Page 1

Anul XIX Num`rul 888 18 mai 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON

S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Ziua Eroilor, comemorat` la Lupeni

pa g. 5

DN 66A - Uricani - B`ile Herculane - un nou caiet de sarcini pentru expertiza tehnic` pa g. 3

Ziua Familiei, s`rb`torit` la Lupeni pa g. 4

INSEMEX Petro[ani a fost vizitat de ministrul Educa]iei, Valentin Popa pa g. 4

Universitatea din Petro[ani a \mplinit 70 de ani

pa g. 6

Un izvor a ap`rut \n curtea Schitului Straja

pa g. 8


2

18 mai 2018

S` ac]ion`m pentru un viitor mai s`n`tos - \mpreun` \mpotriva obezit`]ii

HOROSCOP

Ziua European` Împotriva Obezit`]ii (ZEIO) este o platform` de campanie a Asocia]iei Europene pentru Studiul Obezit`]ii, respectiv EASO - European Association for the Study of Obesity. Înfiin]at` în 1986, EASO este o federa]ie a asocia]iilor profesionale din 32 ]`ri europene, reprezentând oameni de [tiin]`, practicieni din sistemul de s`n`tate, medici, exxper]i în s`n`tate public` [i pacien]i. Ziua European` Împotriva Obezit`]ii (ZEIO) subliniaz` necesitatea ca obezitatea s` fie recunoscut` pe scar` mai larg` de c`tre Uniunea European` [i de c`tre guvernele statelor membre ca o boal` cronic` [i s` atrag` aten]ia asupra beneficiilor pe care acest lucru le va aduce atât persoanelor fizice, cât [i sistemelor de s`n`tate. Preven]ia joac` un rol major în epidemia obezit`]ii, dar este de asemenea important s` se ofere tratament accesibil [i eficient milioanelor de europeni care sunt deja obezi. OMS recunoa[te c`, în acest secol, Obezitatea are o prevalen]` egal` sau mai mare comparativ cu malnutri]ia [i bolile infec]ioase. De aceea, în lipsa unor m`suri drastice de preven]ie [i tratament, în 2025 peste 50% din popula]ia lumii va fi obez`. Obezitatea este, a[adar, o boal` cronic`, având o prevalen]` foarte mare [i care afecteaz` b`rba]i [i femei de toate rasele [i vârstele.Este o problem` serioas` de s`n`tate public` deoarece cre[te riscul unor boli cronice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterial`, bolile coronariene, anumite forme de cancer etc. Preobezitatea [i obezitatea sunt probleme importante de s`n`tate public` [i au nevoie de o strategie comun`, ce include promovarea obiceiurilor alimentare s`n`toase [i a unui stil de via]` mai activ, precum [i tratament [i îngrijiri corespunz`toare. Supragreutatea [i obezitatea sunt definite ca acumulare anormal` sau excesiv` a gr`simii în ]esutul subcutanat [i în jurul viscerelor, cu afectarea s`n`t`]ii. Supraponderea [i obezitatea din perioada copil`riei conduce la serioase probleme de s`n`tate în perioada de adult. Obezitatea copilului este puternic asociat` cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice [i degradarea st`rii de bine psihosociale, incluzând tulbur`ri alimentare, rela]ii sociale precare [i dezavantaje educa]ionale. Copilul supraponderal are mai multe riscuri s` fie un adult supraponderal. Un IMC (Indicele Masei Corporale) mare în adolescen]` este predictiv cu cre[terea riscului de boal` cardiovascular` [i cu o rat` ridicat` a mortalit`]ii la vârsta de adult.Sunt necesare interven]ii pentru adoptarea comportamentelor alimentare s`n`toase (consumul micului dejun, consumul de fructe [i legume, consumul de ap` în locul b`uturilor îndulcite) [i stimularea activit`]ii fizice în detrimentul comportamentelor sedentare, de c`tre tineri. Scopul campaniei din acest an este cunoa[terea [i în]elegerea necesit`]ii unei ac]iuni la nivel european [i na]ional, pentru a îmbun`t`]i prevenirea, tratamentul [i îngrijirea obezit`]ii. Campania sprijin` cet`]enii supraponderali sau obezi pentru a face modific`ri ale stilului de via]` în vederea gestion`rii greut`]ii lor [i îmbun`t`]irii st`rii generale de s`n`tate [i a calit`]ii vie]ii. Clubul de Pres` Valea Jiului este partener în aceste campanii [i primele sesiuni de informare au avut loc chiar zilele trecute în mai multe institu]ii partenere, chiar în cadrul proiectului CAMPANIA VIATA.(E.S.)

Re]ete de week-e end Conopid` cu maionez` Ingrediente: 600-800 g conopid`, 300 g maionez`, 100 ml sm<nt<n`, m`rar, p`trunjel. Preparare: Conopida se fierbe [i se strecoar`. Maioneza obi[nuit` se amestec` facultativ cu sm<nt<na, potrivindu-se gustul cu sare, acreal` [i mu[tar, ca s` fie mai picant`, dup` care se amestec` u[or cu conopida, prin r`sturnare, ca aceasta s` nu se deformeze. Pentru arom`, se pune neap`rat în maionez` m`rar t`iat m`runt. Se aranjeaz` pe platou [i se presar` m`rar sau p`trunjel t`iat m`runt. Friptur` \n sos picant Ingrediente: 600 g de mu[chi de porc, 2 dl de sm<nt<n`, o ceap`, o linguri]` cu maghiran, f`in`, sare, piper, ulei. Preparare: Ceapa t`iat` m`runt se c`le[te pu]in \n ulei, se adaug` buc`]ile de carne, sare, piper [i m`ghiran, se amestec` bine [i se las` s` se frig` pu]in. Se stinge cu ap` [i se fierbe \n`bu[it. C<nd carnea este aproape gata, se adaug` un sos din

sm<nt<n` [i f`in` [i se las` s` clocoteasc` c<teva minute. Se serve[te cu garnitur` de macaroane sau cu orez. Rulad` cu stafide [i fri[c` Ingrediente: Aluatul: 6 ou` separate, 225 g zah`r, 50 g cacao, 25 g f`in`, zah`r pudr` pentru ornat. Umplutura: 175 g stafide t`iate, 3 lg coniac/rom, 100 g unt \nmuiat, 175 g zah`r pudr`, 150 ml fri[c`. Preparare: G`lbenu[urile [i zah`rul se amestec` \ntr-un vas p<n` se \ngroa[`. Se adaug` f`ina cu cacaoa cernute \mpreun`. Se bat albu[urile p<n` se \nt`resc. Se adaug` cu grij` \n mixtur`. Se pune \ntr-o tav` de 20/30 cm, tapetat` cu h<rtie se pune la cuptorul \ncins la 180 grade pentru 20 minute p<n` se \nt`re[te. Se ia de la cuptor [i se toarn` imediat pe un pergament pudrat cu zah`r. Se ruleaz` [i se las` la r`cit. Se pun stafidele \ntr-un vas, se acoper` cu coniac sau rom [i se las` la macerat. Untul [i zah`rul se freac` \ntr-un vas p<n` se fac ca o crem`. Se adaug` stafidele [i lichiorul r`mas. Se deruleaz` \ncet aluatul [i se pune crema uniform. Se ruleaz` la loc. Se pudreaz` rulada cu zahar [i se orneaz` cu fri[ca [i stafide.

TAUR Momentele care pot s` schimbe "cursul vie]ii" sunt legate de rela]iile disonante pe care Luna Neagr` le realizeaz` cu Soarele (conjunc]ie) [i cu Luna (cvadratur`) [i Liviu P\r]ac care vor "reverbera" pe Axa Fixa Taur-Leu-Scorpion-Varsator. Nu va fi o s`pt`mân` u[oar`, astfel c` se va cere multa pruden]`. Zi tensionat`: sâmb`ta. GEMENI Chiar dac` zilele tensionate sunt majoritare numeric, totu[i, beneficiul din s`pt`mâna viitoare va veni de la tranzitele pe care Soarele dumneavoastr` natal le va primi de la cinci planete diurne (Mercur, Venus, Marte, Saturn [i Neptun), astfel c` sunt posibile realiz`ri de excep]ie, mai ales la mijlocul intervalului. Zile tensionate: luni, mar]i [i duminic`. RAC Doar rutina se va manifesta pe parcursul s`pt`mânii urm`toare \n viata dumneavoastr`. Zile tensionate: toate. LEU Va fi una din s`pt`mânile în care se pot întâmpla [i bune, dar [i rele. Impactul dur al zilelor cu înc`rc`tura destinica va fi atenuat de tranzitul benefic al Lunii prin Balan]a, iar influen]a tensionat` a Ultimului P`trar (pe rela]ia grea Scorpion-V`rs`tor) va fi par]ial anihilata de trigonul Luna-Marte. Zi tensionata: sâmb`ta. FECIOARA O s`pt`mâna de excep]ie! Ve]i avea o mare predispozi]ie pentru dialog [i pentru alte activitatea mercuriene, cum ar fi: scriere, citire, întocmire de acte [i documente, activit`]i comerciale sau achizi]ii de bunuri materiale. În plus, perioada este extrem de benefic` pentru transform`ri de durat`. Zile tensionate: f`r`. BALAN}A Începe]i s`pt`mâna destul de tensionat(`) datorit` influentei cvadraturii dintre dou` planete malefice, Saturn [i Pluton. Marile lec]ii de via]` c`rora va trebui s` le face]i fa]` în cele dou` zile cu înc`rcare destinic` pot fi exacerbate de cvadraturile pe care Luna le realizeaz` cu Pluto [i Mercur. Zi tensionat`: luni. SCORPION Va fi o perioad` de "care pe care", datorit`, pe de o parte, tranzitele benefice ale Lunii, iar pe de alta, de influen]ele malefice ale aspectelor generate de Luna Neagr` cu cele dou` "Luminarii" (Soare [i Luna). Sâmb`ta, Luna, din semnul dumneavoastr`, realizeaz` o cvadratur` dur` cu Soarele diurn. Zile fatidice: mar]i [i vineri. S~GET~TOR Tranzitul Lunii prin Fecioara genereaz` un început de s`pt`mân` destul de tensionat. Treptat, cerul astral se "însenineaz`", astfel c` urmeaz` mai multe zile faste în care predispozi]ia dumneavoastr` se va îndrepta, cu predilec]ie, spre comunicare [i ac]iuni menite a favoriza expansiunile materiale. Zile tensionate: luni [i mar]i. CAPRICORN O s`pt`mân` anost`, f`r` nimic ie[it din comun. Zile tensionate: toate. V~RS~TOR Dezagreabila prezen]` a Lunii Negre în semnul dumneavoastr` v` creeaz` alte [i alte nepl`ceri de care nu ve]i sc`pa prea curând. În plus, prezen]a Soarelui diurn în acest semn este una [i mai pu]in benefica, pe de o parte de starea sa debil` (de exil), iar pe de alta de influen]a fazei Ultimului P`trar. Zi tensionat`: sâmb`ta. PE{TI Lipsa tranzitelor malefice (cu excep]ia celui al Lunii) [i prezen]a planetelor Jupiter [i Uranus în semnul dumneavoastr`, determina fastitatea zilelor de la sfâr[itul s`pt`mânii. La polul opus se situeaz` calitatea primelor dou` zile, destul de tensionate, datorit` opozi]iei Luna-Uranus [i tranzitului Lunii diurne. Zile tensionate: luni [i mar]i. BERBEC Nimic nou pentru semnul dumneavoastr` zodiacal \n perioada urm`toare. Zile tensionate: toate zilele s`pt`mânii. Pentru to]i nativii din zodiac Acum, mai mult ca oricând, ]inând cont de perspectivele energetice pur negative simbolizate de schimb`rile bru[te de vreme, nu uita]i, oriunde [i v` mult … oricând: Iubi]i-v

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0720-995509

Redactor [ef Reghina VLAD Anchete

Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com

Arthur G~RDESCU

Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA


3

18 mai 2018

DN 66A Uricani - B`ile Herculane - un nou caiet de sarcini pentru expertiza tehnic` Despre istoria [i evolu]ia drumului care face leg`tura dintre Uricani [i B`ile Herculane, publica]ia noastr` a prezentat nenum`rate articole, în care au fost prezentate eforturile f`cute de parlamentari, primari, oameni de afaceri, alte oficialit`]i pentru sus]inerea relu`rii lucr`rilor [i finalizarea lui. Nu trebuie s` uit`m, în primul rând, nici de interpel`rile pe care le-a f`cut în mandatele trecute senatorul Cristian Resmeri]`, care a adresat mai multe întreb`ri [i interpel`ri primului ministru [i ministrului Transportului, în care a cerut în mod expres informa]ii despre viitorul acestui drum, care poate fi singura cale de deschidere a V`ii Jiului, c`tre zona de vest a ]`rii. S-au strâns mii de semn`turi din partea locuitorilor zonei, care au ajuns [i pe masa premierilor. Dac` nu ar fi fost procesul cu organiza]iile de mediu, poate c` în 2015 drumul ar fi fost finalizat, pentru c`, guvernul de atunci, alocase [i banii, 58 de milioane de euro, din care 80% erau bani europeni. În 2016, la înt<lnirea cu vicepremierul Vasile Dîncu, din nou primarii din Valea Jiului au cerut sprijinul pentru redeschiderea lucr`rilor [i, mai apoi, a fost înaintat un nou memoriu cu zeci de mii de semn`turi. Pentru a r`spunde [i cerin]elor edililor locali, iat` c`, în luna martie a.c., senatorul Cristian Resmeri]` revine din nou, cu o întrebare adresat` primului ministru Viorica D`ncil` în care cere s` se spun` "dac` o s` fie alocate în acest an fondurile necesare continu`rii finan]`rii investi]iilor la DN 66A" [i i-a cerut deasemenea "S~ IA M~SURILE CARE SE IMPUN CA DRUMUL S~ FIE FINALIZAT ÎN CEL MAI SCURT TIMP". R`spunsul a venit din partea CNAIR SA, care a precizat c` "drumul se afl` în studiul de prefezabilitate" [i c` este nevoie [i de o hot`râre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai acestuia. Tot în aceast` adres` se mai men]ioneaz` c` "asigurarea unei surse de finan]are pentru sectorul de drum DN 66A km 66+204. 109+308 CNAIR va interveni la Ministerul Transporturilor în vederea posibilit`]ii finan]`rii lucr`rilor de la bugetul de stat [i includerea în anul 2018 a chetuielilor necesare

pentru elaborarea studiului de prefezabilitate la titlul 5501.12 - Investi]ii ale agen]ilor cu capital de stat, "Nu pozi]ia C "Alte cheltuieli de investi]ii"”. m` las [i voi face în a[a fel, încât, drumul spre Herculane s` fie finan]at [i finalizat. De[i am f`cut numeroase demersuri p<n` acum la toate guvernele, am observat c` el este un subiect numai în campaniile electorale dup` care promisiunile sunt uitate, dar

voi lupta pân` la cap`t pentru ca lucr`rile la Drumul Na]ional 66A care leag` Câmpul lui Neag de Herculane s` fie finalizat, întrucât acesta

reprezint` singura modalitate de a deschide noi orizonturi pentru Valea Jiului, s` dezvolt`m turismul [i s` atragem cât mai mul]i bani în Valea Jiului, atât de greu încercat` de restructurarea mineritului", a ]inut s` transmit` senatorul Cristian Resmeri]` Finalizarea acestui drum de acces reprezint` o alternativ` viabil` la închiderea unor unit`]i miniere, prin crearea de noi locuri de munc`. Lucr`rile la acest drum ar constitui [i o real` oportunitate de angajare a unor [omeri [i persoane f`r` ocupa]ie, rezulta]i în urma reorganiz`rii activit`]ii miniere [i s-ar putea realiza chiar cu firme specializate tot din aceast` zon`. Arthur G~RDESCU

Finan]`ri nerambursabile la Lupeni Consiliul local al municipiului Lupeni va organiza selec]ia public` pentru finan]area proiectelor pentru ac]iunile, activit`]ile ce vor fi finan]ate în baza Legii 350/2005 [i în conformitate cu prevederile HCL 42/2018. Solicitantul va depune documenta]ia prev`zut` în Ghidul solicitan]ilor pentru elaborarea [i prezentarea propunerilor de proiecte pentru acordarea de finan]`ri nerambursabile din fonduri publice la registratura Prim`riei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revolu]iei, nr. 2, jude]ul Hunedoara, pân` la data de 15.06.2018, ora 10:00 cu men]ionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa [i numele complet al solicitantului, domeniul

pentru care se solicit` finan]are cu men]iunea "a nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare". Durata de implementare a proiectelor este anul 2018. Suma total` disponibil` pentru finan]are nerambursabil` de la bugetul local în anul 2018 este de 200.000 lei, iar domeniile pentru care se acord` finan]are nerambursabil` de la bugetul local în anul 2018 sunt: Sport pentru care se aloc` Suma total` disponibil` pe anul 2018 pentru sprijinul financiar al programelor sau ac]iunilor sportive din Municipiul Lupeni 200.000 lei pentru sprijinirea programului "Sportul pentru to]i" [i pentru Tineret - suma total` disponi-

bil` pentru sprijinul financiar al programelor sau ac]iunilor pentru tineret din Municipiul Lupeni este de 10.000 lei pentru sprijinirea program u l u i "Dezvoltarea personal` a tinerilor prin educa]ie nonformal`". Evaluarea [i selec]ia proiectelor în vederea ob]inerii finan]`rii nerambursabile se va face de c`tre Comisia de evaluare constituit` în acest scop, în perioada 18.06.2018 - 17.07.2018. Comisia

de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare [i selec]ie, în scris, solicitan]ilor respin[i motivele neacord`rii finan]`rii [i celor selec]iona]i nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.(E.D.)


4

18 mai 2018

Ziua Familiei, s`rb`torit` la Lupeni Ziua Interna]ional` a Familiei a fost proclamat` de Adunarea General` a Organiza]iei Na]iunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezolu]ia A / RES / 47/237, ca eveniment cu dat` fix` pe 15 mai a fiec`rui an [i reflect` importan]a pe care comunitatea interna]ional` o acord` familiilor. Anul 1994 a fost declarat An Interna]ional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este s`rb`torit` în multe ]`ri de pe planet` cu scopul de a sensibiliza opinia public` [i de a sublinia importan]a familiei, în condi]iile în care oamenii au început s` se îndep`rteze de aceast` institu]ie. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere sus]inut` [i de Patriarhia Român`, ziua de 15 mai a devenit oficial [i Ziua familiei române. Familiile sunt numite nucleul de baz` a societ`]ii - ne na[tem în familii, iar cei mai importan]i ani în dezvoltarea noastr` sunt petrecu]i în c`minele noastre. Dar fiecare familie este diferit`, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interac]iune diferite. Vie]ile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm [i de a ne petrece timpul împreun`. În fiecare an, secretarul general al ONU alege un motto special pentru eveniment, iar în anul 2018 acesta poart` numele "Familii [i societ`]i incluzive". Societatea incluziv` este aceea care prime[te sau introduce în cadrul frontierelor sale, a valorilor [i normelor sale, pe to]i cei care îi apar]in de drept. Idealul societ`]ii incluzive se fondeaz` pe ideea egalit`]ii oamenilor componen]i, în diversitatea [i singularitatea lor. Pentru a marca aceast` zi, în cadrul CAMPANIEI VIA}A, ini]iat` de Clubul de Pres` Valea Jiului [i {coala Gimnazial` nr. 3 din Lupeni, la sediul partenerului CENTRUL Comunitar EGAL al Crucii Ro[ii Române din municipiul Lupeni, a fost organizat` o sesiune de informare cu titlul "Familia provoc`ri contemporane". Invita]ii prezen]i, parteneri în cadrul proiectului, reprezentantul Poli]iei Române, cadre didactice voluntare [i al]i invita]i, veni]i chiar de la sediul central al Crucii Ro[ii Române au participat la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Interna]ionale a Familiei [i au avut în vedere promovarea principiilor de incluziune social` la nivel local din perspectiva familiei în dificultate, a respect`rii drepturilor copilului sau a persoanelor cu dizabilit`]i, a persoanelor vârstnice [i a reducerii s`r`ciei. Cauzele specifice ]`rii noastre sunt în principal s`r`cia [i lipsa

educa]iei. Dar de multe ori, necunoa[terea propriilor drepturi, necunoa[terea unor norme dup` care trebuie s` se desf`[oare via]a de cuplu (de exemplu unele femei nu con[tientizeaz` c` sunt abuzate sexual crezând c` a[a trebuie s` fie rela]ia), frica, neîncrederea în institu]iile care asigur` ajutor, lipsa informa]iilor în ceea ce prive[te existen]a acestor institu]ii [i ce servicii ofer` ele, duc la persisten]` pe durata de ani de zile a problemelor. În România, cele mai frecvente probleme ale familiei sunt violen]a asupra femeii sau, mai rar, asupra b`rbatului, abuzul sexual asupra unuia dintre parteneri, violen]a asupra copiilor, abuzul prin neglijen]`, abuzul emo]ional [i sexual asupra copilului. Aceste teme au fost dezb`tute în cadrul întâlnirii, beneficiarii programului "A Doua {ans`" primind informa]ii pre]ioase care le pot fi de folos, pe viitor. Tot în cadrul întâlnirii, directorul Subfilialei de Cruce Ro[ie Lupeni, Simona Hîriea[u le-a oferit o lec]ie demonstrativ` de acordare a primului ajutor de baz`, iar beneficiarii adul]i au "jucat [i ei rolul victimelor " [i au aflat ce pot s` fac` dac` vor fi pu[i în situa]ia de a acorda primul ajutor. Angella DUMIITR RA{CU

INSEMEX Petro[ani a fost vizitat de ministrul Educa]iei, Valentin Popa Dup` activit`]ile care au avut loc la Universitatea din Petro[ani unde s-aau s`rb`torit cei 70 de ani de activitate universitar`, ministrul Educa]iei, Valeantin Pop, înso]it de secretarul de stat Dan Dr`ghici, inspectorul general al ISJ Hunedoara [i alte oficialit`]i jude]ene au vizitat INSEMEX Petro[ani, o unitate de elit` care face cinste V`ii Jiului, jude]ului Hunedoara [i României. La vizit` au fost prezen]i [i înal]ii oaspe]i veni]i din ]`rile europene [i nu numai, cu care, Universitatea din Petro[ani are încheiate parteneriate. M`sura succesului unei institu]ii este dat` de suma rezultatelor acesteia, recunoscute public. Privind din aceast` perspectiv` este cât se poate de evident c` una dintre cele mai performante institu]ii care efectueaz` cercet`ri în domeniul securit`]ii [i s`n`t`]ii în munc` pentru medii poten]ial explozive [i/sau toxice este INSEMEX Petro[ani. "Am fost onora]i de aceast` vizit` [i-i mul]umim ministrului Educa]iei Valentin Popa c`, în programul dens pe care l-a avut în prima sa vizit` în Valea Jiului, a g`sit timpul necesar pentru a trece

în revist` [i activitatea cercet`torilor de la INCD INSEMEX. I-am prezentat domnului ministru principalele noastre activit`]i, pe care le derul`m în prezent [i i-am prezentat [i o parte din laboratoarele [i infrastructura de ultim` genera]ie de care dispune INSEMEX", a spus dr. ing. George Artur G`man, directorul general a INSEMEX Petro[ani. Înal]ii oaspe]i au primit înforma]ii din partea conducerii institutului, care le-au prezentat principalele activit`]i desf`[urate, laboratoarele [i infrastructura de cercetare de ultim` genera]ie de care INSEMEX dispune. La finalul vizitei, impresiile despre cele v`zute au fost consemnate în "CARTEA DE AUR" a INSEMEX, un document care dateaz` din anul 1997, ce cuprinde toate gândurile [i mesajele pe care le-au l`sat aici, cei care au trecut pragul prestigiosului institut petro[enean. {i ministrul Educa]iei [i-a a[ternut gândurile pe o fil`, în aceast` carte astfel “M` bucur c`

am vizitat Institutul de Cercetare INSEMEX din Petro[ani [i c` am cunoscut oameni valoro[i care se ocup` de asigurarea celor mai bune condi]ii de munc` în mine [i nu numai. Le doresc succes [i sper c` îi pot felicita [i la împlinirea vârstei de 70 de ani, dar [i a acelei de 100 de ani pe care le vor aniversa în 2019 [i în 2049”. Discu]iile purtate cu înal]ii oaspe]i au vizat [i cre[terea [i înt`rirea colabor`rilor cu ]`rile partenere, organizarea de manifest`ri [tiin]ifice comune, contribu]ia pe viitor la dezvoltarea zonei V`ii Jiului, etc. Ella SCHREIBER


18 mai 2018

5

Ziua Eroilor, comemorat` la Lupeni

Pilda lor de slujire necondi]ionat` [i jertfa neprecupeti]` pe altarul p`mântului str`mo[esc, ne dau în aceste momente statornicia [i viitorul comunit`]ii noastre de ast`zi [i a ]`rii, deopotriv`. În`l]area Domnului este pentru români [i Ziua Eroilor, pentru c`, sunt pomeni]i to]i eroii neamului, deoarece, la În`l]are, ei merg pe acela[i drum, prin jertfa lor c`tre Rai. Ei s-au sacrificat pentru libertate, demnitate, pentru ca noi s` tr`im liberi pe aceste frumoase meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. La miezul zilei, toate clopotele bisericilor au b`tut în cinstea [i pentru recuno[tin]a bravilor no[tri eroi care s-au jertfit în cele dou` r`zboaie mondiale. Ca în fiecare an, Prim`ria [i Consiliul local Lupeni aloc` un rol important acestui eveniment [i a marcat cu smerenie [i recuno[tin]` aceast` mare s`rb`toare na]ional` la Cimitirul Eroilor, unde se afl` [i troi]ele ridicate în cinstea eroilor lupeneni care s-au jertfit pentru Neam [i pentru }ar`. Programul manifest`rii a început cu ceremonialul de depuneri de coroane de flori din partea administra]iei locale, a Consiliului Local Lupeni, a Jandarmeriei [i Deta[amentului de Pompieri de la Lupeni. Au mai depus coroane de flori reprezentan]ii E.M. viitor. Pentru ace[ti eroi ai Lupeniului, ai V`ii Jiului, ai Lupeni, PSD, PNL [i PRM Lupeni [i dl. Emil P`r`u întregii ]`ri, [tiu]i [i ne[tiu]i, îi comemor`m ast`zi, convin[i din partea Comexim R. fiind c` pilda lor de slujire necondi]ionat` [i jertfa neprecuA urmat un Te-Deum oficiat de un sobor de peti]` pe altarul p`mântului str`mo[esc ne dau în aceste preo]i. momente statornicia [i viitorul comunit`]ii noastre de ast`zi [i “Eroii neamului sunt to]i cei care, cu arma a ]`rii, deopotriv`”, a subliniat în cuvântul s`u, primarul \n m<n` ori cu fiin]a [i credin]a lor în Dumnezeu au municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. crezut în pururea fiin]` a neamului românesc, pe La eveniment a participat [i singurul veteran, care s-a altarul c`ruia au adus cea mai sublim` jetf`: Via]a! putut deplasa, plt(r) Gheorghe Tudor, care a ajuns la veneraPre]uim azi mo[tenirea pe care ace[ti eroi ne-au bila vârst` de 95 de ani [i care, le-a spus celor prezen]i c` l`sat-o nou`, celor care tr`im azi pe aceste "Justi]ia nu este dreapt` pentru România". Cel`lalt veteran de meleaguri udate de sânge. Nu uit`m c` aici, în r`zboi, aflat [i el la o v<rst` înaintat`, Aurel Uil`can, din luptele din Mun]ii Vâlcanului, la Straja, bravii motive de s`n`tate nu a putut fi prezent. În schimb, mai multe români desp`r]i]i de un nedrept hotar s-au jertfit în so]ii de veteran de r`zboi au fost prezente la eveniment [i ca luptele din Marele r`zboi al Întregirii pentru ca noi un gest de recuno[tin]`, administra]ia local` i-a premiat. s` avem [ansa de a tr`i în Patria Mam` - România. Prezent la eveniment, \n caliatatea sa de reprezentant Nu uit`m c`, tot aici, pe alt front, de aceast` dat` al al Senatului României, Cristian Resmeri]` a ]inut s` muncii, pe frontul trudei din adâncuri, eroii mineri mul]umeasc` celor prezen]i c` au ]inut s` participe la aceast` Gheorghe Tudor - 95 de ani s-au jerfit în dureroase tragedii care au avut loc în comemorare [i le-a spus urm`toarele: "Îmi face o deosebit` pl`cere s` m` aflu ast`zi aici, în mijlocul dumneavoastr`. Vreau s` mul]umesc Mina de la Lupeni, în primul rând înaltelor fe]e biserice[ti pentru Te-Deumul pe care l-au s`vâr[it pentru ca noi s` în cinstea bravilor no[tri eroi. M` bucur` faptul c` avem printre noi tineri avem [ansa de a elevi. Totul se datoreaz` lor, eroilor, faptul c` suntem oameni liberi, suntem avea ast`zi un oameni care putem s` spunem ceea ce gândim [i c` putem s` facem ceea ce prezent mai bun dorim. Tot ceea ce este în România în momentul de fa]`, libertatea [i suverandecât dân[ii. Nu itatea li se datoreaz` lor, eroilor de lâng` noi, celor care sunt de fa]` al`turea uit`m nici de aici, [i m` bucur c` sunt împreun` cu noi, c`, împreun`, respect`m Tradi]ia [i din Lupeni, c` jert- Istoria ]`rii noastre. S` mul]umim eroilor no[tri, familiilor acestora [i tuturor fa unor tineri cura- celor care a]i fost prezen]i ast`zi al`turi de noi”. jo[i care [i-au încris Un grup de elevi de la [colile lupenene au recitat poezii patriotice numele în rândul despre ]ar` [i eroi, iar corul de elevi de la "Glasuri de Argint" - {coala eroilor Revolu]iei Gimnazial` nr.3, preg`ti]i de prof. Felicia Frigea, au încântat participan]ii cu din 1989, a f`cut ca cântece patriotice. Dup` ve[nica pomenire, de la finalul slujbei religoase, au noi s` avem [ansa fost împ`r]i]i [i tradi]ionalii colaci [i ou` ro[ii, care se împart de În`l]area de a tr`i în libertate Domnului tuturor participan]ilor la evenimentul prilejuit [i de Ziua Eroilor. [i de a avea dreptul Elena DRAGOMIR la speran]e pentru


6 Mi[carea \n aer liber \nseamn` s`n`tate curat` 18 mai 2018

Societatea de consum ne pune la dispozi]ie o gam` variat` de alimente, unele mai nocive decât altele, care, adesea, atenteaz` grav la s`n`tatea noastr`. Obiceiurile alimentare defectuoase, precum [i lipsa mi[c`rii, pot conduce în timp la obezitate [i, de ce nu, la boli grave. {coala, ca prim contact educativ institu]ional al copilului are menirea de a forma deprinderi [i de educarea [colarului în vederea form`rii unui stil de via]` s`n`tos. Adoptarea unui stil de via]` s`n`tos în rândul copiilor [i al p`rin]ilor bazat pe mi[care, pe consumul zilnic de fructe [i legume, pe consumul de ap` în detrimental b`uturilor dulci, precum [i servirea zilnic` a micului dejun, este scopul proiectului CAMPANIA VIA}A, ini]iat de CLUBUL DE PRES~ VALEA JIULUI [i {COALA GIMNAZIAL~ NR. 3 din municipiul Lupeni [i la care, au aderat deja 12 parteneri [i doi sponsori de talie na]ional`: FARMACIILE CATENA [i ADACONI HATEG. S`n`tatea este unul dintre cele mai importante valori, atât pentru individ, cât [i pentru societate, fiind o condi]ie important` a dezvolt`rii durabile a unei na]iuni. Indivizii s`n`to[i pot s` munceasc` [i, implicit, contribuie optim la bun`starea social`. În cadrul activit`]ilor cuprinse în amplul proiect, duminic`, elevii de la ciclul primar au fost primi]i cu mult` c`ldur` de Florin Vrabie, cel care gestioneaz` cu succes activitatea PARCO CAVALLI din Vulcan. 60 de elevi au socializat între ei, au avut parte de ceva inedit, pen-

tru prima dat` în via]a lor, interac]ionând cu anim`lu]e domestice [i cu cei doi cai, cu ajutorul c`rora au f`cut echita]ie [i s-au plimbat cu [areta. Cei doi iedu]i albi au

fost [i ei protagono[tii întâlnirii cu cei mici, deoarece, verva lor neobosit` a fost trasmis` [i copiilor. "Am oferit celor 60 de copii prezen]i al`turi de cadrele didactice lec]ii gratuite de echita]ie, plimb`ri cu [areta, interac]iune cu animalele fermei, [edinte foto cu costume de cowboy, indieni, lec]ii de badminton. Al`turi de noi au fost [i îndr`gitele personaje din desenele animate Michey [i Minnie Mouse, Donald Duck. Mul]umim domnului Alin Potecaru [i domnului consilier Ionu] N`s`lean, pentru lec]iile de badminton oferite. Mul]umesc pentru premiile acordate!", a ]inut s` declare cel care se ocup` de Parco Cavali din Vulcan, Florin Vrabie. Ac]iunile în cadrul CAMPANIEI VIA}A vor continua [i în s`pt`mânile viitoare, mai ales c` se apropie ZIUA COPILULUI. Cu acest prilej vor fi organizate competi]ii sportive, ac]iuni de ecologizare, drume]ii la care sunt invita]i s` participe [i p`rin]ii, partenerii [i sponsorii din proiect. Arthur G~R RDESCU

Universitatea din Petro[ani a \mplinit 70 de ani Universitatea din Petro[ani are o lung` [i frumoas` tradi]ie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a func]ionat în Bucure[ti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 - 1958 a func]ionat la Petro[ani. Doar câteva universit`]i se pot mândri cu o asemenea descenden]` atestat` prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiin]are a "{coalei de Pon]i [i {osele, Mine [i Arhitectur`". Dup` anul 1990, prin diversificarea domeniilor [i specializ`rilor universitare, Institutul de Mine din Petro[ani a devenit Universitatea Tehnic` (1991) [i apoi Universitatea din Petro[ani (1995). Având drept fundament aceast` puternic` tradi]ie universitar` [i prestigiul de care se bucur` în ]ar` [i în str`in`tate, Universitatea noastr` asigur` ast`zi condi]iile necesare pentru ca studen]ii s`i s` dobândeasc` o înalt` calificare în multe [i variate domenii, preg`tirea desf`[urându-se la toate formele de înv`]`mânt. Formarea profesional` a speciali[tilor se realizeaz` în cadrul a trei facult`]i: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanic` [i Electric` [i Facultatea de {tiin]e. Din anul 1948 [i pân` ast`zi, la Universitatea din Petro[ani au absolvit mii de ingineri, subingineri, economi[ti, sociologi, matematicieni, institutori etc. În universitate se preg`tesc peste 4500 de studen]i, masteranzi [i doctoranzi, cu sprijinul unui colectiv de peste 200 cadre didactice. Preg`tirea prin doctorat este asigurat` de 19 conduc`tori [tiin]ifici, personalit`]i recunoscute în ]ar` [i pe plan mondial. Preg`tirea solid` dobândit` le-a oferit posibilitatea s` se adapteze [i s` se integreze rapid la condi]iile [i metodele de lucru din alte ]`ri (SUA, Canada, Germania, Fran]a, Italia, Spania, Israel, ]`ri din America de Sud, Africa, Asia etc.). Pretutindeni, absolven]ii forma]i la Universitatea din Petro[ani sunt cota]i printre profesioni[tii buni ai ramurilor în care activeaz`. Reorganizarea înv`]`mântului superior, în conformitate cu procesul Bologna, deschide largi perspective absolven]ilor Universit`]ii din Petro[ani de a fi recunoscu]i [i a se integra în pia]a ocupa]ional` din Europa. În anul 2009, Universitatea din Petro[ani a fost evaluat` institu]ional de Agen]ia Român` de Asigurare a Calit`]ii în Înv`]`mântul Superior [i a ob]inut calificativul "GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT". Ziua de 10 mai 2018 va r`mâne înscris` ca o nou` fil` de istorie în existen]a universit`]ii petro[enene, deoarece i-au trecut în aceast` zi pragul ministrul Educa]ieiValetin Popa, secretarul de stat Gigel Paraschiv, senatorul Liviu Pop - pre[edintele comisiei de Înv`]`mânt, Anton Hadîr- pre[edintele "Alma Mater", prefectul jude]ului, pre[edintele CJ Hunedoara, inspectorul general al ISJ [i adjunc]ii s`i, primari, viceprimari, directori de institu]ii de înv`]`m<nt, manageri de întreprinderi [i societ`]i comerciale, oameni de afaceri, înal]i oaspe]i veni]i din cele 35 de ]`ri de pe cele cinci continente cu care, universitatea petro[enean` are încheieate parteneriate de colaborare. Au avut loc nenum`rate lu`ri de cuvînt din partea invita]ilor, s-au înmânat plachetele aniversare, diplome [i însemne, mai ales cele oferite de partenerii europeni. În calitatea sa de gazd` [i Rector al Universit`]ii din Petro[ani prof. univ. dr. Radu Sorin Mihai a f`cut o trecere în revist` a istoricului Universit`]ii [i, printr-o fraz` bine ticluit`, a prezentat pe larg rezultatele remarcabile ob]inute de-a lungul timpului: "Tineri de pe aproape toate continentele, din 20 de ]`ri, au absolvit cursurile de înv`]`mânt superior din Petro[ani [i, ulterior, au fost recunoscu]i ca buni speciali[ti în

toate domeniile de activitate în care activau. La cei peste 40.000 de absolven]i se adaug` cele 765 de titluri de doctor sub îndrumarea conduc`torilor de lucr`ri. Cartea de Onoare a Universit`]ii din Petro[ani consemneaz` aceste aspect.(…) Vreau s` le mul]umesc tuturor slujitorilor ALMEI MATER petro[enene, [i s`-i asigur de întrega mea considera]ie", a ]inut s` declare celor prezen]i în aula universit`]ii, rectorul universit`]ii petro[enene. Ministrul Educa]iei Valentin Pop le-a f`cut s`rb`tori]ilor o urare mai special` [i le-a spus celor prezen]i "S` nu uit`m, a[a cum spunea [i Confucius "natura ne aseam`n`, educa]ia ne deosebe[te!"… eu, în calitate de ministru voi continua s` sus]in unversit`]ile din sistemul na]ional de înv`]`mânt superior, pentru ca acestea, s` ofere consecvent absolven]i tineri, bine preg`ti]i [i capabili s` fac` fa]` rigorilor pie]ei muncii atât interne, cât [i interna]ionale… Vedem o adev`rat` evolu]ie a Universit`]ii din Petro[ani…. La origini era o [coal` atestat` prin Decret Regal.. dup` 80 de ani [ia mutat locul a[ zice, aici, la Petro[ani", a spus ministrul Educa]iei. Fiind un fin cunosc`tor al rimelor, acesta [i-a transpus mesajul s`u [i în versuri astfel: "Îmi pun o întrebare/ sper s` nu fie vreun bai/ Oare cine-o conduce?/ Radu, Sorin sau Mihai?/ La final fac o urare/ Cu preten]ii etice/ care e specific`/ lumii academice/ VIVAT, CRESCAT, FLOREAT/ Dar eu vreau ca s` aduc/ o urare mai de suflet/ LA MUL}I ANI [i NOROC BUN!". Dup` nenum`ratele aplauze primite, i-a înmânat rectorului universit`]ii Placheta [i Diploma aniversar`, pentru frumoasa v<rst` pe care au s`rb`torit-o universitarii petro[eneni. Pe scena aulei au fost primi]i cu aplauze de cei prezen]i [i felicita]i [i fo[tii rectori Nicolae Ilia[ ,Nicolae Dima, Dumitru Fodor [i Emil Pop. Activit`]ile dedicate anivers`rii celor 70 de ani de înv`]`mânt superior la Petro[ani au continuat [i a doua zi cu activit`]i diverse, excursii în jude] unde au fost vizitate obiectivele turistice ale jude]ului Hunedoara, la acestea fiind invita]i [i studen]ii. Anngella DUMIITR RA{CU


18 mai 2018

,,

7

Credin]a-n Dumnezeu ne-a dat curajul, puterea s` ne iubim în primul rând pe noi, apoi so]ii, copiii, nepo]ii ,, [i s` fim aten]i cât se poate [i cu cei din jur, s` fim iubitori de ]ar`, de neam, altrui[ti cu semenul nostru

Începem acest articol cu frumoasele cuvinte spuse de unul dintre s`rb`tori]ii care au fost felicita]i de administra]ia public` local` a municipiului Petro[ani, cu prilejul ZILEI FAMILIEI. A devenit deja, o tradi]ie ca în data de 15 mai petro[enenii s` s`rb`toreasc` cuplurile de aur. Gazd` a evenimentului care a avut loc la sala de marmur` a fost din nou, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a fost [i el emo]ionat de înc`rc`tura zilei, când fiecare dintre noi, ne felicit`m p`rin]ii sau bunicii, pentru anii frumo[i petrecu]i împreun`. Unii dintre ei au pove[ti frumoase care pot fi oricând subiecte de carte sau de film. "V` aducem recuno[tin]a noastr`, a administra]iei publice locale, dar [i a întregii comunit`]i pentru ceea ce a]i f`cut dumneavoastr`, în primul rând pentru familiile dumneavoastr` [i pentru comunitatea Petro[aniului. Dac` dumneavoastr` nu a]i fi fost un exemplu pentru noi, pentru cei mai tineri, pentru copiii dumneavoastr`, pentru nepo]ii dumneavoastr`, cu siguran]` ast`zi am fi fost mult mai s`raci, noi ca [i comunitate, dar [i noi ca oameni. De-a lungul timpului am v`zut [i a fost demonstrat, dac` mai era ceva de demonstrat, faptul c` principiile acestea cre[tine, s`n`toase despre via]` [i despre familie nu ni le poate lua nimeni. Nimeni nu poate s` fie în locul lui Dumnezeu. Faptul c` dumneavoastr` a]i ajuns s` trece]i împreun` atâta timp peste toate greut`]ile, eu cred c` se datoreaz` în primul rând lui Dumnezeu [i în al doilea rând dumneavoastr`, personal, pentru în]elepciunea de care a]i dat dovad`. Chiar dac` via]a de ast`zi nu ne mai aduce satisfac]iile pe care le-am dori [i chiar dac` problemele actuale sunt foarte grele pentru unii dintre noi, atunci când ne uit`m la exemplul dumneavoastr`, noi, cei tineri ar trebui s` lu`m de la dumneavoastr` în]elepciunea [i încrederea, putând astfel s` trecem peste greut`]ile de zi cu zi, gândindu-ne la ce greut`]i a]i trecut dumneavoastr` de-a lungul timpului, cu siguran]` mult mai mari decât ceea ce avem noi ast`zi. [i asta [i din punct de vedere material, cât [i din punct de vedere pshihic [i spiritual. A[a cum spuneam [i la început, cu în]elepciune [i iubire a]i reu[it s` ajunge]i la aceast` frumoas` vârst` de 50 de ani de c`s`torie, unii poate chiar 60 de ani. Eu m` bucur pentru faptul c` la Petro[ani sunt multe familii care ajung s` s`rb`toreasc` aceast` frumoas` vârst` a c`sniciei [i aceas-

ta nu poate fi decât o speran]` c` [i noi, cei mai tineri, putem, cu în]elegere [i iubire, s` trecem peste toate [i s` ne bucur`m fiecare de cei de lâng` noi(…) V` mul]umesc pentru tot ce a]i f`cut pentru familiile dumneavoastr`, pentru comunitatea Petro[aniului [i v` mul]umesc pentru sfaturi [i gândurile bune pe care personal le-am g`sit la mul]i dintre dumneavoastr` de foarte multe ori când sim]eam c` nu mai am energie [i putere de a merge mai departe. {i eu m` bucur foarte mult de p`rin]ii mei, care înc` sunt s`n`to[i [i înc` mai pot s` mai ajute [i de mul]i prieteni ai mei în vârst`, care înc` au disponibilitatea s` ne ajute. La Mul]i Ani, mult` s`n`tate [i s` dea Dumnezeu s` ne întâlnim dac` se poate, de-acum încolo, în fiecare an. Doamne Ajut`!", le-a spus primarul Tiberiu Iacob - Ridzi celor prezen]i la Ziua Familie [i cuplurilor care au fost felicitate de administra]ia local` din Petro[ani. La finalul evenimentului primarul a închinat o cup` de [ampanie în cinstea s`rb`tori]ilor [i s-au f`cut tradi]ionalele [edin]e foto, care vor r`mâne în analele istoriei comunit`]ii locale.(A.D.)

Premian]ii f`r` premii - edi]ia 136 Campania "Premian]ii f`r` premii" continu` [i v` propune ca în fiecare s`pt`mân` s` oferim fiecare dintre noi timp drept premiu pentru un om pe care îl admir`m [i îl respect`m. Acesta este modul în care încerc`m s` spunem tuturor c` noi [tim s` ne pre]uim valorile, dar mai ales c` ne deprindem cu c`utarea tr`s`turilor pozitive ale semenilor no[tri. Într-oo lume tot mai m`cinat` de tensiuni [i conflicte, la Deva oamenii ies s`pt`mânal în strad` pentru a spune "Mul]umesc!" celor merituo[i. Pentru sâmb`ta aceasta, credem noi, avem parte de un alt invitat special, care a acceptat s` vin` la întâlnirea noastr`. Este vorba despre Nicu Covaci, cel care a trecut dincolo de cultura na]ional`, devenind, în timp, un element al culturii universale. Nicu Covaci este compozitor, cânt`re], chitarist, pictor [i grafician român, cunoscut ca fondator [i lider al forma]iei Phoenix. A crescut f`r` tat` pân` în jurul vârstei de 11 ani, tat`l lui fiind de]inut politic la Canalul Dun`re-Marea Neagr` timp de vreo 10 ani. În toat` aceast` perioad` a fost crescut de mama sa, Tamara, o croitoreas` nevoit` s` munceasc` mult pentru a-[i cre[te copilul cum a [tiut ea mai bine. A început de mic copil s` ia lec]ii particulare de pian, acordeon [i limb` francez`, german` [i englez`. Mai târziu, dup` ce a înv`]at singur s` cânte la muzicu]`, a luat [i lec]ii de chitar`. A urmat sec]ia german` a [colii primare, sec]ia român` a [colii generale, liceul de arte plastice [i Institutul de Arte Plastice din Timi[oara. Anul acesta a împlinit 71 de ani de via]` [i a s`rb`torit 55 de ani de la înfiin]area trupei Phoenix, care a fost [i continua s` r`mân` un nume de referin]` pe scena muzical` româneasc`, dar [i interna]ional`.

În octombrie 1976 a reu[it s` fug` de sub nasul Securit`]ii comuniste în occident, dar nu singur, ci împreun` cu toat` forma]ia pe care o înfiin]ase. Efectele acestui gest nu s-au l`sat a[teptate, mama sa a avut foarte mult de suferit. Este limpede c` oricât ne-am str`dui, nu am putea cuprinde într-un comunicat de pres` întreaga personalitate a lui Nicu Covaci. Am scris aceste rânduri doar pentru a fi punctul de plecare pentru reamintiri, în cazul celor mai maturi dintre noi, sau pentru o documentare individual`, în cazul celor mai tineri dintre noi. Când îi spui numele, te gânde[ti imediat la istoria muzicii române[ti, la cultura universal` [i la tenacitatea de a r`mâne devotat valorilor în spiritul c`rora ai fost crescut. Pentru modul în care a contribuit la cultura româneasc`, pentru modul în care a sprijinit pozi]ionarea acesteia în cadrul culturii universal, v` invit`m s` ne întâlnim cu acest artist inimos [i s`-i spunem, a[a cum lui îi place s` spun`, c` nu a fost totul în zadar. Sâmb`t`, 19 Mai 2018, ora 11.00, Nicu COVACI vine s`-l întâlnim. Ave]i ocazia s`-l privi]i în ochi, s`-i spune]i o vorb` cald` [i s` fi]i parte dintre cei care îi vor mul]umi oficial printr-o diplom` [i un buchet de flori, venind în Pia]a Victoriei, din Centrul Devei. Despre proiectul "Premian]ii f`r` premii" E vremea s` facem ceva.

A trecut sau ar fi trebuit s` apun` perioada lui "s` se fac`". Dintr-un singur [i banal motiv pentru c` se face. Societatea a mers înainte pân` acum, poate uneori destul de încet fa]` de cum ne-am fi dorit, [i merge în continuare. Proiectul social "Premian]ii f`r` premii" se vrea o modest` r`splat` din partea societ`]ii pentru valorile noastre, cele autentice. Ei sunt oamenii a c`ror munc` este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac via]a mai frumoas` prin munca lor. Arti[ti, inventatori, me[te[ugari [i al]ii care ne arat` c` frumosul [i utilul sunt aici, lâng` noi. Astfel, proiectul v` invit` s` ie[im în strad`, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mul]umi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocup`rile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmb`t` s` ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestr` a lui Decebal. Vom invita de fiecare dat` un om valoros, care prin munca lui, str`daniile lui, face ca România s` existe. Vom merge acolo s`-l cunoa[tem, s`-i mul]umim c` exist` [i s`-i strângem mâna în semn de pre]uire [i respect. V` invit`m s` fi]i parteneri ai unui proiect care dore[te s` descopere [i s` redescopere valorile României.


8

18 mai 2018

Un izvor a ap`rut \n curtea Schitului Straja În zilele premerg`toare marii s`rb`tori a Sfin]ilor Împ`ra]i Constantin [i Elena, ve[ti minunate ne transmite stare]ul Schitului din Straja, Dimitrie Ivasco. Acesta a anun]at c` o mare minune s-a s`v<r[it la Straja, un izvor a ap`rut în curtea frumoas` a schitului, gardinienul canin fiind cel care, i-a indicat p`rintelui minunea dumnezeiasc` ap`rut` zilele trecute. "S`pt`mâna aceasta l-am amenajat. E o minune de la Bunul DUMNEZEU. Anul acesta Schitul Straja împline[te 19 ani de când a fost ridicat în locul acesta. Iar apa este adus` la schit de la câ]iva kilometri, din munte, prin p`mânt, prin instala]ie special`, prin c`dere, de la ni[te izvoare captate. Prin urmare, niciodat` pân` acum nu a mai fost izvor de ap` chiar în curtea schitului", a ]inut s` spun` p`rintele stare]. Iar luni, pe 21 mai, la schitul din Straja va fi mare s`rb`toare, pentru c` î[i s`rb`tore[te unul dintre hramuri. La slujb` va participa [i Episcopul Gurie al Devei [i Hunedoarei [i un sobor de preo]i. Ctitorul schitului, omul de afaceri Emil P`r`u invit` pe aceast` cale cet`]enii V`ii Jiului s` participe la marea s`rb`toare din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfin]ii Constantin [i Elena, un turist a aprins lumina întro înc`pere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de c`tre unul dintre turi[ti, dar dup` numai dou` s`pt`mâni fenomenul s-a repetat. Interpretarea dat` atunci de un c`lug`r a fost legat` de cei opt sute de osta[i care au murit în zon` în Primul R`zboi Mondial. A[a a fost construit` Crucea Eroilor în memoria militarilor români, dup` care a fost ridicat schitul din lemn [i, mai apoi, tunelul celor 365 de sfin]i. Sfin]ii împ`ra]i, Constantin [I mama sa, Elena, erau de neam roman. Tat`l lui Constantin cel Mare, Constantiu Chlorus, la îndemnul împ`ratului Diocle]ian,

a divor]at de Elena, care nu s-a rec`s`torit, ci a tr`it cu credin]` în Dumnezeu, în preajma fiului s`u, Constantin. În acei ani, Maxen]ie, care împ`r`]ea în Roma, f`cea nenum`rate nelegiuiri, chinuindu-i pe cre[tini [i d`râmând sfintele biserici. Constantin n-a fost de acord cu persecu]ia tiranului Maxen]ie [i a pornit r`zboi împotriva lui. Cu toate c` avea mai pu]ini osta[i decât Maxen]ie, [i-a pus n`dejdea în ajutorul lui Dumnezeu, C`ruia se ruga deseori, cu toate c`, la acea vreme nu era botezat. Iar ruga sa a fost ascultat`. În amiaza mare, I s-a ar`tat pe cer o cruce mare, închipuit` din stele, sub care era scris: "Cu acest semn vei birui". Noaptea, în somn, i s-a descoperit Mântuitorul Iisus Hristos, care i-a cerut s` pun` semnul Sfintei Cruci pe steagurile solda]ilor. Cu mare credin]` a poruncit atunci o[tenilor s` se însemneze cu semnul Sfintei Cruci atât pe steaguri cât [i pe haine, pe coifuri [i pe arme [i au pornit la lupt`. Semnul Sfintei Cruci le-a adus biruin]`. Maxen]ie a fost înfrânt [i înecat în apa Tibrului, de lâng` Roma. Constantin a fost primit cu mare bucurie în cetate [i încoronat ca împ`rat al întreg-

ului Imperiu roman de Apus, în anul 313. Ca semn de mul]umire c`tre Dumnezeu, împ`ratul Constantin a semnat un act, dup` sfatul maicii sale, cunoscut pân` ast`zi sub numele de "Edictul de la Milano", prin care s-a dat libertate tuturor cre[tinilor, aceasta fiind dealtfel cea mai important` realizare a împ`ratului Constantin cel Mare. În anul 313 cre[tinismul a fost recunoscut de stat, îns` a devenit religie mai târziu, în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). Îns` prin Edictul de la Milano episcopii [i preo]ii au fost sco[i din închisori, templele idole[ti au fost d`râmate iar în locul lor au fost cl`dite biserici cre[tine. Au fost aruncate uneltele de tortur`, în timp ce cuptoarele în care se ardeau cre[tinii au fost stinse. Cei care fuseser` prigoni]i pentru dreapta credin]` îi mul]umeau lui Dumnezeu cu lacrimi în ochi. Împ`ratul Constantin a domnit 42 de ani apoi, în anul 337 a trecut la Domnul, l`sând Imperiul Roman în st`pânirea celor trei fii ai s`i. A fost înmormântat în Biserica Sfin]ilor Apostoli din Constantinopol pe care a ctitorit-o. Anngella DUMIITR RA{CU

Ac]iune caritabil` reu[it` pe Cheile T`ii Zeci de oameni au venit s`-ii sus]in` pe sportivii de la San Montan, care, duminic`, s-aau mobilizat s` fie al`turi de maternitatea Spitalului de Urgen]` din Petro[ani. To]i au ajuns cu gândul s` strâng` bani pentru a mai cump`ra cele necesare la aceast` sec]ie, unde vin pe lume copiii din Petro[ani si nu numai. Ac]iunea s-a numit "Al`turi de maternitate", iar sportivii au fost chema]i s` alerge, fie pe jos, fie pe biciclete, taxa de participare fiind de 30 de lei. "Duminic`, 13 mai, începând cu ora 10:00, în Cheile T`ii, în Petrila, s-a desf`[urat ac]iunea de caritate. Suntem la cea de a IV-a edi]ie, iar anul acesta neam gândit s` fim al`turi de sec]ia la care vine barza. Continu`m munca celor de acolo, care au f`cut investi]ii, dar pentru c` mai este nevoie, venim cu un mic ajutor, oferit de comunitate, pentru c` dorim s` sensibiliz`m oamenii, fiind nevoie s` punem si noi um`rul, nu doar s` a[tept`m autorit`]ile s` o fac`", a spus Erika

Santa, organizatoarea competi]iei, al`turi de San Montan, o organiza]ie ce a adunat zeci de sportivi care mereu fac astfel de acte caritabile. Au fost probe de alergare pentru copii, pe categorii de vârste, pe distan]e diferite. A fost [i o curs` de 2,5 km de alergare, pentru toat` lumea, f`r` limit` de timp. Apoi, o curs` de 7 km pentru cei care pot s` o duc` la bun sfâr[it si dou` curse de biciclet`: una de 7 km [i una de 20 de km. Participan]ii au avut parte, la final, de un program artistic oferit de câteva ansambluri din Valea Jiului, iar echipa San Montan a oferit fasole cu ciolan la ceaun. (L.J.)

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615

Ziar 888  
Ziar 888  
Advertisement