ziar 897

Anul XIX Num`rul 897

5 octombrie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

,, A fost o onoare pentru noi s` ,, c<nt`m \n aceast` Perl` a Culturii

pa g.

5

Senatorul CRISTIAN RESMERI}~:

,,

|i rog pe to]i cet`]enii din Valea Jiului, din jude]ul Hunedoara, s` se,, prezinte la vot... O c`s`torie trebuie s` fie \ntre un b`rbat [i o femeie Românii sunt chema]i la sf<r[itul acestei s`pt`m<ni la referendumul pentru modificarea Constitu]iei, în sensul redefinirii familiei. Social democra]ii lupeneni au ie[it în strad` zilele trecute, unde au împ`r]it pliante trec`torilor cu date despre referendum. Dac` majoritatea voteaz` "da", atunci noul articol va stipula c` "familia se întemeiaz` pe c`s `to r ia lib er co n s im]it` în tr e u n b `r b at [ i o femeie". Actualmente, textul constitu]ional folose[te cuvântul "so]i" în loc de "un b`rbat [i o femeie".

Referendumul nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar [i cu textul actual, c`s`toria între persoane de acela[i sex nu este permis`, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune c` "prin so]i se în]elege b`rbatul [i femeia uni]i prin c`s`torie".

Legat de acest subiect, senatorul CRISTIAN RESMERI}~ ne-a declarat: "Eu cred c` familia este format` [i dintr-o mam` [i un copil. Într-o familie se poate întâmpla orice. Ai, de exemplu, doi p`rin]i care pleac` în str`in`tate [i, r`mâne, s` zicem, un copil cu bunicii. Domnilor, este tot o familie! Noi nu discut`m la referendumul `sta despre familie, noi discut`m

despre c`s`torie. Ceea ce este total diferit!

Eu m-am uitat pe net pe Facebook, am v`zut la televiziunile de [tiri foarte multe discu]ii, dar noi nu discut`m despre familie - la acest Referendum. De exemplu, familia mea este format` [i din so]ie, [i din copii, [i din p`rin]i, [i din frate, cumnat`, nepo]i [i din toat` lumea... Am [i eu o bunic`, to]i suntem o familie. Dar c`s`toria trebuie s` fie, clar, dup` p`rerea mea - eu nu vorbesc despre p`rerile altora, între un b`rbat [i o femeie(…) Dar v` spun c` noi, Senatul, am aprobat o modificare legislativ`, în sensul de a defini c`s`toria(…) Spun pentru toat` lumea: s` se duc` la referendumul din 6 [i 7 octombrie a.c., asta în primul rând, s` voteze cum consider` fiecare dintre ei. Dar, eu, v` spun c` pentru a se c`s`tori cineva, trebuie s` fie un b`rbat [i o femeie. Asta cred eu.

Oamenii s` se duc` [i s` voteze, iar dac` cineva consider` c` e invers, s` voteze contra. Dar cred c` este normal ca o c`s`torie s` fie între un b`rbat [i o femeie [i pe aceast` cale, îi rog pe to]i cet`]enii din Valea Jiului, din jude]ul Hunedoara s` se prezinte la vot".

2

5 octombrie 2018

C`tina - beneficii extraordinare pentru s`n`tate C`tina alb`, cunoscut` \n unele p`r]i [i sub numele de c`tin` de r`u sau simplu c`tin` este un arbust foarte ramificat [i spinos care cre[te în România începând din nisipurile [i pietri[urile litorale pân` în regiunile muntoase, alc`tuind uneori crânguri [i tufi[uri destul de întinse. C`tina alb` se utilizeaz` deopotriv` în industria alimentar`, în silvicultur`, în farmacie dar [i ca plant` ornamental`. Fructul de c`tin` con]ine de dou` ori mai mult` vitamina C dec<t m`ce[ul [i de 10 ori mai mult dec<t citricele.

Ce beneficii aduce c`tina s`n`t`]ii noastre?

Frunzele, scoar]a, semin]ele, dar mai ales fructele de c`tin` au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât [i alimentar. Efectele secundare negative sunt de-a dreptul neînsemnate. Foarte apreciat este uleiul de c`tin`, fiind utilizat cu un succes deosebit chiar [i în cazuri grave de arsuri termice [i chimice, sau afec]iuni ale pielii determinate de expunerea la iradieri. Uleiul de c`tin` este folosit [i în tratamentul ulcerului gastric [i duodenal, diareei, urticariei [i st`rilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afec]iunilor circulatorii [i hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei [i chiar stresului.

De asemenea, este eficient` [i în tratarea hipertensiunii arteriale, afec]iunilor coronariene, oftalmologice [i gingivale. Este un redutabil antidepresiv, antiacneic, contra keratozei, leucoplaziei, antimutagen, antioxidant în mastite, rinite, fotofobii, boli cronice pulmonare. Este folosit` cu succes [i în tratamentul psoriazisului, în prevenirea cancerului [i ca imunostimulator, prevenirea adenoamelor, tratamentul cancerului mamar, antibacterian`, inhibitoare a poftei de mâncare în cazurile de obezitate, reglatoare a lipoproteineinemiei, tratamentul leucemiilor [i limfoamelor, afec]iuni osteoarticulare, O.R.L., inflama]ii digestive, constipa]ie, afec]iuni ale aparatului urinar [i al celui genital, afec]iuni hematologice, afec]iuni virale, afec]iuni ale sistemului nervos [i psihice.

Re]ete de week-eend Conopid` cu maionez` Ingrediente: 500g conopid`, maionez` (dintr-un g`lbenu[ de ou), m`rar, sare, piper.

Preparare: Se fierbe conopida \n ap` cu sare, se scurge [i se las` la r`cit dup` care se zdrobe[te (\nainte se preseaz` pu]in pentru a elimina o parte din apa acumulat` \n timpul fierberii) cu furculi]a [i se amestec` cu maioneza, m`rarul, sarea [i piper dup` gust.

Pui cu ciuperci [i smântân` Ingrediente: Un pui (1 kg), 400 g de ciuperci, 2 dl de smântân`, o ceap`, 2 ro[ii, frunze de p`trunjel, piper, sare.

Preparare: Puiul se tran[eaz` iar buc`]ile de carne se pun într-o crati]` cu ceapa t`iat` m`runt [i cu ciupercile t`iate felii; se acoper` cu

ro[iile t`iate felii, se s`reaz`, punem smântâna, acoperim vasul [i-l d`m la cuptor, încins în prealabil, s` fiarb` timp de 40 de minute.

Servim cu garnitur` de macaroane [i p`trunjel verde tocat pe deasupra.

Carne de porc \n`bu[it` Ingrediente: 500 g carne porc, o ceap`, ardei iute, o]et alb, usturoi, maghiran, p`trunjel, sare, ulei.

Preparare: Se taie carnea de porc, \ntre timp se pr`je[te ceapa t`iat` \ntr-un vas \mpreun` cu pu]in ulei de m`sline. C<nd s-a c`lit ceapa se adaug` c`rni]a [i 2 linguri de o]et [i se las` s` fiarb` la foc mic (\n`bu[it`).

Dup` cam o or` carnea e aproape f`cut`, se adaug` un amestec din usturoi, p`trunjel, ardei iute [i maghiran. Se serve[te cu pireu [i salat` de sfecl` ro[ie.

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Redactor [ef: Reghina VLAD Anchete: Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com Arthur G~RDESCU; Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR Sport - Cultur`: Loredana JUGLEA; Liviu P|R}AC - (0724-9 915933)

Tehnoredactare: Dana MATEI www.valeajiuluipress.com

E-mail: valeajiului@yahoo.com

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0737-402737

Tiparul executat la tipografia S.C. GARAMOND S.A.

HOROSCOP BALAN}A Având de aceast` dat` un sui[ astral neofit prin prisma astrului protector, planeta Venus, sunte]i \n Liviu P\r]ac m`sur` s` oferi]i solu]ii celor din jur la mai gravele probleme din traiul de zi cu zi. Nu exagera]i \ns` cu sfaturile, deoarece orice surplus energetic cerebral v` poate afecta valen]ele fizice.

Num`r norocos:2.

SCORPION Cu un Saturn retrograd, ve]i reu[i o… non-performan]` \ activitatea profesionala`, de[i dvs. ve]i crede, anticipat, cu totul altceva. Num`r norocos: 11.

S~GET~TOR Cu planeta Marte sub semnul vostru zodiacal, ve]i beneficia de energii net negative de tip coleric, dorind mereu s` fi]i \n ar]ag cu cineva din jur. |n termeni neao[i, ve]i c`uta nod \n papur` peste tot! Feri]i-v` îns` de un… "m`g`ru["! Va poate r`sturna tot e[afodajul ante-preg`tit…! Num`r norocos: 4.

CAPRICORN Lini[te [i pace \n zilele care urmeaz` ! Atât pe plan sentimental, c<t [i fizic, material. Num`r norocos: 8.

V~RS~TOR Cu Luna [i cu Deimos - satelit al planetei Marte - sub semnul duplicitar al Gemenilor, nativul "vomitator" de energii pozitive sau negative (dup` caz!) va avea parte de o perioad` plin` de "accidente" pe plan sufletesc, dar nu numai! Num`r norocos: 5.

PE{TI Revigora]i-v` organismul! Pute]i profita de benefica perioad` care se pr`v`le[te asupra voastr`, datorit` influen]elor astrale extrem de favorabile printr-o conjunc]ie de moment de tipul Marte cu Saturn. Nu încerca]i îns` mi[c`ri de culise!

Nu v` vor ie[i nici m`car de data asta…! Num`r norocos: 3.

BERBEC Revizui]i-v` atitudinea fa]` de persoana iubita! Disjunctul planetei Venus - aflat` sub constela]ia Lirei - va afecta rela]ia voastr` cu apropia]ii, mai ales cu sufletul-pereche. Nici m`car puterea de convingere proverbiala de care da]i dovad` de obicei nu va avea sor]i de izbând` \n fa]ta unui… prezumtiv inevitabil ! Num`r norocos:4.

TAUR Curiozitatea v` d` ghes! A]i vrea s` [ti]i cam tot ce se petrece \n jur, printre cei apropia]i, dar nu numai. S` v` ag`]a]i îns` poftele \n cui ! De data asta nu v` mai merge…! Num`r norocos:9.

GEMENI Ve]i avea parte de o perioada destul de proast` mai din toate punctele de vedere. Nu va prie[te aceasta perioada zodiacal`! Num`r norocos: 1.

RAC Un sextil astral \n care sunt implicate planetele Mercur [i Neptun, vor determina o perioad` cu bune [i rele pentru nativ.

Dar, spre deosebire de alte da]i, de aceast` dat` balan]a se va \nclina \n favoarea celor bune, fi]i f`r` nici o grij`. Profita]i! Num`r norocos:10.

LEU Astrul protector, Helios, se afla \n Casa S`ge]ii de Argint.

O perioad` excelent` din mai toate punctele de vedere. Nu v` r`mâne altceva decât s` intra]i iar`[i \n fondul problemei \n toate ac]iunile proprii, indiferent dac` privesc materialul sau sentimentalul.

Num`r norocos:12.

FECIOARA Pozi]ionarea astrului protector, planeta Mercur, aduce cu sine cuno[tin]e noi, benefice pentru activit`]ile profesionale, dar nu numai. Limita]i-v` totu[i la un ra]ional specific semnului dvs. zodiacal. Num`r norocos:13.

Pentru to]i nativii din zodiac Unui om obi[nuit i se pare ca P`m<ntul este static [i c` semnele zodiacale se \nv<rt \n jurul lui de la est la vest. Aceast` impresie se datoreaz` faptului c` P`m<ntul se rote[te de la vest la est, ceea ce face ca un grad al zodiacului s` par` c` se înal]` deasupra orizontului estic la fiecare patru minute, un semn întreg la fiecare dou` ore [i toate cele dou`sprezece semne ale zodiacului la fiecare 24 de ore. Astrologii acord` mare importan]` momentului exact al na[terii, pentru a determina cu precizie ce unghi [i ce semn se aflau \n spa]iul propriu astrogramic la vremea respectiva. Iubi]i-v` cât mai mult …

5 octombrie 2018

3

Senatorul CR RISTIIAN RESMEERI}~

,,

Dac` continu`m activitatea minier` [i doar avem în continuare ,, foarte multe evenimente nefericite, eu nu cred c` este bine

Senatorul Cristian Resmeri]` a organizat zilele acestea o conferin]` de pres` unde a abordat mai multe subiecte, dintre care, prezentarea rezultatelor înt<lnirii comisiei pentru energie din cadrul Senatului, unde au participat reprezentan]i ai sindicatelor, ai ministerului Energiei, ai Consiliului de Administra]ie din cadrul CEH [i ai conducerii acestuia, parlamentari din jude]ul Hunedoara. Acesta a subliniat faptul c` este prima dat` când discu]iile au avut un rezultat concret, reprezentan]ii ministerului de resort, prezentând o informare despre situa]ia CEH, în care sunt cuprinse date despre ajutorul de stat acordat situa]ia debitelor la data de 30.06.2018. În informare se specific` faptul c` "întreg patrimoniul CEH se afl` sub sechestru ANAF sau gajat în favoarea MFP(…) c` în lipsa unui statut juridic clar, exist` riscul ca orice m`suri de restructurare/reorganizare (spre ex. divizare) se implementeaz` la nivelul societ`]ii, odat` cu o eventual intrare \n insolven]` s` fie stopate.

Pe lâng` implica]iile juridice, organizatorice, opera]ionale, acest aspect aduce cu sine [i costuri semnificative, în contextul în care societatea este într-o situa]ie financiar` precar`". În momentul de fa]`, sunt datorii de 3,4 miliarde de lei, deci aproape un miliard de euro, ceea ce înseamn` o sum` imens` pentru oricine din lumea asta!

"Aceast` datorie este format` din datorii, hai s` le zicem clasice: c`tre furnizori, c`tre bugetul de stat, dar [i o parte semnificativ` de aproximativ 1,6 miliarde lei, ce constau în amenzi pe care CEH le-a primit ca urmare a neîndeplinirii condi]iilor de mediu. Deci, foarte clar [i s` fim bine în]ele[i, exist` foarte multe penalit`]i. În urm` cu o lun` de zile am spus c` este necesar s` facem ceva cu situa]ia financiar` a

CEH [i am vorbit inclusiv de o amnistie la nivelul complexului energetic, dar acum v` spun [i trebuie s` fim aten]i cu asta, faptul c` nu putem s` defavoriz`m pe unii, pentru a favoriza pe al]ii. De aceea trebuie gândite ni[te m`suri financiare, cel pu]in din punctul meu de vedere, care s` p`streze un anumit echilibru [i s` creeze un echilibru între nevoia social`, nevoia de a p`stra locul de munc`, nevoia de a avea termoficare, nevoia de a avea via]` eco-

nomic` aici în Valea Jiului.

Deci este un subiect economic foarte complicat. M` bucur c` pentru prima oar` am avut o discu]ie economic` de vreo trei ore pe acest subiect foarte aplicat`, în care s-au spus lucruri serioase. Mi-ar fi pl`cut s` fi]i to]i din pres` acolo [i la un moment dat mi-am [i repro[at în suflet c` nu ne-am organizat cu un microbuz [i s` fie toat` lumea de azi, de aici, prezent` acolo. Peste vreo dou` s`pt`mâni o s` solicit s` ne întâlnim în cadrul comisiei din nou [i v` [i spun de ce. Timpul nu mai permite s` 300, poate 500, hai 600 de tone maxim pe zi, în st`m, nu mai avem timp în momentul de fa]`. Sunt condi]iile în care doar Paro[eniul consum` 2.300 de tone, nu mai vorbim [i de Mintia. R`spunsul este foarte rapid la aceast` întrebare pe care am pus-o, pentru c` nu po]i s` spui pe 25 decembrie, de Cr`ciun, c` va continua activitatea minier` la aceste dou` exploat`ri deoarece trebuie f`cute preg`tiri ale frontului de lucru. Eu aici nu sunt specialist, n-am lucrat în min`, dar este foarte logic c` pentru orice, mai ales în domeniul minier, trebuie s` faci preg`tiri.

Deci trebuie s` ne vin` un r`spuns foarte rapid, iar partea bun` este c` Statul Român a solicitat prelungirea perioadei de exploatare. Dar este singurul stat din Europa care a f`cut acest lucru", a declarat senatorul Cristian Resmeri]`.

Acesta a spus în cadrul conferin]ei c` înt<lnirea din cadrul dou` exploat`ri comisiei putea s` se încheie cu un e[ec, din cauza miniere, Lupeni unei doaamne din cadrul CA al CEH: "În cadrul [i Lonea, pe acestei întâlniri o doamn` din CA al CEH a pus o ceea ce avem în întrebare, care, dup` p`rerea mea, era s` strice toat` momentul de ac]iunea. S-a întrebat ea pe sine: doamne, dar dac` fa]` oprim pro- scoatem Lonea [i Lupeniul de pe închidere, ele vor duc]ia în trei rezista pe pia]`, vor putea s` func]ioneze? Eu am luni de zile! sesizat imediat c` aceast` întrebare era un contra Deci, trei luni argument la cele spuse de mine. {i atunci i-am dat de zile sunt eu r`spunsul [i vi-l spun [i dumneavoastr`... Dac` foarte pu]in ca Vulcanul [i Livezeniul, care sunt considerate viatimp! Eu am bile, vor putea s` func]ioneze, atunci vor putea s` solicitat expres func]ioneze [i Lupeniul [i Lonea. Dac` Vulcanul [i [i de data Livezeniul, care sunt considerate viabile, nu vor aceasta ca cele func]iona, atunci nu va func]iona nici Lupeniul [i dou` exploat`ri nici Lonea. S` nu credem c` unii sunt mai buni miniere s`-[i decât ceilal]i! Ba, mai mult, când a fost pus` pe continue activi- programul de închidere, E.M. Lupeni avea cea tatea [i gândirea mai mare produc]ie [i cel mai sc`zut cost de promea este foarte logic` [i foarte simpl`. În momen- duc]ie. Dar, în minerit, cum m-a înv`]at [i tat`l tul de fa]`, ieri, CEH a dat 1.300 de tone! Este meu, ast`zi po]i s` fii sus, mâine jos. Continuarea foarte, foarte pu]in. Pentru c` Termocentrala activit`]ii miniere [i eu am spus acolo, trebuie s` fie Paro[eni consum` 2.300 tone de c`rbune pe zi. f`cut` ]inând cont de siguran]a oamenilor. Dac` Gândi]i-v` c` termocentrala poate s` consume can- continu`m activitatea minier` [i doar avem în contitatea asta în fiecare zi, pe când în minerit, se pro- tinuare foarte multe evenimente nefericite, eu nu duce c`rbune doar cinci zile pe s`pt`mân`. În acest cred c` este bine", a concluzionat, senatorul context, dac` închid [i Lupeniul [i Lonea, eu v` Cristian Resmeri]`.

Angella DUMITRA{CU spun c` nivelul produc]iei se va duce undeva la

4,,

5 octombrie 2018

Pentru a p`stra ni[te valori fundamentale cred c` merit` s` ne ,, spunem p`rerea [i s` lupt`m \n mod democratic pentru ele

În februarie 1991, Organiza]ia Na]iunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca zi interna]ional` a persoanelor în vârst`, iar câtevva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea General` a ONU adoppta rezolu]ia 46/91 cu titlul "Princippiile Na]iunilor Unite pentru persoanele în vârst` destinate a le permite s` tr`iasc` mai bine în anii câ[tiga]i". Aceste princippii consacr` drepptul persoanelor vârstnice la hran`, condi]ii de locuit [i îngrijire medical`, libertatea de a decide asuppra vie]ii personale [i profesionale, drepptul de a se expprima [i de a particippa în activvit`]i sociale dupp` pensionare, precum [i accesul la opportunit`]i de învv`]are adecvvate vârstei.

A devenit o tradi]ie ca în aceast` zi, seniorii comunit`]ii petro[enene s` fie felicita]i de administra]ia public local`, într-un cadru festiv. {i anul acesta au fost premiate cupurile care au împlinit 60 [i 50 de c`s`torie. La evenimnet au participat, primarul municipiului Petro[ani, consilieri locali, membrii ai familiilor s`rb`tori]ilor. "Dac` în aceast` s`pt`mân` sunt dezbateri aprinse legate de tema familiei, cred c` este foarte important ca fiecare om, pentru c` a[a este într-o democra]ie, s` fie ascultat, s` aib` o opinie [i s` fie respectat, sau respectat` opinia lui [i de ceilal]i, care poate nu sunt de acord neap`rat cu opinia altcuiva. Într-o

societate puternic`, într-o comunitate puternic` eu cred c` normalitatea trebuie s` r`mân` normalitate [i eu, personal, cel pu]in, nu pot s` accept ca o minoritate s`-[i impun` o regul` unei majorit`]i. Cu atât mai mult, cu cât aceast` majoritate are bazat` aceast` concep]ie pe ni[te principii fundamentale [i, dac` vre]i, pe ni[te principii tradi]ionale. Ne place sau nu, fiecare stat din Europa are tradi]ia lui, [i nu înseamn` c` ce azi se întâmpl` într-o ]ar` din Europa, fie c` vorbim de Germania sau Olanda, trebuie ca o alt` ]ar`, sau noi, s` importe de-acolo [i s` ia ad-literam pe motivul c` e bine [i c` a[a se întâmpl` acolo. Nu, iar noi, românii, avem cultur`, avem tradi]ie, n-avem nimic cu nimeni, îns` sunt lucruri pe care trebuie s` le spunem [i de care s` nu ne fie ru[ine, f`r` a blama [i f`r` a înfiera pe cineva. Fiecare este liber s` fac` ce dore[te în aceast` via]`, îns` pentru a p`stra ni[te valori fundamentale cred c` merit` s` ne spunem p`rerea [i s` ne lupt`m în mod democratic pentru ele. Înc` o dat` v` spun, sunte]i un exemplu viu al faptului c` familia este cel mai important pilon al unei societ`]i, al unei comunit`]i.

Dumneavoastr` a]i ajuns aici, la

aceast` vârst`, cu mult` dragoste, cu mult` toleran]`, cu mult` în]elegere, trecând împreun` peste toate greut`]ile vie]ii. Pentru c` via]a, din p`cate, nu este compus` numai din zile cu soare, mai sunt [i zile ploioase, [i dac` nu ai capacitatea s` treci împreun` cu cel de lâng` tine peste zilele mai pu]in pl`cute, cu siguran]` nu se poate ajunge aici, cum e exemplul dumneavoastr`. V` mul]umim pentru tot ceea ce a]i f`cut pentru familiile dumneavoastr`, pentru Petro[ani în general [i pentru faptul c` exista]i [i sunte]i al`turi de cei dragi. Avem nevoie de dumneavoastr`, de experien]a dumneavoastr`, de tradi]ia dumneavoastr` [i de cuvintele [i sfaturile dumneavoastr` pe care, înc`, le pute]i da celor mai tineri. S` v` dea Dumnezeu

s`n`tate s` v` bucura]i de copii, de nepo]i [i str`nepo]i, de rude, de vecini [i prieteni, de tot ceea ce este mai pl`cut pe aceast` lume. Doamne ajut`!", a declarat celor prezen]i primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Au fost felicitate cuplurile: Eugen [i Victoria Ditrisch; Ioan [i Elena Sâtea; Ioan [i Elena Neagoie; Iosif [i Margareta Paszternak; Rista [i Iozefia R`dulesc; Pompei [i Sabina Boer; Constantin [i Elena Boncan; Ion [i Magdalena Cre]an; Corneliu [i Marcela Arghira; Maria [i Cornel Vi]onesc; Victor [i Georgeta Covrig; Dumitru [i Maria P`un; Ladislau [i Rozalia Kovacs; Ion [i Elena Nica; Cornel [i Ileana Berindei.

E.S.

Comunitatea maghiar` din Lupeni a fost \n s`rb`toare În cadrul Zilelor Maghiare din jude]ul Hunedoara [i în municipiul Lupeni au fot organizate mai multe evenimente. Campionatul de fotbal a atras interesul celor care iubesc acest sport, dar [i echipele înscrise la competi]ie. Echipa jurnali[tilor s-aa întrecut în final` cu echipa din Deva. Cu tot efortul depus de colegi, devenii au fost câ[tig`tori.

La fosta [coal` catolic` din muncipiul Lupeni a fost organizat de gazde un inedit concurs gastronomic, de preg`tit gula[. Al`turi de liderii locali [i jude]eni ai UDMR au fost prezen]i, senatorul Cristian Resmeri]` [i primarul Lucian Resmeri]`, consilieri locali [i membrii ai comunit`]ii.

"Sunt onorat s` fiu ast`zi al`turi de fra]ii no[tri maghiari, care iat`, prin ceea ce au organizat duc mai departe tradi]iile [i obiceiurile, mo[tenite de la str`mo[i.

O Românie modern` [i democratic` care se construie[te pe sine, [i aspir` la o dezvoltare armonioas`, prosperitate [i emancipare pentru to]i cet`]enii s`i nu poate ignora minorit`]ile na]ionale, cet`]eni diferi]i prin origine, limb`, istorie [i tradi]ii, dar egali în demnitate, drepturi [i îndatoriri cu cet`]enii români majoritari. La ora democratiz`rii [i integr`rii în marea patrie a tuturor na]iunilor europene,

rolul minorit`]ilor na]ionale se cuvine în egal` m`sur` cunoscut mai bine, recunoscut [i reevaluat, deoarece ceea ce în anumite epoci a putut p`rea unora o povar` [i o problem` dificil`, uneori imposibil de rezol-

vat, a devenit ast`zi o bog`]ie [i un vehicol spre o mai bun` integrare în marea simfonie a na]iunilor europene, o punte de leg`tur` între români [i popoarele continentului european. În felicit pe

organizatori, pe câ[tig`torii competi]iei de fotbal [i al concursului gastronomic [i iat` c`, la Lupeni suntem un model de convie]uire între mai multe comunit`]i", a ]inut s` ne declare senatorul Cristian Resmeri]`.

Concursul gastronomic a fost unul inedit, pentru c`, s-au înscris cinci localnici, unul din Petro[ani [i unul din Cluj, iar c<ntecele populare au f`cut ziua mai pl`cut`. Din juriu au f`cut parte [i oaspe]ii din Ungaria, iar câ[tig`torul a fost din Cluj.

“Am pus pe lâng` ingredientele de baz` [i unul secret, iar preparatul meu a fost "devorat" de participan]i. Mul]umesc pentru invita]ie [i s` dea Dumnezeu s` ne mai vedem [i la alte edi]ii", a ]inut s` spun` câ[tig`torul concucursului de preg`tit gula[.

Palatul Cultural a g`zduit un inedit concert de muzic` sus]iunt de îndr`gitul artist Sandor Homonyk [i forma]ia sa, toate melodiile pe care le-a interpretat fiind aplaudate la scen` deschis` de publicul spectator. Pentru buna organizare a evenimentelor de la Lupeni merit` felicit`ri liderii, David Benedekfi, Amalia Antal [i echipa lor, care au reu[it [i de aceast` dat` s` uneasc` comunitatea, tineri [i seniori, pentru a cinsti a[a cum se cuvine Zilele Maghiare în jude]ul Hunedoara.

Ella SCHREIBER

,,

5 octombrie 2018

5

A fost o onoare pentru noi s` c<nt`m \n aceast` Perl` a Culturii

Laudabil` a fost ini]iativa celor care au dorit organizarea unor spectacole dedicate persoanelor vârstnice [i cadrelor didactice la Lupeni.

Iar rezultatele succesului s-aa v`zut în cele trei zile de spectacol, atmosfera fiind una incendiar`, când cei doi titani ai muzicii române[ti, MIRABELA DAUER [i RAOUL au ridicat sala în picioare, [i au cântat la unison cu cei prezen]i melodii de suflet, nepieritoare. Au fost emo]ii, amintiri [i lacrimi pe fe]ele multora dintre cei prezen]i în sala de spectacole a Palatului Cultural Minerul.

Reabilitat [i modernizat din temelii, printr-un proiect european [i schimbându-i-se imaginea datorit` eforturilor sus]inute întreprinse de fostul primar Cornel Resmeri]`, acum, Palatul Cultural [i-a demonstrat, înc` o dat` utilitatea.

Peste 2000 de spectatori au trecut pragul acestui, de acum, PHANTHEON al culturii din Valea Jiului, pentru a-i vedea live, pe doi dintre cei mai îndr`gi]i arti[ti ai României. În prima zi de spectacol au fost premiate cuplurilor care au împlinit 50 de ani de c`s`torie: ARDELEAN IRINA [i VASILE, AFREN}IOAIE RODICA [i CONSTANTIN, CSONTOS ILEANA [i MYHALY, CONDREA ANA [i ALEXANDRU, PRUNEA MARIE [i PANTELIE, MUNTEAN MARIA [i PETRU, SZATMARI ECATERINA [i PETRU. Ca [i gazde bune, to]i cei prezen]i au primit din partea actualului primar, Lucian Resmeri]`, a Consiliului local, câte o floare [i o cutie de ciocolat`. {i senatorul Cristian Resemeri]` a stat al`turi de fratele s`u, felicitându-le în special, pe doamne.

Respectul comunit`]ii pentru dasc`li Dasc`lii din municipiul Lupeni au avut [i ei parte de o surpriz`. Pentru c` în data de 5 octombrie se s`rb`tore[te Ziua Educatorului, de comun acord cu liderii de sindicat, administra]ia public` local` i-a invitat pe dasc`li la un spectacol sus]inut de îndr`gi]ii arti[ti.

Cei care au slujit la catedr` peste 40 de ani au fost felicita]i în cadru festiv, înmânându-li-se câte o diplom` de recuno[tin]` [i un mic cadou. Au fost premia]i dasc`lii: Elena Dulean]u, Rodica Elisscher,

Elena O]oi, Petronela Baldovin [i Vasile O]oi. {i dup` 40 de ani de predare au avut emo]ii în glas, iar recuno[tin]a comunit`]ii a fost, chiar o surpriz` pentru ei. "Celor care r`mâne]i în sistem s` ave]i putere de munc` [i s` ave]i parte de recuno[tin]a întregii societ`]ii, a p`rin]ilor, iar acest lucru ar fi foarte bine", a ]inut s` declare cu lacrimi în ochi unul dintre cadrele didactice premiate.

"Este ziua suprem` a educatorului. Dac` avem o [coal` bun`, vom avea [i un viitor. Dac` vom avea profesori dedica]i vom avea [i copii care vor fi dedica]i studiului. Vreau s` v` mul]umesc pentru tot ceea ce face]i, pentru c` pune]i sufletul în toate activit`]ile [i m` bucur c` am reu[it s` avem directori de valoare [i echipe extraordinare de profesori la [colile din Lupeni. Numai împreun` putem face lucruri bune, colaborarea bun` între administra]ia local`, [coal` [i comunitate se vede [i în

,,

proiectele pe care le derul`m. Vom pune accent pe calitate. Ne înclin`m în fa]a profesorilor [i v` mul]umesc c` exista]i, c` face]i orice pentru a transmite mai departe lucrurile bune, copiilor no[tri. Vreau s` v` doresc din partea Prim`riei [i Consiliului local mult` s`n`tate, fericire, putere de munc`, s` ave]i decizii în]elepte în via]` [i multe bucurii al`turi de cei dragi, de acas`", a spus primarul Lucian Resmeri]`.

Melodii din anii 80-90 au r`sunat pe scena Palatului Cultural, doamna cântecului românesc Mirabela Dauer [i mai tân`rul ei partener de scen`, RAOUL, îmbin<nd mai multe stiluri muzicale, de la muzica romantic`, de dragoste, pân` la muzica etno, latino, etc., recitalurile celor doi ridicând sala în picioare.

Locuri binecuvântate de Dumnezeu Dup` recitalurile sus]inute pe scen`, cei doi arti[ti, at<t de îndr`gi]i de public, au ]iunt s` ofere pentru publica]ia noastr` câte o scurt` declara]ie de pres` în care au reliefat efortul sus]iunt f`cut de administra]ia public` local` pentru a le oferi locuitorilor municipiului Lupeni, trei zile de spectacol unice.

Ace[tia au vizitat locurile acestea minunate, binecuv<ntate de Dumnezeu [i au spus: "Am fost în Straja, acolo mai aproape de Cer. Sunte]i binecuvânta]i de frumuse]i [i este datoria dumneavoastr` s` le p`stra]i intacte [i pentru genera]iile viitoare", a spus îndr`gita Mirabela Dauer.

"Suntem bucuro[i c` am venit aici [i am ajuns pentru o serie de evenimente, pentru mai multe zile dedicate oamenilor care merit`, care au un cuvânt de spus în via]a din Lupeni. A fost o ocazie pl`cut` de a-i s`rb`tori pe locuitorii acestui frumos ora[. Recunosc, nu am fost niciodat` aici, dar, Mirabela m-a plimbat ast`zi pân` la Straja [i am v`zut o parte din frumuse]ile zonei. Pe de alt` parte, emo]ia acestor trei zile a fost una cât se poate de benefic` pentru sufletele noastre, ale tuturor. Suntem aici (n.r. în Palatul Cultural) într-o Perl`, arat` nemaipomenit din toate puctele de vedere: a luminilor, a condi]iilor tehnice [i a oamenilor care au însufle]it în aceste zile, sala de spectacole. V` felicit, le urez s`n`tate [i numai bine tuturor. S` ne revedem [i la alte evenimente de asemenea anvergur`", a concluzionat [i RAOUL. Aceste spectacole de început de octombrie, vin s` îmbog`]easc` zestrea cultural` a municipiului Lupeni, care într-un timp scurt a devenit capitala cultural` a jude]ului Hunedoara, întrucât pe scena Palatului au evoluat pân` acum arti[ti remarcabili, maestrul Dan Puric, Victor Socaciu, Mihai Toma [i soli[ti de la Teatrul Ion Dacian din Bucure[ti, arti[ti de la Teatrul ID Sârbu din Petro[ani, arti[ti de la Opera din Budapesta, Filarmonica din Bra[ov, membrii CARAVANEI CULTURII, arti[ti îndr`gi]i din Ungaria, Germania, India, Marea Britanie, etc.

Urmeaz` lunile noiembrie cu evenimente culturale care vor fi organizate sub egida Centenarului Marii Unirii [i decembrie, luna colindelor [i tradi]iilor str`mo[e[ti, unde se anun]` alte spectacole de anvergur`.

Angella DUMITRA{CU

6

5 octombrie 2018

ERASMUS+ la Lupeni Pentru cadrele didactice [i elevi, proiectele [i programele europene au devenit în ultimii ani o modalitate foarte interesant` [i util` de a-[[i dezvolta formarea continu`, într-uun cadru modern, inspirat din bunele practici ale altor ]`ri europene.

Lansat în anul 1987, de c`tre Uniunea European`, inclus apoi în programul Socrates, ERASMUS este un program european destinat schimburilor de elevi [i studen]i, care ofer` numeroase oportunit`]i de înv`]are [i dezvoltare atât acesora, cât [i cadrelor didactice. În aceast` perioad` lupenenii sunt gazde pentru cea de-a doua mobilitate în cadrul unui asemenea proiect.

La evenimentul de primire a înal]ilor oaspe]i a participat [i senatorul CRISTIAN

RESMERI}~, care, [i în calitatea sa de cadru didactic salut` astfel de ini]iative.

"Am participat la cea de-a doua reuniune transna]ional` din cadrul proiectului de parteneriat

strategic între [coli Erasmus+ cu titlul "Let's be eco-friendly", 2017-2019.

PROIECT EUROPEAN al c`rui partener este Liceul Teoretic "Mircea Eliade" LUPENI - structura {coala Gimnazial` Nr. 2 . Proiectul este coordonat de {coala "Pelitli 75.Yil Cumhuriyet Ortaokulu", din Trabzon,

Consiliul Jude]ean are din nou birou \n Valea Jiului Prin Hot`rârea Consiliului Jude]ean Hunedoara nr.54/2018 s-a aprobat deschiderea unui birou de reprezentare zonal` a Consiliului Jude]ean Hunedoara în Valea Jiului, care va avea ca obiect de activitate consultarea cet`]enilor în procesul lu`rii deciziilor, desf`[urarea audien]elor pentru cet`]enii din aceast` zon`, preluarea peti]iilor, comunicarea hot`rârilor consiliului jude]ean, precum [i a actelor administrative, crearea unui cadru de dialog între cet`]eni [i consilierii jude]eni, cooperarea cu autorit`]ile administra]iei publice locale din Valea Jiului.

Noul birou teritorial al Consiliului Jude]ean a fost inaugurat s`pt`mîna trecut`, în prezen]a pre[edintelui Consiliului Jude]ean Hunedoara - Mircea Bobora, a vicepre[edintelui Sorin Vasilescu, a administratorului public Costel Avram, consilieri jude]eni, primari, viceprimari [i reprezentan]i ai unor institu]ii publice din Valea Jiulu, aflate în subordinea Consiliului jude]ean Huneodara.

La eveniment au mai participat, de asemenea, primari [i viceprimari ai V`ii Jiului, precum [i parlamentarii Cristian Resmeri]`, Viorel S`lan, Lauren]iu Nistor, Ilie Toma [i Sorin Marica.

"Am considerat necesar` de mai mult

TURCIA [i are ca partener, pe lâng` [coala din Lupeni, {coala "Szkola Podstawowa Nr 2 im.

Marii Konopnickiej W", din Jaslo, POLONIA", a declarat senatorul Cristian Resmeri]`.

Aceste tipuri de proiecte, [i în special care se deruleaz` în prezent, î[i propun sensibilizarea [i implicarea participan]ilor în problemele de mediu (înc`lzirea global`, poluarea, reciclarea [i reutilizarea de[eurilor, utilizarea resurselor alternative de energie), con[tientizarea importan]ei amprentei de carbon [i dezvoltarea competen]elor digitale, respectarea dreputurilor omului în cadrul U.E., etc. Prin discu]iile care vor avea loc între parteneri, tinerii vor încerca s` promoveze rela]ii mai bune cu tinerii din diferite ]`ri, s` promoveze cooperarea dintre institu]ii [i îmbog`]irea mediului educa]ional.

Elena DRAGOMIR

Recalcul`ri pentru 100.000 de pensionari Aproximattiv 100.000 de pensionari care au lucratt în grupele I [i II de munc`, [i care au ie[itt la pensie în perioadda 1990 - 1 ianuarie 2011, vor beneficia, la nivel na]ional, de recalcularea din oficiu a pensiilor [i de o majorare a venitturilor în urma acestui proces.

Procesul de recalculare a pensiilor pentru ace[ti beneficiari a început la 1 octombrie 2018, principalele categorii profesionale la care se vor aplica noile prevederi fiind fo[tii angaja]i din miner-

timp deschiderea unui astfel de birou teritorial.

Dup` cum [ti]i, noi am avut un astfel de birou pus la dispozi]ie de Prim`ria Petro[ani, dar acolo nu puteam desf`[ura o activitate corespunz`toare.

Am deschis acest birou, pentru c` ne dorim în primul rând s` venim în întâmpinarea problemelor cet`]enilor [i administra]iilor locale din Valea Jiului, pentru a prezenta modul transparent în care se ac]ioneaz` în Consiliul Jude]ean Hunedoara în ceea ce vizeaz` îmbun`t`]irea condi]iilor socieo-economice [i din Valea Jiului.

Toate dolena]ele [i sesiz`rile sunt de acum preluate de un angajat al acestui birou teritorial. În acela[i timp aici va fi [i un program în care absolut toat` lumea, de la pre[edinte, vicepre[edin]i, administrator public [i consilierii jude]eni, vor avea un program de audien]`", a declarat pre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara Mircea Bobora, la deschiderea noului birou.

Anggella DU UMIT TRA{CU U

it, siderurgie, construc]ii, c`i ferate [i alte domenii care s-au încadrat în grupele I [i II de munc`.

"Vreau s` ave]i garan]ia c` este construit` foarte bine, am muncit mai mul]i oameni pe ea, doamna Olgu]a Vasilescu, cu cei de la Casa de pensii, cu speciali[tii de la minister, cu colegii din Guvern, doamna prim-ministru, toat` vara am lucrat, am f`cut simul`ri [i chiar este o lege care introduce dreptate în sistemul de pensii [i care face ca în anii urm`tori pensionarul din România s` aib` o pensie cât de cât decent`, s` nu mai calculeze fiecare leu s` vad` dac` a doua zi mai are bani pentru medicamente sau bani pentru pâine, s` aleag` între pâine [i medicamente sau dac` are bani s` pl`teasc` factura la administrator", a transmis pre[edintele PSD Liviu Dragnea.

A.G.

5 octombrie 2018

7

INSEMEX - la a 24-a \nt<lnire a Conduc`torilor Autorit`]ilor Miniere de Stat din Europa În periooada 24-225 sepptembbrie 2018, Institutul Na]ioonal de Cercetare - Dezzvooltare pentru Securitate Minier` [i Prootec]ie Antiexpplooziv` - INSEMEX Petroo[ani, repprezzentat de directoorul general ingg. Geoorgge Artur G~MAN [i ingginerul Daniel PU UP~ZAN, a particippat la cea de-aa 24-aa Întâlnire a Coonduc`tooriloor Autoorit`]iloor Miniere de Stat din Euroopa.

Evenimentul care a avut loc în ora[ul Salzburg a fost organizat de c`tre Ministerul Federal pentru Sustenabilitate [i Turism din Austria, tema principal` de dezbatere din acest an fiind "Planuri de urgen]` [i de reac]ie la situa]iile de criz` pentru opera]iunile miniere de suprafa]` [i subteran". În deschiderea evenimentului, reprezentan]ii ]`rii gazd` au prezentat participan]ilor punctul de vedere primit din partea Unit`]ii pentru Eficien]a Resurselor [i Materii Prime din cadrul Comisiei Europene, cu privire la poten]ialul minier al Europei.

La aceast` întâlnire de lucru au participat conduc`tori ai Autorit`]ilor Miniere din Austria, Republica Ceh`, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria [i Regatul Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, delega]iile din ]`rile participante la întâlnire prezentând [i discutând asupra specificit`]ii situa]iilor de urgen]` [i a planurilor de reac]ie la situa]iile de criz` pentru opera]iunile miniere din fiecare stat participant în parte, dar mai ales asupra modalit`]ilor de prevenire a apari]iei unor astfel de situa]ii care pun în pericol via]a lucr`torilor din industria minier`.

“A 24-a Întâlnire a Conduc`torilor Autorit`]ilor Miniere de Stat din Europa a contribuit la schimbul de cuno[tin]e, informa]ii [i experien]e

,,

referitoare la planurile de urgen]` [i de reac]ie la situa]iile de criz` întâlnite în industria minier` subteran` [i de suprafa]`, relevând faptul c` tehnicile de exploatare [i procesare minier` utilizate actualmente în spa]iul european au fost îmbun`t`]ite semnificativ de-a lungul anilor, reducând astfel riscurile pentru muncitori [i comunit`]ile din zonele miniere [i minimizând impactul acestor activit`]i asupra mediului înconjur`tor. Participan]ii au stabilit de comun acord c` este esen]ial` stabilirea unei baze legale pentru planurile de urgen]` [i de reac]ie la situa]iile de criz` la nivel na]ional în concordan]` cu regulamentele interna]ionale. Prevederile legale minime ar trebui s` garanteze protec]ia lucr`torilor [i a mediului înconjur`tor”, a precizat dr. ing. George Artur G`man, directorul general al INSEMEX Petro[ani.

La finalul [edin]ei de lucru, conduc`torii Autorit`]ilor Miniere au semnat Memorandumul întâlnirii, stabilindu-se tema întâlnirii din anul 2019 care va avea loc în Germania, [i anume "Protec]ia comunit`]ilor [i a mediului în zonele de influen]` a lucr`rilor miniere subterane [i de suprafa]`, active [i abandonate".

Arthhur G~RDESCU U

10, pentru turismul hunedorean

Începpând cu anul viitoor, Coonsiliul Jude]ean Hunedooara va demara proogramul “10, pentru turismul hunedoorean” care prevede moodernizzarea a 10 drumuri jude]ene care sunt situate pe diferite trasee turistice ale jude]ului. Prin reabbilitarea tuturoor troonsooaneloor de drum [i îmbbun`t`]irea supprafe]eloor de rulare, practic Coonsiliul Jude]ean Hunedooara pune un coovoor asfaltic în calea turi[tiloor interesa]i s` vizzitezze frumuse]ile naturale sau istoorice ale jude]ului.

Valoarea investi]iilor trece de 190 de milioane de lei. Unul din drumurile care va fi reabilitat, DJ 685, asigur` accesul la un obiectiv de maxim` importan]` în jude] (Barajul Gura Apelor) [i faciliteaz` accesul la frumuse]ile Parcului Na]ional Retezat.

Por]iunea modernizat` va ajunge pân` la coronamentul Barajului Gura Apelor, acolo pân` unde drumul este întabulat pe Consiliul Jude]ean Hunedoara. Dincolo de aceast` por]iune, situa]ia patrimonial` a drumului este incert`. De[i este încadrat la categoria func]ional` de "drum jude]ean", DJ685, pe o por]iune de dup` coronamentul Barajului "Gura Apelor" spre Cabana Rotunda, este un drum de utilitate privat`, Consiliul Jude]ean Hunedoara mo[tenind o

,,

situa]ie în care Regia Na]ional` a P`durilor "Romsilva" [i SC Hidroelectrica SA au abilit`]i conturate de administrare în zon`.

Consiliul Jude]ean Hunedoara are în inten]ie în perioada imediat urm`toare ridicarea restric]iei de circula]ie [i permiterea accesului auto cu tonaj mai mic de 3,5 tone pentru turi[tii care vor s` viziteze zona. Îns`, pân` la clarificarea situa]iei privitor la competen]ele în administrarea drumului, Consiliul Jude]ean Hunedoara este în imposibilitatea de a-[i asuma investi]ii legale dincolo de coronamentul Barajului "Gura Apelor".

"Suntem deschi[i la orice opinie, aten]i la orice oportunitate care ar putea s` trasforme turismul hunedorean într-o surs` esen]ial` de venit pentru comunit`]ile locale, facem eforturi [i pa[i concre]i în acest sens. Nu putem îns` s` întoarcem la nesfâr[it obrazul unor acuza]ii care lovesc nemeritat institu]ia noastr`, ]inând cont, mai ales, de o nuan]` important`: în ultimiii doi ani turismul hunedorean nu a fost pus pe butuci, ci, dimpotriv`, a fost ridicat de pe butuci [i pus pe ro]i. Datele oficiale o certific`", se arat` în comunicatul de pres` primit din partea Consiliului Jude]ean.

Anggella DU UMIT TRA{CU U

AJUTOR DE STAT SUB FORMA UNUI GRANT PENTRU CEH Ajutorul de stat în sum` total` de 118.751 mii lei pentru anul 2018, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acord` potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7.719/final privind închiderea minelor de c`rbune necompetitive din România, publicat` în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C,nr. 127/1 din 21 aprilie 2017, [i Deciziei Comisiei Europene nr. C (2018) 1.001/final, astfel: pentru produsul huil` energetic` livrat de unit`]ile intrate în proces de închidere definitiv`, ajutorul de stat în sum` de 90.656 mii lei se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maxim` livrat` de 247.300 tone [i o putere calorific` minim` de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 108,00 lei; pentru unit`]ile intrate în proces de închidere definitiv` se acord` ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excep]ionale în sum` de 28.095 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de produc]ia curent`. }inând cont de faptul c` închiderea celor dou` unit`]i miniere trebuie s` se fac` în condi]ii de siguran]` cu conservarea straturilor de c`rbune [i evitarea unor eventuale accidente care ar putea ap`rea în condi]iile în care nu se respect` procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr.85/2003, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, s-a constatat c` este necesar` prelungirea termenelor de închidere subteran` astfel: EM Lonea pân` la finele anului 2020; EM Lupeni pân` în luna iulie 2021.

Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legisla]iei europene, CEH S.A. a întocmit un nou Plan de închidere care a f`cut obiectul renotific`rii transmise Comisiei Uniunii Europene. Noul Plan de închidere prevede ca încetarea activit`]ii de produc]ie pentru EM Lonea [i EM Lupeni s` fie data de 31.12.2018. CEH S.A. va gestiona ajutorul de stat pentru închiderea celor dou` mine necompetitive asigurând eviden]e contabile precise [i separate pentru fiecare dintre cele dou` unit`]i care beneficiaz` de ajutor de stat. Iar ministerul Energiei va monitoriza nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât pre]ul c`rbunelui livrat de unit`]ile produc`toare de c`rbune care beneficiaz` de ajutor s` nu fie mai mic dec<t pre]ul D.) c`rbunelui de o calitate similar` provenit din ter]e state.(A.D

8

5 octombrie 2018

STRAJA MTB ENDURO STR RAJJA MTB B END DUR RO este prim ma com mpeti]]ie prinn care vor fi valorificate m monntann am mennajate înn sta]]iunnea Straja, Munnicipiul Lupenni, judd. traseele de ciclism m Hunneddoara. Aflat la prim ma sa eddi]]ie, înn acest ann este unn "test" prinn care înntelegem m potenn]ialul zonnei. Cursa reprezzinnt` o provocare lannsat` tuturor pasionna]]ilor de ciclism monntann [i este organnizzat` de Funnda]]ia Noi Orizzonnturi Lupenni, înn partenneriat cu m`ria Munnicipiului Asocia]]ia Bikke Attackk Re[i]]a [i Clubul Alpinn Valea Jiului [i Prim Lupenni.

Startul general se va da la ora 9.00 din zona Terasei Montana, din sta]iunea Straja. Concuren]ii vor pleca în grupuri de câte cinci persoane. Fiecare participant porne[te în curs` când consider` c` este preg`tit, îns` trebuie s` respecte orarul pe care îl va primi de la organizatori, pentru a putea lua startul \n probele speciale Competi]ia STRAJA MTB ENDURO - 13-14 octombrie 2018 - se va desf`[ura pe [ase segmente de traseu care vor reprezenta [ase probe speciale.

Prima prob` special` (PS 1) î[i are startul în zona Vf. Mutu [i presupune parcurgerea unei poteci de aproximativ 1,3 km lungime, pân` la punctul de finish.

Urmeaz` o zon` de push bike pentru a ajunge la startul PS 2, de unde se va str`bate un nou traseu cu o lungime aproximativ` de 2,5 km, care va aduce concuren]ii înapoi la Terasa Montana.

De aici, urm`toarele patru probe speciale se desf`[oar` pe traseele Baloo [i

Lupilor, care vor fi împ`r]ite în dou`.

Astfel, PS 3 începe de la cu[ca ursului Baloo [i str`bate prima jum`tate a traseului Baloo, ce se întinde pe 1,9 km. De aici, concuren]ii vor ie[i la drumul asfaltat (unde vor g`si un punct de alimentare) [i vor pedala pe acesta pân` se vor întoarce la startul general. În continuare, participan]ii se vor îndrepta spre PS 4, care se întinde pe prima jum`tate a traseului Lupilor, pe o lungime de aproximativ 1,8 km.

Ulterior, se face retragerea la punctul de alimentare de la drumul asfaltat [i trasferul spre PS 5, cu o distan]` de parcurs de 1,2 km, mai precis, a doua jum`tate a traseului Baloo.

Ajun[i în zona de finish a acestui segment, concuren]ii vor ie[i din nou la drumul asfaltat, pe care îl vor pedala pân` la punctul de alimentare, de unde vor fi îndrepta]i spre startul PS 6, a doua jum`tate a traseului Lupilor, ce se desf`[oar` pe o distan]` de 1,3 km. (E.S.)

Deocamdat`, amenzi minime \n Straja În conferin]a de pres` pe care a sus]inut-o zilele acestea, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`, a adus la cuno[tin]a opiniei publice c`, a dat 30 de amenzi minime de]in`torilor de construc]ii ilegale în sta]iunea Straja. Straja este într-un amplu proces de modernizare, urmeaz` s` fie realizat un PUZ, iar cei care înalc` prevederile legale vor fi de acum încolo, aspru sanc]iona]i cu amenzi care vor ajunge pân` la 100.000 de lei.

"Ast`zi, în Sta]iunea Straja am dat peste 30 de amenzi celor care au cabane aici.

Anul trecut, când am ajuns primarul municipiului Lupeni, am hot`rât împreun` cu personalul de la Urbanism s` facem o solicitare proprietarilor de cabane din Straja s` le cosmetizeze pe exterior, în special cl`dirile [i au ap`rut anexe care nu aveau ce s` caute la acele cabane. Anul trecut am f`cut primul pas, de avertisment [i am solicitat s`-[i d`r<me acele construc]ii ilegale care sunt pe domeniul public. Jum`tate dintre ei ne-au ascultat, au intrat în normalitate, dar mai aveam 30-35 de cabane care nu au în]eles acest lucru. Am dat amenda minim`, de 100 de lei, cu specificarea c`, dac` nu vor intra în legalitate, la sfâr[itul luni vor primi o amend` de 2.500 de lei. Dac` nici atunci nu vor în]elege s` intre în legalitate [i s` rezolve problemele pe care noi le-am indicat, în urm`toarea lun` vom aplica Legea 50 [i o s` le d`m amenzi de pân` la 100.000

de lei. Sta]iunea se dezvolt` în fiecare an, vrem s` facem o pârtie de sanie, pe care nu am avut-o pân` acuma, un investitor a cump`rat în acest an zece tunuri pentru z`pad`, [i noi vrem s` mai achizi]on`m înc` zece, ca administra]ie local`. F`r` investi]ia major` a ministerului Dezvolt`rii [i a municipiului Lupeni, sta]iunea Straja nu mai exista ast`zi.

Turi[tii vin în sta]iunea Staja numai pentru schi, iarna. Scopul nostru este de a dezvolta sta]iunea Straja, într-o viziune nou` împreun` cu to]i actorii care-[i desf`[oar` acolo activitatea, s` o dezvolt`m [i c`tre etapa a doua, spre Pasul Vâlcan. Un investitor privat a mai realizat un telescaun, urmeaz` s` fie realizat înc` un unul de 1,8 km. Din punct de vedere al asigur`rii apei, nu avem probleme, telegondola este verificat` de ISCIR, vom avea un telescaun care va ajunge pân` în Vârful Straja.

Pot s` spun c` sta]iunea Straja este printre primele trei din ]ar` la lungimea pârtiilor, dac` nu, chiar le dep`[e[te", a ]inut s` spun`, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. (E.D.)

Lupeni - municipiul tinerilor Înn connferinn]a de pres` pe care a organnizzat-oo zilele trecute, prim marul munnicipiului Lupenni a annunn]at lannsarea unnui im mportannt proiect edducativ, care se addreseazz` înn special tinnerilor liceenni. Acest proiect se va desf`[ura înn partenneriat cu Asocia]]ia Nilorann, coorddonnat` de colegul nostru, Nicu Ta[c`. "}in foarte mult la tineri [i am considerat c` ar fi normal s` aloc`m o sum` de bani [i pentru tineri, pentru a avea proiecte bune [i pentru ei. Vrem s` dezvolt`m tinerii, vrem s` dezvolt`m capacit`]ile lor de a comunica cu comunitatea, cu prim`ria, de a reu[i s` identific`m oamenii care vor s` se implice mai mult în comunitate. În proiect sunt implica]i peste 150 de tineri [i cred c` vom ob]ine rezultate foarte bune", a precizat primarul Lucian Resmeri]`.

"Scopul proiectului nostru este s` dezvolt`m tinerii din Municipiul Lupeni prin educa]ia non-formal`, iar obiectivele noastre sunt s`-i apropiem pe tineri de comunitatea local` [i s` cre[tem competen]ele tinerilor din Lupeni [i cre[terea ratei de angajare a acestora. Noi credem c`, un tân`r care î[i încarc` cât mai mult “valiza” de competen]e, chiar cu instrumente ale educa]iei non-formale, î[i cre[te [ansele de angajare. Este un proiect de educa]ie civic`, este un proiect prin care vrem s` le ar`t`m tinerilor c` pe lâng` alternativa destul de uzitat` de a pleca din ora[ spre alte centre sau chiar în afara ]`rii, exist` [i aceast` posibilitate de a lucra pe zona educa]iei civice, de a fi un partener al administra]iei locale, astfel încât s` se creeze o punte de dialog între tineri [i administra]ia public` local`. Îmi place s` cred c` proiectul pe care îl deschidem ast`zi este un punct de plecare în colaborarea cu administra]ia public` local`. Nu este primul proiect pe care îl facem la Lupeni [i sper s` nu fie nici ultimul", a conchis [i Nicu Ta[c`.(E.S.)

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615