i spa]ii
trebuie s` [tie c` vor \ncepe lucr`rile de canalizare [i alimentare pentru acest cartier. Vom reabilita toate str`zile [i le vom asfalta. Ne-am propus s` asfalt`m 500 de metri [i s` amenaj`m câ]iva kilometri de rigole. Vom continua investi]iile în infrastructura local` în func]ie de aloc`rile bugetare de care dispunem", spune primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.
Investi]iile în infrastructura rutier` continu` Investi]ii se vor face în infrastructura local`. 7,5 milioane de lei au fost aloca]i pentru lucr`rile de asfaltare pentru anumite str`zi principale ale ora[ului: pe blv P`cii, Viitorului, cartierul Braia, \n zona Pie]ei Cina, pe Calea Br`ii, unde sau finalizat lucr`rile [i s-au amenajat parc`ri, pe strada Pomilor, ce a devenit o alternativ` viabil`, un al doilea drum care duce c`tre sta]iunea Straja. S-au reabilitat [i modernizat în totalitate str`zile [i trotuarele din B`rb`teni. Consiliul Local Lupeni a votat realizarea studiului de fezabilitate pentru amenajarea de rigole (sistem de preluare a apelor pluviale) pe 11,23 km în baza proiectului refacere str`zi L=11,23 km, corp drum rupt în municipiul Lupeni. S-au f`cut moderniz`ri pe strada Tusu, Vân`torilor [i în alte cartiere m`rgina[e ale localit`]ii. Administra]ia public` local` a municipiu-
verzi, pe întreg Bulevardul T. Vladimirescu, de la sediul Prim`riei pân` la ie[irea spre ora[ul Uricani", a spus primarul Lucian Resmeri]`. Principalul bulevard, Tudor Vladimirescu va fi liber de zecile de ma[ini care vor fi direc]ionate c`tre parc`rile care au fost, sau vor mai fi amenajate în jurul blocurilor. Toate aceste investi]ii majore au schimbat în totalitate imaginea municipiului Lupeni, care, iat`, are parte acum de o echip` de edili vrednici [i ambi]io[i, a c`ror prioritate este
ridicarea standardului de via]` a comunit`]ii lupenene.
Investi]ii în educa]ie Pentru buna desf`[urare a procesului educa]iv, administra]ia local` a municipiului Lupeni a demarat un amplu proiect de modernizare a [colii, de a aduce infrstructura [colar` la ninel european, unde copiii s` vin` de pl`cere. "Investi]iile în educa]ie reprezint`, indiferent de ceea ce se întâmpl` acum în [colile lupenene, investi]ii în viitorul copiilor no[tri. Nu putem vorbi despre performan]` în educa]ie f`r` o infrastructur` [colar` la standarde europene, cu [coli modernizate [i consolidate, unde copiii s` vin` de pl`cere. Prin aceste investi]ii care urmeaz` s` fie realizate, vreau s` m` asigur c` toate gr`dini]ele, [colile [i liceele pe care le administr`m, sunt preg`tite s`-[i primeasc` elevii [i profesorii în cele mai bune condi]ii. Dup` cum bine [ti]i, [colile din localitatea noastr` sunt agrenate în proiecte europene. Proiectul de finan]are de reabilitare total` pentru Liceul Tehnologic a trecut [i el toate fazele, mai trebuie s` vin` [i finan]area [i în cel mai scurt timp s` începem lucr`rile. Avem proiecte pentru gr`dini]e [i pentru {coala nr.3, etc. Doar
a[a putem s` avem un ora[ dezvoltat, prin educa]ie [i con[tientizarea tuturor c` ceea ce noi facem, trebuie p`strat [i pentru genera]iile viitoare", a declarat primarul lupenean.
8 februarie 2019
5
anul 2019 \n municipiul Lupeni Lupeniul - capitala cultural` a V`ii Jiului A[a cum declarau înc` de la punerea \n func]iune a Palatului Cultural, edificiul a devenit cu adev`rat, un PHANTEON al Culturii. Zeci de spectacole au fost organizate, pân` în prezent, de administra]ia local` [i Consiliul local, în parteneriat cu diferite institu]ii, organiza]ii nonguvernamentale, agen]ii teatrale, etc.
Continuând buna colaborare de anul trecut, primarul municipiului Lupeni [i managerul teatrului petro[enean, Cosmin R`descu, au parafat colaborarea [i pentru anul în curs. "Împreun` cu domnul manager Cosmin R`descu am parafat colaborarea între Prim`ria municipiului Lupeni [i Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petro[ani pentru anul 2019. În baza acestui acord, toate piesele de teatru produse de c`tre echipa apreciatului teatru din Valea Jiului vor fi jucate [i pe scena Palatului Cultural de la Lupeni. Evident, nu pot decât s` salut acceptul domnului R`descu în acest sens, care r`spunde astfel nu doar solicit`rilor mele, ci în primul rând dorin]ei publicului din Lupeni de a-i vedea [i de a-i aplauda [i în acest an pe actorii deosebi]i ai teatrului din Petro[ani, cu care am avut [i avem o colaborare excelent`. Avem acest Palat al Culturii, cu care ne mândrim, avem un public numeros care este preocupat [i interesat de consumul cultural, deci avem toate ingredientele necesare pentru a ne p`stra ambi]ia ca Lupeniul s` r`mân` în continuare o Capital` Cultural` a V`ii Jiului [i a jude]ului nostru", a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Lupenenii vor avea ocazia s` vad` unele din cele mai bune piese care se joac` [i se vor juca pe scena Palatului Cultural [i, prin intermediul ziarului nostru, primarul Lucian Resmeri]` lanseaz` invita]ia lupenenilor, de a fi prezen]i la spectacolele care se vor juca pe scena Palatului Cultural.
Proiectul BAHTALO vine în sprijinul comunit`]ii
popula]ia defavorizat` a localit`]ii. "Este un proiect complex care va avea un impact deosebit în rândul comunit`]ii. Vom duce copiii la [coal`, la gr`dini]`, vom reabilita policlinica veche, câteva apartamente. Vor fi implica]i aproximativ 1200 de locuitori, vom înfiin]a zece pân` la 15 firme care s` coopteze 250 de angaja]i. Vom acorda 500 de mese zilnic pentru copiii din comunitate, 1000 de cet`]eni vor primi asisten]` medical`. Vom angrena în acest proiect [i institu]iile de înv`]`mânt. Ne dorim s` devenim o localitate verde [i avem în vedere [i plantarea a câtorva mii de puie]i [i ne dorim s` înfrumuse]`m [i zonele pietonale. Angrenând în acest proiect mai multe categorii sociale, comunitatea va avea de câ[tigat", a ]inut s` precizeze primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Proiectul ,,BAHTALO - Împreun` combatem s`r`cia [i discriminarea", ini]iat de Prim`ria municipiului Lupeni, un proiect în valoare de 26.858.967,39 lei s-a aflat pe lista proiectelor care au primit finan]are de la Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Capital Uman. Programul are ca scop reducerea num`rului de persoane marginalizate din comunit`]i margina-
noi spa]ii pentru derularea în bune condi]ii a u n u i
înv`]`mânt modern, care s` ofere toate facilit`]ile de aprofundare a cuno[tin]elor în rândul beneficiarilor. Gr`dini]a va fi construit` pe strada Viitorului. "Avem în plan construirea unei noi gr`dini]e. Trebuie s` v` precizez c` fondurile provin din proiectul pe care-l derul`m în municipiul nostru [i care poart` numele de Bahtalo. Dup` cum [ti]i, cartierul Viitorului este unul în care s`r`cia este la cote extreme, începând de la cei mici pân` la persoane adulte, ace[tia fiind defavoriza]i atât din punct de vedere social cât [i din punct de vedere economic. 90 la sut` din ace[tia tr`iesc din ajutoare sociale [i cu ajutorul unor aloca]ii de sprijin pentru copii. Noul edificiu, care va fi construit va fi asem`n`tor cu gr`dini]a de pe strada Parângului, va avea patru clase, unde vor înv`]a sute de copii. Proiectul pe care îl derul`m în prezent se va desf`[ura pe parcursul a trei ani [i ne bucur`m s` fim printre primii din ]ar` carel aplic`m [i cu ajutorul c`ruia ajut`m [i sprijinim 960 de persoane", a precizat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.
Cinematograful - cu noi oportunit`]i pentru manifest`rile culturale
lizate, în care exist` popula]ie apar]inând minorit`]ii rom` (acele comunit`]i în care popula]ia apar]inând minorit`]ii rom` reprezint` minim 10% din totalul popula]iei la nivelul comunit`]ii) aflate în risc de s`r`cie [i excluziune social` [i ca valoare ocup` locul doi, la nivel na]ional, în lista celor 35 de proiecte care au primit finan]are. Proiectul este în plin` desf`[urare, cet`]enii vin s` se recalifice în func]ie de studii [i dat` cu înc`lzirea vremii vor începe lucr`rile de reabilitare a vechii policlinici. Partenerii acestui important proiect care se deruleaz` în municipiul Lupeni sunt: Liceul Teoretic Mircea Eliade, Asocia]ia Umanitar` Casa de Copii Lupeni, Asocia]ia Crof MPS [i Euro Jobs SRL.
O nou` gr`dini]` în cartierul Viitorului
În cadrul amplului proiect european care se deruleaz` în municipiul Lupeni [i care vizeaz` Administra]ia public` local` a municipiusprijinul comunit`]ilor defavorizate, lui Lupeni a demarat anul trecut un amplu proiect administra]ia local` a cuprins [i construirea unor de dezvoltare local`, care vizeaz` în special
În data de 23 octombrie 2018, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` a depus la CNI cererea de finan]are pentru reabilitarea Cinematografului Cultural. Cererea de finan]are va fi evaluat` de o comisie, apoi va fi trecut` pe lista investi]iilor ce pot fi finan]ate cu bani de la CNI. Dac` acest obiectiv va primi finan]are se va stabili anul acesta, dup` fixarea bugetului institu]iei [i prioritizarea investi]iilor în func]ie de punctajul acumulat. {ansele de reabilitare a cinematografului sunt totu[i mari, alte dou` cinematografe din Valea Jiului fiind reabilitate în acela[i mod, cel de la Vulcan [i cel de la Petro[ani. Mai sunt investi]ii care se fac în domeniul schiabil de la Straja, în modernizarea [i dotarea spitalului lupenean cu aparatur` [i alte aparate destinate cre[terii performan]ei actului medical, etc. Acestea sunt doar o parte din proiectele majore ale anului 2019, care urmeaz` s` se deruleze în cadrul municipiului Lupeni, toate fiind de un impact major asupra comunit`]ii. Elena DRAGOMIR
6
,,
8 februarie 2019
S` nu ridic`m tran[ee \ntre noi [i s` sus]inem proiectele rom<ne[ti
,,
Subb denumirea "Turismul hunedoorean, Geooaggiu B`i - posibbilit`]i de dezzvooltare durabbil`"", coonferin]a interactiv` orgganizzat` de eurooparlamentarul umanist Maria Grappini, a adunat laoolalt` oficialit`]i loocale, primarul [i vicepprimarul sta]iunii, repprezzentan]i ai Aggen]iei de Dezzvooltare Reggioonal` - viceppre[edinta la nivel na]ioonal pe proobleme de infrastructur` a Cooali]iei Na]ioonale pentru Moodernizzarea Roomâniei, viceppre[edintele Coonsiliului Jude]ean Hunedooara, Soorin Vasilescu, oameni de afaceri [i mici întrepprinzz`toori din zon`, loocalnici, umani[ti din tooat` ]ara, repprezzentan]i ai mass-m mediei loocale [i na]ioonale. La evenimentul de la Geoagiu a fost prezent` [i o delega]ie a CLUBULUI DE PRES~ VALEA JIULUI format` din Angella Dumitra[cu - pre[edinte, Fane B`utu - prim-vicepre[edinte, Daniel Csatlos - secretar [i Mihai Bodogan - vicepre[edinte, pre[edintele Comisiei de Cultur`. Conform datelor statistice de la INS num`rul total de nereziden]i (turi[ti str`ini) caza]i în structurile de cazare turistic` colective în trimestrul al III- lea 2018, a fost de 938,3 mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 2168,8 milioane de lei. În perioada 1-30 IX 2018 num`rul de turi[ti
nereziden]i caza]i în structurile de cazare turistic` colective a fostd e 2211,7 mii, iar cheltuelile acesora s-au ridicat în total la 5236,6 milioane de lei, ceea ce înseamn` încas`ri mai mari cu 559.700.000 lei, aproximativ 119 milioane de euro în plus pentru industria româneasc`. În data de 1.11. 2018 a fost adoptat` m`sura pentru stimularea turismului balnear, care presupune eliminarea redeven]elor pentru utilizarea apelor geotermale [i minerale naturale utilizate pentru consumul popula]iei la buvetele publice. Sectorul turistic balnear avea nevoie urgent de aceste m`suri, în contextul în care, o treime dintre izvoarele termale [i minerale ale Europe se afl` pe teritoriul ]`rii noastre. Fondul de investi]ii pentru sta]iunile balneare [i balneo climaterice este unul dintre proiectele guvernului care ofer` turismului balnear poate, cel mai important ajutor de la revolu]ie încoace [i de anul viitor se vor vedea efectele acestui sprijin dat de statul român. Ministerul Turimului a prelungit durata acord`rii voucherelor de vacan]` în valoare de 1450 lei pentru fiecare beneficiar în 2019 [i 2020, 1,2 milioane de români pot petrece vacan]ele în ]ar` cu aceste vochere din partea statului [i în anii 2019 [i 2020. S-a elaborat totodat` [i un master plan al investi]iilor în turism care vizeaz` printre altele: dezvolatrea comunit`]ilor locale din zonele cu poten]ial turistic ridicat, prin cre[terea investi]iilor publice infrastructura turistic`, valorificarea durabil` a specificului local [i a elementelor de identitate, dezvoltarea domeniului schiabil, a turismului de s`n`tate, dezvoltarea înfrastrucurii turistice de agrement, dezvoltarea echilibrat` [i integrat` a zonei turistice din Delta Dun`rii [i a sta]iunilor de pe litoralul M`rii Negre, dezvoltarea infrastrucrurii turistice din zona montan` înalt`, dezvoltarea unei re]ele de destina]ii turistice competitive pe plan interna]ional, dezvoltare durabil` a turismului, etc. Europarlamentarul Maria Grapini a precizat din start c` se dore[te a fi "un facilitator al transmiterii informa]iilor din zona aleas` de Dumnezeu - a[a cum o consider` foarte mul]i speciali[ti - plin` de istorie, vestigii [i comori ce-[i a[teapt` valorificarea - cum ar fi apele termale - c`tre autorit`]ile centrale [i chiar europene”. "Acesta este rolul unui europarlamentar! S` se implice, s` afle, s` insiste, s` ajute! Asta fac de la preluarea mandatului. Merg în diverse zone ale României, organizez conferin]e [i dezbateri pe temele care ard, preiau problemele [i le transmit Guvernului. S` [ti]i c` doamna prim-ministru a primit numeroase dosare din partea mea, unele sunt deja în lucru. [tiu ce înseamn` jude]ul Hunedoara [i o sta]iune de interes na]ional, cum este
Geoagiu B`i, [tiu cât` nevoie de implicare este, ea trebuie s` fie una integrat`, deci trebuie s` ne unific`m for]ele! Nu conteaz` culori politice, partide, ci interesul celor care tr`iesc aici [i v`d c` o zon` cu un poten]ial fantastic nu este îndeajuns sus]inut` [i dezvoltat`!", a declarat Maria Grapini, la Geoagiu B`i. Aceasta a mai f`cut precizarea c`, multe dinte reclama]iile primite la forurile europene, nu sunt de competen]a acestora, ci ale statelor membre. "Comisia European` nu are treab` cu problemele care sunt de competen]a unui stat suveran, independent. Avem noi treburile noastre, în interior. S` alegem pe cine trebuie în Parlamentul na]ional, s` vedem dac` cei de la prim`rie î[i fac cu adev`rat treaba, dac` [i consilierii sunt ale[ii comunit`]ii [i o sprijin`. Aste e democra]ie. Nu voi sus]ine niciodat` o sanc]iune împotriva ]`rii mele de la C.E, care este un executiv numit, nici m`car ales. Am v`zut [i un lucru deficitar la nivelul U.E [i s` în]elege]i c`, nu numai în România se întâmpl` astfel de lucruri, am constatat de când este U.E c` în turism, nu exist` nicio component` asupra lui. Nu facem nimc din bugetul acela pentru turism. {i mi se pare o mare eroare [i sunt în comisie [i am propus cu ni[te colegi din alte ]`ri, cu poten]ial turistic, s` avem un buget european [i pentru turism. [i am întregistrat [i primele proiecte pilot care s` fie finan]ate", a mai precizat europarlamentarul Maria Grapini. Maria Grapini a avut un rol major, pe timpul mandatului s`u de ministru al Turismului, pentru c` a reacreditat sta]iunea drept una de interes na]ional, în virtutea resurselor naturale, a apelor termale care au recomandat-o [i o recomand` pentru un astfel de statut. Sâmb`t`, 2 februarie, umanista a vizitat, împreun` cu primarul [i cu viceprimarul din Geoagiu B`i, sta]iunea [i împrejurimile, pentru a vedea cum s-a dezvoltat, de atunci (cinci ani) [i pân` în prezent. Din p`cate, a[a cum a spus, legea, pe care tot umanista a ini]iat-o, care i-ar fi obligat pe de]in`torii de spa]ii de cazare - fie c` vorbim de stat sau priva]i - s` le refac`, odat` ce le-au preluat, "zace în Parlament [i acum". Dezbaterea de la Geoagiu B`i a fost una util`, pentru c` autorit`]ile locale [i jude]ene prezente au putut da r`spunsuri concrete participan]ilor, pe numeroasele chestiuni ridicate [i discutate în detaliu. În egal` m`sur`, autorit`]ile [i-au expus problemele acute legate de regimul terenurilor, poblematica PUZ-urilor [i PU-rilor, procesul greoi de ob]inere a unor avize de la diferite institu]ii, care "[i-au clasificat drept secrete" anumite documente, de procedurile greoaie din domeniul achizitiilor publice, care consum` timp [i mult` birocra]ie [i care duc de multe ori la pierderea unor proiecte [i bani mul]i pentru multe dintre comunit`]ile locale, mai ales defavorizate.Europarlamentarul Maria Grapini le-a promis celor prezen]i c`, la urm`toarea întâlnire cu premierul Viorica D`ncil` va prezenta concluziile acestei întâlniri de la Geoagiu -B`i, cu dorin]e atât ale autorit`]ilor locale, ale investitorilor [i oamenilor de afaceri [i c` va organiza o astfel de întâlnire [i în Valea Jiului în cursul lunii martie. "Dup` vizita de dou` zile a sta]iunii Geoagiu B`i [i dup` conferin]a dedicat` turismului, spun în` o dat` avem locuri extraordinare în România, putem s` dezvoltam turismul! V` îndemn pe to]i românii, s` nu mai ridic`m tran[ee între noi, s` sus]inem proiectele române[ti indiferent de op]iunea politic`. Împreun` putem fi puternici! S` ne baz`m, s`-i sus]inem [i s`-i alegem pe cei mai buni români!", a concluzionat europarlamentarul Maria Grapini. Anggella DU UMIT TRA{CU U
,,
8 februarie 2019
,,
7
Petronela Baldovin [i visul s`u Cenaclul Pas cu Pas , de 50 de ani Palatul Cultural "Minerul" a g`zduit, zilele trecute, spectacolul aniversar dedicat celor 50 de ani de activitate a prof. Petronela Baldovin. Cenaclul artistic "PAS cu PAS", coordonat de doamna profesor Petronela Baldovin a fost reînfiin]at la Lupeni, eu, fiind primul jurnalist care a prezentat pe larg \n materialele de pres`, evolu]ia cenaclului. Cu peste 50 de ani de activitate artistic`, cu nenum`rate premii ob]inute în ]ar` [i peste hotare, cantautoarea [i tânara artist` Petronela, a desc`lecat peste mun]i [i a ajuns în urm` cu mul]i ani în municipiul Lupeni, pentru a[i continua voca]ia, cea de descoperitoare de noi talente. A înfiin]at cu succes cenaclul de suflet PAS CU PAS, în care activeaz` ori au activat peste 200 de elevi de la toate [colile din LUPENI [i care, au dorit s` înve]e din tainele poeziei, muzicii [i teatrului. Cei mai buni au fost selecta]i [i de-a lungul celor trei ani de când activeaz` în municipiul Lupeni, cenaclul a devenit vizibil în via]a comunit`]ii locale [i jude]ene. O parte dintre talente au reu[it întrun timp extrem de scurt s` se impun` [i s` câ[tige premii importante la concursuri na]ionale [i jude]ene, iar Petronela Baldovin a reprezentat interesele comunit`]ii lupenene în Grecia [i Croa]ia unde a fost felicitat` pentru întreaga activitate, depus` pân` în prezent. Mihail Dobarcean, Denisa Ursu, Brianna Campean, Cristi Popa, Carla Topor, Silvia Bucataru, Adi Ciutre, Ayana Artene, Dalia Dobre, Alexia Hici, Catalina Kovacs, Mariana Mihailescu [i Andreea Ursu, sunt doar o parte dintre elevii care au fost îndruma]i de Petronala Baldovin. Spectacolul de la Palatul Cultural a reunit acum o alt` genera]ie de tineri arti[ti: Alexandra Suciu, Yannis Fugaru, Bianca Drugea, Ioana Mospanic, Alexia Vizi, Denisa Bradu, [erban Tofan, Patricia Timar, Alma Mospanic, Robert Badea. Ace[tia au oferit publicului spectator ceea ce au înv`]at al`turi de Petronela: s` cânte, s` danseze, s` joace teatru. Spectacolul a avut [i o component` special` unde invita]ii speciali au ]inut s` fie al`turi de prof. Petronela Baldovin cu ocazia anivers`rii celor 50 de ani de
activitate: Lumini]a Donisa, Monica ]ugulea, Raluca Ion, Diana Roman, Ancu]a Rotaru, Jessica Leahu [i cunoscu]ii cantautori: Cornel Buc[` Bivolar, Carmen Macarie, Jul Baldovin, Mariana Peptenaru, etc. "M` bucur de urm`toarea genera]ie de iubitori de muzic` [i poezie, pe care am descoperit-o. Este de apreciat c` avem a[a de mul]i copii talenta]i în muncipiul Lupeni, care vor s` demonstreze c`, prin astfel de spectacole pe care le organiz`m pentru diferite evenimente, ei muncesc pentru a afla cât mai multe secrete din arta poeziei, muzicii [i teatrului. Vreau s` mul]umesc tuturor colaboratorilor no[tri, invita]ilor serii, [i vreau s` le transmit p`rin]ilor s` aib` încredere în copiii lor, c` sunt copii care trebuie sprijini]i în tot ceea ce fac", a spus la finalul spectacolului, prof. Petronela Baldovin. {i pentru întreaga sa activitate, inimoaa profesoar` merit` toate felicit`rile noastre, s` aib` putere de munc` [i succes în ceea ce [i-a propus s` fac`: s` descopere [i s` [lefuiasc` talentele din municipiul Lupeni [i din Valea Jiului.
O nou` edi]ie a simpozionului interna]ional SESAM se organizeaz` la INSEMEX \n luna octombrie 2019 INSEMEX Petro[ani organizeaz` în data de 3 octombrie 2019 cea de-aa IX-aa edi]ie a Simpozionului Interna]ional Securitate [i S`n`tate în Munc` - SESAM 2019. Evenimentul va fi organizat cu sprijinul [i colaborarea Universit`]ii din Petro[ani, a Inspec]iei Muncii [i sub auspiciile Ministerului Cercet`rii [i Inov`rii, Academiei Oamenilor de {tiin]` din România - AOSR [i Academiei de {tiin]e Tehnice din România - ASTR. Lucr`rile [tiin]ifice transmise în conformitate cu tematica simpozionului, acceptate [i prezentate în cadrul manifest`rii vor fi publicate cu acces deschis într-un volum al MATEC Web of Conferences, publica]ie indexat` în baze de date interna]ionale importante pentru comunitatea academic`: Scopus, CPCI (ISI Web of Science -
Angella DUMITRA{CU
La spitalul din municipiul Lupeni se fac angaj`ri Persoanele interesate de ocuparea unui loc de munc` \n sistemul medical, o pot face acum, deoarece spitalul lupenean scoate la concurs mai multe posturi vacante. Astfel, sunt scoase la concurs de recrutare urm`toarele pos-
Clarivate Analytics), CAS, Compendex, DOAJ, EBSCO, Google Scholar, Inspec, ProQuest. Informa]ii detaliate cu privire la acest eveniment de tradi]ie organizat de INCD INSEMEX Petro[ani pot fi consultate pe website-ul dedicat evenimentului SESAM 2019, la adresa: http://sesam2019.insemex.ro.
Lupenenii au sc`pat de spectacolul sinistru al ciorilor O im maginne apocaliptic` [i o sim mfonnie sinnistrr`,, carre-]]i acorrdau fiorri reci,, erra cânnd trreceai pe lânng` pom mii,, dinn im mediata aprropierre a spitalului munnicipal dinn Lupenni. Chiarr lânng` unn monnum mennt reprrezenntativ,, sute de ciorri î[[i f`cuserr` cuib înn pom miii de acolo. În tradi]ia cre[tin`, cioara este simbolul mor]ii [i al ghinionului. Aripile lor negre reprezint` for]a malefic, iar despre ciocul ascu]it se spune ca smulge ochii r`sposa]ilor. Iar mul]i dintre supresti]io[i nu vedeau cu ochi buni zborul acestor înaripate deasupra spitalului [i în imediata apropiere a [colii. R`spunzând la sesizarea cet`]enilor, edilii lupeneni au luat o decizie drastic`: acela de a distruge cuiburile înaripatelor. O armat` de lucr`tori din cadrul servciului administrativ - lucr`ri edilitare au lucrat mai bine de trei zile s` fac` "cur`]enie" acolo, unde-[i f`cuser` ciorile cuib. Pomii au fost t`ia]i de usc`turi [i au fost toaleta]i, pentru ca în prim`var` s` capete o nou` coroan`. Iar acei pomi chiar aveau nevoie de o toaletare general`. Reac]ia cet`]enilor a fost una favorabil` "bine c` am sc`pat de cronc`nitul infernal [i de mizeria pe care acestea o produceau". (E.S.)
turi: asistent medical princippal obstretic`-gginecooloogie, infirmier` [i înggrijitooare. Pentru ocuparea postului se cer studii de specialitate [i [ase luni vechime pe un post similar. Concursul se va organiza dup` urm`torul calendar: 19 februarie - proba scris` [i în data de 22 februarie - proba interviu. Spitalul Municipal Lupeni beneficiaz` de unul dintre cele mai moderne ambulatorii de specialitate din jude]ul Hunedoara [i din ]ar`. Investi]ia realizat` [i dot`rile de care dispune acum spitalul lupenean. O alt` precupare major` administra]iei locale din Lupeni este atragerea de medici, care s` vin` s` lucreze într-o unitatea spitaliceasc`, acolo, unde, corpul medical este unul de excep]ie, iar investi]iile f`cute îi pot determina s` fac` perfoman]` profesional`, dac` se vrea. Elena DRAGOMIR
8
8 februarie 2019
Sta]iunea Straja a devenit preferata turi[tilor
Peste 5000 de turi[ti s-aau aflat în weekendul trecut în sta]iunea Straja. {i acest lucru urmeaz` s` se întâmple [i în s`pt`mânile urm`toare, deoarece locurile din sta]iune sunt rezervate pân` la finele lunii martie. Dezvoltarea domeniului schiabil, investi]iile f`cute în infrastructur` de autorit`]ile locale, precum [i promovarea acesteia, pe diferitele site-uuri de specialitate, dar [i publicitatea prin pres`, a condus la cre[terea num`rului de turi[ti, care las` acum, sta]iunile montane din Austria precum [i altele din ]ar`, pentru a petrece câteva zile în mirifica zon` a Strajei. Iar competi]iile sportive [i alte evenimente cultural-muzicale întregesc un tablou de succes. Vacan]a a dus în sta]iunea Straja acum, [i sute de elevi care au venit s` înve]e din tainele sporturilor de iarn`. Num`rul turi[tilor a crescut datorit` adresabilit`]ii investi]iilor create în domeniul schiabil de la Straja. Pe lâng` investi]iile private operate de mai mul]i investitori priva]i, nu trebuie s` uit`m nici investi]iile realizate de administra]ia public` local` [i aloc`rile bugetare primite din partea ministerului Turismului.
{i toate acestea s-au datorat proiectelor elaborate de speciali[tii din cadrul prim`riei muncipiului Lupeni, interesul primarului Lucian Resmeri]` [i a echipei sale, care a f`cut tot ceea ce le-a stat în putin]` s` aduc` bani, la Lupeni. {i multe din investi]iile realizate în sta]iunea Straja s-au datorat bunei colabor`ri între administra]ia local` [i diferi]i parteneri: Consiliului Jude]ean, Apa Serv Valea Jiului, investori priva]i, Asocia]ia Pro Straja [i mul]i al]ii. Concomitent cu investi]iile realizate de administra]ia public` local`, cei care de]in cabane,
unit`]i de cazare [i care ofer` servicii [i pachete turistice celor care urc` în Straja au continuat [i ei investi]iile. Un lucru îmbucur`tor este c`, pentru prima dat` în istoria sta]iunii Straja unit`]ile de cazare sunt ocupate 100% pân` în martie. Aici, au contribuit din plin campaniile de promovare a sta]iunii, materialele de pres` [i târgurile de turism unde s-a f`cut lobby pentru prezentarea
zonei V`ii Jiului [i domeniului schiabil din Straja. Invidio[i, investitorii [i cei care de]in cabane în masivul Parâng s-au întrebat "oare de ce, la Straja sunt mii de turi[ti, în fiecare weekend?" {i tot ei au aflat r`spunsul "Pentru c` exist` unitate, pentru atingerea unui scop comun, exist` o unitate de monolit \ntre investitori [i cu to]ii doresc dezvoltarea sta]iunii”, care, a[a cum am precizat atrage în fiecare weekend peste 5000 de turi[ti. "Pot s` v` declar c` pân` în prezent suntem mul]umi]i de cum au decurs lucrurile în sta]iunea Straja. Adresabilitatea ei a crescut de la lun`, la lun` [i ne bucur`m s`-i atragem pe turi[tii care, mai odinioar`, preferau pârtiile austriece. Pentru func]ionarea la capacitate a pârtiilor, am montat teleschiurile care urc` pân` sus în vârful Straja, care ofer` acum un domeniu schiabil de pese 28 de kilometri. Putem spune c` se schiaz` pe un întreg munte. O investi]ie deosebit` au f`cut-o cei din administra]ia local` din Lupeni, cu acele bariere [i amenajarea parc`rilor la intrarea în sta]iune. Dac` în urm` cu câ]iva ani era haos, acum
turi[tii pot sta lini[ti]i, urc` în sta]iune cu telegondola. Deci profitul este dublu. Se încaseaz` [i bani pe parc`ri [i taxa la telegondol`. Vrem s` continu`m investi]iile [i pe viitor, dar avem nevoie [i de sprijin, pentru finalizarea domeniului schiabil, s` mont`m prima instala]ie de transport pe cablu spre Pasul Vâlcan [i s` o unim cu Straja, urmând ca în final domeniul s` cuprind` preste 50 de kilometri de pârtie. Ne bucur`m [i de sprijinul Consiliului Jude]ean care a început reabilitarea drumului c`tre sta]iune, am f`cut investi]ii împortante împreun` cu cei de la Apa Serv, s` nu uit`m de drumul de pe strada Pomilor, care ofer` o alt` altenativ` de a urca c`tre sta]iune", a ]inut s` declare Emil P`r`u, cel care a pus suflet [i a investit în dezvoltarea [i modernizarea sta]iunii Straja. {i nu exist` weekend în care s` nu fie organizate competi]ii sportive [i de divertisment în sta]iune. Iar cei care vor s` se încarce spiritual, se pot reculege în frumosul Schit, acolo, unde \l pot g`si pe p`rintele Dimitrie Iva[co, care este un adev`rat duhovnic. În alte ]`ri, cei care investesc în infrastructur` cu z`pad` artificial` [i în gondole sunt ajuta]i de stat. Sunt investi]ii foarte mari care se recupereaz` într-un timp îndelungat. Dup` ce creezi infrastructura, vin [i banii din impozite. O parte dintre sutele de milioane de euro pe care îi cheltuie anual rom<nii pe pârtiile din str`in`tate ar putea s` r`mân` în ]ar`, dar pentru aceasta, proiectele trebuie finalizate. Sprijinul poate veni [i mai mult din partea guvernului [i ministerului de resort, care ar trebui s` aloce fondurile necesare [i s` finalizeze mult mai repede proiectele dezvolt`rii domeniilor schiabile [i investi]ii în zone, precum Valea Jiului, care vor diminua impactul restructur`rii mineritului. Angella DUMITRA{CU
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615