Anul XX Num`rul 903
18 ianuarie 2019 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine P`rintele Grigorie, cel care a fost p`rta[ la semnarea "P`cii de la Cozia"
,,
www.valeajiuluipress.com
Rom<nia nu are un viitor... pentru c` nu este interes a se dezvolta. Ne-aam \nv`]`t s` st`m cu m<na \ntins`, la,, cheremul altora! pag .3
A intrat \n vigoare legea prin care poli]i[tii pot folosi banii de chirie pentru plata ratei la cas` chirie potrivit alin. (1) [i (11) [i care contracteaz` un credit ipotecar / imobiliar destinat achizi]ion`rii unei locuin]e beneficiaz` de compensa]ia lunar` pentru chirie, pe o perioad` ce nu poate dep`[i durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei frac]iuni din rata aferent` creditului. În aceast` situa]ie, compensa]ia lunar` pentru chirie se acord` în cuantumul prev`zut la alin. (1), dar nu poate dep`[i rata lunar` pl`tit` pentru creditul ipotecar/imobiliar. Compensa]ia lunar` pentru chirie se acord` pentru o singur` locuin]` achizi]ionat` pe timpul carierei. Propunerea este motivat` de ini]iatorii m`surilor prin faptul c` toate modalit`]ile de recompensare a poli]i[tilor [i militarilor au "menirea de a recompensa aceste cadre în considerarea obliga]iilor deosebite care le revin, în vederea loializ`rii fa]` de institu]iile în care î[i desf`[oar` activitatea, fa]` de valorile [i principiile statului român [i ale Uniunii Europene, în spiritul unei deserviri cât mai competente [i adecvate a beneficiarului activit`]ii lor,
Leggea nr. 288/2018 pentru moodificarea [i coomppletarea unoor acte noormative, care a foost pubblicat` pe 6 decembbrie în Moonitoorul Oficial [i a foost pus` \n applicare din 9 decembbrie 2018, a foost ini]iat` de 10 depputa]i [i dooi senatoori PSD. Printre ini]iatoorii aceste leggi \i regg`sim pe senatoorii - RESMERI}~ CORNEL - CRIST TIAN [i S`l`n Vioorel, depputa]ii - Intooteroo Natalia - Elena, Nistoor Lauren]iu [i Toma Ilie care repprezzint` jude]ul Hunedooara.
Actul normativ prin care poli]i[tii [i militarii pot folosi banii de chirie pentru plata ratei la cas` a fost publicat, \n luna decembrie în Monitorul Oficial. Poli]i[tii [i militarii care primesc compensa]ie lunar` pentru chirie vor putea folosi aceast` sum` de bani pentru a-[i achita rata sau o frac]iune de rat` pentru achizi]ionarea unei locuin]e cu credit ipotecar/imobiliar. "În acest sens, \n luna decembrie, s-a publicat în Monitorul Oficial actul normativ prin care se modific` Legea 360/2002 privind statutul poli]istului, Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare [i Legea 384/2006 privind statutul solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti. Men]ion`m c`, pân` în acest moment, pentru a putea beneficia de compensa]ie pentru chirie, una dintre condi]ii era aceea ca poli]istul/militarul s` nu fi de]inut locuin]` proprietate personal` în localitatea în care î[i desf`[oar` activitatea. Astfel, în locul contractului de închiriere va fi prezentat un contract de vânzare-cump`rare cu plata în rate a unei locuin]e", cet`]eanul". La acest moment, aproximativ 22.000 de angaja]i ai Ministerului anun]` Ministerul Afacerilor Interne. Afacerilor Interne beneficiaz` de compensa]ie pentru chirie, suma lunar` fiind Actul normativ publicat în Monitorul Oficial prevede, de asemenea, c` de cca 9.100.000 lei.(M.S.) poli]istul care îndepline[te condi]iile de acordare a compensa]iei lunare pentru
2
18 ianuarie 2019
Daruri din inim` pentru oamenii izola]i din Dealu Babii Pompierii [i salvamonti[tii petro[`neni precum [i angaja]i din cadrul prim`riei Vulcan au reu[it s` aduc` un strop de bucurie într-oo comunitate izolat` de n`me]i de un metru , în mun]ii Retezat. În satul Dealu Babii, care apar]ine de municipiul Vulcan mai tr`iesc [apte oameni, cu vârsta cuprins` între 70 [i 80 de ani, care sunt lega]i de casa [i p`mântul unde s-au n`scut [i au crescut. La ini]iativa prefectului de Hunedoara, Fabius Kiszely, echipele de interven]ie au înc`rcat în trei autoturisme de teren: pâine, ulei, f`in`, zah`r [i alte produse necesare supravie]uirii. Pentru a ajunge pân` la poarta oamenilor din Dealu Babii, echipele de interven]ie au folosit o auto[enilat` cu capacitate de trecere m`rit`. Misiunea a fost încununat` de succes. "Am avut parte de ni[te momente emo]ionante în cadrul acestei ac]iuni. B`trâne]ea în satele din România este urât` [i grea. Noi am adus doar o alinare [i o bucurie acestor oameni izola]i de n`me]ii de z`pad`. Faptul c` le-am c`lcat pragul [i am stat de vorb` cu ei probabil c` a contat chiar mai mult decât ajutoarele primite. S` vedem b`trâni care nu reu[esc s` î[i st`pâneasc` lacrimile ne-a f`cut s` con[tientiz`m c` am realizat ceva m`re]", a ]inut s` ne precizeze unul dintre pompierii participan]i la misiune. Angella DUMITRA{CU
Re]ete de week-eend Ciorb` de peri[oare Ingrediente: carne tocat` de porc - 400 g, dou` linguri de orez, o felie de p<ine, un morcov, p`trunjel, o ]elin`, o ceap`, past` de tomate, bor[, sare [i piper. Preparare: Dup` ce pune]i la fiert legumele, prepara]i peri[oarele - se amestec` felia de p<ine cu carnea, orezul [i ceapa r`mas`, pu]in p`trunjel, sare [i piper. Din aceast` compozi]ie face]i bilu]e cu diametrul de aprox. 3 cm [i le pune]i \n oal` la fiert al`turi de legume. Dup` 20 de minute se ia de pe foc [i se adaug` p`trunjelul, pasta de tomate [i pu]in bor[. Ciulama de g`in` Ingrediente: 500g carne de g`in`, o ceap`, 1 morcov mic, 1 p`trunjel, 50 g unt, gr`sime de pas`re sau aceea[i cantitate de ulei, 2 linguri f`in`, 1 cea[c` lapte, sare, piper. Preparare: Se aleg buc`]ile de la pasare care de obicei nu se pun la friptura, (aripi, spate), se spal` [i se fierb \mpreun` cu ceapa, morcovul, p`trunjelul [i pu]in` sare. Separat, se preg`te[te ciulamaua: \ntr-o crati]` se \ncinge untul, se amestec` cu f`ina, apoi se stinge cu zeam` de carne [i lapte, amestec<nd mereu s` nu se fac` cocoloa[e. Se fierbe p<n` c<nd sosul cap`t` consisten]a dorit` (ca o sm<nt<n`
groas`), se s`reaz`, se pipereaz` dup` gust, se adaug` buc`]elele de carne [i se mai d` un clocot. Pr`jitur` Ina Ingrediente: BLAT - 9 ou`, 13 lg zah`r, 9 lg f`in`, 6 lg nuc` de cocos, 2 lg cacao, 3 lg ap`. CREMA - 2 plicuri budinc` de vanilie, 600 ml lapte, 300 gr zah`r, ½ pac. margarin`. SIROP - 150gr zah`r, 150 ml ap`, 2 lg cacao. GLAZURA - 200gr ciocolat`, un plic glazur` caramel Dr.Oetker. Preparare: albu[urile se bat cu 9 lg de zahar iar g`lbenu[urile se bat [i ele cu restul de zah`r [i apa. Se amestec`, apoi ad`ug`m nuca de cocos, cacao cernut` [i f`ina. Compozi]ia se toarna \ntr-o tav` (35/40) tapetat` cu h<rtie de copt. Se coace la foc moderat. Crema se face astfel: plicurile de budinc` se amestec` cu o parte din zah`r [i c<teva linguri de lapte rece. Restul de lapte se pune la fiert [i c<nd e aproape de fierbere se adaug` budinca dizolvata [i se fierbe p<n` se \ngroa[`. Dup` ce s-a r`cit se adaug` margarina [i se spumeaz` cu mixerul. Blatul r`cit se taie \n 2 foi, se \nsiropeaz` lejer prima foaie cu siropul fiert [i r`cit, se adaug` crema, punem [i ultima foaie pe care o \nsirop`m. Pr`jitura astfel ob]inut` o d`m la frigider pentru c<teva ore, apoi o glas`m cu ciocolat` [i glazura caramel [i o por]ion`m dup` cum dorim.
Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Redactor [ef: Reghina VLAD Anchete: Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com Arthur G~RDESCU; Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR Sport - Cultur`: Loredana JUGLEA; Liviu P|R}AC - (0724-9 915933)
Tehnoredactare: Dana MATEI www.valeajiuluipress.com
E-mail: valeajiului@yahoo.com
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0737-402737
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
HOROSCOP V~RS~TOR Cu Luna sub semnul duplicitar al Gemenilor, nativul "vomitator" de energii pozitive sau Liviu P\r]ac negative (dup` cazul fiec`ruia) va avea parte de o perioad` plin` de "accidente" pe plan sufletesc, dar nu numai. Numere norocoase: numerele pare. PE{TI Nimic nou sub ceruri pentru acest semn zodiacal. Numere norocoase: numerele impare. BERBEC Reveni]i-v` la realitate! A]i plutit destul cu capul \n nori. Planeta Neptun coboar` u[or c`tre semnul dvs. zodiacal, încercând s` v` redeschid` ochii aburi]i de problemele vitale care v` privesc \n mod direct, dar [i pe cei apropia]i. Numere norocoase: cele pare. TAUR Cu Venus - astrul protector - aflat \n declin stelar, zilele care urmeaz` vor fi pline de ghinioane. Numere norocoase: numerele pare. GEMENI Apropierea planetei Neptun de Terra - astru care direc]ioneaz` r`bdarea [i toleran]a maselor - v` va aduce un spor de prospe]ime \n ac]iunile zilnice, determinând astfel finalizarea unei întreprinderi mai vechi, la care a]i renun]at din plictiseal`. Numere norocoase: orice num`r impar. RAC Aten]ie sporit`! Un inamic din umbr` v` cam poart` sâmbetele. Nu v` l`sa]i surprin[i de momentele care ar putea s` v` loveasc` undeva sub centur`, atât pe plan fizic c<t [i psihic, din nefericire. Numere norocoase: atât numerele impare, c<t [i cele pare. LEU Pericole din toate p`r]ile va urm`resc! Exploziile de energii negative pot aduce cu sine ghinioane la tot pasul. Încerca]i s` v` men]ine]i totu[i pe linia de plutire. Cel pu]in deocamdat`. Numere norocoase: cele pare. FECIOARA Astrul protector - planeta Mercur - \n ie[ire din Casa ghinioanelor. De data asta norocul se cam întoarce primprejurul vostru. Cam demulti[or nu v-a]i mai întâlnit cu o asemenea perioad`, pe bune! Nu v` r`mâne altceva de f`cut decât s` ac]iona]i cu voio[ie [i încredere. Numere norocoase: numerele impare. BALAN}A Un nou inamic - de parc` nu a]i fi avut [i a[a destui - st` \n a[teptare pentru a intra \n scen`. Dar de data asta nu sunte]i voi cei viza]i, ci… persoana iubit`. Ur<t` conjunctur` de moment ! Va trebui s` sta]i cu ochii in [ase! Altfel ve]i risca s` v` ciocni]i de un "bluf" iremediabil. Numere norocoase: nu are. SCORPION Soarele în Pe[ti, cu [apte planete în semne de ap`; fa]` de perioadele anterioare v` a[teapt` zile negre din mai toate punctele de vedere. Nu dispera]i ! Vor urma \n curând [i altele mai u[urate de nevoi personale. Numere norocoase: nu are. S~GET~TOR C`uta]i-v` înc` de pe acum un loc de refugiu care s` v` fereasc` de energiile negative care v` pot înv`lui \n orice moment, din pricina unui trigon planetar destul de rar întâlnit, Mercur-Marte-Jupiter, aflat \n Casa aferenta s`n`t`]ii organismului. Numere norocoase: cele pare. CAPRICORN Cu cinci planete aferente aflate sub semnul de ap`, nativul va da dovad` în perioada imediat` de foarte mult` diploma]ie, mil`, intui]ie, energie maxim` [i altruism. Planetele din semnul de p`mânt îl vor ajuta s` dep`[easc` orice obstacol printr-o profund` tenacitate. Numere norocoase: numerele pare. Pentru to]i nativii din zodiac Cuvântul "astrologie" provine din doi termeni grece[ti: "astra" (stea) [i "logos" (logica sau ra]iune). Studiul astrologiei recurge la logica sau ra]iune pentru a în]elege sau a se raporta la universul înconjur`tor. Odinioar` nu se f`cea distinc]ie \ntre astronomie [i astrologie - to]i cei care se ocupau de acest subiect se numeau astrologi. |n perioada contemporan` astronomia se ocupa cu studiul complet obiectiv al cerului, \n timp ce astrologia - mult tip c`zut` \n dizgra]ia oamenilor de [tiin]` - folose[te aceste puncte de vedere obiective pentru a explora rela]iile complexe dintre toate p`r]ile lumii create de Unicul Ocârmuitor. Iubi]i-v` aproapele ca [i pe voi în[iv`…
,,
18 ianuarie 2019
3
Rom<nia nu are un viitor... pentru c` nu este interes a se dezvolta. ,, Ne-aam \nv`]`t s` st`m cu m<na \ntins`, la cheremul altora!
Zilele acestea se îm mplinnesc 20 anni de la cea de-aa cinncea minnerriad`,, dinn iarrna annului 1999,, carre a pecetluit soarrta V`ii Jiului. Dup` declarra]iile minnistrrului Radu Berrceannu,, c` va înnchide minnele de la Dâlja [i B`rrb`tenni,, ma a cerrut,, nici mai mult nici liderrul minnerrilorr dinn Valea Jiului,, Mirronn Cozm mai pu]inn, decât 10.000 de dolarri penntrru fiecarre disponnibilizat,, [i 500 de dolarri,, ca pennsie pe via]`. În decembrie 1999 se declan[eaz` greva general`. La 15 ianuarie 1999, Judec`toria Petro[ani declara ca ilegal` greva minerilor, iar în ianuarie, Miron Cozma decide declan[area "Mar[ului c`tre capital`" pentru recuperarea drepturilor ce li se cuveneau minerilor. Jandarmii închid Defileul Jiului, dar barajele acestora au fost distruse de minerii revolu]ionari. Cozma a decis continuarea mar[ului spre Bucure[ti, alegând drumul cel mai scurt, prin Râmnicu-Vâlcea. În 14 ianuarie 1999 peste 1000 de protestatari au escaladat barajul în`l]at în Defileul V`ii Jiului, amenin]înd c` nu se vor opri decît în Capital`. Lista de revendic`ri a grevi[tilor a fost schimbat`. Ei au renun]at la cele 30 de solicit`ri, dar cer în schimb 10.000 de dolari pentru fiecare disponibilizat sau 500 de dolari pensie pe via]`. Ministrul Industriilor a respins astfel de "abera]ii". În replic`, Miron Cozma a anun]at c` 15.000 dintre ortacii s`i [i-au exprimat în scris dorin]a de a pleca spre Bucure[ti. Sub comanda lui Romeo Beja, aproape 1.000 de mineri s-au urcat în cele 11 autobuze parcate în fa]a sediului Companiei Na]ionale a Huilei, strig<nd c` pleac` spre Capital`. Au ajuns la primul baraj în`l]at de oamenii de ordine, baraj format din pietre, hum` [i nisip. Lucrurile p`reau a sc`pa de sub control. Peste 100 de mineri au trecut de Valea Jiului. Nici un jandarm nu era în zon`, trupele de ordine retr`gându-se la cî]iva kilometri, în spatele unui al doilea baraj. La 15 ianuarie 1999 Judec`toria Petro[ani va declara ilegal` greva minerilor, iar la 18 ianuarie Cozma decide începerea "Mar[ului spre Bucure[ti". Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a demisionat în seara zilei de 19 ianuarie, când minerii au trecut de toate barajele for]elor de ordine din Defileul Jiului. "Am socotit c` îmi revine o r`spundere moral` pentru atitudinea pe care au avut-o for]ele Ministerului de Interne". B`t`lia de la Co[te[ti a început în jurul orelor 14.00 [i s-a încheiat în jurul orelor 17, cu victoria minerilor. For]ele de ordine aveau aproximativ 2000 de combatan]i, inclusiv trupe speciale DIAS (Deta[amentul de Interven]ie [i Ac]iuni Speciale) [i BAOLP (Brigada de Asigurare a Ordinii [i Lini[tii Publice), num`rul minerilor fiind de aproximativ 15-20000. Minerii au str`b`tut pe jos cei trei kilometri dintre Horezu [i Coste[ti. Au încercuit zona [i au atacat din toate p`r]ile. Din spate jandarmii au fost ataca]i de s`teni din Coste[ti, înarma]i cu pistoale de semnalizare. În timpul nop]ii de 21-22 ianuarie 1999 a fost emis` ordonan]a de urgen]` care instituie starea de urgen]` pe întreg teritoriul României, începând cu ora 14 a zilei de 22 ianuarie. Constantin Dudu Ionescu este numit ministru de interne [i se produce înlocuirea unor cadre de comand` ale acestui minister. Pacea de la Cozia - "Nicio parte nu a câ[tigat, în schimb a câ[tigat ]ara" Aflat în fa]a unui conflict f`r` precedent, Primul Ministru Radu Vasile accept` dialogul cu minerii, eveniment care a avut loc la m`n`stirea Cozia, la 2223 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiat` "Pacea de la Cozia", un acord în care Guvernul convenea respectarea revendic`rilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja [i B`rb`teni [i neînceperea urm`ririi penale împotriva liderilor minerilor. Conform declara]iilor primului ministru, "Ac]iunea revendicativ` s-a încheiat. Minerii se îmbarc`, la ora actual`, în ma[ini, se întorc la locul de ba[tin`. În esen]`, aceste discu]ii au durat c<teva ore. Au fost depistate o serie de solu]ii care îns` vor fi finalizate dup` prezentarea unui program de reducere a pierderilor, prin reducerea costurilor în companiile componente [i participante la ac]iunile revendicative". "Nici pân` în prezent nu am în]eles de ce nu s-a repectat în]elegerea dintre p`r]i. Minerii erau foarte pa[nici, dar [i-au negociat viitorul foarte greu. Nu pot s` uit starea tensionat` de la începutul discu]iilor, dar, la un moment dat, când a trebuit s` le servim masa, starea s-a detensionat iar rug`ciunile rostite în incinta bisercii, la umbra marelui voievod Mircea parc` le-au dat în]elepciunea de a c`dea la pace [i de a nu pune ]ara în pericolul izbucnirii unui r`zboi civil. Miron Cozma era un om cu verticalitate [i este p`cat c` a suferit doar pentru c` a dorit s` le fie respectate drepturile ortacilor s`i. Prima dat` a venit la Cozia fostul prefect [i atunci mi-am dat seama c` se va înt<mpla ceva în r<ndul ob[tei noastre de c`lug`ri pa[nici, slujitori ai Domnului. Apoi au veneit liderii din cele dou` bazine miniere, Valea Jiului [i din Gorj, câte partru persoane. Prima dat` au intrat în biseric` [i s-au rugat [i dup` aceea au venit aici, în aceast` trapez`, le-am pus s`
m`nânce. Curtea era plin` de ziari[ti. Apoi, a ap`rut [i primul ministru, cu Înalt Preasfin]itul Ion. Au început negocierile. Presfin]itul Ion s-a dus direct în spatele lui Radu Vasile, de parc` se sim]ea ceva în ceafa ta. A pendulat între liderii de sindicat [i a stat în spatele fiec`ruia c<nd se ridica tonul [i vocea. Totul s-a desf`[urat în mod pa[nic. “Dac` ar fi s` o ia de la cap`t, ce ar cere minerii, acuma??? Totul a fost ok, [i pân` la Revolu]ie, minerul era un om repectat în societatea româneasc`. Dac` st`m [i ne gândim, aveau niste drepturi, dar nu numai ei, toat` lumea avea. Omul nu avea grija zilei de mâine. Dar, acum la ce î]i folose[te??? C` ai vile, ma[ini, hipermarketuri [i toate astea???. Te ui]i la calea ferat`, vezi cuiele ie[ite afar`, firele, nu vezi un cantonier s` mearg` cu cioc`nelul sa vad` ce e acolo, ne-au n`p`dit buruienile, [i atuncea??? Pe Valea Oltului treceau trenuri, dup` trenuri, de marf`, de c`l`tori. Atâta timp cât sunt cei care sunt, România nu are un viitor… pentru c` nu este interes a se dezvolta. Ne-am înv`]at s` st`m cu mâna întins`, la chermul altora… Avem o ]ar` bogat`, pentru c` am str`b`tut-o [i în lung [i în lat, unde mai vezi grânele [i bog`]iile ]`rii, Str`inii au cump`rat terenuri, iar românii sunt acum, sclavii lor, a[a cum era odat` s` lucreze pentru o bucat` de pit` [i un blid de m`lai. Asta este economia??? Globalizarea a început, iar omenirea [i-a întors fa]a de la Dumnezeu [i cu cât electronic cre[te, cu atât credin]a scade. Ce tradi]ii aveam de Cr`ciun, de Pa[te, de alte s`rb`tori. Portul, tradi]ia [i câte [i mai câte. Acum ce e??? Avem libertate [i nu [tim ce s` facem cu ea??? Biserica se construie[te, dar nu este format` din ziduri, ci din oameni. Omul care este credincios [i care-[i p`streaz` credin]a, nu se r`t`ce[te dar oamenii care nu în]eleg… de noi depinde încotro merge biserica, ob[tea, comunitatea", a ]inut s` ne declare P`rintele Grigorie, cel care a fost p`rta[ la semnarea "P`cii de la Cozia". Dar, a[a cum spune [i p`rintele Grigorie, Pactul [i Pacea de la Cozia nu s-au respectat. Judec`torii sec]iei penale a Cur]ii Supreme de Justi]ie l-au condamnat pe Miron Cozma la 18 ani de închisoare pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit la Bucure[ti. În februarie 1999, Cozma decla[eaz` o alt` mineriad`, dar la Stoene[ti minerii sunt înfrân]i, confruntarea se las` cu v`rsare de sânge, iar liderii minerilor sunt aresta]i [i încarcera]i. "Prin Pacea de la la Cozia a fost evitat un r`zboi civil, pentru stabilitatea României. Chiar dac` Constantinescu a scos Armata [i tancurile împotriva noastr`, a minerilor, nu avea nicio [ans`. Pân` la urm`, istoria va face dreptate", declara Miron Cozma, la comemorarea mineriadelor, r`ni]ilor [i mor]ilor acesteia. Acum, la 20 ani de la cea de-a cincea mineriad`, mineritul se îndreapt` cu pa[i repezi c`tre colaps. Termocentralele Paro[eni [i Mintia furnizeaz` energie în SEN, în func]ie de c`rbunele extras de la minele din Valea Jiului, care înc` mai func]ioneaz`, [i din import. Num`rul minerilor este an de an, din ce în ce mai mic, iar cei care ar trebui s` le reprezinte interesele sunt acum actualii directori, care încaseaz` lefuri frumoase pe spinarea lor [i care-[i urm`resc mai mult interesele personale. Sindicatele sunt dezbinate pe principiul “dezbin` [i împarte”, iar drepturile acestora sunt l`sate la mâna unora care au alte interese acum. Valea Jiului, mineritul [i activit`]ile lui conexe, au perspectiv` socioeconomic` sumbr` [i cu to]ii a[tept`m LUMINI}A DE LA CAP~TUL TUNELULUI pentru a ne scoate din ÎNTUNERICUL care a cuprins zona. Anngella DUMITRA{CU
4
18 ianuarie 2019
DN 66A a devenit prioritate na]ional` Finnalizzarea proiectului major care vizzeazz` moddernnizzarea [i punnerea înn exploatare a DN 66 A, care face legatura dinntre Valea Jiului [i zonna de vest a ]`rii, ar deschidde largi perspective activit`]]ii turistice, facilitânnd o leg`tur` direct` înntre sta]]iunnile monntanne dinn Valea Jiului [i sta]]iunnea B`ile Herculanne. Ve[tile bunne vinn acum m de la Bucure[ti, dinn partea minnisterului Trasporurilor, care annunn]` c` acest drum m este pe lista de priorit`]]i, care vor prim mi finnann]are guvernnam menntal`. S-au strâns mii de semn`turi din partea locuitorilor din Valea Jiului , care au ajuns [i pe masa premierilor. Dac` nu ar fi fost procesul cu organiza]iile de mediu, poate c` în 2015 drumul ar fi fost finalizat, pentru c`, guvernul de atunci, alocase [i banii, 58 de milioane de euro, din care 80% erau bani europeni. În 2016, la întâlnirea cu vicepremierul Vasile Dîncu, din nou primarii din Valea Jiului au cerut sprijinul pentru redeschiderea lucr`rilor [i, mai apoi, a fost înaintat un nou memoriu cu zeci de mii de semn`turi. DN 66 A a declan[at o IMPRESIONANT~ ac]iune civic` Constitui]i într-un comitet de ini]iativ` civic`, primarii din Valea Jiului, reprezentan]i ai mediului de afaceri, ai societ`]ii civile [i reprezentan]ii mass-media, au solicitat anul trecut, locuitorilor din Valea Jiului s` se mobilizeze [i s` semneze tabelele care vor fi înaintate la guvern. Premierul a cerut în mod expres aceste documente pentru a se justifica aceast` investi]ie major` pentru deschiderea V`ii Jiului. Lansarea campaniei civice a avut loc la sediul Universit`]ii Petro[ani, rectorul Radu Sorin declarând public c` "Universitatea este deschis` tuturor colabor`rilor care sunt în interesul cet`]enilor". Aceast` ini]iativ` i-a strâns din nou, laolalt` pe primarii V`ii Jiului, pe consilierii jude]eni, reprezentan]i ai mediului de afaceri, ai societ`]ii civile, etc. "Invit pe to]i cet`]enii V`ii Jiului s` semneze aceast` peti]ie. Avem nevoie de acest drum", spunea D`nu] Buh`escu, primarul ora[ului Uricani. Primarul municipiului Lupeni a reiterat în interven]ia sa, c` to]i factorii de decizie trebuie s` lupte pentru acest ]el, la care vor adera [i parlamentarii hunedoreni, premierul fiind deschis în a ajuta Valea Jiului cu banii necesari finan]`rii "drumului lui B`sescu" "Trebuie s` ne d`m cu to]ii mâna [i numai a[a putem s` facem lucrurile s` mearg` înainte. Este un proiect vital pentru toat` Valea Jiului, pentru c` avem nevoie de aceast` deschidere. Turi[tii, investitorii nu vor veni în Valea Jiului, dac` nu le putem oferi aceste c`i importante de acces [i ei trebuie s` ajung` cu u[urin]`, în orice col] al ]`rii. Turi[tii sunt deasemenea o surs` de venit pentru noi, cei din Valea Jiului [i cu banii care îi cheltuie, noi s` ne putem s` ne dezvolta comunit`]ile", declarase Lucian Resmeri]`, primarul municipiului Lupeni. Primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi, a spus celor prezen]i c` infrastructura [i dezvoltarea acesteia, indiferent unde se g`se[te aceasta, fie c` vorbim de DN 66 A, de DN 7A, drumul care face acum leg`tura dintre Vulcan, Pasul Meri[or [i Pasul Vâlcan reprezint` dezvoltarea V`ii Jiului. "Am convingerea c` noi, în calitatea de primari, cu cei din mediu academic, mediul de afaceri, cu sprijinul presei [i prin efortul pe care ni-l dorim din partea comunit`]ii din Valea Jiului s` sensibiliz`m Guvernul României [i s` ar`t`m c` acesta este foarte important pentru Valea Jiului, deschiderea c`tre Gorj s-a f`cut, Defileul Jiului se apropie de finalizare, iat`, la [oseaua c`tre Voineasa, lucr`rile de asfaltare sunt în stare avansat`. Iat` c`, acest drum Uricani - Herculane care a fost primul deschiz`tor de drumuri ca [i proiect, a r`mas pe ultimul loc. [i din anumite motive, [i politice. Dar, acum este nevoie de un efort sus]inut al întregii zone. Ne dorim ca acum, guvernul s` cuprind` pe lista viitoarelor investi]ii [i în bugetul pe anul viitor, fonduri necesare pentru continuarea lucr`rilor la drumul care face leg`tura cu vestul ]`rii, spre Herculane, un drum de o foarte mare importan]` pentru Valea Jiului. Pentru acest lucru, avem nevoie s` strângem semn`turi, iar tabelele le pute]i g`si la poarta prim`riei", a precizat atunci [i primarul petro[enean. Pentru a r`spunde [i cerin]elor edililor locali, senatorul Cristian RESMERI}~ revine din nou, cu o întrebare adresat` primului ministru Viorica D`ncil` în care cere s` se spun` "dac` o s` fie alocate în acest an fondurile necesare continu`rii finan]`rii investi]iilor la RILE DN 66A" [i i-a cerut deasemenea "S~ IA M~SUR CAR RE SE IMP PUN CA DRUMUL S~ FIIE FIINALIIZAT
ÎN CEL MAII SCUR RT TIIMP P". R`spunsul a venit din partea CNAIR SA, care a precizat c` "drumul se afl` în studiul de prefezabilitate" [i c` este nevoie [i de o hot`râre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai acestuia. Tot în aceast` adres` se mai men]ioneaz` c` "asigurarea unei surse de finan]are pentru sectorul de drum DN 66A km 66+204. 109+308 CNAIR va interveni la Ministerul Transporturilor în vederea posibilit`]ii finan]`rii lucr`rilor de la bugetul de stat [i includerea în anul 2018 a chetuielilor necesare pentru elaborarea studiului de prefezabilitate la titlul 5501.12 - Investi]ii ale agen]ilor cu capital de stat, pozi]ia C "Alte cheltuieli de investi]ii"". "Nu m` las [i voi face în a[a fel, încât, drumul spre Herculane s` fie finan]at [i finalizat. De[i am f`cut numeroase demersuri pân` acum la toate guvernele, am observat c` el este un subiect numai în campaniile electorale dup` care promisiunile sunt uitate, dar voi lupta pân` la cap`t pentru ca lucr`rile la Drumul Na]ional 66A care leag` Câmpul lui Neag de Herculane s` fie finalizat, întrucât acesta reprezint` singura modalitate de a deschide noi orizonturi pentru Valea Jiului, s` dezvolt`m turismul [i s` atragem cât mai mul]i bani în Valea Jiului, atât de greu încercat` de restructurarea mineritului", a ]inut s` transmit` [i senatorul Cristian Resmeri]`. Au luat cuvântul la aceast` întâlnire to]i primarii, reprezentan]i ai mediului de afaceri care au pre-
cizat c` un investitor are nevoie de infrastructur` complex`, pentru a crea locuri de munc` [i pentru a crea plus-valoare, care poate fi folosit` în investi]iile din comunit`]ile gazd`, etc. S-a f`cut [i un remember al modului în care au început lucr`rile la drum, acum 20 de ani, iar pentru finalizarea lui mai sunt necesare lucr`ri de asfaltare pe o por]iune de 18 km. "Vom face [i noi presiune pe guvernan]i [i sper c` vor lua în seam` aceste semn`turi. Trebuie s` se [tie c` acest drum exist` [i la ora actual`, este un drum din 1984, ca drum forestier, de atunci el a fost folosit. Sigur c` sunt ong-uri care nu vor s` se fac` nimic [i care spun c` acest drum va str`bate singura zon` virgin` din Europa. Adev`rul este c` nu este vorba nici pe departe de a[a ceva. Acest drum nu va influen]a în mod negativ înmul]irea animalelor. Datorit` acestui drum nu s-a mai f`cut braconaj deloc în acea zon`. Avem puse probleme false, ca noi s` nu ne dezvolt`m, bineîn]eles c`, cu acest drum vom deranja pe foarte mul]i, întrucât nici noi acum, to]i care suntem din Valea Jiului, nici nu ne d`m seama cât de important va fi acest drum. Drumul spre Herculane este singurul drum longitudinal din Europa, pleac` de-a lungul mun]ilor de la Herculane, pân` la Voineasa… prinde Retezatul, mun]ii Vâlcanului, Cheile Jie]ului, Obâr[ia Lotrului [i merge la
Voineasa, f`când [i unirea cu Translapina. Sunt convins c` în momentul când se va face acest drum, cel pu]in 500 de locuri de munc` se vor crea în Valea Jiului, permanente. Este foarte important s` arat`m c` vrem acest lucru. Conteaz` foarte mult aceste semn`turi [i nu cred c` nu o s` se ]in` cont de atâtea semn`turi. [i dac` cu ajutorul lui Dumnezeu acest demers va fi realizat ne va da încredere s` încerc`m alte demersuri, care le vom rezolva numai împreun`. Tot noi trebuie s` facem ceva, putem face lucruri mari, dar to]i, împreun`", a conchis [i omul de afaceri, Emil P`r`u. DN 66 A va primi finan]are pentru lucr`ri [i SF Finalizarea acestui drum de acces reprezint` o alternativ` viabil` la închiderea unor unit`]i miniere, prin crearea de noi locuri de munc`. Lucr`rile la acest drum ar constitui [i o real` oportunitate de angajare a unor [omeri [i persoane f`r` ocupa]ie, rezulta]i în urma reorganiz`rii activit`]ii miniere [i s-ar putea realiza chiar cu firme specializate tot din aceast` zon`… Început acum mai bine de 20 ani, acest drum traverseaz` în prezent Parcul Na]ional Retezat. Constructorii au f`cut tot posibilul s` p`streze peisajul intact realizând o adev`rat` art` constructiv` pentru a da posibilitatea faunei locului s` nu fie afectat`, realizându-se travers`ri [i subtravers`ri pentru animalele p`durii, ce sunt protejate. Pân` la ora actual` au fost realiza]i 20 kilometri de [osea, de la ie[irea din Uricani, pân` în zona numit` Câmpu[el, care a devenit o microsta]iune unde se pot practica cu succes sporturile de iarn`. Între timp, DN 66A a devenit un drum de interes na]ional [i exist` toate premisele ca aceste lucr`ri s` fie reluate dup` ce se vor parcurge anumite etape. Ministerul Dezvolt`rii Regionale precizeaz` c` "sectorul de drum de la intersec]ia DN66A km 66+204 pân` la intersec]ia cu DN67 D în zona localit`]ii B`ile Herculane a fost încadrat prin HGR nr. 1211/2010 în categoria func]ional` a drumurilor de interes na]ional, prin clasarea lui ca DN 66A km66+204-km 109+308 [i dat în administrarea Ministerului Transporturilor în vederea realiz`rii de c`tre CNAIR a activit`]ilor de interes na]ional în domeniul administr`rii drumurilor na]ionale. Pân` în prezent nu s-a organizat o procedur` de elaborare a unui studiu de fezabilitate pe acest sector, din cauza finan]`rii insuficiente". Iar r`spunsul primit zilele trecute de un important om politic hunedorean, face referire chiar la reluarea lucr`rilor, în adresa pe care a primit-o de la minis-
terul de resort se face specifica]ia c` "se vor continua execu]ia pe lucr`ri pentru consolidarea DN 66 A km 16+624[i km 23+ 800- Lupeni-Uricani. Totodat` se va reface SF pentru modernizarea DN 66 A ". Angella DUMITRA{ {CU
18 ianuarie 2019
5
Clubul de pres` Valea Jiului a \nceput anul \n for]` Timp de dou` zile, membrii CLUBULUI DE PRES~ VALEA JIULUI s-aau reîntors în jude]ul Vâlcea, acolo, unde, au participat la mai multe evenimente cultural artistice [i caritabile. În ziua de vineri, 11 ianuarie a.c, Angella Dumitra[cu - pre[edinte, Daniel Csatlos - secretar, Mihai Bodogan [i Luciana Danciu membrii în cadrul asocia]iei, au fost oaspe]i la Biblioteca Jude]ean` Antim Ivireanu din Rm. Vâlcea unde au oferit primele interviuri la televiziunile vâlcene, în care sau prezentat parte din activit`]ile comune care au avut loc în anul 2018, dar s-a f`cut referire [i la proiectele anului în care am intrat. La eveniment au participat subprefectul Aurora Gherghina, directorul bibliotecii jude]ene "Antim Ivireanu" din Rm.Vâlcea, elevi [i cadre didactice împlicate în proiecte europene, colegi jurnali[ti, etc. În cadrul întâlnirilor s-a adus un omagiu jurnali[tilor pleca]i mult prea devreme dintre noi, s-a vorbit despre Mineriada Cultural`, despre Straja, Cetatea Devei, despre hunedoreni [i vâlceni, despre viitorul celor dou` jude]e din punct de vedere economico- social [i cultural. Sâmb`t`, 12 ianuarie 2019, la Centrul de Îngrijire [i Asisten]` Social` din Lunge[ti s-a desf`[urat manifestarea "Clipe de lumin` [i iubire"
în cadrul proiectului "Iubirea de aproapele meu". Muzica [i poezia au creat o atmosfer` de iubire, comuniune [i armonie pentru cei prezen]i. Iubirea pentru oameni dep`[e[te neputin]a, invidia, r`utatea, diferen]ele de orice fel. Evenimentul organizat de Clubul de Pres` din Valea Jiului, reprezentat de doamna Angella Dumitra[cu, Daniel Csatlos, Luciana Danciu, Mihai Bodogan, Biblioteca Jude]ean` "Antim Ivireanul" Vâlcea, reprezentat` de doamna Zenovia Zamfir, Liga Femeilor Cre[tine Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului [i Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului Vâlcea, a deschis seria
ac]iunilor social - culturale ce se vor derula în cursul anului 2019. La final, domnul director Gabriel Mihai Popescu a mul]umit delega]iei pentru clipa de iubire [i momentul frumos petrecut împreun`. Clubul de Pres` - a impresionat prin PRESTAN}A ARTISTIC~, ELEGAN}~ [i SIMPLITATE Sâmb`t`, reprezentan]ii CLUBULUI DE PRES~ VALEA JIULUI au participat la REVELIONUL CARAVANEI CULTURII. Ace[tia au
impresionat prin presta]ia artistic` sus]inut` de îndr`gitul cânt`re] MIHAI BODOGAN, prin elegan]` [i simplitatea în cuvinte…."Noi ne exprim`m cel mai bine în scris, [i mul]umim pentru laudele aduse…. Valea Jiului a demonstrat c` nu este un cap`t de lume, iar din ÎNTUNERICUL care a cuprins zona, mai exist` o SPERAN}~ [i cu to]ii ne dorim s` vedem, LUMINI}A DE LA CAP~TUL TUNELULUI" a declarat pre[edintele clubului, Angella Dumitra[cu. Iar acest lucru nu depinde numai de jurnali[ti, ci de to]i factorii decizionali, începând de la vârful ]`rii, pân` la ultimul locuitor din zon`. În cadrul evenimentului, jurnalistul Angella Dumitra[cu a fost premiat de UNIUNEA ZIARI{TILOR POFESIONI{TI, oficiile de gazd` au fost f`cute de Marian B`r`scu [i vicepre[edintele UZP, Nicolae Dinescu. Reprezenta]ii presei hunedorene au demonstrat, înc` o dat` empatia fa]` de semeni, dragostea [i respectul fa]` de Biserica str`mo[easc` [i au demostrat c`, în VALEA JIULUI EXIST~ OAMENI FRUMO{I, AMBI}IO{I, FANTANSTICI, UNI}I, CARE POT FACE FA}~, ORIC~ROR PROVOC~RI…, ORICARE AR FI ACESTEA. Arthur G~RDESCU
Lupenenii au s`rb`torit trecerea dintre ani, \n strad`, cu focuri de artificii [i muzic` bun` Revelionul din strad`, care a fost organizat în parcul de la CAP, i-aa scos pe lupeneni din cas`. [i a beneficiat de un num`r record de participan]i. Concertul a început la ora 22.00, [i pe scen` au urcat cunoscu]ii interpre]i: Ionic` Moro[anu, Veta Biri[, Suzana Toader [i Felician Necula. Arti[tii au fost aplauda]i la scen` deschis` iar participan]ii au jucat [i dansat pe melodiile cunoscute, interpretate de îndr`gi]ii arti[ti. Cu câteva minute înainte de miezul nop]ii, primarul Lucian Resmeri]` a urcat pe scen`, a desf`cut sticla de [ampanie [i le-a spus lupenilor c`-[i dore[te ca "anul 2018 a fost anul investi]iilor în municipiul Lupeni. Trebuie s` privim în urm` ca s` analiz`m cele realizate [i s` ne facem planurile pentru anul în care am intrat. Localitatea noastr` î[i schimb` continuu drumul ascendent de dezvoltare prin implementarea unor proiecte importante, ne gândim s` acces`m altele noi, ce v` ofer`, dragi lupeneni, condi]ii de trai mai bune. Vreau s` v` mul]umesc c` a]i fost cet`]eni adev`ra]i, contribuabili corec]i [i one[ti care contribuie la bun`starea [i bunul mers al urbei noastre, iar sus]inerea dumneavoastr` a fost esen]ial` în toate realiz`rile de care ne
bucur`m. Fie ca toate visele pe care le f`uri]i în aceste zile magice s` se împlinesc` [i drumul str`b`tut pentru realizarea lor s` v` aduc` bucurie în inimi, iar în case fericire [i bel[ug. Fie ca bucuria [i lini[tea aduse de sfintele s`rb`tori s` v` înso]easc` pe tot parcursul anului ce va urma. S` ave]i parte de un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspira]ii [i plin de succese. La mul]i ani!". Un spectaculos foc de artificii a br`zdat cerul [i a adus momentul trecerii între ani. Oamenii s-au îmbra]isat, s-au s`rutat [i [i-au urat fericire [i bucurii în noul an. Elena DRAGOMIR
6
18 ianuarie 2019
Primarii de municipii cer ca impozitul colectat s` r`m<n` la surs` Casa Munnicipiilor dinn capital` a g`zzduit [eddinn]a Com mitetul Director al Asocia]]iei Munnicipiilor dinn Rom mânnia - AMR R. Avannd \nn veddere nevoia unnei colabor`ri innstitu]]ionnale înntre grupurile politice reprezzenntate înn Parlam menntul Rom mânniei [i reprezzenntann]ii addminnistra]]iei publice locale, AMR R a luat inni]]iativa innvit`rii pre[eddinntilor partiddelor parlam menntare la seddinntele CD D al AMR R. La întâlnire a participat dl. Ludovic Orban, Pre[edintele Partidului Na]ional Liberal. La [edin]` au participat [i dna. Sirma Caraman, Secretar de Stat, Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Administra]iei Publice, [i directori din Ministerul Finan]elor Publice [i din Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Administra]iei Publice. În deschiderea întâlnirii, dl Robert Sorin Negoi]`, Pre[edintele AMR a afirmat: "Noi vrem ca parlamentarii s` ne cunoasc`, iar pre[edin]ii partidelor parlamentare s` ne cunoasc` direct activitatea [i problemele cu care ne confrunt`m printr-o discu]ie corect` [i deschis` asupra activit`]ii derulate la nivel local. De aceea, am lansat invita]ia de a participa la întâlnirile noastre c`tre to]i pre[edin]ii partidelor parlamentare. Ast`zi, al`turi de noi este dl Ludovic Orban, dar am speran]a c` vom avea al`turi [i al]i pre[edin]i de partide, chiar dac`, forma]iunile lor nu au primari de municipii. Nu politiz`m, aici nu am f`cut [i nu facem politic`, dar AMR-ul are misiunea clar` de a face demersuri pentru o administra]ie local` eficient`. [i ca s` ne atingem aceste obiective, discut`m deschis [i clar." "Sunt preocupat de pozi]iile pe care le ave]i ca primari ai municipiilor. Prezen]a mea este o deschidere la dialog [i sunt aici pentru a în]elege în ce m`sur` grupurile parlamentare liberale pot face demersuri pentru a asigura dezvoltarea comunit`]ilor locale pe care le conduce]i", a declarat Dl. Ludovic Orban, Pre[edintele Partidului Na]ional Liberal. În cadrul dezbaterilor, Pre[edintele AMR, dl Robert Sorin Negoi]` a afirmat: "Tema noastr` principal` este bugetul pe 2019, mai ales c` anul trecut, bugetele noastre au fost v`duvite de sume importante de bani, iar prim`riile au fost subfinan]ate. Sper`m c`, în acest an, lucrurile se vor îndrepta. Noi am propus înc` din 2017, cota de 66% din IV care ne-ar fi acoperit golul r`mas în urma reducerii impozitului pe venit. S` fie clar, nu am cerut nimic mai mult, ci doar s` ne p`stram
aceea[i finan]are. Satele [i comunele nu trebuie v`duvite de proiecte. Dar haide]i s` vedem ce este util, nu s` facem proiecte acolo unde nu le folose[te nimeni sau unde exist` alte nevoi. (…) De asemenea, consider c` o component` cum e IVul trebuie s` r`mân` acolo unde se produce. Desigur, cu c`teva nuan]e. Dar, altfel, de ce a[ mai încuraja investi]ii, în municipiul în care tr`iesc, dac` mi se distruge infrastructura, de exemplu, dar nu primesc nimic în schimb?" Dl. Ilie Bolojan, Pre[edintele Executiv al AMR a spus: "Noi am pierdut chiar [i 40% din buget, prin reducerea IV-ului. Noi vrem o cot` care s` ne men]in` veniturile din 2017, adic` nimic mai mult, pur [i simplu ne ap`r`m investi]iile. A doua chestiune este cea legat` de efectul ordonan]ei date la final de an, prin care sunt scutite companiile din construc]ii de anumite taxe. Dar asta înseamn` pl`]i mai mici c`tre bugetele locale, iar efectele se vor sim]i. O alt` problem` : prevederea care modific` verificarea ex- ante a licita]iilor pentru fondurile UE. Nu mai verific` ANAP-ul ci autorit`]ile de management. Dar aceste autorit`]i nu au personal preg`tit înc` [i atunci, fie continu`m procedurile asumând ni[te riscuri de corec]ii financiare, fie ne bloc`m complet. A[adar, când se vine în Parlament, ar trebui s` se aduc` o serie de modific`ri, poate o derogare de la termene, ca s` se poat` face organizarea de personal [i s` nu se întârzie. Cred c` trebuie s` existe, indiferent de culoarea politic`, ni[te m`suri care s` fie pe termen lung [i care s` ne ofere ceea ce dorim, predictibilitate [i eficien]`." Dl. Dan Bobou]anu - Primarul Municipiului Hunedoara, a declarat: "Am 5.000 de locuitori care lucreaz` în Deva sau în ora[ele învecinate. Oamenii a[tia se întorc seara acas` [i îmi reclam` c` nu le ofer solu]ii. Sigur, nu pot fi absurd s` cer tot impozitul pe venit al omului respectiv la mine în municipiu, unde acel om tr`ie[te. Dar trebuie s` g`sim o echilibrare, fiindc`
Apa meteoric` nu va mai fi facturat` Apa Serv Valea Jiului informeaz` abona]ii s`i c`, potrivit inten]iei ac]ionarilor companiei de ap`, nu se va mai percepe de la clien]ii persoane fizice contravaloarea costurilor pentru evacuarea apei meteorice. M`sura urmeaz` s` intre în vigoare imediat dup` aprobarea deciziei de modificare a
Regulamentului de Func]ionare al Apa Serv Valea Jiului. Regulamentul se va modifica în urma hot`rârilor Consiliului Jude]ean Hunedoara [i Consiliilor Locale, dup` avizarea în structurile ADI Apa Valea Jiului [i dup` avizarea de c`tre ANRSC. Preciz`m c` decizia de scutire de la plata colect`rii, transportului, epur`rii [i evacu`rii apelor pluviale se va aplica exclusiv popula]iei, pentru persoanele juridice se va utiliza acela[i sistem de facturare ca [i pân` în prezent. De asemenea, Apa Serv Valea Jiului informeaz` c`, potrivit prevederilor Codului Fiscal, începând cu 1 ianuarie 2019, TVA- ul pentru serviciul de canalizare scade de la 19% la 9%.(B.P)
acel cet`]ean lucreaz` acolo, dar el are nevoi la mine în municipiu [i atunci eu trebuie s` am la dispozi]ie un buget corespunz`tor ca s` îi satisfac aceste nevoi". Dl. Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul Municipiului Petro[ani, a spus: "Mai e o problem` cu pensionarii. Cel care are peste 2.000 de lei pensie este impozitat. Dar acest impozit merge la bugetul central. Îns` acel cet`]ean beneficiaz` de servicii acolo unde locuie[te. IV-ul de la pensiile mai mari de 2.000 de lei trebuie s` r`mân` la localit`]i, acolo unde locuie[te cet`]eanul ca s` beneficieze de servicii". Dl. Ludovic Orban, Pre[edintele PNL, a revenit cu o serie de remarci: "Ave]i dreptate, scopul trebuie s` fie acela[i, doar c` în România, în multe situa]ii, ne lipse[te dezbaterea. Aici este cheia, trebuie dezb`tut corect [i complet, tocmai ca legile s` ajute". Dl Marin Cojoc, director în Ministerul de Finan]e, a explicat: "Bugetul este creionat [i IV-ul va r`mâne la latitudinea UAT-urilor. De exemplu, dac` merge 20% la CJ-uri, 60% la dvs, la municipii, restul pentru echilibrare, ar fi o solu]ie potrivit`. Acestea ar fi principiile. Dac` nu ajunge]i cu aceste m`suri la acei 800 de lei pe locuitor, ve]i beneficia de m`suri de echilibrare". În finalul [edin]ei, membrii Comitetului Director al AMR au decis s` solicite noi discu]ii cu reprezentan]ii Guvernului c`rora s` le înainteze propuneri clare prin care s` se asigure p`strarea bugetelor din administra]iile locale la un nivel cel pu]in egal cu cel al bugetelor din 2017, pentru a se evita punerea în pericol a investi]iilor programate [i necesare dezvolt`rii localit`]ilor. Arthur G~R RDESCU
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vrea mai mult` publicitate, pentru atragerea turi[tilor la bazinul de \not Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a prezentat în conferin]a de pres` mai multe aspecte care ]in de oranizarea unor institu]ii aflate în subordine cum ar fi cinematofraful [i bazinul de înot, dar a f`cut referire [i la investi]iile [i eficien]a domeniului schiabil din Parâng. "Este pentru prima dat` când, practic mergem la capacitate maxim` cu toate instala]iile. În ultimele dou` s`pt`mâni veniturile înregistrate la domeniul schiabil din sta]iune au fost în felul urm`tor: la telescaunul vechi s-au încasat 131.816 lei, iar la telescaunul nou, TS3, s-au încasat 141.871 lei. În ultimele dou` s`pt`mâni, ultima din anul trecut [i prima din acest an am avut 15.841 de acces`ri. Asta înseamn` bilete vândute, dar nu înseamn` neap`rat [i tot atâtea persoane, deoarece o persoan` poate s` mearg` [i de trei-patru ori pe o instala]ie de schi sau de zece ori, aici fiind vorba de TS3 - sta]ia intermediar`. În ceea ce prive[te cinematograful, aici suntem pe zero, adic` veniturile au fost aproximativ egale cu cheltuielile, de la deschiderea cinematografului [i pân` la finalul anului 2018. La bazinul de înot acoperit, pot spune c` 2018 a fost un an bun, în sensul în care pierderea pe care o aveam practic cumva programat` fiindc` noi am [tiut de la început care sunt costurile cu bazinul, s-a diminuat [i a ajuns anul trecut la 8.000 lei pe lun`. Deci, în acest moment se merge cu un deficit de 8.000 lei pe lun` la acest obiectiv, dar înainte mergeam cu mult mai mult. De exemplu, v` pot spune c` atunci când am pornit, mergeam acolo [i cu un deficit de 20.000 lei pe lun`. Asta înseamn` c` sunt mult mai mul]i oameni care merg la bazin, în special copii, [i, sigur, o s` m` întreba]i ce se poate face... Deocamdat` mergem cu pre]urile acolo destul de jos,
astfel încât s` nu fie prohibitive. Dac` pre]urile ar fi mai mari, cu siguran]` n-ar mai fi deficit cât este acum, dar nu `sta este scopul nostru în acest moment. Ne-am gândit s` facem pu]in` publicitate la bazinul nostru în sta]iunea Straja-Lupeni, pentru ca turi[tii ce urc` acolo, veni]i din toate p`r]ile, s` aud` de bazinul nostru [i astfel s` vin` pe perioada cât stau la munte [i la sesiuni de înot [i relaxare la bazin, am [i discutat cu domnul primar de la Lupeni aceast` chestiune, urmând s` punem la punct detaliile legate de astfel de ac]iuni de promovare ale acestui obiectiv. Probabil va trebui s` facem mai mult` reclam` [i la televizor, s` anun]`m programul [i posibilit`]ile ce sunt acolo pentru ore de înot cu profesor specializat, saun` [i a[a mai departe. Deocamdat` asta este situa]ia cu cele trei obiective mari de relaxare, dar cel mai îmbucur`tor este c` domeniul schiabil merge bine, pârtiile sunt foarte bune, iar pentru prima dat` TS3 a f`cut mai mul]i bani decât s-au cheltuit cu el. Asta înseamn` c` s-a schiat foarte bine, pe pârtia C în mod special", a spus primarul Tiberiu Iacob Ridzi Ella SCHREIBER
7
18 ianuarie 2019
,,
Obiective stabilite de INCD INSEMEX \n Strategia de dezvoltare pentru perioada 2019 - 2022 |nn annul 2018, succesul activit`]]ilor de cercetare-ddezzvoltare ob]]innut de INCD D INSEMEX mennt al noilor "]]innte" pe care connstituie prinncipalul argum [i le propunne innstitutul de cercetare-ddezzvoltare dinn Valea Jiului penntru perioadda urm m`toare. Acestea au fost D-IINSEMEX cuprinnse înn "Strategia de Dezzvoltare a INCD [i Plannul Multiannual De Dezzvoltare Institu]]ionnal`" penntru perioadda 2019-22022, docum mennt aprobat înn boarddul de connducere înnc` de la finnalul annului trecut. Potrivit directorului general al INCD-INSEMEX Petro[ani, dr.ing. Artur George G`man, principalele obiective pe care [i le propune aceast` institu]ie pentru perioada 2019-2022 sunt cele care urm`resc intensificarea activit`]ilor de cercetare, cre[terea vizibilit`]ii interna]ionale, modernizarea [i extinderea infrastructurii de cercetare-dezvoltare, gestionarea eficient` a resurselor umane [i a resurselor financiare [i cre[terea gradual` a acestora, etc. Potrivit "Planific`rii multianuale de Dezvoltare", în perioada 2019-2022, INCD INSEMEX va urm`ri ca prin extinderea [i aprofundarea tematicii de cercetare [i corelarea acesteia cu cerin]ele mediului de afaceri [i cu tendin]ele de dezvoltare la nivel interna]ional, prin ini]ierea de noi proiecte [tiin]ifice (interne sau prin parteneriate încheiate prin cooper`ri bilaterale cu alte institu]ii [tiin]ifice din ]ar` [i cu mediul universitar), prin valorificarea programelor de cerc-
etare, s` realizeze o cre[tere constant` a cifrei de afaceri [i a profitului, concomitent cu asigurarea unei dezvolt`ri durabile a institu]iei. Din punct de vedere al resursei umane, INCD INSEMEX î[i propune ca, pe lâng` permanenta dezvoltare personal` a actualei echipe [i stimularea profesional` [i financiar` a acesteia, în fiecare an, num`rul de personal al institu]iei s` creasc` cu un num`r de patru absolven]i. De altfel, INCD-INSEMX î[i propune, din aceast` perspectiv` a capitalului uman, dublarea num`rului de cercet`tori la finalul orizontului multianual stabilit de noua sa strategie. Un rol esen]ial în evolu]ia INCD INSEMEX îl vor avea [i în perioada urm`torilor 5 ani, rezultatele activit`]ilor de cercetare, care se vor concretiza, în opinia echipei de management, în ob]inerea de noi brevete de inven]ii [i inova]ii, în premii ob]inute la târgurile de specialitate din ]ar` [i din str`in`tate, în publicarea unor volume tematice de specialitate [i publicarea de lucr`ri [i articole [tiin]ifice în publica]ii de specialitate cu impact ridicat. Evident, INCD-INSEMEX î[i propune s` fie parte a oportunit`]ilor spa]iului european al cercet`rii, prin participarea la Programele European de Cercetare "Horizon 2020" [i "Horizon Europe", programe financiare lansate de Comisia European`, având bugete de 80 de miliarde
de euro, repectiv 100 de miliarde de euro. În aten]ia cercet`torilor de la INCD INSEMEX Petro[ani se afl` [i accesarea resurselor disponibile în cadrul altor programe na]ionale [i europene destinate domeniului cercet`rii [tiin]ifice. În concluzie, directorul general al INCD-NSEMEX, dr.ing. Artur George G`man apreciaz` c` punerea în aplicare a noii "Strategii de Dezvoltare" [i a "Planului Multianual de Dezvoltare" ale institutului na]ional de cercetare dezvoltare de la Petro[ani constituie motorul de dezvoltare al INSEMEX pentru perioada urm`toare, iar de succesul implement`rii acestei strategii depinde nu doar activitatea INSEMEX [i ci cre[terea presitigiului întregii regiuni a V`ii Jiului, la nivel regional, na]ional [i interna]ional. Elena a DRAGOM MIR
S-a majorat ajutorul pentru \nc`lzirea locuin]ei Prin Ordoonan]a de Urggen]` nr. 114/28.12.2018 a foost majoorat plafoonul de venituri pân` la care se acoord` ajutoorul pentru înc`lzzirea loocuin]ei. Acesta a crescut de la 615 lei/lun`/membbru de familie la 750 lei/lun`/membru de familie. Potrivit actului normativ, s-a stabilit c` pentru consumatorii vulnerabili, care utilizeaz` pentru înc`lzirea locuin]ei gaze naturale, energie electric`, lemne, c`rbuni [i combustibili petrolieri, limita de venit pentru acce- cazul persoanei singure.(E.S.)
,,
EMINESCIANA 2019 - Mai am un singur dor Edi]ia din acest an a EMINESCIANA a umplut pân` la refuz Salle d'Or din incinta Deva Mall. În calitatatea sa de gazd`, managerul bibliotecii jude]ene a ]inut s` evoce memoria marelui poet na]ional [i a mul]umit tuturor pentru prezen]`. Unul dintre decanii scriitorilor hunedoreni, Gligor Ha[a, a ]inut o veritabil` lec]ie de istorie despre femomenul generat de opera inestimabil` a lui Mihai Eminescu. Un recital muzical literar, inedit, a fost sus]inut de membrii Funda]iei Rock Filarmonica Oradea - Alexandrina [i Florian Chelu Madeva. Ace[tia au încântat publicul cu piese muzicale inspirate din poezia eminescian`, lucr`ri componistice, de factur` rock, pop folk [i electronic`. "An de an, la mijloc de ianuarie, Biblioteca noastr` a cinstit a[a cum se cuvine personalitatea [i
,,
opera poetului nepereche [i am dorit ca, de la un an la altul, aceste momente s` fie tot mai reu[ite, mai atractive. Manifest`rile de anul acesta au avut drept motto versul "Mai am un singur dor", pe care l-am ales pentru întreaga lui înc`rc`tur` sufleteasc`, pentru c` poezia omonim`, o poezie pe care românii o iubesc mult, cuprinde zbuciumul sufletesc al poetului înainte de a p`r`si aceast` lume, acum 130 de ani. Dar, pentru noi, de[i plecat la cele ve[nice, Eminescu este [i va r`mâne nemuritor. Poezia, proza, publicistica lui Eminescu ne ofer` r`spunsuri la numeroasele întreb`ri [i fr`mânt`ri pe care ni le prilejuie[te via]a, dar, înainte de toat, e poetul ne înva]` ce este dragostea de ]ar` [i de neam. Iar aceast` lec]ie a marelui nostru poet nu trebuie s-o uit`m, niciomanagerul Bibliotecii dat`", a transmis Jude]ene, Sebastian Bara. Ella SCHREIBER
,,
sarea acestei presta]ii sociale s` creasc` de la 615 lei/membru de familie, la 750 lei/membru de familie. În schimb, majorarea nu se impune în cazul înc`lzirii cu energie termic` în sistem centralizat, unde nivelul maxim de venituri este stabilit la 786 lei/persoan` în cazul familiei [i la 1.082 de lei în
Planul urbanistic al municipiului Lupeni va fi actualizat Autorit`]ile locale lupenene au scos la licita]ie contractul a c`rui valoare este de 400.000 de lei [i prevede "Actualizare Plan Urbanistic General cu Regulamentul local de urbanism pentru Municipiul Lupeni". Firmele de profil pot depune ofertele pân` în data de 22 ianuarie a.c. "Transform`rile petrecute în structura economic-social` [i urban` a municipiului Lupeni în perioada parcurs` de la elaborarea actualului Plan Urbanistic General au ca efect schimbarea premiselor ce stau la baza planific`rii urbanistice [i nu mai sus]in valabilitatea acestui plan. Dezideratul unei dezvolt`ri durabile, capabil s` satisfac` nu numai noile exigen]e de natur` economic`, social` sau ecologic`, ci [i pe acelea ale unei culturi urbane, conduce la reelaborarea Planului Urbanistic General", se specific` în document. Potrivit autorit`]ilor locale, municipiul Lupeni are "un profil economic neechilibrat, f`r` un profil definitoriu". Noul plan urbanistic general va avea o valabilitate de 10 ani.(E.D.)
8
18 ianuarie 2019
Turi[tii ignor` indica]iile salvamonti[tilor Peste 70 de accidente au avut loc în ultimele trei s`pt`mâni în sta]iunea Straja. Potrivit datelor centralizate de Serviciul Lupeni - Straja, incidentele au fost produse de viteza excesiv` pe pârtiile de schi [i folosirea boburilor din plastic în afara zonelor amenajate. Salvamonti[tii din Straja au intervenit în 73 de cazuri. În 38 de cazuri a fost necesar transportul victimelor la spital cu ambulan]ele SMURD. Un num`r de 13 persoane au fost r`nite dup` ce s-au dat cu bobul din plastic în afara pârtiilor, au alunecat necontrolat pe z`pad` [i s-au lovit de diferite cl`diri sau copaci. Persoanele r`nite au suferit fracturi ale mâinilor sau picioarelor, traumatisme craniene - unele cu pierderea cuno[tin]ei sau traumatisme lombare. De asemenea, salvamonti[tii au mai fost solicita]i s` salveze o persoan` în com` alcoolic` din Straja, dar [i pentru c`utarea a patru turi[ti care au plecat s` schieze în afara pârtiilor amenajate [i s-au r`t`cit ulterior din cauza ce]ii. Conform salva-
monti[tilor, toate aceste accidente au fost cauzate de viteza foarte mare a schiorilor de pe pârtii, dar [i de folosirea boburilor din plastic în afara zonelor amenajate. "Sunt foarte multe accidente [i majoritatea sunt cauzate de un vid legislativ în ceea ce prive[te comportamentul turi[tilor pe zona schiabil`. Majoritatea accidentelor au fost cauzate de
70 miliarde de lei pentru continuarea reabilit`rii infrastructurii rutiere {i în acest an, administra]ia public` local` a municipiului Lupeni va demara în for]` lucr`rile de modernizare a principalului bulevard care tranziteaz` localitatea. Pentru acest lucru au fost accesate 70 miliarde de lei, fonduri europene. "Îmi doresc s` avem un bulevard liber de la D1 [i p<n` la Tesma. Marea problem` este cea a parc`rilor [i, împreun` cu echipa mea, vom încerca s` identific`m zonele în care vor fi amenajate acestea. 300 de ma[ini vor trebui luate din bulevard [i duse spre locuri mai sigure. Este o provocare pentru noi acest lucru [i sper c` pân` când vor demara lucr`rile la bulevard s` rezolv`m acesat` spinoas` problem` a parcarilor. Avem proiecte multe de aplicat [i sper ca ma[inile noastre s` circule în siguran]` pe str`zile municipiului Lupeni", a declarat primarul Lucian Resmeri]`. (E.D.)
folosirea boburilor din plastic în afara pârtiilor, dar [i a neadapt`rii vitezei pe pârtie în func]ie de experien]a pe care o au schiorii. Mul]i dintre ei au folosit pârtii mai grele decât cele pe care ar fi putut schia în siguran]`", afirm` [eful Salvamont Lupeni, George Resiga. Arthur G~RDESCU
2019 - anul C`r]ii \n Rom<nia "Pactul pentru Carte" a fost semnat de parlamentarii din toate partidele [i include opt m`suri pentru dublarea consumului de carte în doi ani. ,,Tocmai a fost votat ([i devine lege) proiectul care va face din 2019 Anul C`r]ii în România, oferind Ministerului Culturii sau Ministerului Educa]iei cadrul institu]ional prin care s` promoveze scriitorii [i cartea în [coli, media [i prin alte ac]iuni publice. Vestea excelent` este c` acesta e primul proiect din pachetul legislativ "Pactul pentru Carte" care trece de Parlament [i c` s-a conturat o majoritate dispus` s` sus]in` pachetul (opt proiecte de lege) în ansamblu. Aprobarea lui ar însemna, în fapt, o dublare a consumului de carte în ]ara noastr` pân` în 2020. Marile na]iuni citesc mult, scriu mult, traduc mult [i public` mult. Iar \n acest moment, din p`cate, România este pe ultimul loc în UE în ceea ce prive[te pia]a
de carte - realitate pe care am început de azi s` o corect`m". {i pentru c` este Anul C`r]ii în România, reprezentan]ii Clubului de Pres` Valea Jiului, Angella Dumitra[cu [i Daniel Csatlos se vor deplasa în Ucraina, la finele acestei luni, al`turi de o delega]ie a Bibliotecii Jude]ene Antin Ivireanu din Rm. Vâlcea, unde, pe lâng` ajutoarele umanitare, delega]ia român` va duce mesajul de pace [i uniune al românilor [i bine\n]eles c`r]i în limba român`, destinate comunit`]ilor de români. (E.S.)
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615