ziar 892

Anul XIX Num`rul 892 20 iulie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON

S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Zilele municipiului Lupeni, cu un evantai larg de evenimente \ncununate de succes

pa g.

5

Senatorul Cristian Resmeri]` a tras de nenum`rate ori semnale de alarm` vizavi de situa]ia dezastruoas` de la CEH Exploatarea comercial` a c`rbunelui în Valea Jiului dateaz` din 1840, cu minerit de suprafa]` în zonele Petrila, Vulcan [i Petro[ani. La aproape 175 de ani distan]`, CEH este înglodat în datorii, fiind unul dintre generatorii importan]i de arierate la nivel na]ional, lucru despre care au vorbit [i institu]iile financiare interna]ionale, [i nu o singur` dat`. Totu[i, CEH d` de lucru la peste 4000 de salaria]i într-oo zon` în care oportunit`]ile de angajare sunt relativ reduse.

Energia produs` în Valea Jiului acoper` circa 7% din consumul na]ional, dar cu ce costuri?! C`rbunele este esen]ial pentru securitatea energetic` a României.

Ast`zi, exist` pu]ine surse de energie cu un grad de sustenabilitate mai mare, în ciuda controverselor legate de costurile de exploatare sau de mediu.

Legat de situa]ia grea cu care se confrunt` la ora actual` CEH [i evenimentele nefericite care au îndoliat Valea Jiului, l-au determinat pe senatorul Cristian Resmeri]` ca, în actuala legislatur`, s` cear` l`muriri de la ministerul de resort, sub obl`duirea c`ruia func]ioneaz` CEH, despre prejudicierea complexului [i despre "modul în care se fac investi]iile necesare pentru a se evita apari]ia accidentelor de munc` datorit` lipsei materialelor [i tehnologiei învechite" .

Acesta a tras de nenum`rate ori semnale de alarm`, vizavi de situa]ia în care se afl` CEH. Lipsurile majore care existau [i înc` exist` în cadrul abatajelor minelor din Valea Jiului, au avut consecin]e fatale, soldate cu accidentele de munc` mortale, care s-au petrecut în ultima perioad`.

{i dac` ministrul Energiei trimite din nou Corpul de Control la CEH dup` surparea care a avut loc la E.M. Lupeni, senatorul hunedorean a cerut în repetate rânduri acest lucru. În perioada 2015-2017, ministerul Energiei a efectuat patru ac]iuni de control la CEH. În anul 2015 au fost efectuate dou` ac]iuni de control av<nd ca obiectiv verificarea contractelor încheiate de societate pentru achizi]iile de c`rbune din import, în urma c`rora rapoartele de control întocmite au fost trasmise spre valorificare DNA, în anul 2016 a fost efectuat` o ac]iune de control având ca obiectiv "verificarea [i analizarea unor aspecte privind administrarea societ`]ii în perioada 2013-2015" în urma c`reia, raportul de control întocmit a fost trasmis atât administratorului special al societ`]ii, în vederea recuper`rii prejudiciilor (posibile pl`]i ilegale c`tre membrii AGA [i membrii CA) cât [i Parchetului de pe l<ng` Tribunalul Hunedoara pentru cercetarea posibilelor fapte de natur` penal`. Aspectele sesizate de senatorul Cristian Resemeri]` au fost re]inute spre analiz` la nivelul Corpului de Control al Primului ministru.

Dup` evenimentul nefericit de la E.M. Lupeni ministrul Energiei, Anton Anton a anun]at c` va urma programul de închidere convenit [i autorizat de Comisia European`, conform Deciziei 2010/787/ U.E. Dac` ar fi "scoase" cele dou` mine, Lupeni [i Lonea din programul de închidere consecin]ele ar fi unele dezastruoase pentru CEH [i SNÎMVJ, deoarece acestea ar fi obligate s` returneze toate sumele acor-

date cu titlu de ajutor de stat, aproximativ 400 milioane de euro. În luna noiembrie 2017 autorit`]ile române au notificat inten]ia de modificare a ajutorului la CE [i ele au fost autorizate prin Decizia C (2018) 1001 final din data de 16.02.2018 privind cazul SA 49558, modificarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor necompetitive din România [i vizeaz` în principal urm`toarele aspecte: prelungirea perioadei de închidere a E.M. Lupeni pân` la finele anului 2018, reducerea valorii ajutorului de stat acoperirii pierderilor aferente produc]iei curente ale unit`]ilor de produc]ie atât din cadrul CEH cât [i din cadrul SNIMVJ, reducerea valorii ajutorului de stat destinat acoperirii m`surilor de ecologizare [i a m`surilor sociale pentru SNIMVJ [i majorarea valorii acestuia pentru minele din cadrul CEH. Conform reglement`rilor în vigoare, ajutorul de stat pentru m`surile sociale ce vizeaz` minerii din minele de huil` care se închid poate fi acordat pân` în anul 2027, iar tran[ele anuale de ajutor de stat pentru închiderea minelor din România se pl`tesc din bugetul ministerului Energiei, acesta fiind furnizorul conform notific`rilor înaintate Comisiei Europene, în baza c`rora au fost emise deciziile de autorizare.(A.G.)

2

20 iulie 2018

Dronele vin \n sprijinul salvamonti[tilor

HOROSCOP

Capacitatea de interven]ie a echipelor Salvamont cre[te pe zi ce trece, datorit` aten]iei acordat` activit`]ii de salvare montan` de c`tre administra]iile locale [i jude]ene prin asigurarea condi]iilor materiale [i financiare necesare pentru pregatirea profesional` [i dotarea salvatorilor cu echipamente de lucru, protec]ie, salvare, deplasare [i comunica]ii. În ultima perioad` în dotarea echipelor Salvamont au început s` intre [i dronele, folosite nu numai pentru cercetarea aerian`, ci în urma testelor efectuate [i pentru transportul anumitor echipamente de salvare sau medicale, fiind deja testate pentru transportul defibrilatoarelor, rachetelor de semnalizare, acumulatorilor pentru sta]iile de emisie recep]ie sau instala]ii de iluminat. "În acest moment folosesc dronele în activitatea de salvare montan` echipele din Arge[, Gorj, Hunedoara, Mure[, Harghita, Vâlcea [i Petro[ani. Calitatea serviciilor asigurate în evenimentul montan este unul dintre cele mai importante criterii pe care structurile Salvamont [i toate celelalte structuri implicate în solu]ionarea evenimentului montan cu persoane cu afec]iuni medicale, Dispeceratele 112 , ISU [i Salvamont, serviciile SAJ sau SMURD, elicopterele SMURD / IGAV, urm`resc s` le realizeze la un nivel cât mai ridicat, m`rind astfel [ansele de supravie]uire a victimelor [i derulând ac]iuni de salvare în condi]ii de siguran]` sporit` pentru cel salvat [i salvatori", se arat` în comunicatul Salvamont România.(E.S.)

Momentele petrecute împreun` s` v` fac` ferici]i a[a cum nu a]i mai fost vreodat` [i s` r`mâne]i a[a, nu pentru 25 de ani, ci pentru tot restul vie]ii. Nimic nu e mai dulce ca dragostea, nimic mai puternic, mai în`l]`tor, nimic mai cuprinz`tor, nimic mai fericit, mai plin, mai bun... în cer sau pe p`mânt. V` urez fericire ve[nic`, o dragoste senin` [i prieteni fideli!

La mul]i ani mirilor no[tri, Gyongy [i Severic` LUNGU Cu dragoste, na[a ANGELLA

Re]ete de week-e end SUP~ DE CARNE Ingrediente: 1,500 kg carne, 4 l ap`, 2 morcovi frumo[i, 1 r`d`cin` p`trunjel, r`d`cin` ]elin`, 2 cepe, sare.

Preparare: Se pune la foc mic, întro oal` descoperit`, carnea [i o bucat` bun` de os. Pentru ca supa s` fie mai gustoas`, se pune cu ap` rece la foc; dac` îns` se urm`re[te ca rasolul s` fie mai bun, se pune cu ap` fierbinte. În amândou` cazurile, supa trebuie s` fiarb` la foc potrivit, în clocote mici; numai astfel sucul va ie[i treptat din carne [i supa va fi mai limpede. Când începe s` dea în clocote, se ia spuma cu o lingur` special` cu g`uri [i se toarn` o lingur` de ap` rece. Când supa nu mai are nici o urm` de spum` deasupra se adaug` sare, mai pu]in` decât se cere, deoarece supa scade la fiert, [i se s`reaz`. Se adaug` zarzavatul cur`]at [i sp`lat. Se pot ad`uga la sup`, odat` cu zarzavatul, [i m`runtaie de pas`re. Dup` ce s-au pus toate acestea se acoper` oala, pentru ca supa, s` nu scad` prea tare, l`sând totu[i o mic` deschiz`tur`, [i se fierbe la foc potrivit pân` este gata.

Trebuie s` fiarb` neîntrerupt cel pu]in trei

ore, îns` numai în clocote mici. Când este gata, se strecoar` [i numai atunci i se adaug` garnitura cu care dorim s` o servim la mas`.

MÂNCARE DE PUI CU M~SLINE Ingrediente: 1 pui mare, 2 linguri ulei, 4 felii de pâine, 4 ro[ii, 150 g ciuperci, 100 g m`sline, 1 linguri]` f`in`, 1 c`]el usturoi, 1 p`h`rel de vin, sare.

Preparare: Se taie puiul în buc`]i potrivite. Se s`reaz` [i se pr`je[te în ulei. Se scoate într-o crati]` [i se ]ine la cald. În uleiul în care s-au rumenit buc`]ile de pui, se pr`je[te pâinea t`iat` în cuburi mici egale. Se p`streaz` [i acestea la cald, în aceea[i tigaie se pun ro[iile cur`]ite de pieli]e [i de semin]e, f`ina [i un c`]el de usturoi bine sf`râmat. Când ro[iile încep s` scad`, se adaug` vinul [i tot atâta zeam` în care au fiert ciupercile. Se face un sos potrivit de sc`zut, se gust` de s`rat. Se pun în crati]a cu puiul ciupercile fierte [i bine sc`zute [i m`slinele sp`late [i de asemenea fierte câteva minute în ap` [i în`bu[ite.

Deasupra se toarn` sosul, se ]ine pe marginea ma[inii pân` ce se înc`lze[te, f`r` s` fiarb`. Se a[az` mâncarea în farfurie, iar împrejur se pun cuburile mici de pâine pr`jit`.

RAC Ve]i traversa o a doua parte a s`pt`mânii viitoare destul de tensionat`, pe fondul influen]ei malefice a opozi]iei, pe care Nodul Lunar Sud - situat în semnul dumneav- Liviu P\r]ac oastr` - o realizeaz` cu Luna din Capricorn. Numai prima zi a acestei perioade este par]ial benefic`. Nici tranziturile diurne nu v` sunt defel favorabile. Zile tensionate: joi [i sâmb`t`.

LEU O larg` palet` de rela]ii astrale genereaz` o s`pt`mân` în care elementul bicefal benefic-malefic, puternic, balanseaz` în jurul trigonului Luna-Marte, a influen]ei conjunc]iei fatidice Luna - Luna Neagr` (Lilith) din V`rs`tor [i a intr`rii planetei Marte, "Marele R`zboinic", în semnul dumneavoastr` zodiacal. Zi tensionat`: duminica.

FECIOARA Sunte]i influen]at în mod direct de faza de Luna Noua care se produce în S`get`tor, astfel c` Soarele dumneavoastr` natal va fi supus unui dublu impact malefic din partea celor doi colo[i ai sistemului nostru, Jupiter [i Uranus. Tranzitele acestei perioade sunt pu]in semnificative, excep]ie f`când cel al planetei Venus. Zile tensionate: mar]i [i miercuri.

BALAN}A Pozi]ia Luna-Nod Lunar Sud - pe axa semnelor Cardinale Rac - Capricorn - v` va tensiona ziua de joi a s`pt`mânii viitoare. La aceste influxuri disonante se vor ad`uga rela]iile Luna-Saturn care vor determina calitatea celorlalte zile ale s`pt`mânii. Vineri va fi una din zilele în care "se poate întâmpla orice". Zi tensionat`: joi.

SCORPION Trigonul Luna-Uranus "deschide" o s`pt`mân` relativ fast`. Dac` reu[i]i s` dep`[i]i st`rile conflictuale [i blocajele astrale care pot s` apar` sâmb`ta, totul se va înscrie în "firescul cotidian". În ansamblu, perioada este una destul de bun`, atât în plan material, cât [i spiritual. Zi tensionat`: duminic`.

S~GET~TOR O s`pt`mân` de excep]ie, mai ales c` Luna Noua se va produce în semnul dumneavoastr`, unde Soarele diurn se simte foarte bine. În plus, conjunc]ia Luna-Venus [i trigonul Luna-Marte v` confer` tonus energetic, deschidere spre rela]ii afective benefice [i predispozi]ie pentru dialog. Nu sunt zile tensionate.

CAPRICORN În s`pt`mâna care vine [i dumneavoastr` ve]i beneficia de o perioad` extrem de fast`, chiar dac` rela]iile disonante ale Lunii cu Saturn [i Pluton vor maleficiza ziua de joi. Vineri se va afla sub influen]a nefast` a Nodului Lunar Sud, care v` poate crea multe momente mai pu]in pl`cute. Zi tensionat`: joi.

V~RS~TOR Conjunc]ia fatidic` Selena - Luna Neagr` (Lilith) pare a fi "compensat`" benefic, într-o oarecare m`sur`, de trigonul Luna - Saturn. Ziua de luni va fi tensionat` de dubla cuadratur` Luna-Jupiter cu Neptun, dar va fi [i influen]at` benefic de tranziturile solarian [i venusian. Zi tensionat`: luni.

PE{TI Dou` perioade distincte: în prima parte, tranzitul Lunii prin S`get`tor [i cuadratura Luna - Uranus, genereaz` un triptic diurn destul de incomod, pentru c` traversarea Capricornului de c`tre Lun` s` genereze un sextil benefic cu Soarele dumneavoastr` natal [i s` determine un al doilea interval fast. Zile tensionate: luni, mar]i [i miercuri.

BERBEC Tranzitele diurne benefice ale planetelor Venus, Marte, Jupiter [i Neptun v` vor conferi multe satisfac]ii, atât în plan material, cat [i afectiv. Zilele de joi [i vineri vor fi tensionate de prezen]a influxurilor dure induse de opozi]ia Luna - Nod Lunar Sud produs` pe axa Rac-Capricorn. Zile tensionate: joi [i vineri.

TAUR Apropierea planetei Neptun de Terra - astru care direc]ioneaz` r`bdarea si toleranta maselor - v` va aduce un spor de prospe]ime in ac]iunile zilnice, determinând astfel finalizarea unei întreprinderi mai vechi, la care a]i renun]at din plictiseala. Zile tensionate: f`r`.

GEMENI Aten]ie sporit`! Un inamic din umbra va cam poarta sâmbetele.

Nu va l`sa]i surprin[i de momentele care ar putea s` v` loveasc` undeva sub centura; atât pe plan fizic c<t [i psihic, din nefericire. Zile tensionate: f`r`.

Pentru to]i nativii din zodiacul solar În ciuda vremii capricioase, chiar [i în ciuda tuturor celor care ne vor r`ul, oriunde [i oricând, nu uita]i : Iubi]i-v` cât mai mult …

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0720-995509

Redactor [ef Reghina VLAD Anchete

Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com

Arthur G~RDESCU

Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

3 Ministrul Energiei a trimis Corpul de Control \n Valea Jiului 20 iulie 2018

De 27 de ani, statul s-aa jucat cu destinele mineriloor din Valea Jiului. Indiferent de culooarea politic`, CEH-uul a foost dooar o vac` de muls pentru too]i aceia care au pus um`rul la devalizzarea acestei coomppanii, care asiggura loocurile de munc` pentru 45.000 de mineri. P`rta[i la acest jaf au foost [i liderii de sindicat, care, pe lângg` avantajele materiale, mai puneau de câte o grev`, dooar ca s` fac` joocurile unoora sau altoora. {i asta, în timpp ce coompplexul se pr`bbu[ea, pân` a ajuns la insoolven]`, minerii lucrând în coondi]ii mizzerabbile, pentru a da ]`rii cât mai mult c`rbbune [i pentru a-[[i asiggura un am`rât de salariu. Voocile mineriloor care acuzzau lippsa materialeloor au foost astuppate prin intimidare sau prin asiggurarea unui looc de munc` mai "c`ldu]"". Dooar câte un eveniment nefericit aducea în aten]ia opiniei pubblice situa]ia grea prin care trece mineritul V`ii Jiului [i aceast` zon`, mult hulit` [i acum de unii care ne voor s` fim dooar o "mas`"" de manevr` [i bazzin electooral.

Nu v` juca]i, c`ci în c`rbuni e sânge, {i nu v` iart` Valea care plânge...

Valea Jiului [i municipiul Lupeni este din nou în doliu. Nici nu a trecut un an de la accidentul mortal de la E.M. Lupeni, din octombrie 2017 [i iat` c` mina, [i-a luat din nou tributul. Doi mineri surprin[i de surparea unei galerii în subteranul minei Lupeni au fost sco[i la suprafa]`, miercuri diminea]`, dup` o interven]ie complex`. Unul dintre mineri, surprins de surparea produs` la aproximativ 3 kilometri de la intrarea \n min`, a fost supus protocolului de resuscitare aplicat de salvatorii minieri. Din p`cate, b`rbatul, în vârst` de 42 de ani, nu a supravie]uit. Cel`lalt miner, de 33 de ani, a fost ajutat de salvatori s` ias` din min` pe picioarele lui, fiind con[tient [i cooperant. La ie[irea din min` a[teptau dou` ambulan]e, o autospecial` complex` [i un container multirisc de la Deta[amentul Petro[ani. Minerul a fost investigat de echipa medical` [i transportat la UPU Petro[ani pentru investiga]ii suplimentare. Preventiv a fost solicitat [i elicopterul SMURD Arad. Înc` din octombrie, liderii minerilor au cerut îmbun`t`]irea condi]iilor de munc` din subteran, investi]ii majore nefiind f`cute de 27 de ani. {i cum E.M. Lupeni se afl` în programul de închidere, investi]iile ce vor fi f`cute, sunt ca [i inexistente.

"Am primit cu profund regret vestea decesului unuia dintre minerii implica]i în accidentul de ast`zi de la Mina Lupeni. În aceste clipe grele doresc s` transmit condolean]e familiei [i putere de a trece

peste un moment atât de greu. Activitatea minier` este una dintre cele mai periculoase peste tot în lume, munca în subteran fiind zguduit` de astfel de evenimente, ca cel de ast`zi. Ministerul Energiei a evaluat starea tehnic` a minei Lupeni, dar [i dificult`]ile economice de acolo. Ca atare, am renotificat Comisia European` [i aceasta a avizat programul propus de noi pentru închiderea minei Lupeni. La finalul acestui an va fi oprit` definitiv activitatea de extrac]ia de c`rbune pentru ca, pân` în 2024, s` fie realizate lucr`rile de ecologizare [i închidere a acestei mine. Conform legii minelor sunt asigurate toate sumele necesare pentru întregul proces. A[tept în acela[i timp concluziile Corpului de Control privind împrejur`rile în care s-a produs accidentul de ast`zi. Am luat decizia de a trimite Corpul de Control imediat dup` producerea surp`rii din mina Lupeni", a transmis ministrul Energiei, Anton Anton.

Tragediile se pot repeta în subteranele minelor din Valea Jiului din cauza lipsei investi]iilor.

Acest lucru a fost subliniat [i de primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` care a declarat presei c` "de 27 de ani nu s-au mai f`cut investi]ii majore pentru a asigura minerilor protec]ia, acolo, în subteran.

Se lucreaz` în condi]ii grele [i [tim cu to]ii, c` nu sunt condi]ii bune pentru a lucra".

S-au f`cut nenum`rate solicit`ri factorilor deciden]i pentru asigurarea materialelor, dar politica

statului român fa]` de CEH este de a închide cele dou` mine de la Lupeni [i de la Lonea p<n` a finele anului 2018, pentru ca, pân` la finele anului 2024, mineritul s` dispar` din Valea Jiului.

Ca atare, cele 2000 de tipuri de materiale folosite în subteran, sunt livrate la termene întârziate, sau au fost de proast` calitate. Iar efectele s-au v`zut în accidentele care au avut loc în ultimele luni, din octombrie de anul trecut [i pân` la surparea de miercuri diminea]`.

Dup` vizitele celor de la ministerul Energiei s-a promis îmbun`t`]irea condi]iilor de munc`. Voci

din rândul ortacilor ne-au spus "c` nu s-a schimbat aproape nimic. Se fac comisii peste comisii, dar concluzia este una: mortul este de vin`. Unii dintre noi mai au doar un an sau doi pân` la pensie, al]ii doar câteva luni. Când intr`m în subteran, st`m cu to]ii cu fric`, oare mai ie[im s` vedem soarele, afar`? Cam asta este atmosfera printre noi. {i îi mul]umim lui Dumnezeu c` suntem teferi, tot El este cu noi în subteran", a ]inut s` ne declare unul dintre minerii care a scapat ca prin minune din surparea de ast`zi.

Din octombrie anul trecut [i pân` ast`zi, Vâlva din subteranele V`ii Jiului a luat [apte vie]i.

Chiar dac` unii dintre lideri au plecat singuri sau au fost demi[i, siguran]a locului de munc` la CEH, înc` este deficitar`, iar condi]iile de munc` din subteran sunt pe departe a se îmbun`t`]i.

Angella DUMITRA{CU

Noul Cod administrativ aduce sprijin administra]iilor [i comunit`]ilor locale Codul Administrativ adoptat de c`tre Parlament este un pas înainte pentru administra]ia public` din România. Au fost rezolvate astfel, multe probleme de care s-au plâns de-a lungul anilor mai to]i primarii, indiferent de culoarea lor politic`. Au fost transpuse în lege elemente ce ]in de descentralizare, adic` de mutarea deciziilor mai aproape de oameni. Nu în ultimul rând, au fost îndep`rtate contradic]iile legislative care f`ceau imposibil` uneori aplicarea legii. El reprezint` armonizarea a nu mai pu]in de 21 de legi [i are peste 680 de articole.

Documentul elimin` o serie de prevederi care permiteau chiar abuzuri la adresa ale[ilor. Sunt stabilite o procedur` cadru privind licita]ia public` pentru închirierea bunurilor, reglement`ri privind proprietatea public` sau privat` [i pentru vânzare, se aduc clarific`ri privind concesionarea, închirierea [i darea în folosin]` gratuit`, iar darea în administrare a domeniului public este detaliat` (con]inut, drepturi [i obliga]ii). R`mâne în vigoare prevederea conform c`reia vânzarea sau cump`rarea unor bunuri din patrimoniu pot fi f`cute, ca [i pân` acum, cu voturi a dou` treimi dintre consilieri. Se simplific` mai multe proceduri birocratice, procedura de atestare fiind un exemplu. Înc` o prevedere important` este cea legat` de redeven]e. Astfel, 40% din sumele încasate ca redeven]` vor r`mâne la prim`rii, 40% vor merge la Consiliul Jude]ean [i doar 20% la Guvern.

Sunt detaliate mult mai clar [i mai realist responsabilit`]ile pe care le au prefec]ii, managerii din deconcentrate [i deciden]ii din administra]ia public` central`.

Obiectivul este ca toat` administra]ia s` func]ioneze unitar [i s` poat` implementa programul de guvernare al Executivului, oricare ar fi acesta. În ceea ce prive[te administra]ia public` local` [i func]ionarii, cele mai importante prevederi sunt: este necesar` majoritatea absolut`, [i nu cu majoritatea calificat`, adic` dou` treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hot`rârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hot`rârilor prin care se stabilesc impozite [i taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare jude]ean`, regional`, zonal` sau de cooperare transfrontalier` [i în

cazul celor privind organizarea [i dezvoltarea urbanistic` a localit`]ilor [i amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate [i hot`rârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorit`]i publice, cu persoane juridice române sau str`ine; este interzis` utilizarea func]iei de func]ionar public în ac]iuni publicitare pentru promovarea unei activit`]i comerciale, precum [i în scopuri electorale; r`spunderea pentru actele administrative este clarificat`, în sensul c` ale[ii vor r`spunde doar pentru oportunitate; administratorul Public va avea un mandat limitat pe perioada mandatului primarului sau pre[edintelui Consiliului Jude]ean [i va fi numit sau revocat, dup` caz, prin decizie a primarului sau pre[edintelui de Consiliu Jude]ean: secretarul prim`riei sau jude]ului va fi în aparatul de specialitate al primarului sau pre[edintelui Consiliului Jude]ean (în subordinea acestuia); administrarea domeniului public se va face în urma unor hot`râri care s` aib` 50% plus 1 din voturi; primarii vor putea fi [i persoane fizice autorizate sau în asocia]ii familiale; Serviciul Înmatricul`ri [i Permise va fi descentralizat, trecând la Consiliul Jude]ean cu suportul de specialitate al MAI; se fac clarific`ri privind conflictul de interese (care reduce impactul pân` la rudele de gradul II, nu pân` la gradul IV cum era pân` acum); Primarii, viceprimarii, pre[edin]ii [i vicepre[edin]ii consiliilor jude]ene vor putea beneficia de indemniza]ii limit` de vârst`. Nu în ultimul rând, referitor la func]ia public` merit` men]ionate urm`toarele aspecte: Avizarea organigramei de c`tre ANFP doar în cazul în care se modific` num`rul de angaja]i [i func]iile de conducere; obliga]ia doar de a informa ANFP pentru examene [i solicitare de reprezentan]i la cerere; evaluarea [i testarea func]ionarilor publici sunt clarificate; examenul na]ional cu dou` etape doar pentru administra]ia public` central`.

"Noul Cod Administrativ aprobat de Parlament vine în sprijinul cet`]eanului [i al ale[ilor locali, fiind astfel creat cadrul legal pentru buna func]ionare [i cu eficien]` a problemelor din comunit`]ile locale", a ]inut s` transmit` senatorul Cristian Resmeri]`. (A.G.)

4

20 iulie 2018

Cele dou` biserici, Penticostal` [i Baptist` din Lupeni intr` \n febra anivers`rilor Doou` dintre cele mai impportante l`ca[uri de cult din municippiul Luppeni intr` în febbra pregg`tirii anivers`riloor celoor 25 de ani de la darea loor în fooloosin]`. Pentru orgganizzarea amppleloor manifest`ri prilejuite de cele doou` anivers`ri, care voor avea looc în data de 5 auggust a.c. [i în cursul lunii sepptembbrie, cele doou` culturi au primit un spprijin din partea Coonsiliului loocal Luppeni în sum` de 6000 de lei, fiecare.

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la inugurarea Bisericii Baptiste "Sfânta Treime" din municipiul Lupeni. Aceasta a fost ridicat` prin str`dania enoria[ilor [i donatorilor din str`in`tate cu care biserica men]ine leg`turile. Primele începuturi ale vestirii Evangheliei în municipiul Lupeni î[i au începutul prim anul 1912, când la minele de c`rbuni din Valea Jiului au venit [i credincio[ii bapti[ti, ce au dat un exemplu comunit`]ii locale prin via]a lor exemplar` pe care o duceau.

Primul pastor de la Lupeni a fost {tefan Ignea. Între anii 19121919 comunitatea num`ra deja 100 de membri, în fiecare an organizânduse câte doua-trei botezuri pe an. Un alt frate de n`dejde al bisericii al fost Max Hendric, iar mai apoi au fost ordinate ca primi diaconi fra]ii Teodor Bolosin, Alexandru Socsi [i Teofil Ciora. În 1925 biserica înfiin]a un azil de b`trâni, în care persoane vârstnice cât [i infirmi erau ajutate de Societatea surorilor "Marta". De-a lungul anilor au slujit biserica Avram B`lgr`deanu, Popa Pavel, Gheorghe Luca, {tefan Mânzat. Dup` recâ[tigarea libert`]ilor religioase, membrii comunit`]ii baptiste au reu[it s` cumpere un loc pe strada Alexandru L`pu[neanu, s-au ob]inut toate avizele de construc]ie [i dup` ani de lucru, pe data de 29 august 1993, cu ajutorul bunului Dumnezeu a avut loc "serviciul special de dedicare a noului loca[ de închin`ciune". Noua cl`dire a bisericii, reprezint` împlinirea unui vis de mul]i ani a fra]ilor bapti[ti.

Cl`direa are o capacitate de 600 de locuri, structurat` pe dou` nivele, sal` de mese [i un corp de cl`dire destinat copiilor nevoia[i. Din anul 1997 pastor al bisericii este Mircea Ursu.

Prin intermediul asocia]iei umanitare care func]ioneaz` sub obl`duirea bisericii s-au desf`[urat, sau se desf`[oar` mai multe proiecte sociale destinate comunit`]ii lupenene [i anume: casa de tip familial pentru un num`r de 16 copii orfani, centrul de consiliere [i de sprijin al copilului [i familiilor aflate în dificultate, cantina social`, unde, timp de cinci zile

pe s`pt`mân` servesc masa peste 60 de beneficiari, iar mai nou, este parte în amplu proiect care de desf`[oar` în municipiul Lupeni, BAHTALOO. La cele dou` mari evenimente sunt a[teptate s` participe oficialit`]i jude]ene [i locale, reprezentan]i ai bisericilor apar]in`toare culturilor cre[tine, etc.

"Destinul nostru, al comunit`]ii lupenene se leag` [i de cea a reprezentan]ilor Bisericii Baptiste [i Penticostale, care, iat`, au reu[it s` împlineasc` destinele multora dintre cei afla]i în dificultate. Biserica [i-a asumat acel rol de catalizator local. M` bucur c` am reu[it în func]ie de posibilit`]ile materiale, de care a dispus Consiliul local [i Prim`ria Lupeni s` contribuim [i s` ajut`m la buna func]ionare a activit`]ilor, ce se deruleaz` în cadrul bisericilor [i trebuie s`-I mul]umim cu to]ii [i s` aducem recuno[tin]` zilnic` dragostei lui Dumnezeu, care este cel mai frumos prinos de jertf` sfânt` [i pl`cut` [i la El ajunge pân`-n cur]ile cere[ti, prin intermediul îngerilor sfin]i, care ne sus]in în toate activit`]ile noastre cotidiene", a ]inut s` transmit` primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.

Anggella DU UMIT TRA{CU U

507,61 mii pentru finan]area obiectivului de investi]ii ,, ,, Modernizare str`zi, drumuri [i trotuare din municipiul Lupeni Prin PNDL, municippiului Luppeni i-aau foost reppartizzate prin transfer de la M.D.R.A.P.F.E în buggetul loocal suma de 507,661 mii lei pentru finan]area obiectivului de investi]ii "Moodernizzare str`zzi, drumuri [i trootuare din municippiul Luppeni"".

Legat de aceast` investi]ie, putem s` spunem c` \n municipiul Lupeni nu este cartier sau zon` s` nu fi fost modernizat`. Începând din cartierele B`rb`teni, Viitorului, Tineretului, strada care face leg`tura cu drumul c`tre sta]iunea Straja, Bucura, Parângului, apoi acum, în cartierul {tefan.

La demararea acestui amplu proiect, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` preciza c` "î[i dore[te ca toate zonele importante ale localit`]ii s` aib` parte de o infrastructur` ruti-

er` modernizat`, s` creasc` fluidizarea traficului în municipiul Lupeni, reducerea timpului de transport, cre[terea gradului de confort, reducerea noxelor. Prin implementarea acestui important

proiect se aduce [i o îmbun`t`]ire asupra mediului economico-social, un acces mai facil al popula]iei c`tre locuin]e [i alte obiective, c`tre societ`]i [i agen]i economici".

Lucr`rile de modernizare a infrastructurii rutiere se desf`[oar` [i în prezent, cu lucr`ri de asfaltare în zona B`rb`teni. (E.D.)

20 iulie 2018

5

Zilele municipiului Lupeni, cu un evantai larg de evenimente \ncununate de succes Administra]ia public` local` a mai punctat un nou succes. Timp de o s`pt`mân`, municipiul Lupeni a fost în s`rb`toare. Debutul manifest`rilor dedicate "Zilelor municipiului Lupeni" a avut loc înc` de la începutul s`pt`mânii cu competi]iile sportive în care au fost angrena]i copii, tineri [i seniori care iubesc crosul, fotbalul, [ahul, tenisul de mas`, pentru ace[tia fiind competi]ii organizate pe categorii de vârst`, unde cei mai buni au învins.

Stadionul Minerul a g`zduit Cupa Municipiului Lupeni, în care s-au înscris 12 echipe, iar cei care au câ[tigat-o au fost cei de la echipa SPARTANII LUPENI. To]i câ[tig`torii au primit diplome, medalii, cupe [i premii în bani. La finala cupei a participat [i senatorul Cristian Resmeri]`.

Galeria de Art` a g`zduit [i vernisajul unei expozi]i a doi fra]i care cocheteaz` cu muzica [i au o latur` mai deosebit` care a fost canalizat`, spre art` [i cultur`.

Cele trei zile din weekendul trecut, au adus în municipiul Lupeni o atmosfer` de s`rb`toare, iar participan]ii s-au declarat încânta]i de tot ceea ce au tr`it la "Zilele

municipiului Lupeni" cât [i de arti[tii care au fost invita]i în cele trei seri de concert, care au avut loc în Parcul Copiilor din B`rb`teni.

Organizatorii le-au oferit lupenenilor un program artistic bogat, care s` satisfac` cerin]ele tuturor, de toate pentru toate vârstele [i gusturile.

Iubitorii muzicii populare l-au putut vedea în recital live pe îndr`gitul oltean Constantin Enceanu, pe Ionic` Moro[anu [i pe mai tinerii no[tri arti[ti care duc mai departe tradi]iile [i portul popular. Lupenenii [i-au r`spl`tit favori]ii cu ropote de aplauze, au c<ntat [i au dansat al`turi de favori]ii lor.

Duminic` a fost organizat` Parada Portului Popular la care [i-au dat concursul mai multe ansambluri reprezentantive ale V`ii Jiului, începînd de la Petrila, Petro[ani, Lupeni [i Uricani. Le-au stat al`turi consilierii locali [i a]i iubitori ai portului nostru na]ional. Pe scen`, au urcat rând, pe rând: Ansamblul Mesagerii Iubirii, Bujorii Muntelui, Floare de Col], Color Junior, cunoscu]i interpre]i din Valea Jiului care fac cinste zonei: Diana Vasian, Jul [i Petronela Baldovin, Cornel Todea [i al]ii. Capul de afi[ al spectacolului, CONNECT R a încins atmosfera spre final, iar un spectaculos foc de artificii a încheiat Zilele Municipiului Lupeni.

Comercian]ii s-au declarat [i ei mul]umi]i de cei care le-au trecut pragul tarabelor, oferta lor fiind una diversificat`, începând de la cele care ]in de domeniul culinary, pân` la sectorul dedicat hand-madurilor, obiectelor casnice sau religioase, toate au fost la mare c`utare.

Felicit`rile de rigoare trebuie s` le primeasc` [i cei care au asigurat condi]iile optime pentru buna desf`[urare a evenimentelor, Poli]ia local` [i Jandarmeria, Consiliul local [i administra]ia public` local`.(E.D.)

6

20 iulie 2018

Proiectele pentru Valea Jiului, prezentate la Bruxelles Dup` nennum m`ratele înnt<lnniri cu prim marii, cu reprezzenntann]ii autorit`]]ilor judde]]enne, ai oam mennilor de afaceri [i ai onng-uurilor dinn Valea Jiului, iat` c`, minnistrul mb a prezzenntat înn Fonndurilor Europenne, Rovanna Plum caddrul înntâlnnirii "P Platform ma penntru regiunnile carbonnifere înn trannzi]]ie", proiectele cele mai im mportannte care urm meazz` a fi im mplem menntate la nivelul V`ii Jiului.

Aceste proiecte vor sus]ine dezvoltarea transportului, turismului, industriei, cre[terea eficien]ei energetice [i sprijinirea mediului privat din aceast` zon`. La nivelul ]`rii noastre, aceast` ini]iativ` a Comisiei Europene este coordonat` de ministrul Fondurilor Europene.

"Platforma pentru regiunile carbonifere în tranzi]ie" a fost lansat` de Maro Šefèoviè, vicepre[edintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetic`, de Miguel Arias Ca?ete, comisarul pentru politici climatice [i energie [i de Corina Cre]u, comisarul pentru politica regional`. Ini]iativa Comisiei Europene va facilita dezvoltarea de proiecte [i strategii pe termen lung în regiunile carbonifere, în scopul lans`rii procesului de tranzi]ie [i pentru a r`spunde dificult`]ilor sociale [i de mediu. Europa vrea s` g`seasc` alternative pentru înlocuirea industriei de c`rbune, pentru a diminua cantitatea de emisii de CO2 [i pentru a atinge ]intele de mediu în anii 2030, respectiv 2050.

Bruxelles-ul încurajeaz` energia regenerabil` [i î[i dore[te o tranzi]ie u[oar` a zonelor monoindustriale, a c`ror economie se centreaz` în jurul exploat`rii carbonifere, c`tre activit`]i economice alternative.

Proiectele cele mai importante [i de impact asupra dezvolt`rii V`ii Jiului [i care au fost prezentante oficialilor de la Bruxelles sunt urm`toarele: 1. Infrastructur` de transport - deschiderea V`ii Jiului: - Drumul de la Câmpu lui Neag la Herculane; - Drumul Vâlcea - Voineasa - Petrila - Petro[ani; - DN66A - leg`tura ora[elor V`ii Jiului.

2. Infrastructur` turistic` Valea Jiului: - Domeniul schiabil Valea Jiului de la Est la Vest: Petrila, Petro[ani, Vulcan, Lupeni;

- Complex turistic muzeal, agrement, sport [i aventur` "Poarta de intrare în Parcul Na]ional Retezat" - Uricani.

3. Dezvoltarea industrial` a V`ii Jiului: Parcuri industriale/incubatoare de afaceri - pentru toate localit`]ile din Valea Jiului; - Investi]ii în resursele zonei (c`rbuni [i minerale - cuar]).

4. Eficien]a energetic` a V`ii Jiului: - Investi]ii în sistemul de termoficare Valea Jiului prin men]inerea produc]ie de huil`, retehnologizare; - Reabilitarea termic` a blocurilor de locuin]e; - Reabilitare locuin]e sociale la nivelul V`ii Jiului.

5. Sprijinirea mediului privat \n Valea Jiului: - O ax` de finan]are pentru mediul privat - cofinan]are de maximum 10%, pentru crearea de locuri de munc`; - Finan]`rile vor viza domeniile pretabile V`ii Jiului: reabilitare/construire pensiuni/locuri de cazare, agroturism; linii de finan]are pentru prelucrare lân`, lapte, carne, fructe de p`dure, ciuperci, lemn, extrac]ie ap` plat`; - Finan]`ri start-up-uri; - Ajutor minimis pentru marii investitori.

6. Dezvoltarea local` a V`ii Jiului: - Reabilitarea infrastructurii mici pentru fiecare localitate (str`zi/trotuare din fostele cartiere miniere, parcuri, [coli etc.); - Reabilitare cl`diri din domeniul public, inclusiv cele r`mase din industria zonei miniere [i abandonate; - Redeschidere finan]`ri pentru dezvoltarea local` plasat` sub responsabilitatea comunit`]ii - Grupuri de Ac]iune Local` (GAL-uri).

Peste 5000 de lei pentru organizarea Nedeii Troi]ei din Par<ng Iubbitoorii de tradi]ii sunt invita]i [i anul acesta s` particippe la Nedeia Trooi]ei din Parângg. Pentru buna desf`[urare a acestui eveniment, coonsilierii loocali ai municippiului Petroo[ani au approobat aloocarea sumei de 5500 de lei din buggetul loocal.

"Din str`buni, sfintele s`rb`tori sunt celebrate în aceste zone prin nedei, s`rb`tori populare, pline de bucurie [i pio[enie.

Tradi]iile ne definesc ca na]ie, iar pe 15 august s`rb`torim Nedeia Troi]ei. În fiecare an, am dus tradi]iile mai departe, promovarea tradi]iilor localnicilor. {i anul acesta se vor prepara produse tradi]ionale care vor fi servite celor care ne vor onora invita]ia de a participa al`turi de noi, la marea s`rb`toare. Evenimentul va fi completat de un Te-Deum [i vom avea muzic` [i dansuri populare specifice acestei zonei [i o frumoas` prezentare a costumelor populare. To]i participan]ii vor avea acces gratuit cu telescaunul", a ]inut s` precizeze primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Nedeia este o s`rb`toare tradi]ional` a mun]ilor [i a fost celebrat` înc` din 1520, deci 498 de ani. Sus în creierul mun]ilor, ]`ranii din zonele montane f`ceau diferite schimburi de produse, iar întâlnirile erau întregite de hore [i diferite dansuri în care, cei mai buni se întreceau [i erau admira]i de b`trânii satelor. De la nedeie nu lipsea nimeni, to]i locuitorii satelor erau prezen]i. (E.S.)

7. Componenta social` a V`ii Jiului (oamenii [i familia în centrul aten]iei): - Programe de monitorizare social` - monitor social angajat la fiecare prim`rie; 8. Asigurarea finan]`rii de la Guvernul României pentru cofinan]are proiecte din fonduri europene [i guvernamentale accesate de Valea Jiului.

România va elabora totodat` o strategie pentru implementarea unui instrument adecvat de investi]ii teritoriale integrate pentru regiunea Valea Jiului. În acela[i sens, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Memorandum "Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA - situa]ia actual` [i perspective", care urmeaz` s` fie promovat în Guvern.

"Valea Jiului este o prioritate a Guvernului D`ncil`, respectând principiul european "No region left behind" (Nicio regiune nu trebuie s` r`mân` în urm`).

Acesta este, de altfel, principiul fundamental al politicii de coeziune, dar [i unul dintre obiectivele programului nostru de guvernare", a conchis ministrul Fondurilor D.) Europene, Rovana Plumb. (E.D

Rezultatele examenului de titularizare 2018 - 2019

Proba scris` din cadrul concursului na]ional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în înv`]`mântul preuniversitar pentru anul [colar 2018-2019, s-a desf`[urat miercuri, 11.07.2018, în condi]ii optime, cu respectarea strict` a prevederilor din metodologia de organizare [i desf`[urare a concursului [i a procedurilor transmise de c`tre Ministerul Educa]iei Na]ionale. În jude]ul Hunedoara s-au înscris 506 candida]i, fiind validate 494 de dosare. La concurs s-au prezentat 406 candida]i, iar 52 s-au retras în timpul probei din motive personale.

Primele rezultate ale concursului au fost publicate mar]i, 17 iulie 2018. Dup` analiza rezultatelor ob]inute de candida]ii jude]ului Hunedoara, a fost înregistrat` urm`toarea situa]ie statistic`:

Men]ion`m c` în jude]ul nostru o lucrare a fost anulat` [i 4 candida]i au ob]inut nota 10 din care: 2 candida]i au sus]inut proba la disciplina religie ortodox`, 1 candidat la disciplina pentru profesor în înv`]`mântul primar [i 1 candidat la disciplina pentru profesor în înv`]`mântul pre[colar.

Eventualele contesta]ii se pot depune la secretariatul Inspectoratului [colar Jude]ean Hunedoara, mar]i, 17.07.2018, pân` la ora 21.00 [i miercuri, 18.07.2018, între orele 8.00 15.00. Acestea vor fi solu]ionate în perioada 18 - 23 iulie 2018, iar rezultatele finale vor fi publicate în 24 iulie 2018.

Inspector [colar general, Prof. dr. Maria {TEF~NIE

20 iulie 2018

7

Doar ceremonial religios [i depuneri de coroane la Tuli[a... s-au dus vremurile bune, de alt`dat`...

Annul acesta, addminnistra]]ia public` local` a ora[ului Uricanni va organnizza doar unn cerem monnial religios [i de depunneri de coroanne înn mem moria tuturor eroilor mul care [i-aau pieddut vie]]ile înn munn]ii Vâlcann, înn prim R`zzboi Monndial. Penntru bunna desf`[urare a acestor mannifest`ri connsilierii locali ai ora[ului Uricanni au aprobat mei de 1800 de lei. alocarea dinn bugetul local a sum Primele ac]iuni care au precedat ini]ierea [i transformarea acestor manifest`ri, într-o nedeie local`, au avut loc în urm` cu 15 ani, în 20 iulie 2003, când liberalii uric`neni au inaugurat o plac` comemorativ` în cinstea reabilit`rii memoriei frunta[ului liberal Gheorghe T`t`r`scu [i a fost amenajat pe traseul touristic Tuli[a - Retezat un izvor cu numele "Izvorul lui Gheorghe T`t`r`scu".

Ini]iatorul, Ion Pavel, fostul ]`r`nist [i venerabilul Nicolae Stoi cu ajutorul fostului director Daniel Surulescu [i al]i liberali de frunte au ridicat, în final, o cruce comemorativ` în cinstea tuturor celor care s-au s`vâr[it în grelele lupte care au avut loc pe aceste meleaguri, în prima conflagra]ie mondial`. Localnicii din Valea Jiului au suferit mult, în acele vremuri, dup` jaful f`cut în zon` de armatele germane. Numai ora[ul Lupeni a anun]at pagube de r`zboi de 2.560.000 lei. În martie 1920, Prefecturii Jude]ului Hunedoara, secretarul comunei Vulcan înainta o list` cuprinzând numele a 38 de localit`]i "care au suferit din partea germanilor sau alia]ilor, au s`vâr[it acte de cruzime, violen]`, rele trata-

mente care au adus atingere vie]ii, s`n`t`]ii prin închisioare, internare, deportare", se arat` în volumul profesorului Constantin Kiri]escu intitulat "Istoria r`zboiului pentru întregirea României".

Preotul ortodox din Lupeni, Victor {andru a fost internat din anul 1916 pân` în luna iulie 1918, urmând ca mai apoi, s` participe în decembrie la Alba Iulia, la Marea Unire. Func]ionarul Gheorghe {ulu]iu de la Societatea Lupeni în anul 1916 a dat dovad` de un înalt patriotism, personal a f`cut primirea Armatei Române la intararea în comuna Lupeni. Dându-[i seama de urm`rile ac]iunii sale la retragerea trupelor române, s-a retras cu aceasta, dar la Bucure[ti, a fost prins de Armata Austro-ungar` [i re]inut la închisoarea de la Sibiu timp de un an [i [ase luni, de unde a fost trimis în comun` [i for]at s` lucreze în min`, la munc` grea, ca simplu muncitor. Nici femeile nu au fost cru]ate de autorit`]ile maghiare. Maria {andru, pentru c` a servit prin diferite ac]iuni Armata Român` a fost de]inut` la închisoarea din Cluj timp de doi ani. Din Cîmpu lui Neag au fost întemni]a]i localnicii Alexandru Breban, Alexandru Hamzu, Ioni]` Dreghici, Vasile Berinde, Gheorghe Mih`ias` Hamzu, Ptefan Beride, Constantin Mih`ias` [i so]ia sa, Barlog Avram, Mariana Mojoatc`. În ac]iunile lor, for]ele de represiune nu au f`cut

deosebire de na]ionalitate, sex [i vârst`, arestând, deportând [i supunând la chinuri [i înfometare femei [i b`rba]i, tineri [i b`trâni. Au fost aresta]i [i închi[i ori deporta]i nu numai români, ci [i unguri, gemani, evrei [i alte na]ionalit`]i care au colonizat Valea Jiului, ce devenise o zon` multietnic`.

La 15 ani de la organizarea primei Nedei de la Tuli[a totul s-a pierdut în negura timpului. Doar ceremonialele, care au avut loc în ultimii ani, mai amintesc de marile evenimente care se organizau odinoar` aici, în vîrf de munte, când toat` floarea cea vestit` a politichiei hunedorene se aduna s`-[i etaleze invita]ii veni]i din Bucure[ti sau de pe alte meleaguri.

Anngella DUMIITR RA{CU

Centrul EGAL intr` \ntr-o nou` etap` din toamn` Lipsurile materiale, s`r`cia [i conndi]]iile im mproprii de trai care exist` la prinnmele com mponnennte care i-aau determ minnat pe reprezzenncipalii benneficiari acas` au fost prim RUCIII RO{III ROMÂNE s` cuprinnd` Lupenniul înntr-uun am mplu proiect, care a tann]ii CR m` cu trei anni la nivel na]]ionnal. debutat înn urm Începutul nu a fost unul u[or, dar cu implicarea activ` a voluntarilor, iat`, c`, acest proiect a ajuns la faza de raportare. Denumirea centrelor s-a schimbat de-a lungul trecerii anilor, iar num`rul benficiarilor a crescut constant. Centrul EGAL care func]ioneaz` la Lupeni a primit vizita unor înal]i oaspe]i din ]ar` [i de peste hotare, devenind un centru etalon la nivel de ]ar`.

Prin activit`]ile derulate, pe parcursul derul`rii proiectului, s-a urm`rit prevenirea abandonului [colar, dobândirea de noi abilit`]i de via]`, îmbun`t`]irea competen]elor sociale [i personale ale acestora precum [i în rândul familiilor lor. Proiectul care se deruleaz` cu succes la Lupeni, datorit` implic`rii active a cadrelor didactice [i a voluntarilor din Lupeni [i Uricani a devenit un model de bune practici [i pentru alte subfiliale de Cruce Ro[ie din ]ar`. Începutul func]ion`rii acestuia a fost greu, dar cu sprijinul administra]iei publice locale, care s-a implicat direct în ob]inerea spa]iului, s-a reu[it transformarea dintr-o loca]ie aflat` într-o stare avansat` de degradare, întruna modern`, unde-[i desf`[oar` activitatea zilnic peste 50 de elevi, voluntari [i cadre didactice. "Întotdeauna venim cu drag la Lupeni, la colegii no[tri. Vizita pe care am derulat-o pe parcursul a mai multor zile, are un dublu scop. Odat` pentru a o sprijini pe dna Lene Vendelbo s` realizeze materialul anual pentru Crucea Ro[ie Daneaz`, dar [i pentru a lua "pulsul" activit`]ilor de la CENTRUL EGAL. Urm`toarele [ase luni din acest an vor fi dedicate identific`rii unor solu]ii de sus]inere a acestor centre (n.r. în ]ar` mai func]ioneaz` înc` dou`: la Boto[ani [i la Craiova) [i dup` încheierea finan]`rii actuale [tim c` nevoile sunt mari, rezultatele ob]inute pân` acum sunt extraordinare [i ne bucur`m s` vedem interes pentru continuarea acestor activit`]i. Nu ne va fi u[or, ]inând cont de situa]ia economic` actual`, dar avem încredere în oamenii care sus]in acest centru, angaja]i [i voluntari [i în imaginea organiza]iei noastre. Toate acestea sunt o combina]ie care ne va ajuta s` mergem mai departe", declara în urm` cu câteva luni, reprezentantul Crucii Ro[ii Române, Andreea Furtun`.

De-a lungul anilor, Crucea Ro[ie Român` [i-a dezvoltat capacitatea de a gestiona centrele de zi, prin activit`]i de voluntariat [i în parteneriat [i colaborare cu autorit`]ile locale [i societatea civil`. Proiectul care s-a derulat în municipiul Lupeni, a avut rolul de catalizator în vederea realiz`rii unui dialog mai bun cu autorit`]ile [i comunit`]ile locale, prin dezvoltarea de modele [i furnizarea ini]iativelor [i interven]iilor de suport social pentru copiii [i tinerii marginaliza]i, rezultatul a[teptat fiind de a facilita [i a dezvolta programul existent [i func]ional [i prin alte mijloace [i resurse provenite de la bugetul local sau de stat.

"Proiectul nostru de suflet "Centru Comunitar de Zi EGAL - incluziunea social` a copiilor [i tinerilor cu sprijinul [i implicarea comunit`]ii" , a ajuns în etapa de raportare. Comunitatea sunte]i dumneavoastr` stima]i [i dragi voluntari. V-a]i implicat activ cu sufletul, a]i oferit educa]ie, le-a]i oferit un set de valori [i competen]e, a]i dezvoltat abilit`]i. Dumneavoastr`, voluntarii, sunte]i cei care oferi]i

umanitatea. Uni]i pentru umanitate am reu[it s` contribuim la o schimbare. În numele Crucii Ro[ii Române - Filiala jude]ului Hunedoara - Subfiliala Lupeni, v` adres`m sincerele noastre mul]umiri, pentru altruismul, devotamentul [i loialitatea fa]` de organiza]ia noastr`. Dumneavoastr`, voluntarii, sunte]i sufletul organiza]iei noastre!", a ]inut s` transmit [i coordonatoarea Centrului EGAL, Simona Hîriea[u.

Proiectul "Incluziunea social` a copiilor [i tinerilor din România cu sprijinul [i implicarea comunit`]ii - Centre comunitare de zi pentru copii [i tineri din comunit`]i dezavantajate în trei zone din România" s-a derulat pe parcursul a trei ani (2014 - 2017) [i a fost implementat de Societatea Na]ional` de Cruce Ro[ie din România cu finan]are din partea Funda]iei "Velux", prin Crucea Ro[ie Danez`.

Voluntarii s-au reunit zilele trecute pentru a discuta despre impactul avut asupra comunit`]ii [i de a g`si cele mai bune solu]ii, ca, din toamn`, Centrul EGAL s`-[i continue activitatea pentru c` exist` licen]` de func]ionare. Voluntarii din Lupeni au demonstrat c` au capacitatea de a gestiona [i implementa activit`]ile destinate copiilor proveni]i din familiile defavorizate social.

"Cu to]ii ne dorim s` nu întâlnim copiii cer[etori pe strad`,.. Ajuta]i-ne s` nu fim acuza]i de sechestrare de copii, atunci când aducem copii la centrul nostru [i le oferim o mas` cald`. Cu to]ii ne dorim s` prevenim abandonul [colar, cu to]ii ne dorim ca acei copii proveni]i din familii cu p`rin]i delicven]i s` nu devin` infractori. Cu to]ii ne dorim s` tr`im într-un ora[ sigur [i s` nu ne fie fric` de trafican]ii de droguri, de cei care fac trafic de fiin]e umane, de cei care ne tâlh`resc. Cum prevenim aceste fapte?... prin EDUCA}IE! Noi ne-am asumat acest rol: s` prevenim de timpuriu, de la vârsta de 6 ani, s` educ`m ace[ti copii proveni]i din familiile cu aceste riscuri. S` prevenim comportamentul violent [i delincvent, s` le oferim [ansa de a deveni tineri de încredere [i apoi adul]i responsabili. Noi, avem acest curaj s` ne asum`m voluntar educa]ia copiilor proveni]i din familii vulnerabile. Dar, nu putem f`r` resurse financiare [i materiale. Vrem s`-i ajut`m, respectând demnitatea uman`. Pute]i s` ne sprijini]i donând bani, bunuri, obiecte, rechizite, alimente", se arat` pe site-ul de socializare al Centrului EGAL din Lupeni.

Anngella DUMIITR RA{CU

8

20 iulie 2018

ENDURO - pentru beneficiarii din Lupeni [i Valea Jiului În perioada 24-28 iulie a.c. se va înscrie o nou` pagin` în cadrul competi]iei Red bull Romaniacs. La startul competi]iei se vor înscrie cei mai buni rideri din lume, din 53 de ]`ri de pe mai multe continente. Competi]ia va cuprinde un traseu destul de dificil, competitorii urm<nd s`-[i pun` în practic` cele mai bune cuno[tin]e pe care le au, pentru c`, vor exista por]iuni aproape imposibile, care-i va deta[a pe cei mai buni de principalul pluton.

Cum edi]ia de anul acesta se dore[te a fi una epic`, traseul din acest an este unul care va r`mâne cu siguran]` în amintirea concuren]ilor, dup` show-ul urban va urma o etap` de patru zile de off-road. Traseul a trei dintre acestea va ajunge [i la Petro[ani, urmând s` parcurg` [i sec]iuni prin minele dezafectate ale V`ii Jiului. Parte din competitori vor ajunge [i în Straja.

La competi]ie s-au înscris concuren]i din Noua Zeeland`, Africa de Sud, Taiwan, Corea de Sud, Marea Britanie, Australia [i Germania, etc.

Printre numele mari din enduroul extrem, care vin s` lupte pentru podium, îi g`sim pe: Graham Jarvis, britanicul cu [ase titluri [i riderul supranumit "Regele Carpa]ilor", Jonny Walker (Marea Britanie), dublu câ[tig`tor al raliului, Wade Young (Africa de Sud), Alfredo Gomez (Spania), Taddy Blazusiak (Polonia), Mario Roman (Spania), Paul Bolton (Marea Britanie), Manuel Lettenbichler (Germania). {i rideri români vor încerca s` î[i dep`[easc` limitele în aceast` edi]ie, ce se anun]` istoric`, a Red Bull Romaniacs, iar printre ace[tia îi g`sim pe: Emanuel Gyenes, Dani O]il, un rider care a izbutit clas`ri pe podium [i care debuteaz` în

acest an la Silver, dar [i pe Razvan Avramescu [i Catalin Pavel, rideri care au deja câteva fini[uri la activ. Competi]ia are [i o latur` caritabil` riderii î[i vor dona diferite obiecte care vor fi scoase mai apoi la licita]ie, la Sibiu.

A[a c`, fondurile colectate, la cea de-a 15 - a edi]ie a Red Bull vor ajunge pentru cump`rarea de jocuri speciale [i c`r]i pentru copiii afecta]i de sindromul DOWN. "Cea mai mare problem` a noastr` este c` statul român nu ofer` absolut nici un ajutor copiilor ce sufer` de aceast` boal`. P`rin]ii trebuie s` se descurce cum pot. Cum tratamente subven]ionate de stat nu exist`, singura variant` sunt orele private de logopedie, care sunt foarte scumpe [i foarte greu de sus]inut financiar de o familie din aceast` zon` a ]`rii. Pân` acum ne-am mai descurcat cu cei 2% pe care am reu[it s` îi ob]inem de la minerii din zon`, îns` cum num`rul lor este din ce în ce mai mic, nu mai avem mari speran]e(…) Ne-am dori s` putem crea un centru permanent unde s` putem îngriji ace[ti copii.

P`rin]ii lor îmb`trânesc, la un moment dat vor muri, ce se va alege de ace[ti copii?. Nevoile imediate ale asocia]iei sunt manualele de lucru în terapia copiilor cu sindrom Down. Aceste manuale le stimuleaz` capacitatea intelectual`, îi ajut` s` vorbeasc` [i s` se integreze în societate. Pe lâng` man-

uale, cei mici au nevoie de numeroase jocuri [i juc`rii special create pentru a fi utilizate în terapia copiilor cu sindrom Down, de care asocia]ia, de asemenea, nu dispune. Jocurile îi ajut` foarte mult s` î[i dezvolte dexteritatea [i intelectul. Scopul nostru este s` îi recuper`m ca s` poat` merge la o [coal` de mas` [i nu în [coli speciale. Vrem s` î[i creeze deprinderi personale, s` poat` face singuri diverse lucruri [i, în special, s` interac]ioneze cu ceilal]i oameni", a declarat Liviu Corseanschi, pre[edintele Asocia]iei DOWN Valea Jiului. {i Gr`dini]a cu Program normal "Lumea Copiilor" va beneficia de o parte din dona]iile care se vor face în cadrul competi]iei, pentru dotarea s`lii de sport sau pentru amenajarea unui spa]iu de joac` în curtea gr`dini]ei.

Arhur G~RDESCU

{trandul din Lupeni, variant` de petrecere a timpului liber Copii, tinerii [i cei care-[i doresc s` petreac` timpul liber într-un loc pl`cut, modern [i unde sunt oferite servicii deosebite, sunt a[tepta]i la [trandul din Lupeni. Investi]ia realizat` la Lupeni, este un exemplu de succes al unui parteneriat încheiat între Prim`ria municipiului Lupeni [i Comexim R Lupeni.

Baza de agrement, unde ajung [i al]i locuitori din Valea Jiului, cuprinde dou` bazine, din care, cel mare este de tip olimpic, unde se pot organiza [i diferite competi]ii sportive. Apa este filtrat`, înc`lzit`.

Exist` [i dou` baruri, cabine pentru garderob`, du[uri, etc. De-a lungul anilor, administratorul [trandului lupenean [i-a dat silin]a în a îmbun`t`]i toate condi]iile de recreere, asigurându-se continuu c` se ]ine pasul cu noile cerin]e [i tendin]e din domeniu.

Chiar dac` vremea ne mai joac` uneori feste, zeci de lupeneni, dar [i din alte localit`]i ale V`ii Jiului vin, atât în cursul s`pt`mânii dar mai ales în weekend la [trandul din Lupeni. {trandul din Lupeni dispune [i de un punct de Prim - Ajutor care este deservit de voluntari din cadrul subfilialei de Cruce Ro[ie Lupeni.

Angella DUMITRA{CU

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615