Anul XIX Num`rul 889 8 iunie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON
S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine
www.valeajiuluipress.com
Legile favorabile pentru MINERI au fost prioritare pentru CRISTIAN RESMERI}~
pa g. 3
Caravana Culturii ajunge la finele acestei s`pt`m<ni, la Lupeni Proiectul CARAVANA CULTURII, ini]iat de ASOCIA}IA CULTURAL~ RUSIDAVA a devenit deja un brand na]ional. El presupune un periplu în mai multe localit`]i din România [i nu numai, de-aa lungul c`ruia se întâlnesc scriitori, arti[ti, jurnali[ti, sociologi, oameni de [tiin]` [i cultur`, cu cititori, publicul spectator [i cu orice doritor de frumos [i spirit peren. Iar anul acesta, el se desf`[oar` sub egida CENTENARULUI NA}IONAL, protagoni[tii CARAVANEI CULTURALE vor poposi pentru dou` zile în VALEA JIULUI, în municipiul Lupeni. Evenimentele, cel de la Palatul Cultural din seara de vineri, 8 iunie
a.c., [i ac]iunea caritabil` care va avea loc sâmb`t`, 9 iunie a.c. la c`minul de SENIORI, se desf`[oar` în parteneriat cu CLUBUL DE PRES~ “VALEA JIULUI” [i {coala GIMNAZIAL~ NR. 3 din Lupeni, la care s-aa al`turat [i PRIM~RIA MUNICIPIULUI LUPENI. SPONSORUL PRINCIPAL AL EVENIMENTULUI este lan]ul de farmacii CATENA. Membri participan]i: Marian B`r`scu poet, umorist, coordonatorul grupului Caravana Culturii din Dr`g`[ani, Constantin Tri]` poet din Piatra Olt, Pandele Jianu interpret roman]e din Dr`g`ne[ti Olt, Liliana Ghi]` Boian poet din Dr`g`ne[ti Olt, Tan]y Tri]` poet din Piatra Olt, Traian Chiricu]` cantautor - muzic` folk din Bucure[ti, Ioana Banner poet din Bucure[ti, Zenovia Zamfir scriitor din Rm. Vâlcea, Cornel Popescu instrumentist flaut [i cimpoi din Craiova, Rodica }ugui sociolog din Craiova, Veturia Ionescu din Bucure[ti, Sava Reg`]eanu interpret muzic` u[oar` [i popular` colaboratorul televiziunilor na]ionale din Bucure[ti, Ioan Smedescu poet din Slatina, Alexia Rotaru - mezina trupei din Bal[ Olt (int. popular`). Stejarel Ionescu - jurnalist - poet din Timi[oara, Mihai Bodogan - interpret muzic` popular` [i u[oar` din Petro[ani la care se vor al`tura [i scriitorii no[tri din Valea Jiului: Gheorghe Tru]`, Gheorghe Niculescu, Florin Ghe]`u, Florin Becsuk, Ioan Hirghidu[i [i al]ii. În cadrul evenimentului va avea loc diseminarea proiectului CAMPANIA VIA}A - Educa]ie pentru S`n`tate. {i-aau anun]at prezen]a europarlamentarul Maria Grapini, secretari de stat, parlamentari, directori de institu]ii, oameni de afaceri, primari [i alte personalit`]i hunedorene [i din Valea Jiului. Anggella DU UMIT TRA{CU U
2
8 iunie 2018
Alpini[tii pompieri hunedoreni, \n elita echipelor de salvare de la \n`l]ime din \ntreaga lume
HOROSCOP
Pompierii alpini[ti ai Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` "Iancu de Hunedoara" al jude]ului Hunedoara au participat la cea mai faimoas` competi]ie a echipelor de salvare de la în`l]ime din lume. Echipa hunedorean` este compus` din: plutonierii major Iulian Sp`taru, Andrei Chiril`, Varga Zsolt, Florin Gavril`, Daniel Sonoc, plutonier adjutant Marian Albu [i paramedic Cristian Albu. Competi]ia, intitulat` Grimpday 2018, ajuns` la cea de-a XIII-a edi]ie, a fost organizat` în Namur, Belgia [i a reunit servicii profesioniste de salvare din întreaga lume (pompieri, protectie civil`, armat`, poli]ie), fiind dedicat` în primul rând salv`rii din mediul urban. Timp de dou` zile, cei 200 de speciali[ti în c`]`rare au avut de rezolvat o serie de scenarii complexe. Probele de concurs au presupus salvarea unor victime suspendate sub viaductul Beez, la 42 de metri în`ltime de râul Meuse, sau izolate pe acoperi[ul fostei gari din Namur precum [i parcurgerea unui traseu pe coard`, pân` la 40 de metri în`l]ime, sub un viaduct care trepida datorit` traficului intens. Una dintre cele mai grele probe a constat în salvarea unui om aflat la etajul 1 al unei cl`diri. Alpinistul trebuia s` coboare de la etajul 3 [i s` realizeze o parcurgere pe plafonul de sub etajul 2 cu victima asigurat` [i a[ezat` pe o targ`. Inspectorul [ef al I.S.U. Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean, spune c`: “este încântat de evolu]ia echipei de alpini[ti la competi]ia Grimpday [i c` este foarte important [i eficient ca [i la locul de munc` oamenii s` î[i poat` urma pasiunile. D`ruirea, pasiunea [i preg`tirea continu` a fiec`rui pompier sunt cheia succesului în interven]iile sau salv`rile dificile”.(A.G.)
Re]ete de week-e end Toc`ni]` de carne de vit` cu ardei Ingrediente: 500 gr. carne de vit`, 2 cepe, 2 c`]ei de usturoi, o lingur` de margarin` sau ulei, o linguri]` de sare, piper, ap`, 200 ml bulion, 200 ml sm<nt<na, boia, o lingur` de f`ina, 1 ardei rosu, 1 ardei galben, 1 ardei verde. Preparare: Carnea se taie cubule]e mai mici. Ceapa [i usturoiul se taie foarte m`runt. |ntr-o crati]` se pune margarina sau uleiul [i se c`le[te carnea cu ceapa [i usturoiul. Se adaug` sare, piper [i boia. Se las` s` fiarb` la foc mic p<n` scade zeama, apoi se adaug` 2 pahare de ap` [i bulionul. Se fierbe din nou la foc mic cu capac. C<nd carnea e aproape fiart` se taie ardeii cubule]e \n form` de zaruri [i se arunc` peste carne. C<nd totul e fiert se adaug` sm<nt<na amestecat` cu f`ina [i se mai fierbe 5 minute. Se mai poate pune brocolli \mpreun` cu ardei. Se serve[te cu cartofi natur.
Pr`jitur` cu nuci [i marmelad` Ingrediente: ½ kg.f`in`, 200 gr.unt, 2 ou` \ntregi, 3 linguri zah`r pisat, 20 gr. drojdie, 1 v<rf cu]it sare, 1 praf vanilie sau coaj` de l`m<ie ras`, unt sau margarin` pentru forma, zah`r pudr` vanilat; Pentru umplutur`: 250 gr. nuci pisate, 125 gr. zah`r tos, marmelad`. Preparare: Se freac` pu]in untul cu drojdia [i zah`rul, se adaug` ou`le, sarea, vanilia, f`ina [i se fr`m<nt` bine o coca mai mult moale dec<t tare. Se las` s` se odihneasc` ½ or`. Se \mparte coca \n patru p`r]i egale [i se \ntind pe r<nd patru foi. Se a[az` \n tava de copt uns` o foaie, se \ntinde un strat de marmelad` gros de ½ cm, se presar` cu o treime din cantitatea de nuci pisate [i de zah`r, apoi a doua foaie, repet<nd procedeul (se unge cu marmelad` etc.), apoi a treia foaie care se unge ca mai sus. Se acoper` cu a patra foaie [i se coace la foc potrivit. C<nd se rumene[te, se scoate din cuptor, se presar` cu zah`r pudr` vanilat [i se taie buc`]i patrate sau dreptunghiulare.
GEMENI Jupiter sub semnul S`get`torului. Nu alerga]i dup` himere! Ve]i regreta! Forma fizic`: foarte Liviu P\r]ac sl`bu]`. RAC Venus sub semnul Racului. Astrele v` dau binecuvântarea unei noi iubiri. O ve]i primi cu bra]ele deschise dac` ve]i "[terge" din suflet toata independen]a cu care v-a]i obi[nuit. Forma fizic`: bun`, dar… romantic` ! LEU Aten]ia v` este re]inut` de ceva ce va face s` pierde]i timpul aiurea [i s` nu mai da]i acela[i randament ca alt`dat`. Cei din jur care v` atrag aten]ia nu v` vor decât binele. Accepta]i-le criticile [i nu-i mai privi]i ciudat. Forma fizic`: excelent`. FECIOARA Neptun sub semnul lui Helios. Cunoa[te]i pe cineva [i peste ceva vreme se înfirip` [i dragostea. La început sunte]i mai rezerva]i, dar pe m`sura ce trece timpul v` descoperi]i parc` sufletul pereche. Cei care au un partener stabil se concentreaz` pe familie [i pe câteva aniversari sau evenimente importante. Forma fizic`: la limite normale. BALAN}A Persoana draga sufletului dumneavoastr` va rev`rsa parc` prea mult` dragoste [i grij`. Mare aten]ie la tonul cu care le vorbi]i celor din jur [i la mofturile nejustificate. Nu uita]i c` nemul]umi]ilor li se ia darul [i nu [tim cine va râde la urm`. Forma fizic`: bun`. SCORPION Marte sub semnul Lirei. Primele zile ale s`pt`mânii sunt formidabile pentru ob]inerea unor favoruri necesare avans`rii în cariera. Lupta pentru putere sau concursurile v` ]in ocupa]i pân` în week-end, când v` dedica]i timpul liber pentru studii. Forma fizic`: destul de sl`bu]`. S~GET~TOR Petrece]i mai mult timp în compania jum`t`]ii dumneavoastr`, deoarece pe viitor ve]i constata c` via]a nu înseamn` numai afaceri. La sfâr[itul s`pt`mânii schimba]i planurile de c`l`torie în ultimul minut [i se pare c` ave]i succes. Forma fizic`: normal`. CAPRICORN Nimic nou sub soare pentru semnul vostru zodiacal. Forma fizic`: la limita de jos. V~RS~TOR Selena în p`trar simplu cu p`mântul. Solu]ii noi la probleme vechi, iat` care este sloganul acestor zile. De prea mult` vreme a]i amânat rezolv`rile [i nu trebuie s` le l`sa]i neremediate. Dac` ve]i cere sprijinul celor de acas`, solu]iile se g`sesc rapid. Exist` [i destule treburi prin preajma casei nefinalizate… înc`! Forma fizic`: bun`. PE{TI De câte ori nu te-ai întrebat cum s`-l faci s` se îndr`gosteasc` mai repede de tine? La început, totul poate fi foarte frumos [i u[or, îns` pe m`sur` ce timpul trece, acea senza]ie de "fluturi in stomac" dispare, iar tu începi s` te întrebi care sunt sentimentele lui… adev`rate! Forma fizic`: la limite ridicate. BERBEC Pluton sub semnul lui Heracles. Via]a de cuplu poate fi dificil`, mai ales când nu ai încredere deplin` în partenerul de via]`. Nu ai niciodat` siguran]a c` acesta nu va c`lca strâmb [i nici nu po]i s` stai mereu într-un stres, pentru c` nu te vei mai putea bucura de rela]ia pe care o ai, fie b`rbat, fie femeie. Forma fizic`: statutar`. TAUR Pune]i dorin]ele altora înainte de propriile dolean]e [i nu ve]i regreta. Ve]i fi aprecia]i de cei c`rora le face]i un bine. Pentru investi]iile de valoare nu ar fi r`u s` consulta]i [i profesioni[ti cu experien]` în domeniu. Forma fizic`: foarte bun`. PENTRU TO}I NATIVII DIN ZODIAC Scurt [i la subiect: Iubi]i-v` semenul ca [i pe voi în[i[i !
Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0720-995509
Redactor [ef Reghina VLAD Anchete
Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com
Arthur G~RDESCU
Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR
Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
3 Legile favorabile pentru MINERI au fost prioritare pentru CRISTIAN RESMERI}~ 8 iunie 2018
Senatorul Cristian Resmeri]` este cel care a luptat ani de zile pentru drepturile cet`]enilor hunedoreni, pentru a se face dreptate minerilor [i acelor categorii sociale care au lucrat în grupele de munc` speciale. {i întotdeauna s-aa ]inut de cuvânt. Pentru sus]inerea proiectelor de lege au fost strânse 12.000 de semn`turi pentru modificarea legilor. Cristian Resmeri]` a sus]inut toate proiectele de dezvoltare ale V`ii Jiului [i prin demersurile acestuia nici CEH [i nici mineritul, înc`, nu a fost desfiin]at, a[a cum cereau unii "binevoitori" care nu-[i doreau decât s` pun` mân` pe "avu]ia zonei V`ii Jiului" [i pe activele importante care, înc`, mai exist` [i care pot genera, înc` sute de locuri de munc`. Senatorul hunedorean a fost cel mai activ parlamentar, care s-a ocupat îndeaproape de toate problemele V`ii Jiului, a ]inut cont de propunerile cet`]enilor [i votan]ilor s`i, multe dintre proiectele sale legislative fiind f`cute datorit` dolean]elor acestora. Publica]ia noastr` a relatat pe larg, de-a lungul anilor activitatatea parlamentarului hunedorean, înc` de la primul s`u mandat [i nu trebuie s` uit`m demersurile f`cute înc` din 2010 [i 2012 prin care, la solicitarea unor cet`]eni din colegiul s`u, a ini]iat un proiect de lege, care a fost supus spre dezbatere [i adoptare pentru modificarea art. 56. alin 5. Din Legea 263/2010, privind sistemul unitar de pensii. Din nefericire, acestea au fost îns` respinse de ministrul liberal al Muncii, culmea, chiar din jude]ul Hunedoara, Mariana Câmpeanu. Acesta nu a abandonat lupta [i al`turi de al]i colegi parlamentari a redepus spre aprobare mai multe acte normative, demersurile au fost bazate pe deciziile luate de fostul guvern Ponta, în sprijinul celor care au suferit pierderi salariale în timpul guvern`rii PD-L, prima m`sur` adoptat` atunci, fiind majoarea cu 8% a salariilor [i pensiilor. Deputatul Cristian Resmeri]` [i-a continuat activitatea pe aceast` tem` [i a readus în aten]ia Camerei Deputa]ilor din nou, acest subiect. Ultimul demers a fost f`cut în data de 10 mai 2016, ce a adus proiectul de Lege 155/2015 prin care, art. 56 din Legea 263/2010 alin. 5 se modific` [i stagiul complet pentru persoanele prev`zute la art. 30 alin (1) lit (a ), în aten]ia Camerei Deputa]ilor, unde a fost aprobat. "De când am constatat aceast` nedreptate pe care Guvernul PDL a f`cut-o pentru pensionarii mineri, am f`cut din acest subiect obiectivul prioritar al mandatului meu de deputat.(...) aceast` promisiune pe care mi-am asumat-o în fa]a miilor de pensionari ai V`ii Jiului a fost rezolvat`, [i-i mul]umesc pre[edintelui PSD [i colegului meu Liviu Dragnea pentru sprijinul acordat în acest sens, a[a cum le mul]umesc tuturor celor care au f`cut front comun ca s` reu[im îndreptarea acestei erori, ce a afectat oamenii care au muncit ani grei în subteran", spunea în urm` cu ceva vreme, actualul senator.
Iar promulgarea legii de c`tre pre[edintele Klaus Iohannis reprezint` victoria tuturor minerilor din Valea Jiului. Pe lâng` ini]iativele legislative parlamentarul hunedorean a fost interesat [i de soarta multora dintre obiectivele V`ii Jiului, cum ar fi CEH, Drumul c`tre Herculane, problematica spitalelor care urmau s` se închid` prin comasare, a luptat pentru drepturile mamelor aflate în concediul de maternitate [i a f`cut tot ceea ce a fost posibil pentru a solicita guvernului [i altor factori decizionali s` acorde fondurile necesare investi]iilor în infrastructura local` din înv`]`m<nt, pentru crearea de noi locuri de munc`, amnistia profesorilor pentru sporul de Valea Jiului, etc. Acestea sunt doar c<teva aspecte din activitatea senatorului Cristian Resmeri]`, pe care le readucem în aten]ia cet`]enilor din Valea Jiului. {i toate acuza]iile aduse de deputatul Ilie Toma într-o conferin]` de pres`, sunt nefondate. {i spunem acest lucru pentru c`, senatorul hunedorean este mult mai familiarizat [i preg`tit pe aceste subiecte, el reg`sindu-se printre ini]iatorii modific`rii Legii Pensiilor. "Conform art. 196 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la data intr`rii în vigoare a legii 01.01.2011- au fost abrogate prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii [i alte drepturi de asigur`ri sociale, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. În aceste condi]ii, persoanele care au lucrat în locuri de munc` încadrate în fostele grupe I-a [i a II-a de munc` pân` la data de 1 aprilie 2001, s-au pensionat pân` la data de 2.11.2008 [i au primit o majorare de punctaj în perioada
octombrie 2008 - octombrie 2009 vor beneficia de o majorare a punctajului în conformitate cu prevederile art.169 din legea sus men]ionat`", se ar`t` în proiectul de lege. Astfel, mii de dosare au intrat în recalculare. Putem spune c` senatorul Cristian Resmeri]` este singurul care a luptat [i lupt` pentru
recunoa[terea drepturilor pensionarilor mineri [i a altor categorii sociale. În schimb, deputatul Ilie Toma nu a f`cut decât trei interpel`ri pân` în prezent, vizavi de Legea Pensiilor [i nu trebuie s` uit`m c`, atunci când a
fost directorul Casei de Pensii Hunedoara a promis c` vor fi recalculate pensiile pentru cei v`duvi]i de OUG 100/ 2008 [i care urma s` fie pus` în aplicare prin Legea 192/2015. Din p`cate, mul]i dintre pensionarii afla]i acum la vârste venerabile, nu [i-au îndeplinit dorin]a de a-[i vedea pensiile recalculate [i au plecat cu sufletele neîmp`cate, într-o "lume mai bun`". Parlamentarii hunedoreni, [i în special cei social-democra]i, trebuie s` colaboreze [i s` dea un exemplu pozitiv pentru aleg`torii lor [i s` g`seasc` cele mai bune solu]ii pentru dezvoltarea economicosocial` a jude]ului [i implicit [i a V`ii Jiului. Intrigile, contrele [i acuzele niciodat` nu vor duce la rezultate optime, ci, din contr`, nu vor face decât s` atrag` nemul]umire în r<ndul votan]ilor. Arthur G~RDESCU
4
8 iunie 2018
{apte milioane de euro pentru 135 de st<ne moderne de munte Pentru a veni în sprijinul dezvolt`rii acestei zone, mai mul]i senatori [i deputa]i, printre care se g`se[te [i senatorul Cristian Resmeri]` au ini]iat [i aprobat un proiect de lege care va fi supus dezbaterii guvernului pentru aprobare, prin care, Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Durabile va aloca [apte milioane de euro pentru înfiin]area a 135 de stâne montane. Zona montan` a României constituie un teritoriu na]ional special, strategic, economic [i social, [i de mediu, care este marcat` de dezavantaje naturale: altitudine, clim`, pant`, fertilitate sc`zut` a solului, perioade scurte de vegeta]ie [i dezavantaje structurale precum sc`derea popula]iei tinere, distan]ele mari fa]` de centrele decizionale [i administrative, izolarea fa]` de c`ile de comunica]ie [i pie]ele de desfacere. Conform datelor statistice, la finele anului 2016 în zona montan` erau 653.069 bovine, 2.753.399 ovine [i 255.572 de caprine, iar p`storitul reprezint` un sistem de exploatare durabil al paji[tilor montane cu ajutorul animalelor. Prin implementarea acestui program se urm`re[te p`strarea tradi]iilor milenare a poporului român prin p`storit [i transhuman]`, existen]a
unui efectiv important de ovine în Carpa]ii României, necesitatea introducerii pe pia]` a produselor derivate din lapte de oaie cu men]iunea de calitate facultativ` "produs montan" ob]inute în condi]ii de igien` în stâne montane moderne, nevoia cre`rii de spa]ii moderne de locuit [i procesare pentru personalul angajat în stânele moderne nou înfiin]ate, având în vedere situa]ia precar` [i lipsa dot`rilor la stânele existente, nevoia de încurajare a
montan, necesitatea cre[terii efectivului de ovine din rase performante [i ameliorarea raselor autohtone. "Se va institui o schem` de finan]are prin care beneficiarii programului vor primi pân` la 40% din valoarea investi]iei în vederea realiz`rii stânelor montane [i trebuie s` preciz`m c` intensitatea sprijinului poate fi majorat` cu câte 20 de puncte procentuale din costurile standard, f`r` a dep`[i 90 de puncte procentuale din valoarea investi]iei. Fondurile vor fi direc]ionate c`tre tinerii fermieri care sau instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de \nscriere în program. Investi]iile se fac în special în zonele care se confrunt` cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, cum ar fi [i Valea Jiului [i pentu cooperativele constituite în conformitate cu prevederile
tinerei genera]ii de a se implica în p`storitul montan, necesitatatea cre`rii de noi locuri de munc` pentru locuitorii din zona montan`, în ocupa]iile de baci montan [i cioban
Legii 566/2004. Sprijinul financiar se acord` o singur` dat` [i pentru un singur obiectiv dezvoltat prin acest program. Aceia[i lege precizeaz` c`, stânele montane realizate de beneficiarii priva]i, vor fi puse la dispozi]ie [i altor produc`tori sau cresc`tori de animale care desf`[oar` activit`]i agricole în principalele bazine tradi]ionale ale jude]ului, în mod transparent, pe baz` de contracte de prest`ri- servicii", a ]inut s` declare senatorul Cristian Resmeri]`. Arthur G~RDESCU
Sta]iunea Straja, luatã cu asalt de Ziua Copilului De Ziua Copilului, respectiv în perioada 01 - 03.06.2018, Sta]iunea Straja a g`zduit peste 5000 de turi[ti veni]i s` se bucure de peisajul minunat [i atrac]iile turistice din sta]iune, în zilele de 2 [i 3 iunie un num`r de 4930 de turi[ti au urcat \n sta]iune. În ziua 1 iunie telegondola a func]ionat gratuit, iar miile de turi[ti sosi]i din mai multe zone ale ]`rii au putut urca spre sta]iune cu telegondola [i au putut vedea de sus panorama asupra zonei [i asupra municipiului Lupeni. Administra]ia local`, împreun` cu principalii investitori din sta]iune au demarat o serie de ac]iuni [i evenimente care s` atrag` turi[tii [i pe perioada de var`. Semnalele sunt bune în acest sens. Se vor organiza diferite evenimente în finalul de s`pt`mân`. Luna iunie este [i luna tradi]iilor populare, o ampl` ac]iune va avea loc de Nedeia Sânzienelor, la care vor participa pe lâng` localnici, pelerinii care vor ajuge la Schitul din Straja, dar [i turi[tii care-[i vor achizi]iona sejururi de vacan]`, pe tichete, mai multe loca]ii de cazare fiind incluse în acest program. Turi[tii care vor urca în Straja, pe lâng` activit`]ile curente, tematice ale taberelor de nutri]ie, de aventur` [i de petrecere a timpului liber pot s` ben-
eficieze [i de excursii sau drume]ii în Mun]ii Retezat, în }ara Ha]egului, la cet`]ile dacice de la Sarmisegetuza, la Hunedoara [i Deva, etc. "Finele s`pt`m<nii va fi ocupat de diferite activit`]i, competi]ii sportive. Vom avea trasee de mountain bike ce ofer` mult` adrenalin`, competi]ia de motocros [i Transilvania Downhill Straja 2k18, Nedeia Sânzienelor [i alte evenimente care vor capta cu siguran]` interesul turi[tilor care vor vizita zona noastr`, mun]ii Vâlcan [i Retezat", a transmis primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. (E.D.)
Infrastructura [colar` din municipiul Lupeni, reabilitat` pe fonduri europene Chiar la finele lunii mai, primarul municipiului Lupeni a anun]at public c`, proiectele care vizeaz` reabilitarea [i modernizarea a dou` institu]ii de înv`]`m<nt de pe raza localit`]ii au fost depuse pentru finan]are. Cele dou` proiecte au primit avizul Consiliului local [i fac referire la "Reabilitarea [i modernizarea gr`dini]ei cu program s`pt`m<nal "Lumea Copiilor" un proiect ce însumeaz` 1.244 ,112 lei. Cel de-al doilea proiect este de 8.946.700, 99 de lei [i are ca scop "Reabilitarea, modernizarea [i dotarea {colii Generale nr.3". Ace[tia vor beneficia de o modern` sal` de sport unde se vor putea desf`[ura diferite activit`]i social - educative [i sportive. "Prin proiectul propus avem ca obiectiv principal construirea unei s`li de sport, iar ca obiective secundare ne propunem s` reabilit`m cl`direa [colii
prin izolarea termic` a fa]adei, reabilitarea [arpantelor, modernizarea instala]iilor, adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilit`]i, amenajarea unui grup sanitar în conformitate cu normele în vigoare [i dotarea [colii cu mobilier [i aparatur` de ultima genera]ie. Pentru gr`dini]` avem în plan realizarea unui liftcar, dotarea claselor cu laptop, videoproiector, minicanapele, imprimante, televizioare, jocuri educative, dotari pentru sala de sport, dotari pentru sala de mese, vestiare copii, dot`ri pentru dormitor, dotari pentru buc`t`rie, dot`ri pentru spa]iul de joac`, etc. Acum trebuie s` d`m frâu imagina]iei copiilor no[tri, s` fim deschi[i pentru tehnologia nou`, clasele s` fie dotate cu table inteligente, cu aparatur`, care s`l atrag` pe copil în a înv`]a într-un alt stil [i s`
adapt`m [cola la noile cerin]e", a ]inut s` spun` primarul municipiului Lupeni, prof. Lucian Resmeri]`.(E.D.)
8 iunie 2018
5
Istoria, credin]a [i cultura apropie inimile c<nd scopul este unul nobil - ACELA DE A FACE BINE Pentru a recompensa activitatea pe care au desf`[urat-oo în cursul anului [colar, care iat` se va încheia în curând, Clubul de Pres` “Valea Jiului” le-aa organizat elevilor o excursie educativ` în jude]ele Sibiu [i Vâlcea. Excursiile contribuie la educarea [i dezvoltarea sim]ului estetic, trezesc dragostea [i interesul pentru natur` [i respectul pentru frumuse]ile ei. Ie[irea din mediul obi[nuit al s`lii de clas` stimuleaz` curiozitatea elevilor, motivându-i pentru cercetarea mediului natural, a obiectivelor istorice, geografice [i sociale, a c`ror cunoa[tere concur` la formarea personalit`]ii lor viitoare de români integra]i în lumea european` [i mondial`. Proiectul realizat în parteneriat de {coala Gimnazial` nr. 3 [i Clubul de Pres` “Valea Jiului”, a avut ca [i scop, ca, printr-o excursie am`nun]it preg`tit`, s` fac` cunoscut celor interesa]i elemente din: geografia locurilor, istorie, cultur`, religie [i nu în ultimul rând, tradi]ie [i legend`, na]ionale. În prima zi de excursie, elevii au vizitat Muzeul Brukental, centrul istoric al municipiului Sibiu, Podul Minciunilor [i s-au delectat la Gr`dina Zoo, unde, pe lâng` "lec]ia pe viu de zoologie", [i-au îmbun`t`]it cuno[tin]ele despre animalele, p`s`rile [i reptilele din lume [i, [i-au etalat condi]ia fizic` la tirolian` [i pe piramida- sfoar`. Vremea a fost superb`. Timp ce cinci ore, elevii lupeneni, unii care au Jude]ean` unde au fost întâmpina]i de subprefectul Aurora Gherhina [i Zenovia ie[it pentru prima dat` din Valea Jiului, au r`mas impresiona]i de frumoasa ]ar` Zamfir. Am fost la rândul nostru, mesagerii Lupenului [i le-am oferit gazdelor pe care o avem [i, cu care, ne-a binecuvântat Dumnezeu. noastre frumoase lucr`ri despre jude]ul Hunedoara [i despre sta]iunea Straja. La r<ndul s`u, subprefectul jude]ului Vâlcea le-a ]inut pelerinilor a adev`rat` lec]ie de istorie [i le-a vorbit despre minun`]iile realizate de mâna omului, schituri [i m`n`stirile din Vâlcea fiind cele mai frumoase [i mai numereoase din ]ar`. La plecare, elevii au fost recompensa]i de gazde, cu mici premii. La C`minul Maternal Troianul, am ]inut s` oferim ajutoare care au constat în alimente, îmbr`c`minte, înc`l]`minte, produse de igien` [i de cur`]enie [i alte materiale folositoare într-o gospod`rie. La Schitul Troianul s-a servit masa de prânz. La Horezu, prin bun`voin]a primarului localit`]ii, excursioni[tii lupeneni au fost întâmpina]i la sediul CNPIT de dna director Elena Olaru [i de o ga[c` de oameni inimo[i care fac parte din "PEACE RUN"- o [tafet` global` cu tor]`, prin intermediul c`reia se promoveaz` pacea, prietenia [i armonia prin transmiterea unor tor]e aprinse din mân` în mân`. Me[terul popular Mihai Biscu le-a oferit, mai apoi, o adev`rat` lec]ie de ol`rit [i a promis c` va ajunge la Lupeni, pentru un eveniment comun în care s` promoveze arta tradi]ional` româneasc`, \nscris` în patrimoniul UNESCO. Partenerii proiectului ini]iat de CLUBUL DE PRES~ “VALEA JIULUI” [i {COALA GIMNAZIAL~ NR.3 din Lupeni au fost: Arhiepiscopia Râmnicului; În drum spre Rm.Vâlcea, elevii au ]inut s` remarce diferen]a dintre Defileul Jiului [i Valea Oltului, care este mult mai lin` [i râul Olt mult mai larg. În acest moment, râul Olt este cel mai bine exploatat hidroenergetic râu din ]ar` cu hidrocentralele: Gura Lotrului, C`lim`ne[ti, Turnu [i cele mai noi de la Câineni, Lotrioara [i Racovi]a. Pe Valea Oltului am descoperit Castrul Roman de Arutela, Masa lui Traian, etc. La Sfânta M`n`stire Ioan Hozevitul elevii lupeneni au fost înt<mpina]i de reprezentatele Ligii Femeilor Ortodoxe Vâlcea [i de Maica Stare]` Antonia, care le-au preg`tit celor 40 de excursioni[ti o cin` de neuitat, cu produse bio ob]inute de mica ob[te de maici care slujesc frumoasa m`n`stire din }ara Lotrului. Micii pelerini au oferit [i ei daruri, deoarece proiectul a avut [i o parte caritabil`, în care ne-am propus s`-i înv`]`m s` d`ruiasc`. Seara ne-a g`sit la M`n`stirea Cozia, acolo unde am fost [i caza]i peste noapte. Diminea]`, înainte de a purcede din nou la drum, a fost vizitat mormântul lui Mircea cel B`trân din frumoasa m`n`stire, muzeu [i faleza Oltului. A fost o experien]` de neuitat pentru mul]i dintre ei. Cum c`l`torului îi st` bine cu drumul, pelerinii au ajuns la miezul zilei la Biblioteca
Institu]ia Prefectului Vâlcea; Prim`ria ora[ului Horezu, CNIPT Horezu; Biblioteca Jude]ean` "Antim Ivireanu" Râmnicu Vâlcea, Liga Femeilor Ortodoxe Vâlcea [i D.G.A.S.P. Vâlcea - Centrul Maternal Troianul. Vizita lupenenilor în jude]ul Vâlcea a fost reliefat` în presa local` [i na]ional`, la televiziunile locale [i totul se poate sintetiza în mesajul pe care l-a trimis pre[edinta Ligii Femeilor Ortodoxe, Delia Zamfirescu: "ISTORIA, CREDIN}A [i CULTURA apropie inimile, indiferent de distan]` [i mai ales, când scopul este unul nobil, acela de a face binele pentru aproapele t`u. În numele Asocia]iei "Ligii Femeilor Cre[tine Ortodoxe" [i Arhiepiscopia Râmnicului v` mul]umesc din suflet pentru darurile minunate [i g<ndurile alese [i v` asigur`m de toat` deschiderea noastr` ca, pe viitor, s` repet`m aceste ac]iuni, spre bucuria tuturor. V` felicit pentru tot ceea ce face]i pentru a promova Lupeniul, Valea Jiului [i jude]ul Hunedoara, atât de pu]in cunoscut, dar binecuvântat de Dumnezeu cu mult` frumuse]e [i poten]ial turistic". Angella DUMITRA{CU
6
8 iunie 2018
Proiect ERASMUS+ pentru profesorii Liceului Tehnologic Retezat din Uricani - Dublin - mai 2018 Proiectul ERASMUS+ "Addressing teaching to Prevent cyber-bbullying Phenomenon at Schools", proiect finan]at de Uniunea European`, proiect în care România este reprezentat` de [coala uric`nean` a continuat în luna mai 2018 la Dublin-IIrlanda. Acest proiect implementat pe o perioad` de 31 luni (1 septembrie 2017 - 31 martie 2020) de patru [coli din Italia: INSTITUTO INSTRUZZIONE SUPERIORE F. MENGARONI din PESARO coordonatoarea de proiect, SCUOLA SECONDARIA DI PRIMO GRADO, GAUDIANO, INSTITUTO MERCANTINI, POLO 3, din Italia, o [coal` din Spania: LICEUL DE ARTE PEDRO ALMODOVAR din CIUDAD REAL, o [coal` din Polonia ZESPOL SZKOL CENTRUM EDUKACJI im. IGNACEGO £UKASIEWICZ din PLOCK, o [coal` din România: LICEUL TEHNOLOGIC RETEZAT URICANI [i un institut de formare din Dublin - Irlanda: UNIVERSAL LEARNING SYSTEM reprezentat de Prof. dr. ALAN BRUCE, director. "ROMÂNIA prin Liceul Tehnologic Retezat din Uricani a fost reprezentat` de patru cadre didactice: responsabilul proiectului: prof. Cioat` Ilie Nelu [i al]i trei membri din echipa de implementare: Prof. B`roi Cornel, prof. Kandut Delia, prof. Bor]a Maria, care au participat la cursurile de formare din Irlanda. În perioada 9-12 mai a avut loc o înt`lnire de proiect, unde, liceul din Uricani a fost reprezentat de responsabilul de proiect: prof. Ilie Nelu Cioat` . La întâlnire, coordonatoarea proiectului
Erasmus+ ID 2017-1-IT02-KA201-036653 prof. Maria Roberta Cappelletti [i managerul financiar Marica Sabattini de la CO META Srl ne-a prezentat agenda de lucru, un rezumat al activit`]ilor desf`[urate pân` acum [i mobilit`]ile pentru elevi pe urm`toarea perioad`. Iar în perioada 13-19 mai s-a desf`[urat un curs de formare pentru profesori pe tema violen]ei [i în special a violen]ei din mediul online (internet [i re]ele sociale). Liceul din Uricani a fost reprezentat de cei patru profesori de mai sus. Celelalte [coli au fost reprezentate de câte patru profesori. Obiectivele cursului de formare ne-au fost prezentate de c`tre cei doi formatori din Irlanda: dr. Alan Bruce [i Imelda Graham [i anume: dezvoltarea abilit`]ilor, cuno[tin]elor, aptitudinilor [i comporta-
mentelor pentru a face fa]` fenomenului de violen]` cibernetic`, dezvoltarea con[tientiz`rii comune cu privire la natura [i impactul agresiunii cibernetice, dezvoltarea transna]ional` colectiv` în ceea ce
Lucr`rile edilitar - gospod`re[ti continu` la Lupeni Cei care traverseaz` municipiul Lupeni pot constata pe viu c` localitatea este un vast [antier. Împ`r]i]i în mai multe echipe, constructorii lucreaz`, înc`, la unul dintre cele mai mari proiecte care se deruleaz` în prezent, reabilitarea [i modernizarea infrastructurii locale. "Dup` cum [ti]i [i a]i v`zut, în prezent continu`m derularea lucr`rilor de reabilitare [i modernizare a aleilor [i trotuarelor pe Bulevardul Tudor Vladimirescu în zona blocurilor: D2, D3, D4, D9, E3, E4 [i în Cartierul Viitorului, zona blocurilor: J1, K3, D12. Lucr`ri de modernizare se fac [i la Parcul din Zona Nivelt. Se realizeaz` noi alei [i c`i de acces c`tre locuin]e [i blocuri, am purtat discu]ii cu cet`]enii [i ne-am convis c` toate sfaturile bune le vom pune în practic`. Interac]iunea cu cet`]eanul este una dintre priorit`]ile mele, pentru c` sunt deschis tuturor propunerilor venite din partea acestora. O infrastructura eficient` cre[te confortul cet`]eanului", a ]inut s` declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Lucr`rile vor continua [i în alte cartiere ale ora[ului [i, concomitet cu acestea, vor fi [i alte investi]ii edilitar-gospod`re[ti ce ]in de amenajarea parcurilor [i spa]iilor verzi.(E.D.)
prive[te analiza comparativ` a fenomenului de violen]` cibernetic`, dezvoltarea unor criterii bazate pe dovezi pentru a structura interven]iile privind detectarea, prevenirea [i remedierea fenomenului de violen]` cibernetic` prin preg`tirea unor module verticale de înv`]are (VLM), dezvoltarea unor metodologii specifice de cercetare necesare ( Google, Edmodo Interactiv Platform), dezvoltarea abilit`]ilor adecvate de comunicare [i networking pentru a sus]ine rezultatele înv`]`rii în cadrul form`rii. Formarea cadrelor didactice din Valea Jiului care doresc s` participe la activit`]ile proiectului va începe din septembrie 2018", a ]inut s` precizeze responsabilul promovare proiect, prof. Cornel B`roi. Elevii din Uricani vor participa la trei fluxuri de mobilit`]i: [ase elevi în Spania, 17-23 februarie 2019, patru elevi în Polonia, octombrie 2019, [ase elevi în Italia, februarie 2020, iar ora[ul Uricani va fi vizitat de 43 elevi [i zece cadre didactice în luna mai 2019. Arthur G~RDESCU
INSEMEX la Blak Sea Defence În cursul lunii mai a.c., la complexului ROMAERO B`neasa s-a desf`[urat edi]ia a VII-a a Expozi]iei [i Conferin]ei Interna]ionale dedicat` Industriei Aeronautice, Ap`r`rii, Securit`]ii Na]ionale, Securit`]ii Cibernetice [i Securit`]ii Private - Black Sea Defense & Aerospace - BSDA 2018, cea mai mare expozi]ie de tehnic` militar` din estul Europei. În cadrul standului expozi]ional al Ministerului Cercet`rii [i Inov`rii, INCD INSEMEX Petro[ani s-a al`turat altor 11 institute de cercetare din ]ar`, prezentând oferta de servicii de cercetare [i cele mai semnificative rezultate ob]inute, având în acela[i timp posibilitatea de a interac]iona cu speciali[tii din cele peste 270 de companii din 25 de ]`ri din America, Europa [i Asia care [i-au prezentat noile capabilit`]i tehnologice ob]inute în urma proceselor de cercetare-dezvoltare în domeniul ap`r`rii, securit`]ii [i aeronauticii. INCD INSEMEX Petro[ani a prezentat dou` inven]ii în cadrul standului expozi]ional dedicat institutelor na]ionale de cercetare din România: "Instala]ie automat` de realizare a ciclurilor termice pentru condi]ionarea îngr`[`mintelor chimice cu con]inut ridicat de azot" [i "Stand pentru cercetarea imagistic` a exploziilor de gaze" Pe durata expozi]iei au avut loc demonstra]ii [i a fost expus` tehnica din dotarea Armatei României, din dotarea For]elor Armate ale SUA, cât [i cea a Ministerului Afacerilor Interne.(E.S.)
8 iunie 2018
7
|n cazul exploziei de la Uricani,
Condamn`ri cu suspendare [i vor pl`ti desp`gubiri morale de 900.000 lei Judec`toria Petro[ani a dat ieri verdictul în dosarul exploziei care a avut loc în urm` cu [apte ani la E.M. Uricani, când cinci electricieni [i-aau pierdut via]a în subteranul minei. Ace[tia au lucrat la un transformator defect, iar în urma cupl`rii tabolului electric la re]ea, un bec a explodat, ceea ce a declan[at sinistrul. Acel bec a declan[at explozia, iar în leg`tur` cu acest caz, ziarul nostru a prezentat pe larg concluziile ITM [i ale investigatorilor acesteia. Cele patru persoane care ocupau func]ii de conducere la E.M Uricani la momentul exploziei din februarie 2011 au fost condamnate la pedepse cu închisoare, cu suspendare. Principala acuza]ie a fost “cea de ucidere din culp`”. Inginerul [ef SSM Drago[ Aurelian Ciuc`, [i inginerul [ef cu probleme de aeraj, Florin Nicu[or Moga, au primit, fiecare, câte o pedeaps` de patru ani de închisoare cu suspendare [i un termen de încercare de 7 ani. [eful sectorului 1 produc]ie, Claudiu Lucian Butari, a fost condamnat la 3 ani [i 6 luni de închisoare cu un termen de încercare de 6 ani [i 6 luni, iar inginerul electromecanic Florinel Moldovan a primit o condamnare de 3 ani cu suspendare [i un termen de supraveghere de 6 ani. Instan]a a stabilit ca patru dintre so]iile deceda]ilor s` primeasc` desp`gubiri morale în valoare de 70.000 de lei, fiecare, iar pentru unchiul celei dea cincea victim` a fost stabilit` o desp`gubire moral` în sum` de 20.000 de lei. Cei cinci copii ai deceda]ilor vor primi [i ei desp`gubiri morale în valoare de 120.000 de lei, fiecare. Valoarea total` a desp`gubirilor morale acordate de instan]` este de 900.000 de lei. Sumele stabilite de instan]` trebuiesc pl`tite de inculpa]i, a c`ror solvabilitate este asigurat` de p`r]ile responsabile civilmente: E.M Uricani, Societatea Na]ional` de Închideri Mine Valea Jiului, pentru EM Uricani, Statul Român prin Ministerul Finan]elor Publice, Compania Na]ional` a Huilei Petro[ani prin
,,
Lichidator Expert Insolvent Sprl - reprezentat de Grosu Emil, urmând ca acestea s` î[i recupereze paguba tot de la inculpa]i. Sunt totu[i, înc` voci care înc` acuz`: "Au fost cinci oameni care au murit, soarta le-a fost pecetluit` din start. Cei care au lucrat la aeraj [tiu acest lucru. Dac` st`teau în firid`, sc`pau, dac` ie[i de acolo, e[ti un om mort. Asta lea fost soarta. Au mai fost [i doi gazatori. Ei nu au pl`tit [i m` gândesc cum mai au con[tiin]a curat`. S-a mu[amalizat totul, ca s` ias` unii "basma curat`", a ]inut s` ne declare un angajat din sectorul aeraj, care a lucrat 20 de ani în mineritul din Valea Jiului. Angella DUMITRA{CU
Mediul \nconjur`tor nu este nici al genera]iei noastre, ,, ci este al genera]iei viitoare Aflat` la cea de-aa 44-aa edi]ie anul acesta, Ziua Mondial` a Mediului a crescut de la an la an, devenind una dintre cele mai importante platforme de comunicare a temelor de mediu, fiind celebrat` de milioane de oameni, în peste 100 de ]`ri. În fiecare an, pe 5 iunie, Organiza]ia Na]iunilor Unite propune o tem`-cheie asupra c`reia dore[te s` atrag` aten]ia locuitorilor planetei noastre. În 2018, ONU face un apel global pentru a sus]ine lupta împotriva polu`rii cu plastic. Asta pentru c`, anual, la nivel planetar, peste 8 milioane de tone de plastic p`trund în oceanele noastre, distrugând întregi ecosisteme, punând în pericol via]a animalelor [i a oamenilor, deopotriv`. Un sondaj realizat de Comisia European` la începutul acestui an arat` c` 87% dintre europeni sunt con[tien]i asupra pericolelor polu`rii cu plastic. "În România, anul acesta am trecut de la con[tientizare [i îngrijorare la ac]iuni concrete: Am promovat legisla]ia privind interzicerea comercializ`rii pungilor din plastic începând cu 1 ianuarie 2019 [i ne afl`m pe ultima sut` de metri cu finalizarea instrumentelor economice ale economiei circulare, precum "pl`te[ti pentru cât arunci" sau sistemul "garan]ie-returnare". Îns` adev`rata schimbare trebuie s` vin` de la fiecare cet`]ean în parte, prin gesturi mici, efort minim, dar
care conteaz` atât de mult. De Ziua Mediului, este o bun` oportunitate ca fiecare dintre noi s` ia o decizie pentru propriul viitor, a trecut vremea reflec]iei [i a venit momentul ac]iunii!", se arat` în mesajul trasmis de Ministerul Mediului. Pentru a marca ziua Mondial` a Mediului, la Petro[ani, Casa Pro Urbis [i Asocia]ia Pro Parâng au organizat un eveniment inedit la care s-au al`turat [i copiii de la unit`]ile de înv`]`m<nt, împreun` cu cadrele didactice. Ace[tia au pedalat împreun` prin centrul localit`]ii. {i primarul municipiului Petro[ani s-a al`turat ini]iativei de a pedala pe dou` ro]i. Pe explanada de la teatru, acesta a trasmis tinerei genera]ii c`: "mediul înconjur`tor nu este nici al genera]iei noastre, ci este al genera]iei viitoare. Dup` cum [ti]i tema de ast`zi este limitarea de[eurilor din plastic. La Petro[ani, aceste lucruri care se organizeaz` sunt de apreciat [i pentru faptul c`, aceste acocia]ii care se ocup` de protec]ia mediului au în vedere [i astfel de activit`]i educa]ionale. Dac` nu avem grij` de mediul înconjur`tor, nu vom avea viitor. Poluarea este un fenomen global, care, din
p`cate ia amploare. Pentru a stopa acest fenomen, trebuie ca noi, fiecare, la nivel local s` lu`m m`suri. Este important s` îi implic`m pe copii în astfel de ac]iuni, deoarece viitorul le apar]ine lor. Am ales, ast`zi, s` pedal`m pentru a trage un semnal de alarm` asupra polu`rii cu emisii de dioxid de carbon. Un mediu curat înseamn` o via]` s`n`toas`, de aceea încurajez [i sus]in orice activitate care are rolul de a proteja natura. Este de datoria noastr` s` men]inem curat patrimoniul natural pe care avem datoria de a-l l`sa nealterat genera]iilor viitoare", a ]inut s` declare primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi Angella DUMITRA{CU
Demersuri pentru canonizarea de urgen]` a Sf<ntului Ardealului P`rintele Arsenie Boca va fi canonizat în regim de urgen]`, dup` interven]ia Mitropolitul Ardealului, Înalt Prea Sfin]itul Lauren]iu Streza. Înalta fa]` bisericeasc` solicit` accelerarea procesului de transformare a p`rintelui Boca în sfânt, în contextul scandalului m`rcii înregistrate cu imaginea acestuia, de]inut` de o firm` din Anglia. O comisie special` va cerceta via]a preotului supranumit Sfântul Ardealului. Prin canonizare Biserica încearc` s` sting` acest conflict. "Numele se va schimba din "P`rintele Arsenie Boca" în cel de "Sfântul Arsenie". În locul fotografiei cu chipul P`rintelui, atât de multiplicat` de doritorii de câ[tig necinstit, va fi zugr`vit` [i aprobat` de c`tre Sfântul Sinod icoana sa de sfânt, cu chipul transfigurat prin lucrarea harului lui Dumnezeu. Astfel, va disp`rea [i obiectul acestei nefire[ti uneltiri!", a declarat pentru tribuna.ro, Mitropolitul Ardelului, IPS Lauren]iu Streza. Raportul comisiei speciale va fi înaintat Sinodul Mitropolitan de la Sibiu, iar mai apoi dezbaterile se vor muta la Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Acolo se va decide dac` p`rintele Arsenie Boca va deveni sfânt. Din comisia special` fac parte [i reprezentan]i ai Episcopiei Devei [i Hunedoarei.(E.D.)
8
8 iunie 2018
Dou` zile de poveste pentru copiii municipiului Lupeni Cei mai mici dintre locuitorii municipiului Lupeni au avut parte de dou` zile de neuitat. Au devenit personaje de poveste, au cântat, au dansat [i au spus pove[ti al`turi de îndr`gitul actor MARIAN RALEA, cel care a creat un fenomen în urm` cu 20 de ani, [i care a atras mii de copii din ]ara noastr`, ABRACADABRA. Cele dou` zile de spectacole au fost oferite de Prim`ria municipiului Lupeni, care, în colaborare cu Teatrul I.D.Sîrbu au încercat s` satisfac` cerin]ele celor mai mici dintre lupeneni. Actorii au venit [i ei preg`ti]i cu personaje de poveste, au defilat [i i-au angrenat în jocul lor, într-un joc de poveste de Fe]i Frumo[i, Ilene Cozânzene, zâne bune, vr`jitori [i alte personaje care întregesc "Lumea Pove[tilor". Cei mai buni pici [i care au
r`spuns spontan întreb`rilor îndr`gitului actor, care a fost amfitrionul întâlnirii, au primit din partea acestuia CD-uri cu muzic` pentru copii, diferite juc`rii, coifuri, bomboane [i alte delicatese îndr`gite de copii. Actorii teatrului petro[enean au pus în scen`, la rândul lor, o frumoas` poveste care a captat interesul spectatorilor, copii, p`rin]i [i bunici. "Au fost dou` zile în care, împreun` cu partenerii no[tri, le-am oferit celor mici clipe de neuitat. Trebuie s` le îndeplinim dorin]ele, ne dorim s` se dezvolte frumos, iar noi facem tot ceea ce este posibil s` le oferim condi]ii optime de educa]ie prin investi]iile pe care le facem în infrastructura [colar`. La mul]i ani tuturor copiilor, p`rin]ilor [i bunicilor s`n`tate [i numai bine", a ]inut s`
ne declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.(E.D.)
Retezat SkyRace Intersport - edi]ia a VII-a Masivul Retezat î[i a[teapt`, pentru a [aptea oar`, competitorii [i pe iubitorii muntelui. La ad`postul unui strat c`lduros de om`t, pe 16 iunie, se va da startul la Retezat SkyRace Intersport. Vârful Custura, acum seme] în fa]a viscolului, mângâiat de norii care îl viziteaz` aproape zilnic, vegheaz` împrejurimile, p`strându-le intacte pentru cei 1.200 de alerg`tori care vor veni în var` s` alerge lâng` Cheile Bu]ii. Printre nout`]ile evenimentului din acest an, amintim: am introdus categorii de vârst` [i la traseul Buta, nu vom mai premia câ[tig`torii de la Open General [i la categorie, iar primul alerg`tor care ajunge la podul de peste Jiu (traseul Custura) va primi un premiu financiar. Retezat SkyRace Intersport este un concurs de alergare montan`, de skyrunning, care se desf`[oar` în Mun]ii Retezat, la Cheile Bu]ii, Uricani, Hunedoara, [i care propune trei trasee. "Custura" este recomandat alerg`torilor cu experien]` montan`, are 28 de kilometri (9 kilometri de creast` alpin`) [i 2.300 de metri diferen]` pozitiv` de nivel [i un timp limit` de parcurgere de 8 ore (cel mai înalt punct atins va fi vârful Custura, 2.457 de metri). "Buta" are o lungime de 23 de kilometri (5 kilometri de creast` alpin`), 1.400 de metri diferen]` pozitiv` de nivel [i timp limit` de parcurgere de
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
6 ore. "Valea M`rii" are o lungime de doar 7 kilometri [i 300 de metri diferen]` de nivel.(E.S.)