ziar 900

Anul XIX Num`rul 900

16 noiembrie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Au trecut zece ani, 15 noiembrie 2008... mina Petrila [i-a luat din nou tributul...

pa g.

3

La mul]i ani,

,,

Ast`zi, la ceas aniversar, cu ocazia apari]iei edi]iei cu num`rul 900 a ziarului, doresc s` le urez doamnelor Reghina Vlad, Angella Dumitra[cu [i colectivului redac]ional, s`n`tate, mult` putere de munc` [i cât mai multe edi]ii!

Au stat al`turi de regretatul nostru prieten, Andrei Vlad, fondatorul acestui ziar, care cu profesionalism [i un jurnalism de bun` calitate a adus informa]ia [i a bucurat sufletul cititorilor V`ii Jiului, de-aa lungul timpului.

ANDREI VLAD tr`ie[te în fiecare din noi, prin amintirile pe care ni le-aa l`sat!

Senator PSD, Criistiian Resmerii]ã S~ V~ TR~IASC~ CITITORII {I S~ V~ ADUC~ PUBLICITATE! Nimic nu se face f`r` sacrificii, iar ca s` faci pres` [i s` r`mâi "de încredere" este cel mai greu, în ziua de azi. Nu este u[or s` sco]i ziarul pe print [i faptul c` S`pt`mânalul Valea Jiului a f`cut asta pân` la num`rul 900 este o performan]`. Un ziar cere pricepere [i nu pot s` nu îi recunosc aici meritele regretatului meu coleg Andrei Vlad. L-aam cunoscut pe vremea în care eram îndruma]i de Ionu] Ceau[escu [i înv`]am s` scriem [tiri. Era nonconformist [i mereu dat ca exemplu, pentru c` nu f`cea totul ca la carte. A rezistat atât cât l-aa ]inut "motorul", iar acum v` felicit pe voi, cele care nu a]i abandonat lupta.

Merit`, dac` vre]i, s` fi]i acolo unde lumea v` vrea. [i dac` cititorii v` apreciaz`, este cea mai mare realizare, de care, cu siguran]`, Andrei Vlad este mândru. Numai edi]ii de senza]ie v` doresc!

Diiana Miitrache, Croniica V`iii Jiiuluii SUPRAVIE}UITORUL, la 900 De-aa lungul anilor, s`pt`mânalul "Valea Jiului", fondat de regretatul Andrei Vlad, a fost publica]ia a[teptat`, c`utat`, vânat`... Pentru publicul larg era/este o publica]ie catalogat` discret`, dar

,,

Valea Jiului !

"dureros de bun`", vorba unui cunosc`tor, pentru c` lovea la ]int` cu o precizie de invidiat, iar valorile societ`]ii îl au ca gazd`.

Ni[a cititorilor s`i era [i a r`mas [i dup` dispari]ia pilonului s`u de baz` - Andrei Vlad - una în care î[i produce efectele, f`r` s` se disipeze în abord`ri superficiale.

"Valea Jiului" este cel mai longeviv s`pt`mânal din acest` zon`, dintre cele dou` Jiuri, care a trecut prin perioade grele când destui au dorit s`-ll extermine datorit` calit`]ii anchetelor jurnalistice, a fost târât în procese [i c`ruia i s-aau t`iat finan]`ri cu speran]a c` va ceda. "Uciga[ii presei" nu au reu[it s`-[[i ating` scopul!

"Valea Jiului" a ajuns la num`rul 900, exist` [i va exista în memoria celui care a fost un jurnalist de valoare Andrei Vlad! Urma[ii s`i îl merit`!

La mul]i ani, "Valea Jiului"!

La mul]i ani Reghina Vlad & colectivul redac]iei! Dumnezeu s` v` dea for]` [i inspira]ie! {i nu uita]i c` ave]i prieteni care v` sunt al`turi!

Ileana Fiir]ulescu Despre începuturi [i performan]` Nu [tiu cât` lume [tie c` începuturile carierei mele de ziarist sunt legate de s`pt`mânalul "Valea Jiului". Sunt.

Am petrecut trei ani în echipa redac]ional` de acolo [i îmi place s` cred c` am contribuit la existen]a [i longevitatea ziarului.

Am lucrat bine cu Andrei Vlad [i am furat meserie de la el.

Am avut discu]ii lungi [i fructuoase. Am avut colegi mul]i acolo [i am r`mas prieteni.

Din p`cate, Andrei a plecat. Ziarul îns` continu` s` existe. {i cred c` nu e deloc putin lucru. În aceste vremuri în care presa scris` trece prin momente grele, fiind lovit` din toate p`r]ile.

20 de ani este o cifr` frumoas` [i pentru un om [i pentru un proiect jurnalistic.

900 de edi]ii este, de asemenea, o cifr` cu care pu]ine publica]ii se mai pot l`uda. Este ceea mie \mi

place s` numesc performan]`. De aceea, am decis s` scriu aceste rânduri.

Vreau s` le urez colegilor de la "Valea Jiului" La mul]i ani! {i s` fim al`turi [i la 1000 [i la 2000 de edi]ii! [i la 30 de ani [i chiar mai departe!

"Valea Jiului" a fost [i este ziarul lui Vlad! Cât timp va exista, Vlad va fi cu noi!

Niicu Ta[c`, Jurnalul V`iii Jiiuluii In memoriam. Andrei Vlad , autorul acestei fotografii, [tia cel mai bine c` nu iubesc aparatul foto. Ca s` m` [icaneze, cum m` prindea, cum m` ”imortaliza”.

Acum, aceste fotografii sunt singurele amintiri vii... În aceast` s`ptamân`, produsul lui media atinge num`rul 900... Da, numai cine lucreaz` în acest domeniu în]elege ce înseamn` acest lucru. Pentru cei mai mul]i, jurnalismul este un [otron al maturita]ii....

Ramona Ro[ulescu, Gazeta de Diimiinea]` Cunosc s`pt`mânalul "Valea Jiului" de ani de zile, cam de când am venit pe meleagurile V`ii Jiului. O publica]ie serioas`, o publica]ie care s-aa înc`p`]ânat s` r`mân` pe pia]` în ciuda greut`]ilor traversate de presa scris` [i tip`rit`, o publica]ie care a adus cititorilor s`i anchete virulente, informa]ii proaspete, articole de analiz`, scrise cu acurate]e [i, mai ales, cu profesionalism. "Valea Jiului" s-aa confundat ani de zile cu regretatul jurnalist Andrei Vlad, cu colegul nostru plecat mult prea devreme la cele ve[nice. Andrei Vlad nu mai este printre noi, fizic, dar tr`ie[te în paginile publica]iei care, iat`, merge mai departe cu succes. O mic` echip` sudat` s-aa înc`p`]ânat [i a reu[it s` duc` mai departe, a[a cum spuneam, acest proiect jurnalistic care a ajuns la 900 de numere. E o cifr` extraordinar`, e cu adev`rat o reu[it` mai ales acum când se fac [i de desfac ziare, când presa pare tot mai departe de ceea ce era [i ar trebui s` fie.

La multi ani, Valea Jiului! S` r`mâne]i mereu a[a, al`turi de cititorii c`rora v-aa]i dedicat activitatea, profesia!

Carmen Cosman-P Preda INFORMA}IA V~II JIULUI

2

16 noiembrie 2018

IN MEMORIAM... ANDREI VLAD Am muulte amintiri buune cuu ell, dar unelle suunt atât de intime [i fruumoase încât parc`, mi-aa[ dori s`-m mi dea acceptuul pentruu a le puutea puubllica aici, atât de simpllu. Produusuul jurnallistic pe care Andrei Vllad l-aa l`sat mo[tenire duup` prematuura sa dispari]ie are cell mai buun nuume din media V`ii Jiuului: se nuume[te "Vallea Jiuului"". Embllematic! [i n`d`jjduuiesc c` a[a va r`mâne. Se împlline[te un an de la moartea lui Andrei Vllad. Un an de când societatea, prietenii [i presa auu pierduut o valloare absollut`. Auu pierduut-oo fizic, pentruu c` acollo, undeva, Andrei Vllad exist`, în mintea cititoruului, în cea a prietenillor sauu a cellor care auu suus]inuut ani de zille demersuul lui jurnallistic.

E unuul dintre puu]inii oameni pe care reallmente i-aam iuubit.

Euu nuu cred in reîncarnare...

Dar Andrei e aici, cuu noi, atât timp cât Eu nu cred \n reîncarnare... ne amintim de ell, remember?

Andrei Vllad e cuu noi atât timp cât noi Cosmin BARBU ne amintim de ell. Nuu [tiuu dac` e important pentruu cititori ceea ce Fratelui de care mi-a a fost dor s`-ll am cred euu, dar a[ vrea s` v` spuun c` puu]ini Îll [tiam de peste 25 de ani... La începuujurnalli[ti din Vallea tuuri îmi p`rea departe, de neatins pentruu un Jiuului suunt a[a cuum a încep`tor în alle investiga]iei jurnallistice, a[a, fost Andrei. Doi-ttrei, ca mine. Ne-aam intermai precis. sectat, l-aam urm`rit Longevitatea îndeaproape... Condeiuul ziaruului s`uu, "Vallea lui era all unei min]i Jiuului"", spuune totuul. A ascuu]ite, cuu muulte [tiuut s` aib` prieteni, a cuuno[tin]e, temeince, în [tiuut s` aib` sponsori, a [tiuut s`-ssi duuc` echipa abord`rille salle, umoruul mai departe, pentruu c`, nuu-ii a[a? acestea suunt s`uu era savuuros, iar reguulille presei de azi. ironia scllipitoare blloca {ti]i cuum e... aduun`-]]i în juruul t`uu orice repllic`. oamenii care te pot ajjuta s` ]ii piept {i cuum via]a are smartphone-uului [i duu[manillor. {i s` men]ii meandrelle ei, ne-aa aduus all`tuuri în echipa print-uul pe tarab`. Muul]i l-aau bllamat, dar [i s`pt`mânallului fondat de ell - "Vallea Jiuului"". mai muul]i l-aau apreciat. [tiuu siguur c` cell puu]in A fost o perioad` pllin`, ne complletam, echipa lui, a[a cuum a fost, restrâns`, de la ne suus]ineam, era neiert`tor cuu impostuura [i "Vallea Jiuului"" i-aa cuunoscuut abillit`]ille [i dedi- extrem de uman cuu nedrept`]i]ii. Andrei era carea. Despre acest ultim cuuvânt, am o ceva între lupt`tor neînffricat, artist [i ballsam amintire buun`. Ziaruul lui Andrei Vllad, "Vallea all suufletellor, discret dar cuutez`tor...uun Om rar.

Jiuului"", se tip`rea la Buucuure[ti, într-oo vreme. Îll I-aam spuus cândva c` dac` a[ fi avuut un expediam cuu trenuul, la Collet`rie CFR. frate, de care mi-aa fost atâta dor s`-ll am, a[ fi Într-oo sear`, am întârziat cuu macheta [i fost încâtat` s` fie ell. Când am fost cuu un tehnoredactarea, tipograffia l-aa scos târziuu [i picior în groap` mi-aa fost all`tuuri cuum nuu am pierduut unicuul transport care f`cea posibill` mi-aau fost cei din acella[i sânge all meuu, apari]ia a douua zi, pe tarabe. Andrei nuu a ne[tiind c` ell era cuu muult mai r`uu... Nuu se acceptat ideea de a se ar`ta puubllicuului cuu o zi pllângea niciodat`, optimismuul lui debordant întârziere, deci ne-aam urcat amândoi la vollan era mollipsitor, simplla lui prezen]` era tonic`. [i ne-aam întâllnit la jum`tatea druumuului, la {i a venit cuumpllita veste - a muurit Râmnicuu Vâllcea, unde am f`cuut schimb de Andrei! Speram s` fie o gllum` proast`. Ini]iall "bagajje"". Nici nuu v` închipuui]i satisffac]ia din nuu am puutuut s` pllâng, eram ca un om parallizat ochii lui, când a fost siguur c` poate fi la în sim]ire, doar o duurere puuternic` îmi sffâ[ia cititori la momentuul potrivit! Mi-aaduuc aminte pieptuul, apoi z`gazuurille s-aau ruupt [i lacrimille c` am fumat împreuun` [i o ]igar` acollo, la m-aau ars. M-aa cuuprins friguul puustiuului... Era all benzin`ria pe care o stabilliser`m ca loc de patruulea, [i cell mai drag, colleg [i prieten întâllnire, nuu mai conta nimic, ora târzie, valloros pe care îll pierdeam. A fost momentuul [offatuul înapoi, tot ce era important pentruu în care m-aam retras nemaiavând cuu cine s` Andrei, era produusuul jurnallistic din portbagajj. rezonez, s` împ`rt`[esc duureri [i buucuurii, furii Cuu ell, î[i satisff`cea cititorii [i î[i între]inea [i satisffac]ii, sffatuuri [i îmb`rb`t`ri. Mai am famillia. Era un produus CAPITAL. unuul singuur, de acee[i factuur`, la care m` uit ca

la o pies` rar` din via]a mea... {tiuu c` Andrei Vllad este iuubit de Ceruuri, c` lumineaz` steauua lui! Î]i muul]uumesc Omuule pentruu amintirille minuunate pe care mi le-aai l`sat mo[tenire!

Illeana FIR}ULES SCU

"Ne mor prietenii, ne mor, Murim [i noi în moartea lor..."

Ast`zi m` despart de un prieten buun.

Un Om normall, competent [i cuu un deosebit sim] all umoruului. Am împ`r]it muulte momente importante. Druum cuu lumin`, Andrei Duumitruu Vllad! Acuum, la un an de la desp`r]ire, îmi aduuc aminte de ell [i de mesajjul transmis la acell moment. R`mâne în suufletuul meuu acella[i om.

Duumnezeuu s` aib` grijj` de tine, Vllad!

Gabriell LUNGU

|mi lipse[ti prietene!

Andrei Vllad a fost un OM, un PRIETEN, un MENTOR. A fost un om fiindc` \ntotdea-uuna latuura sa uman` a predominat chiar în dauuna propriuului interes.

Nuu a trecuut niciodat` pe lâng` un nevoia[ fãr` s` îll întrebe ce probllem` are, fãr` s` încerce s` îll ajjute, fãr` s` îi întind` o mân` de ajjutor. Nuu a trecuut niciodat` pe lâng` o nedreptate fãr` s` ia atituudine împotriva ei, fãr` s` o dema[te puubllic. Acest fapt i-aa aduus inamici din partea puuternicillor zillei, ai puuterii trec`oare de natuur` pollitic` sauu administrativ`. Atituudine pllin` de cuurajj într-oo lume a servillismuului [i a capuului pllecat, atituudine care i-aa atras problleme de natuur` personallã, proffesionall` [i chiar materiall`.

Necazuuri [i problleme care nuu l-aau ab`tuut de la druumuul alles, druum anevoios, pllin de piedici, dar str`b`tuut cuu cuurajj [i dârzenie de Andrei.

Andrei a fost un prieten drept, cinstit, loiall, devotat, întotdeauuna lâng` mine când am avuut nevoie. Câ]i oameni pot spuune c` auu avuut asemenea prieteni? Câ]i oameni pot spuune c` auu avuut un prieten ca Andrei?

Andrei m-aa încuurajjat s` scriuu primuul meuu articoll. M-aa suus]inuut morall când am [ov`it [i m-aam îndoit c` o pot face, ell mi-aa dat cuurajjul [i voin]a s` trec peste îndoielli. Ell nuu m` mai auude [i nuu m` mai poate vedea, dar acollo unde este [tie c` mi-aa inffluen]at via]a în bine [i c` va fi mereuu în inima mea.

ANDREI a fost un OM, un PRIETEN, un MENTOR. {teffan B~UTU

16 noiembrie 2018

3

Au trecut zece ani... 15 noiembrie 2008... mina Petrila [i-a luat din nou tributul... În urm` cu zece ani, Valea Jiului era zguduit` de una dintre cele mai mari tragedii care s-aa petrecut în subteranele minelor, 13 mineri de la E.M. Petrila fiind surprin[i de o explozie devastatoare. Accidentul, a[a cum a fost catalogat el, s-aa produs la o adâncime de 1000 de metri, în abatajul 431.

AU DECEDAT ATUNCI: Inginer Brad Iosif, inginer-[ef produc]ie (44 ani), Inginer Holingher Doru, [ef Sector I (39 ani), Stoian Vasile, miner, Sector I (38 ani), M`]an Adrian, ajutor miner front, Sector I (27 ani), Mate[ Dan, sondor, Sector VI (35 ani), Mo[ Silviu, miner-[ef schimb, sector I (36 ani), {ipo[ Cristian, miner, Sector I (34 ani), Alecsa Marcel Alin, sondor, Sector VI (36 ani), Fr`]il` Daniel, miner-[ef de schimb, Sector VI (38 ani), Eleke[ Attila, miner galerie, Sector VI (35 ani), Inginer Vi[an Trandafir, adjunct-[ef Sector I (40 ani), Puian Nicolae, miner-[ef de brigad` (36 ani).

Bâlb` Sorin Mihai, miner-[ef brigad`, Sector IV Când stratul de c`rbune se cutremur` întotdeauna exist` victime. Uneori sunt doar victime minerale [i atunci rezerva de resurs` mineral` este oarecum compromis`. Alteori, [i în fa]a unor astfel de situa]ii r`mânem mu]i, vorbim de victime umane.

Mul]i, prea mul]i ortaci au sfâr[it sub durerea muntelui de c`rbune din Valea Jiului.

Acum zece ani, în data de 15 noiembrie, subteranul Minei Petrila a fost nemilos. A avut nevoie de 13 doar pentru el. 13 b`rba]i. Sacrificiul lor arde înc` pentru aceste meleaguri. Nou`, celor care ast`zi c`ut`m lumini]a din adâncuri, ne-a r`mas doar s` aprindem l`mpile. Ne plec`m frun]ile [i t`cem în fa]a filei de istoriei minier` pe care a]i scris-o cu sângele vostru! Recuno[tin]` [i pio[enie!

Accidentul de la Petrila arata în ce condi]ii se lucreaz` în minerit, spuneau voci din r<ndul minerilor, \n urma cu zece ani. "E mai r`u ca în Irak sau Afganistan. Galeriile sunt strâmte [i joase. E cald ca în Iad aici, dar ce s` facem? Lucr`m ca pe timpul lui Ceau[escu, în condi]ii nesigure [i acum ne temem c` vom r`mâne [i f`r` locurile astea am`râte de munc`.

Mina arde. Câ[tig`m în jur de 12 milioane de lei vechi. Nu ai cui s` te plângi. {i la Orizontul 150 e foc de min`, dar nu au oprit activitatea, a[a cum ar fi trebuit", poveste[te un miner, sub protec]ia anonimatului.

Conducerea CNH pretinde c` nu avea cuno[tin]` despre vreo dep`[ire a concentra]iei de metan, în ciuda celor spuse de mai mul]i angaja]i ai EM Petrila. "În momentul exploziei, pe sta]ia telegrizumetric` era o concentra]ie de patru ori mai mic` decât cea normal admis`. Cu siguran]` a fost metan c`, dac` nu era, nu se putea întâmpla explozia.

Expertiza pentru ceea ce s-a întâmplat acolo o vor

face alte organe abilitate, respectiv ITM [i INSEMEX Petro[ani.

Este interzis s` se lucreze în condi]ii de foc de min`", a declarat Daniel Surulescu, directorul CNH Petro[ani. {i Petru Dr`goescu, directorul pe probleme de securitate [i s`n`tate din cadrul CNH, a sus]inut c` în subteran concentra]ia de metan era de patru ori mai mic` decât limita admis`. Pe de alt` parte, fostul lider al minerilor, Miron Cozma îi contrazicea

pe oficialii CNH Petro[ani: "Este crim` cu premeditare! Oamenii nu aveau ce s` caute în subteran. Ei nu trebuiau trimi[i acolo. Zona trebuia izolat`! Liderul de sindicat (n. r. - Ion Temneanu) unde a fost?! Am informa]ii de la oameni c` sta]iile de captare erau învelite cu pungi de plastic, ca s` nu fie depistat` concentra]ia mare. Dup` ce s-a întâmplat prima tragedie [i opt oameni [i-au pierdut via]a, nu trebuia ca salvatorii s` intre în subteran. Mai mult, la aceast` or`, în Valea Jiului exist` mai multe bombe cu ceas la Lupeni, Vulcan [i Livezeni....iar acest lucru s-a v`zut \n urma tragicelor evenimente care au avut loc la E.M Lupeni”.

Cei care au sc`pat din explozie, unii cu arsuri grave, nu [i-au c`lcat colegii în picioare, cum au f`cut rockerii de la Colectiv, ci i-au c`rat în spate sute de metri salvându-le astfel via]a. {ase dintre minerii accidenta]i, cu arsuri grave pe corp [i pe c`ile respiratorii au fost transporta]i la spitalul de ar[i din Bucure[ti unde au fost îngriji]i de medicii români, cinci dintre ace[tia întorcându-se apoi acas`, dup` mai multe luni de spitalizare. Nici unul nu a fost transportat în str`in`tate, de[i starea acestora era foarte grav` [i nici nu au fost adu[i medici din Germania, Austria, Fran]a etc. Este vorba despre Matei Petru, Socolescu Alexandru, Alexa Nicolae,

Jurnalismul - o meserie pentru curajo[i E nevoie de curaj ca s` fii jurnnalist. A fost nevoie de curaj dinn totddeaunna. Parc` înn zilele noastre mai mult ca oricânnd. {i nu e vorba de jurnali[tii din marile teatre de opera]ie ale r`zboiaelor lumii. Nu e vorba de cei ce î[i risc` via]a pentru a aduce ochilor lumii conflicte care altfel ar r`mâne ascunse prin mun]ii sau deltele lumii. Nici de cei care bat continentele pentru a povesti despre s`r`cie [i boli [i nevoia de dezvoltare global`.

A devenit periculos s` fii jurnalist în Europa. Jurnali[tii din Balcani [tiu asta de ani de zile: h`r]uiri, agresiuni, ma[ini incendiate. [i lucrurile devin din ce în ce mai sumbre. Trei jurnali[ti au fost uci[i în ultimul an în ]`ri din Uniunea European` - în Malta, în Slovacia, în Bulgaria.

România nu e nici ea vreo gur` de rai pentru jurnali[ti. Îi h`r]uiesc [i îi amenin]` cei despre ale c`ror afaceri relateaz`, ale c`ror leg`turi le dau în vileag [i pe care îi ru[ineaz`. Îi atac` cei care nu în]eleg c`, a[a cum libertatea de exprimare nu e absolut`, nici dreptul la via]` privat` nu e absolut [i c`, dac` vrei votul [i încrederea

Iordache Nicolae Florin [i Bâlb` Sorin Mihai, care, din p`cate a decedat la spitalul din Bucure[ti.... Nu s-a decretat doliu na]ional [i nici un club din Bucure[ti sau din ]ar` nu a fost închis m`car o jum`tate de or` în memoria minerilor mor]i în teribila explozie din 13 noiembrie 2008.

Ca s` vede]i cât de pu]in conteaz` Valea Jiului sau restul ]`rii pentru miticii de la Bucure[ti, dac` pentru victimele incendiului din clubul Colectiv s-a decretat trei zile de doliu na]ional, acest lucru nu s-a întâmplat nici înainte de r`zboi, nici dup` r`zboi, nici înainte de revolu]ie nici dup` revolu]ie, indiferent câ]i oameni au murit, câ]i au fost r`ni]i, în ce condi]ii, sau câ]i orfani au r`mas în urma acestor tragedii. Mai mult, minerii accidenta]i, r`ma[i cu sechele în urma arsurilor suferite, au fost uita]i de toat` lumea, fiind obliga]i s`-]i pl`teasc` singuri tratamentul dup` ce au ie[it din spital. {i atunci, ca [i în cazul tragediei de la clubul Colectiv, televiziunile centrale au transmis vreo dou` zile în direct, pedalând în special pe lucrurile negative, spre deosebire de cei de la Colectiv pe care televiziunile îi arat` ca pe ni[te corifei în domeniile lor de activitate, minerii mor]i nefiind men]iona]i cu niciun fel de merite, de[i erau cu to]ii buni în meseria lor, Alexa Marcel fiind [eful de echip` al celor mai buni salvatori din ]ar`. Autorit`]ile s-au b`gat [i ele în seam`, mini[trii au venit la Petro[ani, au dat declara]ii pe sticl`, [i-au exprimat regretele, i-au declarat eroi pe cei care au particitat la opera]iunile de salvare, au mai promis investi]ii în minerit pentru ca pe viitor s` nu se mai întâmple asemenea tragedii [i… valea.

Valea cu mini[trii care s-au c`rat rapid la Bucure[ti [i tot valea [i cu promisiunile pe care ace[tia le-au uitat imediat ce coloana cu girofar a intrat pe Defileul V`ii Jiului.

Angella DUMITRASCU

oamenilor, trebuie s` te ar`]i lor deschis [i transparent [i onest. Îi încol]e[te propriul lor guvern, cei pu[i în fruntea bucatelor tocmai pentru a îi proteja [i pentru a le crea acea zon` de siguran]` [i încredere care e necesar` unei prese libere [i profesioniste.

A[a c` m`car tu, cititorule, ascult`torule, telespectatorule, m`car tu iube[te-i [i respect`-i. Tu e[ti cel pentru care lucreaz`, f`r` s`rb`tori, f`r` pauze, uitând uneori de familia lor, p`r`si]i alteori de cei dragi, pentru c` meseria vine pe primul loc.

Iube[te-i [i respect`-i pentru c` au curajul de a confrunta oameni mai puternici ca ei, de a privi în ochi triste]ile [i r`utatea [i neputin]a [i mai au apoi puterea de a porni [i a doua zi, de la cap`t. Pentru c` au înc`p`]ânarea s` cread` c` realitatea e una, dar c` adev`rul are întotdeauna dou` voci [i ambele trebuie s` ajung` la tine, pentru c` tu e[ti cel care decide pe cine crezi. Pentru c` sap` dup` informa]ii pân` dau de floarea detaliului relevant. Pentru tine. Po]i s`-i critici, po]i s` le spui când gre[esc [i po]i s` le spui c` n-au dreptate, po]i s` nu-]i plac` [i po]i s` nu-i crezi pe cuvânt, punei la îndoial`, dar iube[te-i [i respect`-i pe jurnali[ti. C`ci f`r` ei, ziua de azi e mai plicticoas`, mâinele e mai ce]os, iar viitorul mai greu de citit [i mai s`rac.

Ioanna Av`ddanni, Director executiv Cenntrul.JJurnnalism m.IIndepenndennt

4

16 noiembrie 2018

Evenimentul derulat la Lupeni de Clubul de Pres` ,, ,, VALEA JIULUI a fost unul strategic {coala Gimnazial` nr. 3 din Municipiul Lupeni a g`zduit zilele trecute un semninar de informare pe ERASMUS+, proiect care este finan]at din fonduri europene. În cadrul evenimentului organizat de echipa de la Europe Direct Timi[oara, CLUBUL DE PRES~ VALEA JIULUI [i [coala organizatoare, au pariticipat directori de institu]ii de înv`]`mânt, consilieri educativi [i cadre didactice implicate în proiecte ERASMUS. Înt<lnirea a fost interactiv`, s-au prezentat proiecte de succes cum ar fi cele de la Liceul Retezat din Uricani, Structura {coala Gimnazial` nr. 2, de la {coala European` I.G. Duca din Petro[ani, Liceul Mihai Eminescu din Petro[ani, etc. “Primul eveniment derulat de centrul nostru în jude]ul Hunedoara este [i unul strategic, întrucât a reunit aproape 70 de cadre didactice de la 15 institu]ii de înv`]`mânt din zona V`ii Jiului: Lupeni, Vulcan, Petro[ani. Interesul pentru accesarea fondurilor pentru educa]ie prin programul Erasmus+ al UE este mare [i sper`m ca acest prim seminar de informare va aduce în curând roade.

Nout`]ile au adus zâmbete pe fe]ele participan]ilor, întrucât una dintre priorit`]ile na]ionale ale programului în 2019 este cre[terea calit`]ii în educa]ia pre[colar`. Partenerii evenimentului au fost Centrul de Informare Europe Direct Timi[oara, {coala Gimnazial` nr. 3 Lupeni [i CLUBUL DE PRES~

VALEA JIULUI. Mul]umiri speciale doamnei Angella Dumitra[cu, coordonatorul local al evenimentului [i gazdelor noastre, dl.

Victor Malageanu, director [i dna Melania Nan, dir adj. - {coala Gimnazial` nr.3 Lupeni. Am descoperit \n Valea Jiului mult` deschidere, mult` frumuse]e [i colaboratori de n`dejde, care viseaz` departe. Dac` primul eveniment a reunit aproape 70 de cadre didactice din 15 unit`]i de \nv`]`m<nt

din mai multe localit`]i, pentru 2019 ne dorim un eveniment mare, cu peste 300 de elevi, la Palatul Cultural "Minerul" din Lupeni. A fost primul eveniment din jude]ul Hunedoara pe care l-am organizat ca Europe Direct, dar StudentPlus Timi[oara are o leg`tur` de suflet cu aceste locuri ce a \nceput \n urm` cu peste 20 de ani... sute [i sute de tineri - studen]i, familii tinere, profesioni[ti - au participat la taberele de var` [i de schi pe care le-am organizat la Cheile Bu]ii, Pasul Vulcan etc., împreun` cu prietenii tinere]ii noastre [i cu partenerii din USA", a ]inut s` transmit` coordonatorul - consilier Maria Ciorba, din partea Centrului de Informare Europe DirectTimi[oara. (E.S.)

|n Hunedoara mai tr`iesc 81 de veterani În jude]ul Hunedoara, în 1990 erau 30.000 de veterani de r`zboi, iar în prezent tr`iesc 81, din care, cinci au peste 100 de ani de via]`. Cel mai tân`r veteran de r`zboi din jude]ul Hunedoara are 89 de ani, fiind copil de trup` în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, la un regiment de trasmisiuni. Cel mai b`trân veteran de r`zboi are 101 ani împlini]i în 15 martie 2018. "V` rog s`-mi permite]i în numele ANVR filiala jude]ului

Hunedoara s` mu]umesc Institu]iei Prefectului, Consiliului Jude]en, prim`riilor municipale, or`[ene[ti [i comunale care au în]eles s`-i sprijine [i s`-i ajute pe ace[ti oameni minuna]i, supravie]uitori ai celui de-al Doilea R~ZBOI MONDIAL, eroi în via]`, f`r` de care, noi nu am fi fost ast`zi aici. Ei au luptat pentru reîntregirea hotarelor ]`rii \ntru ap`rarea fiin]ei na]ionale", a ]inut s` transmit` col(r) Nicolai Lozneanu- pre[edintele ANVR- filiala jude]ului Hunedoara.

"Noi, veteranii de r`zboi avem convingerea c` l`s`m tineretului o zestre nobil`, frumoas`, la care au menirea s`-i aduc` noi str`luciri", a conchis reprezentantul veteranilor de r`zboi hunedoreni.(AD.)

Zece ani de \nfr`]ire cu ora[ul Bansko Rela]ia de înfr`]ire dintre municipiul Petro[ani [i localitatea Bansko din Bulgaria dureaz` de 10 ani, timp în care reprezentan]i din cele douã localit`]i înfr`]ite au derulat împreun` mai multe proiecte comune, din care trei au beneficiat de suport financiar din partea Uniunii Europene.

O delega]ie din ora[ul înfr`]it Bansko, delega]ie condus` de primarul localit`]ii Giorgi Ikonomov, din care au mai f`cut parte Ivan Kadev secretarul general Prim`riei din Bansko, Petar Baryakov - Pre[edintele Consiliului or`[enesc, Magdalena Boyanova - [efa Cabinetului primarului, prof.dr. Rumen Pandev - expert medical, Tanya Stancheva - [ef al Departamentului Economic din Prim`ria Bansko [i Dobrin Boyanov - responsabil cu dezolvarea de proiecte a fost prezent` la Petro[ani pentru a marca cei zece ani de colaborare [i pentru a pune la punct stategia [i noile proiecte comune. Cei doi primari, care au participat în urm` cu 10 ani la semnarea protocolului de înfr`]ire, Tiberiu Iacob Ridzi tot ca primar al Petro[aniului [i Giroi Ikonomov ca pre[edinte al Consiliului local din Bansko, [i-au amintit care au fost punctele forte

care au generat aceast` rela]ie. "Atunci când am deschis dialogul cu cei din Bansko, acum 10 ani, scopul nostru a fost acela de a ne inspira din modelul de succes al unei sta]iuni de schi din Estul Europei [i de a înv`]a cum putem implementa un astfel de model [i la noi, în Parâng. Bansko era deja, la vremea respectiv`, în topul sta]iunilor montane din Europa, iar ast`zi se afl` în Top 30 mondial în ceea ce prive[te atragerea de turi[ti pentru schi. Am înv`]at mult din proiectul lor de dezvoltare a turismului [i sper c`, în cele din urm`, vom face [i noi pa[i înainte în impolementarea proiectului nostru privind dezvoltarea domeniului schiabil", a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Primarul ora[ului Bansko, Giorgi Ikonomov a declarat, la rândul s`u, c` a avut multe de înv`]at din rela]ia cu comunitatea din Petro[ani, Acesta î[i aminte[te c` în urm` cu 10 ani când a venit la Petro[ani, era prima sa ie[ire într-o delega]ie oficial` în str`in`tate [i a fost absolut încântat de ospitalitatea celor de la Petro[ani. El recunoa[te c` s-a împrietenit atunci cu primarul Petro[aniului [i, chiar dac` nu s-au mai v`zut de atunci, rela]ia a r`mas la acela[i nivel.

"V` sunt recunosc`tor pentru ospitalitate.

Vizita mea are o conota]ie sentimental`. Acum 10 ani am fost aici, în Petro[ani, în calitate atunci de pre[edinte al Consiliului Local. Eram proasp`t numit în aceast` func]ie [i a fost prima vizit` extern`. Nici eu nu am mai fost aici de 10 ani dar consider [i eu c` ar trebui s` ne întâlnim mai des.

Sunt recunosc`tor c` suntem ora[e înfr`]ite. V-am considerat [i v` consider un partener foarte serios, am g`sit sprijin [i cooperare din partea dumneavoastr`. la fiecare solicitare a noastr`", a spus primarul Giorgi Ikonomov.

Ella SCHREIBER

,,

16 noiembrie 2018

Tinerii nu sunt interesa]i s` lucreze \n Rom<nia

Senatorul Cristian Resmeri]` este îngrijo- de la noi nu mai vor s` lucreze în România, ci rat de viitorul acestei ]`ri, [i de faptul c` tinerii emigreaz` din ]ar`.

Senatorul PSD Cristian Resmeri]` spune c` este destul de greu de creionat, de realizat un proiect pentru a-i convinge pe tinerii pleca]i din ]ar` s` se întoarc` acas`. Dar nu este imposibil.

"Este destul de greu, dac` este s` fim super - sinceri. Faptul c` am dorit s` intr`m în comunitatea european`, c` nu mai sunt grani]ele cum au fost înainte a reprezentat o dorin]` a poporului român. Foarte mul]i dintre cei care sunt tineri au ales s` plece în alt` parte. Eu cred c` nu se poate face un proiect la nivel local, ci un proiect la nivel na]ional.

Dac` e s` discut`m de un proiect la nivel

adresabilitate al spitalului, iar de curând, administra]ia public` local`, împreun` cu factorii decizionali din unitatea spitaliceasc`, au f`cut ceea ce le-a stat în pu]in]` ca actul medical s` cunoasc` noi valen]e, prin punerea în func]iune a aparaturii achizi]ionate în ultima perioad`.

Despre noi achizi]ii putem s` spunem [i acum pentru c`, în cadrul Consiliului local se va pune în dezbatere proiectul care vizeaz` aprobarea achizi]ion`rii unui echipament de screening auditiv pentru otoemisiuni acustice.

Bugetul local a fost rectificat cu suma de 9000 de lei, necesar achizi]ion`rii acestui echipament, proiectul fiind aprobat în [edin]a Consiliului Local Lupeni.

Elena DRAGOMIR

Bulevardul Tudor Vladimirescu din Lupeni a fost modernizat Înncepute la mijlocul lunnii septem mbrrie,, lucrr`rrile de moderrnizarre a prrinncipalului bulevarrd carre trrannziteaz` munnicipiul Lupenni au ajunns la FINAL. A mai r`m mas doarr s` se fac` marrcajul rutierr.

Valoarea lucr`rilor s-a ridicat la peste 4,5 milioane de lei [i conform proiectului tehnic au fost moderniza]i cei peste doi kilometri de bulevard prin "îndep`rtarea stratului de asfalt existent care se afl` într-o stare de degradare avansat`. Dup` îndep`rtarea stratului de asfalt existent se realizeaz` o îmbr`c`minte rutier` în dou` straturi, strat de uzur` 4 cm [i strat de leg`tur` 6 cm. Îmbr`c`mintea rutier` în dou` straturi, strat de leg`tur` din BAD 20 care se execut` în conformitate cu SR EN 13108-1 [i are o grosime de 6 cm". "Începute în data de 17 septembrie

2018, lucr`rile de MODERNIZARE a Bulevardului TUDOR VLADIMIRESCU s-au desf`[urat conform graficului [i au ajuns la FINAL. Vreau s` le mul]umesc celor de la firma care a executat acest tronson de drum [i care au lucrat aproape non-stop, pentru a reu[i s` ducem la bun sfâr[it [i acest proiect edilitar asumat în fa]a cet`]enilor", a transmis primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.

E.D.

,,

na]ional cred c` guvernarea PSD implementeaz` acest program. Din 1 decembrie, salariul minim va fi de 2350 de lei pentru cei care au cel pu]in 15 ani pe cartea de munc` sau lucreaz` pe studii superioare, 2080 de lei pentru ceilal]i. 2350 de lei reprezint` 500 de euro. V-a]i imaginat vreodat` c` într-un viitor apropiat salariul minim în România va fi de minim 500 de euro? În momentul de fa]` salariul minim a ajuns 500 de euro în România, bineîn]eles se opresc taxele [i impozitele. Cred c` astfel de pa[i trebuie f`cu]i.

E nevoie de un proiect prin care ei s` fie bine pl`ti]i [i respecta]i", a declarat Cristian Resmeri]`.

Solu]ia pentru a-i ]ine în ]ar` pe tinerii no[tri este cre[terea nivelului de trai.(E.S.)

Noi disponibiliz`ri la CEH

Dot`ri noi pentru Spitalul Municipal Lupeni Spitalul Municipal Lupeni beneficiaz` de unul dintre cele mai moderne ambulatorii de specialitate din jude]ul Hunedoara [i din ]ar`.

Investi]ia realizat` a crescut gradul de

5

O nou` tran[` de mineri vor pleca din sistem. Cu toate c` sumele au fost aprobale de guvern, noile liste de disponibiliz`ri sunt deschide pân` în data de 19 noiembrie a.c. Totul depinde îns` de ministerul Finan]alor care trebuie s` fac` rectificarea din luna curent`.

70 de mineri vor pleca sistem, ace[tia fiind în preaviz, guvernul aprobându-le plata veniturilor de completare.

Conform contractului colectiv de munc`, la ie[irea din sistem angaja]ii vor beneficia de pl`]i compensatorii, iar cei care nu îndeplinesc condi]iile de pensionare primesc [i venituri de completare.(A.G.)

La Lupeni, ziua [i lucrarea, acum pe strada Straja Profitând de vremea favorabil`, autorit`]ile locale continu` proiectele de modernizare a infrastructurii publice de transport.

Potrivit informa]iilor prezentate de primarul municipiului Lupeni, în cursul zilei de miercuri, 14 noiembrie, a fost demarat` o nou` investi]ie de acest fel. "Este vorba despre strada Straja, unde asfalt`m un alt tronson de circa 800 de metri, pe o por]iune de drum betonat", a ]inut s` transmit` primarul Lucian Resmeri]`.

Strada Straja, odat` cu finalizarea acestei investi]ii, practic este modernizat` integral pe toat` lungimea aflat` în responsabilitatea ce \i revine administra]iei publice locale, din zona central` a Lupeniului [i pân` la conexiunea cu drumul jude]ean care asigur` accesul rutier în sta]iunea turistic` Straja.

Din cauza gradului mare de dificultate, lucr`rile de asfaltare de pe strada POMILOR s-au executat pe mai multe tronsoane.

ASFALTAREA ultimului tronson se apropie de finalizare, s-a turnat primul strat de asfalt [i urmeaz` stratul de uzur`.(M.S.)

6

16 noiembrie 2018

Muzeul Mineritului va avea la subsol o galerie de min` Lucr`rile de restaurare la Muzeul Mineritului se deruleaz` conform graficului stabilit de comun acord cu reprezentan]ii administra]iei locale din municipiul Petro[ani.

Reabilitarea [i modernizarea muzeului se face gra]ie unui proiect european cu o valoare total` de peste 4,947.862,17 lei, inclusiv TVA, valoarea asisten]ei financiare nerambursabile fiind de 4.847.915,35 lei, din care contribu]ia Uniunii Europene - FEDR este de 4.205.682,84 lei [i contribu]ia Guvernului României este de 642.232,51 lei.

Prim`ria municipiului Petro[ani, beneficiarul acestui proiect a contribuit la rândul s`u cu o cot` de cofinan]are de 99.946,82 lei.

Primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi, a fost prezent pe [antier, pentru a verifica stadiul lucr`rilor, iar în urma vizitei acesta d` asigur`ri c` lucr`rile vor fi finalizate pân` anul viitor, la termenul convenit. În plus, primarul Petro[aniului apreciaz` c` la finalizarea acestor lucr`ri, cl`direa Muzeului Mineritului î[i va schimba total aspectul, aici fiind realizat` inclusiv o galerie care simuleaz` condi]iile dintr-o min` dar [i un lift care va face leg`tura între subsolul cl`dirii [i mansarda acesteia.

"Edificiul va ad`posti, la mansard`, [i o sec]iune dedicat` Muzeului Muntelui. Am speran]a c` dup` ce cl`direa va fi reabilitat`, cu siguran]`, va deveni un punct de atrac]ie. Toat` aceast` lucrare va

schimba radical fa]a Muzeului Mineritului, iar în afar` de spa]iul de la parter vom avea, în plus [i un spa]iu la mansard` unde vor fi expuse acele piese pe care le avem la Muzeul Muntelui. Am convingerea c`, dac` acest obiectiv era pân` acum destul de pu]in vizitat, dup` reabilitarea pe care o efectu`m [i completarea cu exponate de atrac]ie, cu siguran]` Muzeul Mineritului, combinat cu Muzeul Muntelui, va deveni un punct de atrac]ie pentru cei care ne viziteaz`, dar [i pentru cet`]enii V`ii Jiului", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petro[ani.

"La subsol se va simula o galerie de min`, iar sus se va recondi]iona tot acoperi[ul, se va pune o du[umea nou` care s` fie independent` fa]` de structura acoperi[ului. Cl`direa va avea înc`lzire în pardoseal` atât la parter cât [i la subsol, va avea o ventila]ie adecvat`. Urmeaz` ca la subsol s` decopert`m partea de du[umea, iar apoi vom simula galeria de min`, inclusiv cu o coborâre ca în min`. De[i firma noastr` lucreaz` din anul 1991 în restaurare nu am mai avut astfel de lucr`ri, firma este specializat` în muzeele în aer liber [i bisericile de lemn din Ardeal", a conchis Ion Tupi]a, reprezentantul firmei constructoare.

Angella DUMITRA{CU

INSEMEX, premiat la TOPUL NA}IONAL al FIRMELOR Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minier` [i Protec]ie Antiexploziv` INSEMEX Petro[ani marcheaz` o nou` performan]` excep]ional`, odat` cu câ[tigarea locului secund în Topul Na]ional al Firmelor, la sec]iunea "Cercetaredezvoltare în alte [tiin]e naturale [i inginerie", categoria "Întreprinderi mijlocii".

Premiul a fost decernat la edi]ia aniversar` cu num`rul 25 a Galei Topul Na]ional al Firmelor, eveniment anual organizat de Camera de Comer] [i Industrie a României [i care în acest an a avut loc în data de 7 noiembrie, la Centrul Expozi]ional Romexpo Bucure[ti, institutul num`rându-se din nou printre laurea]ii acestei gale.

"Pe baza unei metodologii complexe [i unitare la nivel na]ional, prev`zut` de lege [i implementat` de fiecare Camer` de Comer] la nivel de jude], Institutului Na]ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minier` [i Protec]ie Antiexploziv` - INSEMEX Petro[ani i-a fost acordat Premiul II în domeniul de activitate "Cercetare-Dezvoltare [i High-Tech", grupa "Cercetare-dezvoltare în alte [tiin]e naturale [i inginerie", categoria "Întreprinderi mijlocii", a transmis conducerea INCD-INSEMEX, prin intermediul unui comunicat de pres`.

Edi]ia de sfert de secol a Galei Na]ionale Topul Na]ional al Firmelor a fost deschis`

de c`tre domnul Mihai Daraban, pre[edintele Camerei de Comer] [i Industrie din România în calitate de organizator al evenimentului, printre invita]ii care au luat cuvântul în deschiderea acestei gale aniversare reg`sindu-se Pre[edintele României, Excelen]a Sa domnul Klaus Werner Iohannis [i Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Excelen]a Sa domnul Hans Klemm.

Edi]ia a XXV-a a Topului Na]ional al Firmelor a clasat pe primele 10 locuri (110) la nivel na]ional 12.472 companii operatori economici din diferite sectoare de activitate: 4.381 din industrie, 3.478 din servicii, 2.627 din comer], 307 din turism, 460 din cercetare-dezvoltare [i high-tech, 633 din agricultur`, silvicultur` [i pescuit [i 586 din construc]ii. Cele 12.472 companii au o cifr` de afaceri de aproximativ 165 mld. Euro, un profit din exploatare de circa 13,9 mld. Euro [i 1.380.304 de salaria]i.(A.G.)

Distin[i jurnali[ti din Clubul de Pres` Valea Jiului Distins` doamn` Angella Dumitra[cu Cu ocazia frumoasei anivers`ri de 20 ani, v` transmit un frumos buchet de flori automnale, pe care le merita]i din plin, cele mai alese [i nobile gânduri.

Deschide]i poarta sufletului [i l`sa]i spiritul frumosului eveniment s` v` intre în redac]ie.

Deschide]i larg bra]ele pentru a p r i m i îmbr`]i[area noastr` a tuturor celor ce v` apreciem, vorba bun` [i gândul curat s` fie cel mai de pre] cadou cu prilejul acestei clipe de bucurie. Fie ca în]elepciunea, responsabilitatea, generozitatea, bunul sim] s` v` fie c`l`uz` înc` mul]i ani înainte. Din tot sufletul v` doresc s` ave]i parte în continuare de mult` inspira]ie, curaj, optimism, putere de munc`, s`n`tate, mul]i colaboratori [i cititori. Cu binecuvântarea p`rintelui Iov P`tra[cu pe care l-aa]i cunoscut de curând la Centrul de Îngrijire [i Asisten]` de la Z`treni, jude]ul Vâlcea v` transmit: Domnul [i Maica Domnului s` v` binecuvânteze, s` v` ocroteasc` [i s` v` mântuiasc` am [i pururea... Întru Mul]i [i Frumo[i Ani! Cu aleas` pre]uire, Zenoovia Zamfir

16 noiembrie 2018

Sprijin pentru CENTRUL E.G.A.L al Crucii Ro[ii Prim m`ria [i Connsiliul Local al Munnicipiului Lupenni, \nn partenneriat cu Subfiliala de Cruce Ro[ie Rom m<nn` Lupenni, organnizzeazz` \nn data de 15 decem mbrie 2018, orele 10,00, \nn sala de spectacole a Palatului Cultural MIINER RUL dinn Lupenni: Festivalul Na]]ionnal Conncurs BRAD DU}UL DE AR RGIINT 2018, COOR RDONATOR RI FESTIIVAL: profesor Ileanna Berchi [i profesor Sim monna Ionna[c.

Obiectivul Festivalului: Festivalul are drept scop promovarea copiilor, tinerilor cu calit`]i vocale [i artistice, muzicale [i interpretative. Promovarea evenimentului se va realiza în principal, prin re]elele de socializare, prin presa local`, la [colile din zon`.

Festivalul cuprinde TREI SECTIUNI: - C>NTECE DE IARN~ COLINDE TRADI}IONALE ROM>NE{TI, SOLI{TI VOCALI COLINDE TRADI}IONALE ROM>NE{TI, GRUPURI VOCALE ÎNSCRIERE: Condi]ii de participare [i modalit`]i de \nscriere: vârsta minim` 5 ani, v<rsta maxim` 18 ani.

Categorii de v<rst`; 5-8 ani, 9-13 ani, 14-18 ani. Coordonatorii \[i rezerv` dreptul de a reorganiza distribu]ia pe categoriile de v<rst`, \n func]ie de num`rul de concuren]i \nscri[i la concurs. |nscrierea se poate face pe adresa de e-mail, p<n` \n 10 decembrie 2018. ileanaberki@yahoo.com [i https://www.facebook.com/berki.ileana \n privat SAU pe adresa de mail, simona_ionasc@yahoo.com [i https://www.facebook.com/ionasc.simona, \n privat.

Con]inutul dosarului de participare: - Fi[a de \nscriere completat` integral; - Negativul piesei \nscrise \n concurs, \n format mp3. AMBELE, trimise pe adresa de e-mail de mai sus. Durata piesei s` nu dep`[easc` 3 minute [i 30 secunde.

Faza final` Lista concuren]ilor [i ordinea intr`rii \n concurs va fi afi[at` p<n` \n 13 decembrie pe pagina de facebook a coordonatorilor festivalului https://www.facebook.com/berki.ileana, [i https://www.facebook.com/ionasc.simona, unde va fi afi[at [i programul complet al festivalului.

TAXA DE PARTICIPARE: Pentru Sec]iunea C<ntece de iarn` [i sec]iunea Colinde tradi]ionale rom<ne[ti,

soli[ti vocali, taxa de 80 ron. Pentru sec]iunea Colinde tradi]ionale rom<ne[ti, grupuri vocale, taxa 20 ron / persoan`.

Locul de desf`[urare al concursului: Palatul Cultural ”Minerul” din Lupeni.

Jurizarea: Clasificarea interpre]ilor participan]i se va face ]in<ndu-se cont de repertoriul adecvat v<rstei, intona]ie, sim]ul ritmic, calitatea interpret`rii, prezen]a scenic`, ]inuta scenic` [i transmiterea mesajului pe care o are piesa.

Juriul va fi format din, profesori de muzic`, interpre]i [i cantautori cunoscu]i.

Decizia juriului este irevocabil`.

Componen]a juriului va fi facut` public \nainte cu 48 de ore de la \nceperea evenimentului.

PREMIEREA: se vor acorda: MARELE TROFEU; TROFEUL SEC}IUNII; PREMIUL I, PREMIUL II, PREMIUL III pentru fiecare categorie de v<rst`. MEN}IUNI; PREMII SPECIALE. Se vor acorda diplome de participare tuturor concuren]ilor. Trofeele [i premiile sunt din argint [i cristal.

INFORMATII tel.0721-6688854 ILEANA BERKI - coordonator festival tel. 0727755766 SIMONA IONASC coordonator festival.

Toate fondurile care se vor str<nge at<t din v<nzarea invita]iilor c<t [i de la sponsori, se vor \ndrepta c`tre CENTRUL E.G.A.L - CRUCEA RO{IE ROM>N~.

,, ,, S~PT~MÂNALULUI VALEA JIULUI A trecut de majorat, are 20 ani, Pe Jiu este purtat, în ]inut de momârlani, Este înc`rcat de istorie, [i de mor]ii de prin mine |ns` este plin de glorie, dar e plin [i de suspine, Are lacrimi [i durere, ce le

poart` neîncetat Cu minerul ce în min` are somnul neîngropat, Curge cu Jiul la vale, dar urc` [i sus în mun]i, Nu-ii scapa nimic din cale, nici sudoarea de pe frun]i, {i acum, dup` majorat, având 20 de ani …

Noi îi dorim s`n`tate [i îi spunem „La Multi Ani!”, {i îl invit`m disear`, pe drumul vinului, C` nu e S~PT~MÂNAL mai bun, decât VALEA JIULUI…

CU STIIM~, STEJJ~R REL IONESCU POET {II PUB BLIICIIST TIIMII{OAR RA

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Redactor [ef: Reghina VLAD Anchete: Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com Arthur G~RDESCU; Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR Sport - Cultur`: Loredana JUGLEA; Liviu P|R}AC - (0724-9 915933)

Tehnoredactare: Dana MATEI www.valeajiuluipress.com

E-mail: valeajiului@yahoo.com

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0737-402737

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

7

HOROSCOP SCORPION NEPTUN SUB SEMNUL PE{TILOR; \n perioada imediat` vei sta [i te vei analiza profund, Liviu P\r]ac gândindu-te ca este posibil s` fi luat anumite hot`râri gre[ite destul de recent. Nu-]i f` îns` griji, este doar o perioada trec`toare, cauzat` de probleme [i de o maturizare emo]ional` for]at`. Cuvântul care i]i guverneaz` s`pt`mâna este EVALUARE. S~GET~TOR MARTE |N COLAPS STELAR; \n via]a ta comunicarea [i în]elegerea sunt bine aspectate [i vei reu[i s` g`se[ti solu]ii pe care de mult le a[teptai. Multe frustr`ri majore [i dureri suflete[ti se pot vindeca prin apropiere [i sinceritate. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este COMUNICARE. CAPRICORN SATURN IN URCU{ ASTRAL C`TRE PERIFERII CONSTELARE; capricornilor, \n perioada imediat`, însa, micul benefic Venus, st`pâna peste iubiri [i prietenii, v` va ajuta s` v` dezv`lui]i cu elegan]` [i modera]ie sentimente care p<n` acum au fost ferecate \n subcon[tientul vostru. Bucura]i-v` de tot ce este nou [i evita]i s` fi]i sceptici. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este NOROC. V~RS~TOR MARTE SUB SEMNUL ARCANULUI DE AUR STELAR; toate discu]iile pe care le vei avea \n perioada urm`toare cu persoane mai \n vârsta, vor fi o etapa de dezvoltare \n personalitatea ta.

Vei deveni mai calm, mai în]elept [i mai st`pân pe tine însu]i. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PROGRES. PE{TI SELENA |N DECLIN STELAR; pe[tilor, \n perioada imediat` anumite evenimente v` vor face s` v` privi]i partenerul cu al]i ochi, ceea ce l-ar putea aduce la exasperare, dar asta nu trebuie s` v` influen]eze. P`stra]i-v` îns` o atitudine obiectiv` [i realist` asupra lucrurilor. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ADEV~R. BERBEC MERCUR SUB SEMNUL GEMENILOR; berbecilor, v` pute]i a[tepta, acum mai mult ca oricând la împlinirea emo]ional` pe care o dorea]i de mult, deoarece sunte]i \ntr-o frumoas` armonie cu propriile sentimente [i, bineîn]eles, cu partenerul. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este |MPLINIRE. TAUR VENUS |N SEXTIL CU SOARELE {I LUNA; taurilor, \n perioada imediat` ve]i fi agili, mobili, v` ve]i mi[ca rapid [i eficient, iar tonusul vostru interior va reflecta, de asemenea, o energie pl`cuta [i constant`. Ve]i putea face fa]` la toate testele s`pt`mânii f`r` probleme. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este FOR}A. GEMENI TRIGON STELAR PLUTON - MARTE - JUPITER; pove[tile de iubire vor fi amenin]ate de interven]ia nefast` a destinului toat` s`pt`mâna. Ai mare grij` la tot ce spui [i nu las` loc de interpret`ri. Este recomandat s` la[i pe alt` dat` conversa]iile lungi [i interminabile. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este TRISTE}E. RAC PLUTON SUB SEMNUL TAURULUI; ave]i mare grij` \n perioada imediat`, racilor, la situa]iile conflictuale ce pot ap`rea din senin. Evita]i oamenii agita]i mai ales dup`-amiezile, când starea voastr` de armonie poate fi tulburat` brutal de emo]ii negative. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este {OC. Leu HELIOS, ASTRUL PROTECTOR, |N SUI{ ASTRAL; \n perioada care vine astrele \]i vor surâde [i planurile tale vor fi u[or de îndeplinit. Echilibrul t`u va avea de câ[tigat pe toate planurile, inclusiv cel al s`n`t`]ii. Bucur`-te de toate activit`]ile care impun [i pu]in` activitate fizic`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este MI{CARE. FECIOARA SEXTIL STELAR |N CARE ESTE IMPLICAT ASTRUL PROTECTOR, PLANETA MERCUR; fecioarelor, \n perioada imediat`, chiar dac` sunte]i firi calme de obicei, ve]i avea dificult`]i \n controlarea agresivit`]ii, când anumi]i oameni pe care nu \i înghi]i]i, v` vor calca r`u pe b`t`turi. O revan[` nu ar rezolva nimic \n acest caz. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este R~ZBUNARE. BALAN}A JUPITER SUB SEMNUL BALAN}EI; rezisten]a ta la solicit`rile de lung` durat` va cre[te, dar, \n perioada imediat`, va trebui s` te fere[ti de reumatism, care va tinde s` se manifeste mai ales \n zona genunchilor. Stai la c`ldura [i odihne[te-te \n a doua parte a fiec`rei zile. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este REFACERE. Pentru to]i nativii din zodiac Iubi]i-v` aproapele, clip` de clip`! Merit` …

8

16 noiembrie 2018

AL~TURI DE PARTENERII S~I, CLUBUL DE PRES~ "VALEA JIULUI" A |NCHEIAT UN NOU PROIECT - Copiii iubesc [i ocrotesc NATURA Grija privind starea mediului nostru înconjur`tor, în]elegerea necesit`]ii unei atitudini con[tient - ecologice presupune modificarea angajamentului [i a modului comportamental. Perceperea [i observarea naturii, vizitarea unor ecosisteme, a p`durii de la marginea ora[ului, înseamn` contactul nemijlocit cu natura, cu farmecul ei. Existând implicare, trebuie s` existe [i responsabilitate.

Copiii trebuie s` în]eleag` c`, în câteva minute putem t`ia un copac, dar altul de talia lui va cre[te peste foarte mul]i ani. Pentru faptul c` p`durea împrosp`teaz` aerul, ad`poste[te multe animale [i constituie pentru oameni un mediu de recreere, trebuie ocrotit`.

Dac` vom reu[i s` le insufl`m copiilor dragostea de natur`, genera]iile viitoare vor beneficia de un aer curat [i un mediu s`n`tos. Plecând de la aceste deziderate, un amplu proiect s-a derulat în lunile septembrie - noiembrie a.c., în vestul V`ii Jiului. Ini]iatorii acestuia prof. Elena Kiss [i Cornel B`roi au mai atras de partea lor [i al]i colegi, cadre didactice din municipiul Lupeni [i din ora[ul Uricani, dar [i parteneri importan]i: CLUBUL DE PRES~ "VALEA JIULUI", S.H.I Petro[ani, Apa Serv Valea Jiului, [i {coala Gimnazial` nr. 3 din municipiul Lupeni.

Prima activitate în aer liber a proiectului s-a desf`[urat la barajul Valea de Pe[ti [i la sta]ia de tratare a apei apar]in`toare APA SERV VALEA JIULUI, acolo, unde, cei peste 80 de elevi au putut s` vad` "pe viu" cum se produce apa potabil` care este distribuit` consumatorilor. Elevii [i cadrele didactice implicate în proiect au organizat [i o ac]iune de ecologizare a mediului înconjur`tor.

Pe lâng` activit`]ile desf`[urate la cas`, unde elevii cuprin[i în proiect s-au familiarizat cu tema proectului, ultima activitate a avut loc sâmb`t`, 3 noiembrie. Profitând de vremea frumoas`, le-am oferit elevilor o excursie [i drume]ie pe drumul c`tre Tuli]a.

Cum proiectul a avut [i o parte componenta de ocrotirea mediului, elevii au ecologizat zonele unde au vizitat frumuse]ile naturii. Pentru unii dintre ei a fost prima ie[ire la munte, în aer liber. Întor[i la cabana unde am fost cantona]i, activit`]ile au continuat cu un CARNAVAL AL TOAMNEI. Îmbr`ca]i în diferite costume, copiii au socializat cu voluntarii [i membrii CLUBULUI DE PRES~ [i cadrele didactice implicate în proiect. Voia bun` [i distrac]ia, jocurile interactive, prin muzic` [i dans, copiii au avut parte de o zi de neuitat. Dup` miezul zilei cu to]ii am trecut la mas`. S-a servit sup`, sarmale [i friptur`.

Buc`tarii zilei au fost prof. Cornel B`roi [i Nelu Ilie Cioat`.

Ziua a fost una antrenant`, elevii s-au întalnit [i cu reprezentan]ii Ocolului Silvic, au aflat din tainele p`durii, etc. Pentru buna desf`[urare a proiectului vrem s` mul]umim principalului sponsor, directorului general al SC REALCOM SA Petro[ani, Gheorghe Toma, colegilor din CLUBUL DE PRES~ "VALEA JIULUI", cadrelor didactice [i p`rin]ilor.

"Prin acest proiect am urm`rit dezvoltarea capacit`]ii de explorare [i investigare a mediului înconjur`tor folosind instrumente [i procedee adecvate; dezvoltarea unor atitudini / comportamente

favorabile amelior`rii rela]iilor dintre om [i mediu; cultivarea capacit`]ii de cooperare în scopul protej`rii mediului; dezvoltarea interesului pentru realizarea unui mediu echilibrat; încurajarea copiilor pentru a deveni factori activi ai protec]iei mediului, ac]ionând, realizând proiecte, modificându-[i propriul stil de via]`, precum [i pe cel al persoanelor din jurul lor; dezvoltarea abilit`]ilor copiilor de a rezolva probleme [i de a lua decizii; stimularea activit`]ii în grup în aer liber; atragerea efectiv` a copiilor în organizarea unor activit`]i cu caracter extracuricular în aer liber, conducând la cre[terea numeric` [i calitativ` a acestor activit`]i; promovarea dialogului [i a comunic`rii între pre[colarii / elevii din [coli diferite: dezvoltarea colabor`rii între cadre didactice din unit`]i diferite de înv`]`mânt; con[tientizarea afectivit`]ii de grup ca suport al prieteniei; etc.", a conchis prof.

Cornel B`roi, pre[edintele Asocia]ieie DA Copiilor din Uricani.

Iar Natura trebuie respectat` [i nu dominat`.

Ea formeaz` un întreg "imens, dar nu nesfâr[it" în care fiecare component` are un rol precis, iar omul, este obligat s` se integreze armonios în acest întreg.

Angella DUMITRA{CU

Concurs Na]ional de Salvare Minier` la INSEMEX Petro[ani La sediul INSEMEX Petro[ani a debutat de joi, 15 noiembrie, cea de-aa XI-aa edi]ie a Concursului Na]ional de Salvare Minier`, unde particip` echipe de profil din întreaga ]ar`.

"Este o bucurie [i o mândrie pentru noi c` reu[im, în condi]iile în care este industria minier` la ora actual`, s` con-

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

tinu`m acest concurs [i s` ajungem la edi]ia XI-a. La fel ca în anii preceden]i, competi]ia este împ`r]it` în dou` sec]iuni. Joi va avea loc concursul sec]iunii miniere, de subteran, iar ziua de vineri va fi alocat` pentru sec]iunea unit`]ilor de suprafa]` din ]ar`", a declarat George Artur G`man, pre[edintele Asocia]iei Salvatorilor Minieri [i de Suprafa]`.

Vor intra în concurs 13 echipe de salvatori, dup` cum urmeaz`: Falck Fire Ploie[ti, Arcele Mittal Gala]i, Electrocentrale Craiova II, Metrorex Bucure[ti, Electrocentrale I[alni]a, Electrocentrale Turceni [i Electrocentrale Rovinari - pentru sec]iunea de concurs de salvare la suprafa]`; CEH Mina Lonea, CEH Mina Lupeni, CEH Mina Vulcan, CEH Mina Livezeni [i Salina Praid - pentru sec]iunea de concurs de salvare în subteran. (M.S.)