ziar 893

Anul XIX Num`rul 893 10 august 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON

S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Lucian Resmeri]`:

,, |n Valea Jiului tr`im, exist`m [i ,n, e-am dezvoltat datorit` mineritului pa g.

5

Ursul din Carpa]i, din nou la Straja Weekendul acesta, în sta]iunea Straja se va desf`[ura cea de-aa II-aa edi]ie a festivalului cooncurs de muzzic` "Ursul din Carppa]i"". La cooncurs s-aau înscris 180 de cooncuren]i din mai multe zone ale ]`rii cu tradi]ie în lumea muzzical`; Timi[ooara, Suceava, Sibbiu, Maramure[, Craioova, Goorj, Hunedooara, Argge[, Valea Jiului, etc.

Prima zi a festivalului, sâmb`t`, 11 august, va cuprinde concursul pe sec]iuni [i categorii de v<rst`, cei mai mici concuren]i având 5-6 ani. Cei mai mul]i dintre concuren]i s-au înscris la sec]iunea muzic` popular` [i u[oar`, muzic` patriotic`, muzic` folk, etno, instrumental`, duete [i dansuri.

Duminic`, dup` ora 12.00 va avea loc festivitatea de premiere [i decernarea premiilor.

Doritorii de muzic` sunt a[tepta]i s`-[i vad` favori]ii, festivalul urmând s` se desf`[oare pe terasa Cabanei Montana, din Straja.

Câ[tig`torii festivalului vor primi din partea organizatorilor cupe [i trofee, diplome [i alte premii, care s` le aduc` aminte c` au sta]ionat timp de dou` zile în cea mai frumoas` [i mai vestit` sta]iune montan` din jude]ul Hunedoara [i din vestul ]`rii.

Complexul mecanizat de la EM Lupeni, recondi]ionat \n Polonia, va ajunge la EM Livezeni pa g.

3

,,

Ce facem ast`zi, se ,, distruge m<ine!

pa g.

4

Parteneri în organizarea festivalului sunt: Prim`ria municipiului Lupeni, Comexim Lupeni, Cabana Montana, Restaurant La }ugu.

Din juriu vor face parte personalit`]i ale lumii muzicale din Valea Jiului [i nu numai.

Organizarea acestui festival în Straja reprezint` un act de cultur` inestimabil [i un bun prilej de promovare a zonei unice cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat. Num`rul mare de concuren]i arat` [i interesul interpre]ilor fa]` de popularitatea acestui festival care, iat`, a trecut grani]ele jude]ului. Le ur`m tuturor mult succes [i fie ca cei mai buni, s` înving`.

Anggella DU UMIT TRA{CU U

Biserica Maranata din Lupeni, la a 25 - a aniversare

pa g.

5

2

10 august 2018

SIMPRO - edi]ia a VIII-a

HOROSCOP

Unniversitatea dinn Petro[anni va g`zzdui înn perioadda 11-112 octom mbrie 2018, cea de-aa VIIII-aa eddi]]ie a Sim mpozzionnului Internna]]ionnal Multiddisciplinnar UNIIVER RSIITAR RIA SIIMP PRO 2018, mannifestare [tiinn]ific` de traddi]]ie care se desf`[oar` înn acest ann sub auspiciile Acaddem miei Oam mennilor de [tiinn]` dinn Rom mânnia (AOSR R), ale Acaddem miei de [tiinn]e Tehnnice dinn Rom mânnia (ASTR R) [i ale Asocia]]iei Gennerale a Inginnerilor dinn Rom mânnia (AGIIR). Partenner al prestigiosului evennimennt este INSEMEX Petro[anni.

Sub tema generic` "Provoc`ri [i oportunit`]i pentru dezvoltare durabil`, prin calitate [i inovare în inginerie [i managementul cercet`rii" simpozionul va reuni, în cadrul a 11 sec]iuni specializate, un num`r de peste 200 de lucr`ri [tiin]ifice elaborate de c`tre personalit`]i reputate ale mediului academic [i de cercetare din str`in`tate (Indonezia, Italia, Germania, Fran]a, Africa de Sud, Israel, S.U.A., Bosnia, Georgia, Republica Moldova, Cehia, Polonia, Rusia, Serbia, Ungaria, Ucraina, etc), precum [i din principalele centre universitare din ]ar` (Bucure[ti, Sibiu, Gala]i, Ia[i, Cluj, Timi[oara, Alba Iulia, Ploie[ti, Bra[ov, Craiova).

Ceremonia de deschidere se va desf`[ura în data de 12 octombrie 2018 în Aula Magna a Universit`]ii din Petro[ani, începând cu orele 9. 30, lucr`rile continuând cu prezent`ri în plen [i în sec]iunile paralele pe tot parcursul zilei, fiind confirmat` participarea a 24 autori str`ini [i peste 50 de autori din ]ar` -Universitatea "Gheorghe Asachi" Ia[i, INCDPM "Alexandru Darabont" Bucure[ti, "Universitatea Politehnica" Bucure[ti, Universitatea "Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea din Craiova, Academia de Studii Economice Bucure[ti, Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, Universitatea Româno-German` din Sibiu, etc.

"De la orele 11.00 se vor prezenta lucr`rile în plen, iar lucr`rile din sec]iunile paralele vor fi structurate în cadrul a 11 sec]iuni tematice, dup` cum urmeaz`: 1. Progrese în [tiin]a securit`]ii [i managementul riscurilor ocupa]ionale; 2. Provoc`ri în ingineria minier`, topografie [i inginerie civil`; 3. Sustenabilitate în ingineria [i protec]iia mediului; 4. Inova]ii în ingineria electric` [i tehnologiile energetice; 5. Dezvolt`ri în controlul sistemelor, tehnologia informa]iei [i cibersecuritate; 6. Inginerie mecanic`, industrial` [i transporturi; 7. Matematic`, informatic` [i fizic` aplicat`; 8. Tendin]e în afaceri, economie, legisla]ie [i administra]ie public`; 9. Abord`ri actuale în asigurarea calit`]ii, management [i marketing: 10. Realiz`ri în [tiin]ele umaniste [i sociale; 11. Cercet`ri educa]ionale, dezvoltare durabil` [i studii interdisciplinare. Se cuvine a men]iona faptul c`, pentru a doua oar` în istoricul evenimentelor [tiin]ifice ale Universit`]ii din Petro[ani, pe lâng` publicarea volumului manifest`rii [tiin]ifice, un num`r de 100 dintre lucr`rile care vor fi efectiv sus]inute de c`tre autorii prezen]i, vor fi selectate [i publicate în revista "Calitatea - Acces la succes" a Societ`]ii Române de Asigurare a Calit`]ii (SRAC), indexat` în bazele de date interna]ionale Clarivate Analytics Web of Science [i SCOPUS, acesta fiind [i unul dintre multiplele argumente care au atras în acest an un num`r sensibil mai mare de lucr`ri deosebit de valoroase. Lucr`rile simpozionului se vor încheia sâmb`t`, 13 octombrie, printr-o excursie tematic` în jude]ul Hunedoara, cu vizitarea unor obiective istorice [i culturale. Acest pelerinaj istoric [i cultural este menit s` ofere oaspe]ilor no[tri nu doar o activitate recreativ` ci, în mod special, posibilitatea de a cunoa[te elementele definitorii ale culturii, civiliza]iei [i tradi]iilor hunedorene", a ]inut s` precizeze pre[edintele SIMPRO 2018, prof. univ. dr. habil. ing. Roland Iosif MORARU. Arthur G~R RDESCU

Re]ete de week-e end PULP~ DE VI}EL ÎMP~NAT~ Ingrediente: 1,500 kg carne, 50 g sl`nin`, 2 cepe, 1 lingur` untur`, 1 p`h`rel de vin alb, 3 ce[ti zeam` de carne, sare.

Preparare: Se alege o pulp` cam de 1,500 kg. Se s`reaz`. Se împ`neaz` cu buc`]i de sl`nin`. Se a[az` pulpa în tav` cu felii de ceap`, se unge cu unt sau cu untur` [i se d` la cuptor. Dup` un sfert de or`, se adaug` vinul [i dup` ce acesta a sc`zut, se toarn` zeama de carne. Se acoper` [i se las` s` fiarb` o or`. Când a prins culoare, se scoate [i, ca s` nu piard` tot sucul, se las` pu]in la o parte înainte de a o t`ia. Se scurge gr`simea, iar sosul se serve[te lâng` friptur`, cu garnitur` de macaroane, cartofi etc. {TRUDEL CU VI{INE Ingrediente: Foi de pl`cint` din

comer]. Umplutura: 1 kg vi[ine, 150 g zah`r, 1 lingur` pesmet, 2 linguri unt.

Preparare: Se întinde foaia de pl`cint`. Se scot sâmburii de la 1 kg de vi[ine sp`late [i se las` s` stea o or` cu zah`rul pisat. Se scurge bine de zeama pe care au l`sat-o, se împr`[tie egal pe foaia de pl`cint` stropit` cu unt [i pres`rat` cu pesmet fin. Se întinde cu cu]itul, astfel încât stratul s` fie de grosime egal`. Se întorc pe mas` p`r]ile care atârn` în jos, ridicându-le cu marginea fe]ei de mas` [i se stropesc cu unt. Se face un sul, cu ajutorul fe]ei de mas`, care se ridic` dinspre partea lung` a mesei. Se taie sulul în buc`]i de lungimea t`vii, astfel încât s` încap` dou` sau trei buc`]i în tav`. Se unge tava cu unt, se a[az` pl`cinta, se strope[te deasupra cu unt [i se coace la foc potrivit. Când este gata, se taie buc`]i, se a[az` pe o farfurie, se presar` cu zah`r pudr` [i se serve[te cald`.

LEU Helios \n deplin`tate energetic` stelar`; c`l`toriile sau rela]iile tale cu str`in`tatea, daca le ai, pot deveni, cu un efort minim, chiar [i un izvor de venituri. F` demersuri Liviu P\r]ac \n acest sens, cu prec`dere \n dup`-amiezile destul de capricioase pentru aceast` perioad`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este OPORTUNITATE. FECIOARA Mercur, patronul zodiei tale, nu este \n aspecte prea fericite [i acest lucru \]i afecteaz` comunicarea, deplas`rile scurte [i rela]iile cu cei cu care obi[nuie[ti s` interac]ionezi \n via]a de zi cu zi. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PROBLEMA. BALAN}A Saturn sub semnul Balan]ei; \]i va veni greu s` \]i p`strezi justa m`sura \ntre impulsul de-a face neap`rat pe plac membrilor familiei [i dorin]a de a-]i impune propriile decizii. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este EXCES. SCORPION Marte \n c`dere u[oar` c`tre semnul Racului; \n perioada imediat` vei fi foarte motivat(`) s` faci bani, iar planetele te ajut`, cu condi]ia s` ]ii seama de sfatul unui individ mai \n vârst`. Nu \]i sup`ra persoanele dragi sub nici o form`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ANALIZA. S~GET~TOR Venus sub semnul Taurului; ideile tale capteaz` interesul membrilor familiei, care sunt, acum mai mult ca oricând, \nclina]i s` \]i dea ascultare. Po]i ajunge s` fii apreciat pentru viziune [i poate chiar r`spl`tit.

Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este AFIRMARE. CAPRICORN Jupiter retrograd, \n tangent astral cu semnul Licornului; \n cercurile sociale pe care le frecventezi apar persoane foarte interesante. Ar fi îns` bine s` ac]ionezi cu pruden]` \n avansurile pe care le faci, \n rest ai o irezistibilitate nativ`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este FLIRT. V~RS~TOR Pluton \n sextil simplu cu Terra; dac` ai talente artistice [i idei creative, acestea \]i vor aduce aprecieri [i vor fi pe placul tuturor.

Merita s` le împ`rt`[e[ti cu cei din jur, mai ales serile, prietenilor. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este DESCHIDERE. PE{TI Selena \n arcan stelar dublu cu Neptun; e[ti foarte \nclinat c`tre manifestarea fizic` a sentimentelor tale amoroase, cu posibilitatea de-a face excese, deoarece po]i avea senza]ia ca tot ce zboar` se m`nânc`. Pu]in echilibru nu ar strica deloc. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este EXUBERAN}~.

BERBEC Mercur sub semnul Lirei; mare aten]ie la comunicare. E drept ca ai acum ocazia de-a discuta pe marginea unor chestiuni ce s-au desf`[urat \n trecut, îns` acest gen de conversa]ii ar trebui evitate. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este TACT. TAUR Mercur \n trigon cu planetele gigant din sistem; vei suferi de oboseal` cronic` [i este cazul s` te menajezi. Doar serile po]i intra \ntrun proces lent de refacere. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ODIHNA. GEMENI Venus \n deficit astral cu Marte [i Terra; \n primele ore ale dimine]ilor de luni [i mar]i este posibil s` ai cheltuieli neprev`zute, poate din pricina unor aparate de sistem care se "defecteaz`". Este o perioad` nepotrivit` pentru achizi]ii sau afaceri. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PIERDERI. RAC Luna, astrul protector, sub semnul S`get`torului; zodia ta prime[te aspecte stelare pozitive, ceea ce \]i face bine, te energizeaz` chiar [i i]i permite s`-]i manife[ti însu[irile cu mai mult` naturale]e. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este EXPANSIUNE. Pentru to]i nativii din zodiac …

Fluxurile de energii negative patronate de Am`gitorul Întunecat pulseaz` \n planul nostru material, ziua [i noaptea. Energiile pozitive, mult mai reduse cantitativ, se afla [i ele \n plin avânt astral. Decizia \n a alege, pe unele sau altele, ne apar]ine \ntru-totul: liberul arbitru.

Iubi]i-v` mult…

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0720-995509

Redactor [ef Reghina VLAD Anchete

Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com

Arthur G~RDESCU

Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

10 august 2018

3

Complexul mecanizat de la EM Lupeni, recondi]ionat \n Polonia, va ajunge la EM Livezeni Prezzennt la Ziua Minnerului la Lupenni, directorul genneral al CEH H, Sam muel Dioanne, a f`cut scurte declara]]ii de pres` înn care a com munnicat care vor fi innvesti]]iile ce se vor face înn viitorul apropiat penntru salvarea minnieritului dinn Valea Jiului.

"Noi capacit`]i de produc]ie se vor deschide la Mina Vulcan [i la Mina Livezeni. La Mina Vulcan estim`m, undeva, la finele anului, iar la Mina Livezeni, spre jum`tatea anului viitor.

La E.M Livezeni vom folosi complexul mecanizat care exist` în prezent la mina din Lupeni. Acesta va fi scos la suprafa]` [i reparat la o firm` din Polonia. Lucr`m [i la un program pentru continuarea mineritului în Valea Jiului.

Dac` o s` reu[im, mineritul va continua la Lupeni, la Lonea, în toat` Valea Jiului. Exist` posibilit`]i, am identificat sursele necesare, materialele au fost f`cute, sunt trimise la forurile superioare. A[tept`m rezultate [i clarific`ri, dac` mai este necesar", a declarat directorul general al CEH. Licita]ii f`r` negocieri În septembrie 2013, societatea polonez` Kopex [i-a adjudecat contracte în valoare de peste 840 mii lei f`r` TVA, atât la CEH cât [i la SNH. La Complexul Energetic Hunedoara, Kopex a câ[tigat contractul pentru stâlpi hidraulici portan]i dublu telescopici pentru sec]ii mecanizate tip TAGOR. Valoarea contractului a fost estimat` la 303.000 lei, f`r` TVA, îns` polonezii au venit cu un pre] de 302.022,40 lei, f`r` TVA iar licita]ia a fost de fapt o negociere f`r` anun] de participare pe motiv c` "lucr`rile/produsele/serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice". Adic` doar de cei de la KOPEX, societatea care a realizat complexul special pentru mina Lupeni. Tot polonezii [i-au adjudecat la Societatea Na]ional` a Huilei un contract în valoare de 537.258 lei, f`r` TVA. În baza contractului KOPEX trebuie s` furnizeze, tot pentru complexul de la Lupeni, piese de schimb pentru combina de abataj tip KSW 460NE sau echivalent`. Echivalent` desigur, cu ceea ce au livrat polonezii în 2007, adic` GLINIK 18/41-POz revopsit.

Marea lovitur` a polonezilor a fost totu[i livrarea c`tre CNH a unui complex de abataj în baza unei licita]ii f`cute cu dedica]ie, de la care firmele române[ti produc`toare de utilaj minier au fost excluse din start. Atunci polonezii [i-au asigurat monopolul furniz`rii de utilaj minier c`tre CNH, firmele române[ti cu activitate în domeniu pirzându-[i obiectul muncii. Înc` de la punerea în func]iune complexul a început s` se strice, motiv pentru care, de[i era înc` în garan]ie CNH a început organizarea de licita]ii pentru piese de schimb. Valoarea achizi]iei era de peste un milion de euro. În septembrie 2008, la mai pu]in de un an de la punerea lui în folosin]`, Compania Na]ionala a Huilei a organizat o licita]ie pentru cei interesa]i, sub motiva]ia c` "ar putea exista o defec]iune în perioada de garan]ie, iar pân` ar veni piesele nu se poate opri echipamentul". Dac` este a[a, polonezii ar fi trebuit s`-[i fac` pe banii lor un stoc de piese de schimb [i nu pe banii statului român. Întreaga conducere a Companiei Na]ionale a Huilei de atunci a intrat în vizorul organelor, fiind acuzat` de achizi]ionarea utilajelor poloneze în valoare de zece milioane de euro f`r` a avea asigurate sursele de finan]are la momentul licita]iei.

Inspectorii Cur]ii de Conturi le-au imputat mah`rilor din CNH [i faptul c` au achizi]ionat f`r` licita]ie piese de schimb în valoare de peste 400.000 de euro, de[i utilajele se aflau în garan]ie.

Caiet de sarcini întocmit ilegal În caietul de sarcini, specifica]iile tehnice nu poart`, conform art. 36 din OUG. 43/2006, la sfâr[it, men]iunea "sau echivalent" ceea ce conduce la ideea c` nici o ofert` nu poate fi respins` pe motiv c` produsul prev`zut în propunerea tehnic` nu este conform cu specifica]iile precizate, dac` ofertantul demonstreaz`, prin orice mijloace adecvate, c` propunerea tehnic` satisface într-o manier` echivalent` cerin]ele autorit`]ii contractuale definite prin specifica]iile tehnice. În conformitate cu art. 15 din Normele specifice de protec]ie muncii pentru minele de c`rbune, [isturi [i nisipuri bituminoase, aplicarea unor tehnologii noi într-un z`c`mânt, se va face în baza unei documenta]ii avizat` de c`tre INSEMEX Petro[ani [i aprobat` de persoana juridic`.

Documenta]ia tehnic` se va întocmi de c`tre elaboratorul tehnologiei. Echipamentele tehnice utilizate în cadrul noii tehnologii trebuie în prealabil certificate conform art.

4.1. din prezentele norme care prevede: "În lucr`rile miniere subterane se vor folosi numai echipamente tehnice destinate pentru condi]iile miniere de subteran, având caracteristicile de protec]ie conform standardelor în vigoare în ]ar` [i certificate din punct de vedere al protec]iei muncii".

Pentru avizare de c`tre INSEMEX Petro[ani trebuiau documenta]iile de avizare a institutelor din ]ara de provenien]` a utilajelor [i echipamentelor, desenele de ansamblu pentru a emite certificatele de antigrizuan]`. Documenta]ia de achizi]ie nu a avut la baz` nici un proiect tehnic din care s` rezulte caracteristicile tehnice ale utilajelor [i a echipamentelor, din aceast` cauz` s-au propus în caietul de sarcini s` se achizi]ioneze diferite utilaje [i echipamente dup` cum probabil s-a discutat cu furnizorul polonez.

Din cauza inexisten]ei proiectului tehnic [i a unui program de exploatare coerent, în caietul de sarcini nu s-au trecut num`rul de buc`]i de echipamente electrice

cum ar fi: transformatoare de for]` care alimenteaz` utilajele [i echipamentele, num`rul [i caracteristicile tehnice ale echipamentelor electrice, de convorbire [i semnalizare ce vor fi livrate pe furnitur`, lista cu piesele de schimb de prim` dotare [i consumabile, acestea fiind men]ionate ca "generalit`]i". Din acestea rezult` c` exist` mari diferen]e între caietul de sarcini [i contractul încheiat de CNH cu polonezii de la KOPEX pentru prima tran[` de furnituri, fapt care, la o analiz` mai atent` a organelor abilitate ar putea furniza motivul real al încheierii contractului. Din contractul de furnizare pentru Complexul mecanizat de abataj nr. 201 APSP din 18.10.2006, se constat` c` finan]area este asigurat` numai pentru furnitura de 72 de sec]ii mecanizate, ce trebuiau livrate pân` la data de 15.12.2006, restul furniturii urmând a fi livrat` în 2007, condi]ionat de ob]inerea fondurilor, conform contractului. Prin nerespectarea acestei ordonan]e, companiile produc`toare de utilaje [i echipamente miniere din ]ar`, ca: UMT - PROMT Timi[oara pentru SMA-5H, S.C. Muntenia SA Filipe[tii de P`dure pentru SMA-2, CMA-1 [i CMA-2 sau GEROM - SA Petro[ani, care produce de o sut` de ani utilaje [i echipamente pentru industria minier` [i are angaja]i muncitori din ora[ul unde se afl` sediul CNH, pentru SMA-2, SMA-5H, nu au primit nici o

solicitare privind pre]urile de produc]ie a sus]inerilor mecanizate. Eliminând firmele române[ti, evaluarea pre]ului s-a f`cut dup` pre]urile stabilite de polonezi, în urma deplas`rilor efectuate în Polonia de c`tre conducerea Companiei.

CEH trebuia restructurat de mult CEH a trecut de-a lungul anilor, de la înfiin]area sa prin situa]ii grele.

Managementul defectuos a dus la acumulare de datorii uria[e în cei peste [ase ani de la înfiin]area lui. De-a lungul anilor a beneficiat [i de împrumuturi guvernamentale în valoare de 34.785.015, 45 lei, în vederea ramburs`rii ajutorului de stat incompatibil stabilit în baza decizie C.E C/2648 din aprilie 2015, cazul SA 33475(2012/C).

Deoarece la data limit` stabilit` pentru rambursarea împrumutului acordat pentru plata ajutorului declarat incompatibil, CEH a comunicat Ministerului Finan]elor Publice c` nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului [i a dobânzii aferente acestuia, iar cea de-a doua tran[` a împrumutului acordat cu titlu de ajutor de stat individual de salvare, în valoare de 68.523,10 mii de lei nu a mai fost acordat` CEH. Având în vedere situa]ia actual` a CEH, din necesitatea asigur`rii aprovizion`rii cu energie electric` în zona de nord-est a României, autorit`]ile române au început discu]iile cu Comisia European` înc` din 2016, în vederea încredin]`rii prest`rii unui serviciu de interes economic general (SIEG) unei întreprinderi constituite pe baza unor active viabile din cadrul CEH, respectiv grupul de 150 MW de la Paro[eni [i grupul 3 de 235 MW de la Mintia. Necesitatea asigur`rii aprovizion`rii cu energie electric` [i a cre[terii nivelului de adecvan]` a sistemului electroenergetic na]ional (SEN) au rezultat dintr-un studio realizat de operatorul de transport [i sistem CNTEE Transelectrica SA. CEH înc` poate contribui la stabilitatea [i adecvan]a SEN. În acela[i timp îns`, trebuie avut în vedere c`, pe termen mediu [i lung, de[i are un rol important în asigurarea securit`]ii energetice, produc]ia de energie electric` pe baz` de c`rbune va deveni tot mai restric]ionat`, în contextul promov`rii resurselor cu emisii mai reduse de carbon [i cre[terii certificatelor de CO2. În acest context, având în vedere c` negocierile cu COM privind acordarea SIEG sunt în derulare, s-a impus o analiz` a oportunit`]ii promov`rii unui proiect de acte normative privind acordarea accesului garantat la re]elele electrice pentru energia produs` în cadrul SE Paro[eni [i SE Mintia, pân` la data de 30.06.2020, data la care înceteaz` aplicabilitatea Planului Na]ional de Tranzi]ie. Astfel c`, a fost aprobat` OUG26/4.04.2018, prin care CEH, are obliga]ia de a fruniza servicii tehnologice de sistem c`tre operatorul de transport [i sistem la o valoare a puterii electrice de cel pu]in 400 MW, în condi]iile reglement`rilor emise de ANRE. Dup` evenimentul nefericit care s-a produs recent la E.M. Lupeni, ministrul Energiei, Anton Anton a anun]at c` va urma programul de închidere convenit [i autorizat de Comisia European`, conform Deciziei 2010/787/ U.E. Dac` ar fi "scoase" cele dou` mine, Lupeni [i Lonea din programul de închidere, consecin]ele ar fi unele dezastruoase pentru CEH [i SNÎMVJ, deoarece acestea ar fi obligate s` returneze toate sumele acordate cu titlu de ajutor de stat, aproximativ 400 milioane de euro.

Ministerul Energiei [i guvernul vor fi în imposibilitatea finan]`rii activit`]ilor de închidere [i a celorlalte cheltuieli excep]ionale legate de costurile de reconversie profesional`, costuri cu lucr`ri suplimentare pentru siguran]a în subteran (n.r. - au fost acordate [i pân` în prezent, dar nu se vede eficien]a lor), accidentele se ]in lan], costuri reziduale ce decurg din aprovizionarea cu ap` sau evacuarea apelor uzate, costuri cu recultivarea solurilor de suprafa]`, alte costuri de ecologizare, etc.

Anngella DUMIITR RA{CU

4

10 august 2018

Ziua Minerului, la Petro[ani La început de august, la ceas de mare s`rb`toare cre[tin` "Schimbarea la fa]`", este s`rb`torit` Ziua Minerului, ca un omagiu adus tuturor minerilor martiri c`zu]i în greva minerilor din 1929 [i 1977 [i celor r`pu[i în adâncurile p`mântului pentru a aduce la suprafa]` bog`]iile acestuia. Ei sunt oameni integri, temerari [i care muncesc cu grij` [i-[[i înfrunt` cu demnitate, toate necazurile. În municipiul Petro[ani ceremoniile de comemorare s-aau desf`[urat în Parcul Carol Schreter.

La Statuia Minerului au fost depuse coroane de flori din partea autorit`]ilor jude]ene, administra]iei publice locale, a partidelor politice, directori ai diferitelor institu]ii aflate pe raza municipiului Petro[ani. I-am v`zut laolalt` cuprin[i de emo]ia evenimentelor pe liderii politici prezen]i la eveniment, fiecare dintre ei dorind s` aduc` un omagiu celor care sunt reprezentativi [i care au f`urit Valea Jiului.

"Sunt mai bine 160 de când galeriile c`rbunelui din Valea noastr`, s`pate de mineri cu sudoare, cu b`rb`]ie, cu sacrificiu, [i-au cerut de nenum`rate ori tributul uman. Pot spune c` noi locuim într-un teritoriu al unei lupte continue… pentru supravie]uire, pentru a smulge p`mântului aurul negru, care a adus [i aduce înc` o pâine alb` pe masa minerilor [i familiilor acestora.

Personal cred c` aceast` meserie de miner, are o povar` ei. O povar` a nedrept`]ii sociale. Este povara transmis` prin genera]ii, iar vremurile de ast`zi ne arat` cât de dificil este s` credem c` activitatea minier` poate continua. Ziua Minerului ne readuce în aten]ie nu doar munca grea pe care au desf`[urat-o [i înc` o mai desf`[oar` minerii în subteranele minelor ci mai ales istoria unei mi[c`ri de protest care a avut drept scop doar ob]inerea unor condi]ii mai bune de lucru [i a unui trai mai decent cuvenit truditorilor din adâncuri. Minerii din toate bazinele carbonifere ale ]`rii comemoreaz` la 6 August minerii uci[i în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929. Aceast` grev` a fost prima mare ac]iune colectiv` de protest a muncitorilor din timpul crizei economice dintre anii 1929-1933. Cu acest prilej se cuvine s` omagiem minerul de ieri, minerul de ast`zi dar [i pe cel de mâine. Totodat`, în aceast` zi comemor`m [i victimele numeroaselor accidente de munc` din minerit. În pofida

condi]iilor grele în care î[i desf`[oar` activitatea, minerii sunt temerari, muncesc cu grij` [i efort [i înfrunt` cu demnitate necazurile. Ei sunt oameni integri, cu sim]ul realit`]ii. E adev`rat, în ultima perioad` activitatea din minerit a trecut prin repetate transform`ri [i restructur`ri. Valea Jiului dispune de rezerve de c`rbune pentru înc` mul]i ani. Valea Jiului dispune de speciali[ti bine preg`ti]i [i de mineri destoinici, pentru care disciplina, seriozitatea [i rigurozitatea sunt profesiuni de credin]`. Dragostea de via]`, speran]a zilei de mâine, dorin]a pentru o lume mai bun` [i toate gândurile de bine sunt cuprinse în eternul [i sublimul salut al minerilor: Noroc Bun! {i s` nu uit`m c` nicio economie din lume nu poate func]iona pentru mult timp f`r` resurse minerale. În fiecare an, Ziua Minerului este un prilej pentru a cinsti memoria minerilor [i militarilor, care, în împrejur`ri tragice [i-au pierdut bunul cel mai de pre], VIA}A, în lupta aspr` din subteran. Acestora, familiilor [i urma[ilor lor se cuvine s` le adres`m întregul nostru respect [i compasiune sincer`. Dragi concet`]eni, de Ziua Minerului, de aici, din Parcul Central “Carol Schreter” v` rog s` îmi permite]i ca în numele Consiliului local, al Prim`riei municipiului Petro[ani [i al meu personal s` v` urez tuturor celor care poart` cu mândrie [i demnitate titlul de miner, s`n`tate [i fericire al`turi de cei dragi [i tradi]ionalul Noroc Bun!", a ]inut s` declare primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Ella SCHREIBER

Lucian Resmeri]`:

,,

Ce facem ast`zi, se distruge m<ine!

De foarte multe ori, administra]ia local` din municipiul Lupeni se confrunt` cu probleme care aduc un prejudiciu destul de însemnat în ceea ce prive[te bugetul local. Mobilierul stradal: co[uri de gunoi, b`nci [i alte echipamente montate pe str`zi sau în parcurile din localitate, locurile de joac` pentru copii sunt vandalizate sistematic iar florile sunt efectiv smulse din gardenia sau din locurile unde au fost amplansate. Unele dintre ele, atât de r`u, încât trebuie înlocuite cu altele noi. În acest sens, primarul municipiului Lupeni face un apel c`tre cet`]eni, tineri sau b`trâni, s` dea dovad` de sim] civic [i de un comportament adecvat în comuni-

tatea în care tr`iesc [i s` condamne, s` semnaleze de fiecare dat`, factorilor competen]i, aceste acte reprobabile.

"Este inadmisibil… ce facem ast`zi, se distruge mâine. În ciuda eforturilor depuse de Prim`ria Municipiului Lupeni, de a efectua investi]ii în vederea înfrumuse]`rii localit`]ii noastre, persoane r`u inten]ionate DISTRUG tot ce le ias` în cale.

Rug`m [i pe aceast` cale cet`]enii Municipiului Lupeni, s` vin` în sprijinul nostru [i s` solicite sprijinul Poli]iei Locale Lupeni la num`rul de telefon de INTERVEN}IE RAPID~ -

,,

0760240497, atunci când v`d PERSOANE R~U INTEN}IONATE, care comit astfel de fapte", a ]inut s` transmit` primarul municipiului Lupeni, prof. Lucian Resmeri]`.

Elena DRAGOMIR

,,

10 august 2018

5

|n Valea Jiului tr`im, exist`m [i ne-aam ,, dezvoltat datorit` mineritului

Ca în fiecare an, administra]ia public` local` din municipiul Lupeni a f`cut în a[a fel încât, comemorarea înainta[ilor [i pe cei care au f`urit istoria mineritului în aceast` urbe muncitoreasc` s` devin` o tradi]ie [i respect fa]` de cei care, au luptat pentru drepturile minerilor, s-aau jerfit în adâncurile p`mântului pentru a scoate la suprafa]` "aurul" negru.

Pentru a comemora cei 89 de ani de la masacrul minerilor din 1929 [i 41 de ani de la luptele pentru dreptate social` din 1977, în incinta E.M. Lupeni, la Uzina Electric` a avut loc ast`zi ceremonialul de depunere de coroane de flori din partea institu]iilor economice, a partidelor politice, a organiza]iilor sindicale, etc.

Manifestarea a început la ora 10.00, când sunetul sirenei a r`zbit în eter, sugrumat` sub povara anilor [i a greut`]ilor care au trecut de-a lungul timpului peste trupurile împov`rate de ani [i peste tot ceea ce a f`cut parte din mineritul V`ii Jiului. Figuri cernite au avut ast`zi to]i politi-

cieni participan]i la evenimentele de comemorare ale eroilor mineri din Valea Jiului, pentru c`, [tiu cu to]ii, c` mineritul va disp`rea pân` în anul 2024, iar activitatea de exploatare la E.M. Lupeni se va încheia la finele acestui an, mina urmând s` intre [i ea în programul de închideri, devenind [i ea istorie [i un morman de fiare vechi, ca [i suratele sale, din vestul [i estul V`ii Jiului, care, asigurau, odinioar`, locuri de munc` [i traiul zilnic pentru 40.000 de mineri [i familiile acestora.

Pe fondul sonor al "Imnului Minerului" [i al "Eroilor" au depus coroane de flori; reprezentan]ii Prim`riei [i Consiliul local al municipiului Lupeni, conducerea E.M. Lupeni, a CA al CEH, al CEH, al sindicatului Muntele, a E.M. Livezeni, a Institu]iei Prefectului jude]ului Hunedoara, din partea Consiliului Jude]ean, a PSD Lupeni [i Hunedoara, a PNL Lupeni [i Hunedoara, al ISU- Garda de Interven]ie de la Lupeni, ai Jandarmeriei [i Poli]iei din Lupeni, ai oamenilor de afaceri, institu]ii publice, etc.

Asist`m neputincio[i la faptul c`, românii [i ]ara noastr` a ajuns o pia]` de desfacere pentru profitul unor corpora]ii multina]ionale, bog`]iile ]`rii au fost date la str`ini, iar Valea Jiului care st` "pe o bog`]ie nem`surabil`, pe un munte de c`rbune" se pr`bu[e[te încet încet, depopulându-se. De parc` [i acum sunt vinova]i: tot minerii. Ceremonialul de depunere de coroane de flori a continuat la statuia Minerului din centrul civic al municipiului Lupeni, parc` mai animat din cauza cet`]enilor ce au dorit s` fie prezen]i la acest eveniment solemn. [i aici s-au depus exact 17 coroane, ca [i anii care au trecut peste declinul mineritului din Valea Jiului. La unii ortaci parc` am v`zut lacrimi în ochi. Al]ii, au v`zut c`, an de an, Ziua Mineritului nu mai era ce era odat`.

"Pentru istoria municipiului Lupeni, pentru istoria V`ii Jiului, dar [i pentru industria ]`rii noastre este o zi important`, pentru c`, cele mai mari evenimente din industria minier` s-au petrecut aici, în urbea noastr`, la Lupeni. Nu mi se pare normal ca cel mai important punct al V`ii Jiului s` nu mai func]ioneze sau s` existe semne de întrebare c` mina Lupeni va fi închis` sau c` va mai produce c`rbune pân` în 2018 sau pân` în 2024. Noi, în Valea Jiului tr`im, exist`m [i ne-am dezvoltat datorit` mineritului. Acum mul]i ani, popularea V`ii Jiului a fost creat` de acest factor, de resursele pe care noi le avem. Din p`cate, nu reu[im în România nici ast`zi, când toate tehnologiile sunt foarte dezvoltate, s` exploat`m a[a cum trebuie c`rbunele. Este inacceptabil ca [i ast`zi s` avem metode învechite, prin care s` exploat`m c`rbunele. Dorin]a noastr`, a administra]iei publice locale din Lupeni, dar [i a celorlal]i primari din Valea Jiului, este de a sprijini cât putem noi, dar, din p`cate, puterea noastr` este una foarte mic` în ecua]ia aceasta mare a mineritului. Dac` timp de 28 de ani în minerit nu s-a investit absolut niciun leu, este imposibil ca ast`zi s` ai ni[te cerin]e mari referitoare la acest domeniu. Din p`cate, to]i au profitat de pe urma lui [i au uitat c` via]a oamenilor [i dezvoltarea acestei zone sunt mult mai importante decât multe alte interese personale", a ]inut s` precizeze primarul municipiului Lupeni, prof. Lucian Resmeri]`.

Elena DRAGOMIR

6

10 august 2018

IMPLICARE! DEZVOLTARE! REU{IT~!

La începutul lunii august a avut loc conferin]a de lasare a proiectului intitulat: IMPLICARE! DEZVOLTARE! REU{IT~!

Beneficiarul acestuia este SC EuroJobs SRL [i are ca partener Inspectoratul {colar Jude]ean Hunedoara. Proiectul se va derula pe parcursul a 18 luni, respectiv în perioada august 2018- martie 2020.

Obiectivul general al proiectului îl reprezint` dezvoltarea aptitudinilor de munc` ale persoanelor aflate în situa]ia de tranzi]ie de la [coal`, la via]a activ`.

Prin realizarea acestui obiectiv se va asigura un nivel ridicat al competen]elor practice pentru absolven]i, astfel încât ace[tia s` devin` competitivi pe pia]a for]ei de munc` în raport cu cerin]ele de dezvoltare zonal`, cerin]ele angajatorilor [i propriile lor aspira]ii, av<nd în vedere cu prec`dere întelegerea antidiscriminarii [i antisegregarii.

Grupul ]int` este constituit din 300 de elevi, apartinînd celor patru unit`]i de înv`]`m<nt din jude]ul Hunedoara, înmatricula]i în clasele a X-a, a XI-a [i a XII-a, din care din mediul rural vor fi aproximativ 40 de elevi [i 10 elevi apar]inând etniei rrome, f`r` discriminare de gen.

Grupul ]int` a fost ales urm`rindu-se obiectivul principal al proiectului "IMPLICARE, DEZVOLTARE, REUSIT~", acela de integrare pe pia]a muncii.

Se vor recruta [i integra în activit`]ile proiectului elevii din patru licee partenere din jude]ul Hunedoara: Liceul Tehnologic din muicip-

iul Lupeni va selecta pentru grupul ]int` elevi din domeniul turismului [i alimenta]iei; Colegiul Economic "Hermes" din municipiul Petro[ani va selecta pentru grupul ]int` elevi din domeniul turism [i alimenta]ie; Colegiul Tehnic "Constantin Brâncu[i" din ora[ul Petrila va selecta pentru grupul ]int` elevi din domeniul silviculturii; Colegiul Na]ional " I.C Bratianu" din orasul Ha]eg va selecta elevi pentru grupul ]int` din dome- practic` în timpul [colii, iar acest lucru va da posiniul alimenta]iei. În România s-a creat un cerc bilitatea participan]ilor s` experimenteze mediul vicios in jurul proaspe]ilor absolven]i: pentru a te real de lucru, s` dobândeasc` abilit`]i practice [i angaja e nevoie de experien]` [i pentru c` pe principii etice de lucru. (E.S.) b`ncile [colii nu ai avut cum s` o cape]i, deoarece teoria nu e acela[i lucru cu practica nimeni nu te va angaja. De aceea, mul]i dintre tineri ajung [omeri sau s` lucreze în cu totul alte domenii decât cele de profil.

Angajatorii se plâng astfel c`, majoriÎn urm` cu câteva zile, INSEMEX Petroosani a parafat tatea absolven]ilor nu au dobândit un memo orandum de coooperare [i difuzzare a knoow-hhow-uului abilit`]i practice necesare locului de orandumul vizzeazz` participparea munc` vizat. Solu]ia oferit` de acest cu GEP SA din Grecia. Memo în co o mun a p roogrameloor de cercetare inoova[i imp p lementarea proiect este efectuarea unui stagiu de

|ncepe o nou` faz` \n cadrul proiectului de reabilitare a Muzeului Mineritului din Petro[ani Dup` ce licita]ia privind atribuirea contractului de achizi]ie public` de lucr`ri la obiectivul ce vizeaz` reabilitarea Muzeului Mineritului din municipiul Petro[ani a fost contestat`, iat` c`, zilele trecute CNSC a respins ca nefondat` cererea formulat` de asocierea celor dou` firme Construct Gedi [i Masecons.

Acum, autorit`]ile locale din muncipiul Petro[ani pot s` treac` la urm`toarea etap` a proiectului.

Obiectivul general al proiectului îl reprezint` conservarea patrimoniului cultural [i dezvoltarea economic`, social`, educa]ional` [i cultural` a Municipiului Petro[ani prin promovarea obiectivului de patrimoniu Muzeul Mineritului, care se adreseaz` atât locuitorilor zonei cât [i turi[tilor de toate vârstele.

Scopul implement`rii acestui proiect este de a proteja [i promova patrimoniul cultural al zonei crescând astfel atractivitatea acestuia, calitatea serviciilor [i informa]iilor oferite [i contribuind la dezvoltarea zonei.

Pe termen lung, acest proiect î[i propune sus]inerea dezvolt`rii Municipiului Petrosani ca destina]ie atractiv`, conform standardelor Uniunii Europene, prin furnizarea de produse [i servicii turistice atractive [i calitative. Obiectivele specifice ale proiectului îl reprezint` reabilitarea cl`dirii muzeului compus` din demisol, parter [i pod prin executarea unor lucr`ri de repara]ii, interven]ii de consolidare [i interven]ii structurale, într-o perioad` de 12 luni;

- accesibilizarea cl`dirii pentru persoanele cu dizabilit`]i locomotorii prin realizarea unei platforme-ascensor automate în zona accesului principal [i construirea unui lift în interiorul cl`dirii care s` asigure accesul de la demisol pân` în pod; - dotarea muzeului cu instala]ii, echipamente [i dot`ri pentru asigurarea utilit`]ilor [i a condi]iilor de climatizare, siguran]` la foc, antiefrac]ie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea [i protejarea patrimoniului cultural; - amenajarea suprafe]ei exterioare de teren cu alei, trotuare, spa]ii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare [i a unui spa]iu tip pia]et` în fa]a cl`dirii; - valorificarea superioar` a patrimoniului cultural local [i o mai bun` diseminare a informa]iei prin digitizarea obiectivului de patrimoniu [i promovarea turistic` a acestuia.

Valoarea total` a proiectului: 4.947.862,17 lei (TVA inclus), din care valoarea finan]`rii nerambursabile este de 4.847.915,35 lei.

Ella SCHREIBER

Un nou parteneriat \ncheiat \ntre INSEMEX [i GEP SA din Grecia

tooare în reggiunea extins` a Mediteranei de Est, Balcani [i Grecia. Doocumentele au foost parafate de managgerul general al GEP, Geoorggioos Lampprinoos [i directoorul general al INSEMEX, dr. ingg. Geoorgge Artur G`man.

"Suntem un institut ce desf`[oar` activit`]i de cercetare [tiin]ific` [i tehnologic` axate pe asigurarea s`n`t`]ii [i securit`]ii în sectoarele miniere, de extrac]ie [i prelucrare, precum [i în cele ale instala]iilor industriale, în general. În plus, oferim servicii de instruire pentru evaluarea [i gestionarea riscurilor generate de materialele care pot crea atmosfere explozive, pentru protec]ia mediului [i siguranta resurselor minerale, ventila]ia industrial` [i alte activit`]i conexe. Pe de alt` parte, GEP S.A. de]ine o experien]` considerabil` în furnizarea de servicii de s`n`tate [i securitate în toate sectoarele economiei [i în implementarea inova]iilor [i a celor mai bune practici pentru protec]ia muncii. Se distinge prin realiz`rile sale în sectoarele construc]iilor [i energiei, dar [i în zonele cu risc ridicat [i necesitate de siguran]`, cum ar fi industria grea, [antierele navale, fabricile de o]el [i industria extractiv`. În baza acordului semnat la Petro[ani, vom colabora printr-o serie de proiecte interna]ionale în industria minier` [i de prelucrare. Obiectivul comun este atingerea num`rului zero de accidente în sectoarele care prezint` un risc profesional foarte ridicat", a declarat dr. ing. Artur George G`man, directorul general al INSEMEX Petro[ani.

Anggella DU UMIT TRA{CU U

10 august 2018

7

Investi]ii noi \n municipiul Lupeni Înc` din luna iunie a.c. prim`ria municippiului Luppeni a dat în fooloosin]` mai multe platfoome de deppozitate a de[euriloor. Soocietatea de coonsum a adus, pe lângg` binefacerile sale, [i multipple proobleme dificile, printre care cele de ordin tehhnic, ecoonoomic [i juridic privind existen]a de[euriloor [i cerin]a eliminarii (diminu`rii) acestoora.

Pentru a veni în sprijinul cet`]enilor municipiului Lupeni, administra]ia local` încearc` s`-i determine pe ace[tia s` înve]e s` colecteze selectiv. "Începând cu cei mici, elevii de la [coal`, pentru care am avut lec]ii demonstrative, dorim s`-i educ`m [i s`-i detemin`m pe locuitorii municipiului nostru s` înve]e s` selecteze gunoiul [i s` depun` separate în pubelele

Noul an [colar va \ncepe \n 10 septembrie Structura anului [colar 2018-2019 a fost stabilit` de Ministerul Educa]iei.

Potrivit comunicatului de pres`, cursurile noului an [colar încep luni, 10 septembrie [i se întind pe 168 de zile lucr`toare, respectiv 34 de s`pt`mâni. Anul [colar 2018-2019 este structurat pe dou` semestre, dup` cum urmeaz`: - semestului I: 10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019; - semestrul al II-lea: 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019.

Pentru elevii de liceu, anul [colar se va termina pe 31 mai 2019, iar pentru cei de clasa a VIII-a pe 7 iunie 2019.

Vacan]ele elevilor în anul [colar 20182019 sunt acelea[i ca în fiecare an, respectiv vacan]a de iarn`, cea intersemestrial`, vacan]a de prim`var` [i vacan]a de var`. În plus, clasele din înv`]`mântul primar [i grupele din înv`]`mântul pre[colar beneficiaz` de o vacan]` suplimentar` în s`pt`mâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.

Vacan]ele elevilor în anul [colar 2018-2019 sunt structurate astfel: - vacan]a de iarn`: 22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019; - vacan]a intersemestrial`: 2 - 10 februarie 2019; - vacan]a de prim`var`: 20 aprilie 5 mai 2019; - vacan]a de var`: 15 iunie - 15 septembrie 2019.(A.G.)

speciale gunoiul menajer, masele plastice [i sticlele. Am înfiin]at [i acele cinci puncte gospod`re[ti unde pot fi duse alte tipuri de de[euri rezultate din demol`ri, din amenaj`rile din locuin]e, etc. Noi trebuie s` ajungem s` colect`m 300 tone de gunoi menajer pe lun`, ar fi mult mai u[or pentru noi dac` se face selec]ia gunoiului rezultat din gospod`riile oamenilor. {i tot ei vor avea mai pu]in de pl`tit. Acu, dup` cum bine [ti]i, în urma sesiz`rilor primite de la cet`]eni, în vederea cur`]eniei în localitatea noastr`, prim`ria municipiului Lupeni a decis costruirea unei platforme pentru depunerea gunoiului menajer, pe strada Tineretului în zona blocului D1. Pe aceast` cale, rog cet`]enii s` p`treze cur`]enia în zon` [i s` nu distrug` bunurile publice", a ]inut s` ne declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.

Concomitent cu investi]iile edilitar-gospod`re[ti care se fac la ora actual` în municipiul Lupeni, în cartierul B`rb`teni se continu` lucr`rile de asfaltare a trotuarelor, conform amplului proiect care a demarat acum doi ani în localitate. Zone importante ale localit`]ii au beneficiat de moder-

nizare de str`zi [i trotuare, s-au asfaltat intr`rile de la blocuri, amenajat parc`ri, etc.

Legat de parc`ri, trebuie s` facem precizarea c` o nou` parcare este în curs de a fi amenajat` în spatele Poli]iei municipale.

Elena DRAGOMIR

Din lips` de fonduri, Gr`dini]a IG Duca va fi finalizat` anul viitor Proiectul pentru construc]ia gr`dini]ei apar]in`toare {colii I.G.Duca a început în anul 2007. A urmat o perioad` de stagnare din lips` de fonduri [i datorit` insisten]elor factorilor decizionali din Prim`ria Petro[ani, s-a reu[it atragerea de bani guvernamentali, pe fonduri de la ministerul Educa]iei. "Aceast` investi]ie este deosebit de important` pentru sistemul de înv`]`mânt local. Dup` ce s-a reu[it transferarea proiectului din nou la administra]ia local`, am primit [i banii necesari relu`rii lucr`rilor. Am declarat de fiecare dat` c` voi finaliza acest proiect [i iat` c` ast`zi, suntem într-o etap` de construc]ie esen]ial` pentru aceast` investi]ie pentru cei mai mici dintre locuitorii din comunitatea noastr`. Împreun` cu constructorul am vizitat modul în care se va face acoperi[ul, iar lucr`rile vor continua în ritm alert", spunea în urm` cu cinci ani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Gr`dini]a IG Duca va fi finalizat` îns`, anul viitor. Prim`ria Petro[ani a r`mas f`r` banii necesari pentru lucr`rile care se execut` în prezent la aceast` gr`dini]`. "Gr`dini]a de la IG Duca are termen de finalizare anul viitor, constructorul lucreaz`, îns` s-ar putea s` fie o problem` legat` de finan]area p`r]ii sau de cofinan]area pe care trebuie s` o asigure Consiliul Local, pe care noi nu o avem 100% prev`zut` în buget. Dac` la rectificare o s` primim bani suficien]i, o s` acceler`m lucr`rile, dac` nu, se va finaliza anul viitor", a concluzionat zilele trecute, primarul municipiului Petro[ani.(E.S.)

Invita]ie la nedeie, \n Par<ng În data de 15.08.2018, ca în fiecare an, în sta]iunea Parângg Petroo[ani în zona cunooscut` ca "Pooiana Nedeii"" are looc tradi]ioonala serbbare câmppeneasc` Nedeia Trooi]ei, orgganizzat` în cinstea marii s`rbb`toori cre[tine de Sfânta Maria.

Din cadrul evenimentului nu vor lipsi: slujba religioas`; prepararea [i sfin]irea bucatelor momârl`ne[ti tradi]ionale; prezentarea de costume [i dansuri populare specifice zonei.

Evenimentul este organizat de Prim`ria [i Consiliul Local al Municipiului Petro[ani [i are ca scop p`strarea tradi]iilor locale precum [i valorificarea poten]ialului turistic al zonei.(E.D.)

8

10 august 2018

Biserica Maranata din Lupeni, la a 25-a aniversare “B Biserica este Mireasa lui Cristos: El a iubit-oo [i s-aa dat pe sinne penntru ea. A purificat-oo prinn Sânngele s`u. A f`cut dinn ea Maica rodditoare a tuturor fiilor lui mnezzeu î[i iube[te Dum mnezzeu. Cel care îl iube[te pe Dum [i ]ara, e unn bunn patriot!” În urm` cu 28 de ani, se puneau bazele Bisericii Penticostale "Maranata" din Lupeni. Cu ajutorul autorit`]ilor locale [i cu sprijinul unor fra]i din SUA, care au adus banii pentru începerea lucr`rilor, a început munca sisific` a fratelui Gheorghe Mesaro[, cu timpul, cu autorit`]ile [i cu vremurile. Construc]ia bisericii nu a fost una u[oar` [i, cu ajutorul lui Dumnezeu s-a reu[it finalizarea sa. Trecerea timpului [i-a spus cuvântul, în biseric` trebuind s` fie executate diferite lucr`ri de între]inere [i modernizare. A[a c`, fratele p`stor [i-a atras de partea sa membri ai familiei [i împreun` cu al]i credincio[i din comunitate au reu[it înfiin]area Asocia]iei Glasul Penticostalilor, care este coordonat` ast`zi de fratele Iacob Mesaro[.

Acum, comunitatea penticostalilor din municipiul Lupeni a crescut de la an, la an [i au reu[it s` devin` un reper important pentru localitate. Pentru a aduce mul]umire celor care au sprijinit-o de-a lungul anilor, duminic` 5 august, în Biserica Maranata a fost mare s`rb`toare, în care L-au sl`vit de Dumnezeu [i pe Isus Cristos.

Iacob Mesaro[ în calitatea sa de gazd`, a f`cut o trecere în revist` a momentelor cele mai importante din istoria construc]iei Bisericii Maranata [i a subliniat în mod deosebit sprijinul primit din partea familiei Ie[iu, a fostului director Carol Ridzi [i a altor oameni de bine care au contribuit la ridicarea [i modernizarea l`ca[ului de cult. Nu a fost uitat nici parlamentarul Cristian Resmeri]`, care a facilitat atragerea de fonduri guvernamentare pentru cump`rarea scaunelor, sta]iei de sonorizare, pentru lucr`rile de modernizare [i reabilitare termic` [i îmbr`carea sc`rilor de granit special, de trafic greu.

La evenimentul de duminic` au participat din partea Cultului Penticostalilor: pastorul Ioan Filip, prof. univ. Mircea Demean, pastorul Ioan Dene[ (n.r. care este [i ministrul Apelor [i P`durilor), suprefectul jude]ului Hunedoara Dorel Ovidiu Bretean, fra]i penticostali din SUA, consilieri locali [i jude]eni, primarii din Petro[ani, Uricani [i Beclean, directori de deconcentrate, etc. În calitatea sa de gazd` [i de pre[edinte al asocia]iei, Iacob Mesaro[ a ]inut s` le spun` celor prezen]i: "În aceast` zi dorim s` aducem mul]umiri lui Dumnezeu pentru ceea ce am realizat [i persoanelor care s-au implicat pentru a moderniza aceast` biseric`. To]i banii care au venit pentru construc]ia bisericii au venit din SUA. Dumnezeu s` binecuvânteze familia Apetroaie [i e cei care ne-au ajutat. Am colaborat foarte bine cu autorit`]ile guvernamentale, jude]ene [i locale [i mi-a[ dori ca în toate prim`riile din ]ara noastr` s` existe o

colaborare a[a cum este în municipiul nostru, este o colaborare prieteneasc`, o rela]ie de suflet de la om, la om. Iar acest lucru a adus bun`stare pentru to]i".

Pentru întrega sa activitate depus` în folosul comunit`]ii penticostale din Lupeni pastorul Gheorghe Mesaro[ a primit mai multe distinc]ii, diplom` de recuno[tin]` [i o plachet` aniversar`. Acelea[i plachete au primit [i cei care [i-au adus sprijinul pentru construc]ia, reabilitarea [i modern-

izarea Bisericii Maranata din Lupeni.

"Sunt poate, mai emo]ionat` ca oricând [i extrem de bucuroas` [i onorat` s` fiu ast`zi al`turi de dumneavoastr`, la acest moment aniversar. Vreau s` v` mul]umesc c` a]i adus în discu]ie [i numele tat`lui meu, Carol. Trebuie s` v` spun c` îmi este greu s` vorbesc, dup` ani de t`cere. Sunt fericit` c` a]i fost al`turi de mine prin rug`ciune, pentru c`, în cele mai grele momente împ`rt`[im acelea[i valori, familia [i credin]a în Dumnezeu. V` urez - La mul]i ani, s`n`tate [i multe împliniri", a ]inut s` declare [i fostul parlamentar, Monica Iacob Ridzi. În calitatea sa de primar al municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` a reiterat în interven]ia sa care este rolul unei biserici într-o comunitate."Vreau s` v` mul]umesc pentru ace[ti 25 de ani pe care i-am petrecut împreun`. Sunt convins c` dumneaoastr` a]i g`sit în biseric` sprijinul de care a]i avut nevoie. Din punctul meu de vedere, poate una dintre cele mai sigure institu]ii care reu[e[te, în acest moment, s` adune oamenii, sunt bisericile. Efortul pe care îl face]i dumneavoastr` este un exemplu pentru întreaga noastr` comunitate. M` bucur de fiecare dat` c<nd, Casa lui Dumnezeu este plin` de

sufletele calde pe care dumneavoastr` le ave]i. Vreau s`-i mul]umesc dl.

Iacob Mesaro[ pentru colaborarea pe care o avem. Altfel, nu puteam s` progres`m, s` mergem mai departe, decât dac` nu strângeam mâna [i reu[im s` facem aceste progrese de care ora[ul nostru are mare nevoie. Împreun` facem echip` [i vom face [i în urm`torii ani, s` combin`m modernismul cu experien]a viceprimarului nostru, pe care o apreciz [i de la care am avut multe lucruri de înv`]at. Dorim ca aceast` biseric` s` prospere, s` se dezvolte, iar din punctul de vedere al comunit`]ii ave]i tot sprijinul, deoarece merita]i acest lucru. V` doresc s`n`tate [i putere de munc`, pace tuturor [i sl`vit s` fie numele lui Dumnezeu", a cochis primarul Lucian Resmeri]`.

Dup` interven]iile invita]ilor [i momentele festive de decernare a distinc]iilor, programul a continuat cu predicile pastorilor prezen]i, to]i cei prezen]i au primit biecuv<nt`ri de s`n`tate [i pace, iar ministrul [i pastorul Ioan Dene[ a îndemnat la UNITATE în acest centenar, mai ales în aceste momente grele prin care trece ]ara noastr`. Tot acesta a sublinat faptul c` "Cel care îl iube[te pe Dumnezeu î[i iube[te [i ]ara, este un bun patriot". Al]i pastori au cerut credicio[ilor s` înal]e rug`ciuni c`tre Dumnezeu [i Fiului s`u Isus Cristos, pentru pace, lini[te în ]ar` [i binecuvântarea celor care fac fapte bune [i se poc`iesc.

Bisericii i s-a încredin]at Darul lui Dumnezeu. În ea a fost a[ezat` comuniunea cu Cristos, adic` Duhul Sfânt, arvuna incoruptibilit`]ii, confirmarea credin]ei noastre [i scara în`l]`rii noastre spre Dumnezeu. C`ci unde este Biserica, acolo este [i Duhul lui Dumnezeu; [i unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo se afl` Biserica [i tot harul.

Anngella DUMIITR RA{CU

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615