Anul XIX Num`rul 887 4 mai 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON
S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine
www.valeajiuluipress.com
Buget pragmatic [i modern pentru 2021 - 2027 al Comisiei Europene Comisia European` a propus miercuri, 2 mai, un buget pe termen lung pragmatic [i modern pentru perioada 2021-2027. Acesta este un r`spuns onest la realitatea actual`, în care se a[teapt` ca Europa s` joace un rol mai important în asigurarea securit`]ii [i a stabilit`]ii într-o lume instabil`, într-un moment în care Brexit va l`sa un gol considerabil în bugetul nostru. Propunerea Comisiei r`spunde acestei duble provoc`ri prin reduceri de cheltuieli [i prin noi resurse în egal` m`sur`. Finan]area noilor [i principalelor priorit`]i ale Uniunii va fi men]inut` sau consolidat`, ceea ce înseamn`, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Concentrându-se pe domeniile în care Uniunea este cea mai în m`sur` s` furnizeze rezultate, acest buget este conceput pentru o Europ` care protejeaz`, capaciteaz` [i ap`r`. Pre[edintele Comisiei Europene JeanClaude Juncker a declarat: “Aceast` zi este un moment important pentru Uniunea noastr`. Noul buget reprezint` o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nou` [i ambi]ioas`, format` din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de ast`zi, am prezentat un plan pragmatic care arat` cum s` ob]inem mai multe rezultate cu mai pu]ine resurse. }inând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scute[te îns` de faptul c` trebuie s` facem economii în anumite domenii.
Vom asigura buna gestiune financiar` prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamn` s` ac]ion`m responsabil când este vorba de banii contribuabililor no[tri. Mingea este acum în terenul Parlamentului [i al
Consiliului. Cred cu t`rie c` ar trebui s` ne propunem s` ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în pre]urile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul na]ional brut al UE27. Pentru a finan]a priorit`]ile noi [i urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finan]are. Investi]iile actuale în domenii precum cercetarea [i inovarea, tineretul, economia digital`, gestionarea frontierelor, securitatea [i ap`rarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate [i securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ [i al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În acela[i timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii [i în care se poate îmbun`t`]i eficien]a. Comisia propune o reducere moderat` a finan]`rii pentru politica agricol` comun` [i politica de coeziune - cu aproximativ 5% în cazul fiec`reia dintre ele - pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura c` ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai pu]ine resurse, [i c` pot inclusiv sprijini noi priorit`]i. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale [i
în integrarea pe termen lung a migran]ilor. Pe lâng` mecanismul respect`rii statului de drept, alocarea fondurilor europene de coeziune va fi corelat` cu indicatorii economici reg`si]i în raportul de ]ar` publicat cu ocazia Semestrului European, mecanismul de coordonare al politicilor economice la nivelul Uniunii Europene. Potrivit raportului de ]ar` pentru România, doar 4% dintre recomand`rile specifice au fost îndeplinite, iar în alte 68% dintre acestea s-au înregistrat "anumite progrese". Totodat`, Comisia European` a identificat o serie de vulnerabilit`]i printre care inciden]a muncii nedeclarate, performan]a slab` a sistemului educa]ional, accesul la asisten]a medical`, o performan]` modest` în domeniul cercet`rii [i inov`rii. “Al`turi de Pre[edintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker care a prezentat ast`zi, în Parlamentul European, noul Buget UE pentru perioada 2021-2027, un plan pragmatic care arat` cum s` ob]inem mai multe rezultate cu mai pu]ine resurse. Nu a fost u[or, îns` - în calitate de Comisar European responsabil pentru politica regional` - m` bucur c` am reu[it, în ciuda consecin]elor plec`rii Marii Britanii [i a noilor provoc`ri, s` men]inem un buget consistent pentru politica regional` astfel încât s` putem reduce decalajele de dezvoltare dintre ]`ri [i regiuni [i în perioada 2021-2027”, a ]inut s` transmit` [i comisarul European, Corina Cre]u.
Ella SCHREIBER
2
4 mai 2018
Au fost la datorie \n minivacan]a de 1 Mai
HOROSCOP
În minivacan]a de 1 Mai, pompierii militari au stins 300 incendii [i au salvat 70 de persoane din diferite situa]ii de urgen]`. Peste 4.570 de salvatori au fost zilnic la datorie. În perioada 27 aprilie - 01 mai, la nivel na]ional s-au înregistrat 4.511 situa]ii de urgen]`, echipajele ISU fiind solicitate la 300 misiuni de stingere a incendiilor, 3.767 cazuri SMURD (3.741 pentru acordarea primului ajutor calificat [i 26 misiuni de descarcerare), precum [i la 444 ac]iuni pentru protec]ia comunit`]ilor. De asemenea, în cele cinci zile, 3.795 persoane au primit asisten]` medical` de urgen]` din partea pompierilor care încadreaz` echipajele de prim-ajutor calificat [i terapie intensiv` mobil`, iar alte 70 persoane aflate în dificultate au fost salvate din medii ostile vie]ii. C o m p a r a t iv cu perioada similar` a anului trecut, num`rul interven]iilor înregistreaz` o u[oar` cre[tere, de aproximativ 2%. Totodat`, în aceast` perioad`, IGSU a dislocat for]e [i mijloace pe autostr`zile A2 [i A4, dar [i în sta]iunile Mamaia [i Vama Veche. Echipajele din punctele de lucru au intervenit la 11 cazuri, pe Autostrada A2, în zona de competen]` a ISU C`l`ra[i. În aceast` minivacan]`, inspectorii de prevenire au derulat 380 controale preponderent la spa]ii destinate caz`rii persoanelor, inclusiv campinguri [i tabere pentru copii, localuri publice [i unit`]i comerciale frecventate de un num`r mare de persoane. Nu au fost identificate nereguli grave care s` impun` oprirea func]ion`rii, îns` au fost aplicate 138 de amenzi, în cuantum de 396.900 lei. Având în vedere c` statistica specific` acestei perioade relev` o cre[tere a num`rului de incendii, în special pe fondul igieniz`rilor de sezon, le reamintim cet`]enilor c` nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderilor de vegeta]ie uscat` atrage dup` sine aplicarea de sanc]iuni contraven]ionale, cu amenzi de pân` la 6.000 lei. Elena DRAGOMIR
Re]ete de week-e end Pui cu maz`re verde Ingrediente: 1 pui, 800 g boabe de maz`re verde (proasp`t` sau de la conserv`), 2 linguri ulei ,1 lingur` f`in`, 2-3 linguri lapte, 2 linguri sm<nt<n`, sare, piper, p`trunjel verde. Preparare: Carnea t`iat` \n buc`]i se pr`je[te pu]in \n uleiul \ncins [i se scoate pe o farfurie. |n uleiul r`mas se \n`bu[` pu]in maz`rea [i se adaug` buc`]ile de carne, sarea, piperul [i p`trunjelul, dup` gust. Se toarn` ap` cald`, at<t c<t s` acopere ingredientele [i se fierbe acoperit cu un capac, la foc mic. C<nd carnea [i mazarea au fiert, se adaug` f`ina desf`cut` \n lapte [i se mai las` s` dea \n clocot 2-3 minute. Tochitur` Burebista Ingrediente (pentru 5 por]ii): 750g piept de pui dezosat, 100 ml sm<nt<n`, 200ml concentrat de pui, 100g unt, 4-5 c`]ei usturoi, un praf de sare [i piper alb, o leg`tur` m`rar.
Preparare: Tran[a]i pieptul de pui f<[ii sub]iri [i pr`ji]i-l \n unt (f`r` s` se rumeneasc`). Ad`uga]i concentratul de pui [i fierbe]i p<n` ce lichidul se reduce la jum`tate. Ad`uga]i usturoiul t`iat felii, un praf de sare [i piper, sm<nt<n` [i m`rarul tocat [i continua]i fierberea \nca 10 minute. Servi]i cu m`m`ligu]` cald`, \n care a]i ad`ugat 50g unt \n apa de fiert. Tort Mozaic Ingrediente: blat: 6 ou`, 6 lg. zahar, 6 lg. f`in`. Crema 1: 300g finetti, Crema 2: 300ml fri[c`, 3 lg. dulcea]` de vi[ine, Sirop: sirop de vi[ine 500ml, Decor: 200 ml fri[c`. Preparare: se prepar` un blat obi[nuit din ingredientele de mai sus care se taie \n 3 foi. Dup` ce s-a r`cit, prima foaie se insiropeaz` [i se adaug` un strat de finetti apoi a doua foaie se insiropeaz` [i se pune fri[ca b`tut` \n care am ad`ugat dulcea]a. La final se adaug` [i ultima foaie pe care o insirop`m, iar tortul se \mbrac` \ntr-un strat sub]ire de finetti. Se decoreaz` cu fri[c` dup` \ndem<narea fiec`ruia.
TAUR Momentele care pot sa schimbe "cursul vie]ii" sunt legate de rela]iile disonante pe care Luna Neagr` le realizeaz` cu Soarele (conjunc]ie) si cu Luna (cvadratura) [i Liviu P\r]ac care vor "reverbera" pe Axa Fix` Taur-Leu-Scorpion-V`rs`tor. Nu va fi o s`pt`mâna u[oar`, astfel c` se va cere mult` pruden]`. Zi tensionat`: sâmb`ta. GEMENI Chiar dac` zilele tensionate sunt majoritare numeric, totu[i, beneficiul din s`pt`mâna viitoare va veni de la tranzitele pe care Soarele le va primi de la cinci planete diurne (Mercur, Venus, Marte, Saturn [i Neptun), astfel ca sunt posibile realiz`ri de excep]ie, mai ales la mijlocul intervalului. Zile tensionate: luni, mar]i [i duminic`. RAC Doar rutina se va manifesta pe parcursul s`pt`mânii urm`toare \n via]a dumneavoastr`. Zile tensionate: toate. LEU Va fi una din s`pt`mânile în care se pot întâmpla [i bune, dar [i rele. Impactul dur al zilelor cu înc`rc`tura destinat`, va fi atenuat de tranzitul benefic al Lunii prin Balan]a, iar influenta tensionat` a Ultimului P`trar (pe rela]ia grea Scorpion-Varsator) va fi par]ial anihilat` de trigonul Luna-Marte. Zi tensionat`: sâmb`ta. FECIOARA O s`pt`mâna de excep]ie! Ve]i avea o mare predispozi]ie pentru dialog [i pentru alte activit`]i "mercuriene", cum ar fi: scriere, citire, întocmire de acte [i documente, activit`]i comerciale sau achizi]ii de bunuri materiale. În plus, perioada este extrem de benefic` pentru transform`ri de durat`. Zile tensionate: f`r`. BALAN}A Începe]i s`pt`mâna destul de tensionat(`) datorit` influen]ei cvadraturii dintre doua planete malefice, Saturn si Pluton. Marile lec]ii de via]` c`rora va trebui s` le face]i fa]` în cele dou` zile cu înc`rc`tur` destoinic`, pot fi exacerbate de cvadraturile pe care Luna le realizeaz` cu Pluto [i Mercur. Zi tensionata: luni. SCORPION Va fi o perioad` de "care pe care", datorit`, pe de o parte, tranzitelor benefice ale Lunii, iar pe de alta, de influen]ele malefice ale aspectelor generate de Luna Neagr` cu cele dou` Lumina]ii (Soare [i Luna). Sâmb`ta, Luna din semnul dumneavoastr`, realizeaz` o cvadratur` dur` cu Soarele diurn. Zile fatidice: mar]i [i vineri. S~GET~TOR Tranzitul Lunii prin Fecioara genereaz` un început de s`pt`mân` destul de tensionat. Treptat, cerul astral se "însenineaz`", astfel c` urmeaz` mai multe zile faste în care predispozi]ia dumneavoastr` se va îndrepta, cu predilec]ie, spre comunicare [i ac]iuni menite a favoriza expansiunile materiale. Zile tensionate: luni [i mar]i. CAPRICORN O s`pt`mân` anost`, f`r` nimic ie[it din comun. Zile tensionate: toate. V~RS~TOR Dezagreabil` prezen]` a Lunii Albastre în semnul dumneavoastr` v` creeaz` alte [i alte nepl`ceri de care nu ve]i sc`pa prea curând. În plus, prezen]a Soarelui diurn în acest semn este una si mai pu]in benefic`, pe de o parte de starea sa debil` (de exil), iar pe de alta de influenta fazei Ultimului P`trar. Zi tensionata: sâmb`ta. PE{TI Lipsa tranzitelor malefice (cu excep]ia celui al Lunii) [i prezen]a planetelor Jupiter si Uranus în semnul dumneavoastr`, determin` fastitatea zilelor de la sfâr[itul s`pt`mânii. La polul opus se situeaz` calitatea primelor dou` zile, destul de tensionate, datorit` opozi]iei Luna-Uranus [i tranzitului Lunii diurne. Zile tensionate: luni [i mar]i. BERBEC Nimic nou pentru semnul dumneavoastr` zodiacal \n perioada urm`toare. Zile tensionate: toate zilele s`pt`mânii. Pentru to]i nativii din zodiac: Acum - mai mult ca oricând - ]inând cont de perspectivele energetice pur negative simbolizate de schimb`rile bru[te de temperatur`, nu uita]i, oriunde [i oricând: Iubi]i-v` mult …
Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0720-995509
Redactor [ef Reghina VLAD Anchete
Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com
Arthur G~RDESCU
Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR
Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
,,
4 mai 2018
{coala ne \nva]` s` colect`m selectiv
Ini]iat de S.C. Pregoterm S.A., în colaborare cu Primaria Vulcan [i Ecorom Ambalaje Bucuresti, proiectul "{coala ne înva]` s` colect`m selectiv" a continuat cu invita]ia adresat` elevilor de clasa a III- a de pe raza municipiului Lupeni, la o activitate de informare prin care, cei mici sunt educa]i în domeniul metodelor moderne care se aplic` managementului de[eurilor. Al`turi de Marius Danci, directorul Pregoterm SA, cei care fac serviciul de salubrizare [i transport la nivelul V`ii Jiului a de[eurilor, a stat [i primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`, care a mul]umit ini]iatorului proiectului [i partenerilor "pentru ideea de a prezenta elevilor din ciclul primar modul în care se face colectarea de[eurilor [i c`, trebuie cu to]ii s` înv`]`m s` colect`m selectiv ceea ce producem. Dac` nu o vom face, acest lucru se va reflecta în costurile serviciilor de salubritate la nivelul fiec`rei localit`]i. Pe noi ne preocup` amenajarea spa]iilor gospod`re[ti, am distribuit containere speciale [i vom încerca s` ini]iem un pro-
3 ,,
gram de con[tientizare a metodelor moderne în care se face colectarea selectiv` a de[eurilor. M` bucur c` cei mici sunt aici în num`r mare [i c`, educatorii dumneavoastr`, directorii se implic` în astfel de proiecte. Acest program este o noutate atât din punct de vedere al con]inutului informa]ional, cât [i al formatului revolu]ionar pe care îl propune: educa]ia experien]ial`. Prin intermediul activit`]ilor dezvoltate, elevii în]eleg beneficiile procesului de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje, dar [i importan]a procesului de reciclare asupra mediului înconjur`tor", a ]inut s` spun` primarul municipiului Lupeni. La rândul s`u, directorul societ`]ii vulc`nene a declarat c` "de când am început aceast` campanie, gradul de colectare selectiv` a de[eurilor este într-o continu` cre[tere. Cei mici sunt receptiv la astfel de mesaje [i pot la rândul lor s`-[i mobilizeze colegii, p`rin]ii [i prietenii s` fac` acest lucru". Ella SCHREIBER
180 de burse [colare pentru elevii de la Liceul Teoretic ,, ,, Mircea Eliade din Lupeni La ini]iativa primarului Lucian Resmeri]`, 180 de elevi din cadrul Liceului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni vor beneficia de burse dup` cum urmeaz`: burse de performan]` - 2; burse de merit - 103; burse de studiu -14 [i 61 de burse sociale. “Bursele [colare, pentru anul [colar în curs, au fost aprobate
de CL prin HCL 183/2017. Potrivit acestei hot`râri, Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni a solicitat un num`r de 84 de burse de merit, îns`, dup` semestrul I al anului [colar, un num`r de 103 elevi se încadreaz` pentru a primi o astfel de burs` [i a fost necesar` modificarea aprob`rii ini]iale. Num`rul de burse [colare de merit se poate suplimenta de c`tre Consiliul local, iar conform calculelor f`cute, suma necesar` acordarii suplimentare a celor 19 burse de merit se va face în limita bugetului aprobat acestui capitol în anul 2018", a ]inut s` precizeze primarul municipiului Lupeni, prof. Lucian Resmeri]`. Proiectul privind acordarea burselor a fost aprobat în recenta [edin]` de Consiliu Local. Ella SCHREIBER
Noi fonduri pentru construc]ia gr`dini]ei de la IG Duca Pentru buna desf`[urare a lucr`rilor la obiectivul de investi]ie, construc]ie gr`dini]` cu program normal [i prelungit la {coala Gimnazial` I.G. Duca, recent, s-a aprobat
finan]area din bugetul local al municipiului Petro[ani, a categoriilor de cheltuieli care nu se finan]eaz` de la bugetul de stat prin PNDL, în valoare total` de 689.783,48 lei, inclusiv TVA. “Gr`dini]a este cuprins` în PNDL, subprogramul "Regenerarea urban` a municipiilor [i ora[elor" domeniul realizare, extindere, reabilitare [i modernizare [i dotare unit`]i de înv`]`mânt preunivrsitar. Finan]area este acordat` din bugetul MDRAP [i are o valoare de 1.045.829,00 lei. În cursul anului 2016 au fost executate lucr`ri de
126.169,51 lei, dar contractul de lucr`ri a fost reziliat [i a fost necesar` ini]ierea unor noi proceduri de achizi]ie public` pentru atribuirea contractului de lucr`ri. În urma desf`[ur`rii procedurii de achizi]ie, contractul a fost atribuit [i semnat. Acum se lucreaz` intens la finalizarea lucr`rilor. Pentru fiecare obiectiv de investi]ie realizat prin PNDL a fost nevoie de actualizarea devizului general [i aprobarea indictorilor tehnico - economici ai investi]iei care se finan]eaz` de la bugetul local [i se transmit MDRAP. {i tot în recenta [edin]` de consiliu am aprobat re]eaua [colar` a unit`]ilor de înv`]`mânt preuniversitar de stat din municipiul nostru, pentru anul [colar 2018-2019” , a ]inut s` spun` primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi. Ella SCHREIBER
4
4 mai 2018
Sens giratoriu pe blv. Tudor Vladimirescu din municipiul Lupeni Administra]ia public` local` a municipiului Lupeni are în plan [i modernizarea principalului boulevard al localit`]ii, Tudor Vladimirescu. Dup` discu]iile purtate în Consiliul local, dar [i cu cet`]enii, s-a ajuns la concluzia c`, bulevardul trebuie s` fie degrevat de num`rul mare de ma[ini, urmând ca, odat` cu debutul moderniz`rii acestuia, inclusiv prin ranforsarea sistemului rutier, autoturismele cet`]enilor vor fi mutate în parc`rile amenajate în acest scop, bulevardul urmând s` fie liber. Un sens giratoriu va fi realizat la intersec]ia cu centura de ocolire [i se caut` cele mai bune solu]ii pentru a veni în sprijinul celor care tranziteaz` municipiul Lupeni. În prezent, municipiul Lupeni este un vast [antier. Se lucreaz` intens în mai multe loca]ii. În cartierul B`rb`teni la ie[irea spre Uricani, dar [i pe Calea Br`ii se înlocuiesc bordurile vechi [i urmeaz` apoi, asfaltarea, deoarece este strada principal`, care face leg`tura cu sta]iunea Straja [i zona Agrement. “Continu`m lucr`rile de modernizare a drumurilor [i trotuarelor din municipiul Lupeni. Sunt investi]ii cuprinse în bugetul local pe anul în curs. Dup` cum vede]i sunt zone din municipiul nostru în care se lucreaz` intens. Ne preocup` [i cur`]enia [i înfrumuse]area localit`]ii noastre. Se planteaz` trandafiri [i panselu]e în zonele special amenajate, în zona central` am montat jardiniere cu flori, se amenajeaz` parc`ri noi, echipele noastre de muncitori, cât [i reprezentan]ii firmelor care au câ[tigat licita]iile, conclucreaz` cu succes pentru realizarea unor lucr`ri de calitate, care s` schimbe imaginea localit`]ii noastre. Interac]ionez zilnic cu cet`]enii pentru a le afla dolen]ele [i în func]ie
de cerin]ele lor [i bugetul de care dispunem, încerc`m s` satisfacem [i cerin]ele acestora. Unul dintre obiectivele administra]iei noastre locale este s` transforme municipiul Lupeni într-un ora[ curat, bine gospod`rit [i cu cât mai multe ultilit`]i de care s` beneficieze fiecare cet`]ean”, a ]inut s` ne precizeze primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Elena DRAGOMIR
Programul {coal` dup` {coal`, aprobat la Lupeni Programul {coal` dup` {coal` se va derula la {coala Gimnazial` nr. 2 din municipiul Lupeni. Acest program este reglementat de OMÎ 5349/2011, fiind un program complementar activit`]ii [colare obligatorii. “Acest program se adreseaz` familiilor care au dificult`]i la asigurarea supravegherii, îngrijirii [i educ`rii copiilor dup` orele de curs, atunci când p`rin]ii sunt la locul de munc`. M` bucur` implicarea profesorilor, p`rin]ilor [i a [colii pentru sus]inerea acestui program, iar {coala Gimnazial` nr.2 din Lupeni, ca structur` la Liceului Teoretic “Mircea Eliade”, a mai derulat un astfel de program [i anul trecut, care s-a bucurat de interes în rândul elevilor [i p`rin]ilor. În cadrul ultimei [edin]e de Consiliu Local am votat favorabil organizarea [i derularea acestui program, pentru avizarea final` a programului la Inspectoratul {colar Hunedoara", a declarat edilul lupenean. Elena DRAGOMIR
Ziua Familiei va fi s`rb`torit` la Petro[ani În data de 15 mai, la nivel mondial se s`rb`tore[te Ziua Familiei. Familia este celula de baz` a societ`]ii, este mediul în care înv`]`m s` deosebim binele de r`u, în care ne form`m valorile morale [i care, prin interac]iunile pe care le avem de-a lungul vie]ii, se r`sfâng [i în comunit`]ile din care facem parte. "Scopul Zilei Familiei instituit` în anul 2012 este de a promova [i de a p`stra valorile culturale, morale [i tradi]ionale ale comunit`]ii petro[enene. Ac]iuunea pe care dorim s` o organiz`m va constitui un adev`rat dialog între familii, instituirea unui schimb de experien]` prin dialog, transmiterea unor modele de convie]uire genera]iilor mai tinere, promovarea [i recunoa[terea importan]ei familiei în societate, respectul [i recuno[tin]a fa]` de ceea ce au realizat ace[tia pentru municipiul Petro[ani. {i anul acesta vom premia cuplurile care au împlinit cel
pu]in 50 [i 60 de ani de c`s`torie [i ne dorim ca aceast` zi s` se înscrie ca un eveniment major în comunitatea noastr`. Ne dorim s` ne felicit`m seniorii [i s` le mul]umim tuturor", a ]inut s` ne declare primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru buna desf`[urare a acestui eveniment din bugetul local a fost alocat` suma de 10.500 lei, pentru achizi]ionarea acelor produse necesare evenimentului. Ella SCHREIBER
Angaja]ii firmei de paz` GEDI SRL nu vor s` mai intre \n posturi Începând cu data de 5 mai a.c., agen]ii de paz` de la firma GEDI SRL au anun]at c` nu mai intr` în posturi. S-a anun]at conducerea minei Paro[eni, conducerea firmei, ace[tia semnând pentru declan[area conflictului de munc`. Sunt nemul]umi]i de faptul c` nu [i-au mai luat salariile din data de 19 februarie a.c. Angaja]ii mai reclam` c` nu le sunt respectate prevederile contractului individual de munc`, sunt pu[i s` semneze pe dou` [tate dictincte, iar orele suplimentare sunt pl`tite sub nivelul salariului minim. Niciun spor nu au încasat: 25 la sut` spor de noapte, 70 la sut` spor suplimentar pentru posturile care dep`[esc norma legal`, iar la sâmbetele [i duminicile lucrate trebuiau s` primeasc` 2 lei în plus pe ora lucrat`. În general, la firmele de paz` lucreaz` pensionari sau au fost angajate persoane cu v<rsta de peste 45 de ani, tocmai în ideea ca firma s` încaseze subven]ia de la stat. Având în vedere cele men]ionate mai sus, facem [i noi un apel c`tre ITM Hunedoara, c`tre Comisia de Dialog Social pentru a media conflictul care st` s` izbucneasc`, vineri diminea]`, la minele din subordinea SNIMVJ. {i nu este prima dat` când firmele de paz` î[i neglijeaz` angaja]ii, nepl`tindu-le drepturile care li se cuvin. Elena DRAGOMIR
,,
4 mai 2018
5
Am votat \ntotdeauna pentru interesul cet`]enilor
Înc` din anul 2012, la solicitarea unor pensionari din colegiul s`u, fostul deputat Cristian Resmeri]`, sus]inut [i de al]i colegi parlamentari din jude]ul Hunedoara, a ini]iat mai multe proiecte legislative pentru modificarea articolul din Legea Pensiilor, care f`cea nedreptate pensionarilor mineri. Din nefericire, acestea au fost îns` respinse de ministrul liberal al Muncii de la aceea vreme, Mariana Câmpeanu, care justifica avizul negativ dat ini]iativelor legislative prin faptul c`: "Adoptarea unei ini]iative legislative vizând reducerea de la 30 de ani la 20 de ani a stagiului complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, în cazul asigura]ilor prev`zu]i în cuprinsul art. 30 alin. 1, lit. a [i f din lege, ar reprezenta o situa]ie care ar produce simultan un dezechilibru între veniturile [i cheltuielile sistemului public de pensii". Fostul deputat nu a renun]at [i a ob]inut o prim` victorie, fiind modificat` legea, stagiul complet de cotizare pentru persoanele prev`zute la art.30 alin 1 revenind la 20 de ani, iar persoanele ale c`ror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 [i pân` la data intrarii în vigoare a legii, au beneficiat de recalcularea drepturilor de pensie. Reales în func]ia de senator, Cristian Resmeri]` nu a renun]at în a sus]ine pensionarii mineri, [i în toate interpel`rile sale f`cute pân` în prezent a cerut l`muriri ministrului Muncii despre rezolvarea inechit`]ilor ap`rute dup` apari]ia Legii 155 [i 192/ 2015 pentru c`, între minerii pensiona]i înainte de 1 ianuarie 2011 [i cei pensiona]i recent, au ap`rut diferen]e mari la pensie [i de pân` la 2000 de lei. Ori, în 2016, c<nd a fost prezent în Valea Jiului, pre[edintele PSD Liviu Dragnea promitea
pensionarilor mineri c` li se va face dreptate. Fostul guvern a respins proiectul de modificare a legii pentru c`: "efortul financiar ar fi considerabil cu consecin]e majore asupra sustenabilit`]ii sistemului public de pensii" [i era necesar` respectarea criteriului privind deficitul bugetar prev`zut în documentele asumate de România în rela]ia cu Uniunea European`, precum [i evitarea riscului de abatere semnificativ` de la obiectivul pe termen mediu care ar conduce la intrarea sub inciden]a PROTOCOLULUI PRIVIND PROCEDURA APLICABIL~ DEFICITELOR EXCESIVE". La rândul s`u, Consiliul Economic [i Social a avizat [i el NEFAVORABIL proiectul de act normativ cu urm`toarea motivare: "în conformitate cu art.6 alin.1 din Legea 287/2009 Codul Civil, republicat cu modific`rile [i complet`rile ulterioare cu art. 15 alin.2 din Constitu]ia României, se impune RESPECTAREA NERETROACTIVIT~}II, LEGEA CIVIL~ DISPUN>ND DOAR PENTRU VIITOR". Chiar dac` proiectul de modificare a legii nu a trecut nici de Camera Deputa]ilor, senatorul Cristian Resmeri]` ia în calcul ini]ierea de noi acte normative, al`turi de colegii s`i din PSD. "Am f`cut tot ceea ce am putut pentru ca Legea 155 s` fie adoptat`. Am reu[it [i aceast` lege a adus pensii corecte minerilor care au lucrat în grupele I [i II de munc` [i care s-au pensionat dup` anul 2011. Sunt circa 10.000 de beneficiari ai acestei legi, de care beneficiaz` inclusiv cei care ies în prezent la pensie, [i care, au pensii decente. Cred c` legea trebuia s` stabileasc` ace-
,,
,,
lea[i drepturi la pensie [i pentru cei care au ie[it pân` în 2010 la pensie. Iar legea trebuie s` se bucure de sus]inerea colegilor mei din Partidul Social Democrat. Noi, ca partid social trebuie s` lucr`m întotdeauna pentru interesul cet`]eanului. {i cred c` asta trebuie s` facem [i este foarte important. Înc` o dat` v` spun, c` voi face tot ce pot s` fiu al`turi de oameni [i s` le rezolv problemele, chiar [i de unul singur. R`mân la convingerea c` PSD trebuie s` fie [i un partid social, unul care s` lupte pentru interesul oamenilor [i al aleg`torilor. Simt c` trebuie s` ac]ionez pentru a rezvolva aceast` problem` pentru pensionarii mineri, care [i-au pus încrederea în noi. Voi milita prin tot ceea ce îmi va sta în putin]` ca legea s` fie aplicat` în viitor corect [i pensionarii s`-[i primeasc` drepturile care li se cuvin. Simt c` trebuie s` fac ceva în aceast` direc]ie [i o voi face, indiferent de consecin]e!", a ]inut s` declare senatorul Cristian Resmeri]`. (E.D.)
Mesagerii Iubirii au fost la festivalul Prin tradi]ii... spre identitate
,,
“Obbiceiurile [i tradi]iile loocale sunt coomoori ale trecutului, f`r` de care nu poate s` existe prezzentul [i viitoorul unei na]iuni!"" (prof. dr. Br`ileanu Sorin). Adev`rate comori spirituale, izvorâte din practicile str`mo[e[ti ale poporului nostru [i transmise prin viu grai din genera]ie în genera]ie, tradi]iile, obiceiurile [i folclorul, reprezint` cartea de identitate a unei na]iuni, idee unanim acceptat` de c`tre noi, to]i, în zilele noastre [i pe care au preluat-o [i organizatorii evenimentului, a[a cum rezult` [i din titlul festivalului. A[a cum fiecare dintre noi cap`t`m o anumit` identitate înc` de la na[tere, de care nu ne vom putea deta[a niciodat`, nici aceast` cultur` tradi]ional` nu-[i poate pierde identitatea [i nici valoarea transmis` de la o genera]ie la alta. Membrii Ansamblului Folcloric "Mesagerii Iubirii" coordona]i de prof. Mariana Peptenaru au fost prezen]i la finele lunii aprilie la acest festival educa]ional "Prin tradi]ii…spre identitate", care s-a desf`[urat în comuna Apahida, din jude]ul Cluj. El se reg`se[te în calendarul activit`]ilor regioanale [i interjude]ene 2018, al ministerului Educa]iei Na]ionale. Costurile de deplasare a elevilor la festival au fost suportate din bugetul local, fiind alocat` suma de 1200 de lei. Costurile de cazare [i mas` au fost suportate de fiecare participant în parte. La festival, ambasadorii municipiului Lupeni s-au prezentat onorabil [i au defilat prin
centrul comunei Apahida, iar platoul din fa]a Casei de Cultur` a fost plin de iubitori de folclor, de tradi]ii [i meste[uguri populare. Festivalul a cuprins patru sec]iuni: Locul Meu natal (prezentare) - prob` care se desf`[oar` on-line (spre deosebire de celelalte probe cu participare direct`), Târg Educa]ional, Concurs prezentare costume populare [i Concursul de jocuri populare, revela]ia acestui festival. Câ[tig`torii au fost recompensa]i cu diplom`, cupe [i medalii. Anggella DU UMIT TRA{CU U
6
4 mai 2018
Ziua Europei, la Lupeni În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) s`rb`torim pacea [i unitatea în Europa. Data marcheaz` ziua istoric` în care a fost pronun]at` declara]ia Schuman. În cadrul unui discurs ]inut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politic` în Europa, care s` înl`ture posibilitatea izbucnirii unui nou r`zboi între na]iunile Europei. Viziunea sa era de a crea o institu]ie european` care s` centralizeze [i s` gestioneze produc]ia de c`rbune [i o]el.
Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerat` a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Anul 2018 este declarat “Anul european al patrimoniului cultural”, iar obiectivul principal este de a încuraja cât mai multe persoane s` descopere [i s` aprecieze patrimoniul cultural al Europei [i de a consolida sentimentul de apartenen]` la un spa]iu european comun. Sloganul Anului este "Patrimoniul nostru: la confluen]a dintre trecut [i viitor". Patrimoniul cultural îmbrac` numeroase forme: tangibile cl`diri, monumente, obiecte, articole vestimentare, opere de art`, c`r]i, ma[ini, ora[e istorice, situri arheologice; intangi-
bile - practicile, reprezent`rile, expresiile, cuno[tin]ele, aptitudinile - împreun` cu instrumentele, obiectele [i spa]iile culturale aferente - pe care oamenii le pre]uiesc. Printre acestea se num`r` dialectele [i tradi]iile orale, arta spectacolului, practicile sociale [i me[te[ugurile tradi]ionale; naturale peisajele, flora [i fauna; digitale - resursele create în form` digital` (de exemplu arta digital` sau filmele de anima]ie) sau care au fost digitalizate pentru a putea fi p`strate (texte, imagini, materiale video, înregistr`ri etc.). Pentru a marca Ziua Europei, în cadrul CAMPANIEI VIA}A, reprezentan]ii CLUBULUI DE PRES~ VALEA JIULUI au organizat o prim` ac]iune de infomare în cadrul {colii Gimnaziale nr.1 din municipiul Lupeni [i sa adresat, în special, elevilor de clasa a III-a. Prof. Eugenia Dr`goi, coordonator în cadrul proiectului men]ionat mai sus, printr-o proiec]ie video, le-a prezentat elevilor, pe în]elesul lor, file de istorie, de geografie, faun`, schimb`rile climatice, etc. Elevii au primit [i materiale informative. Ac]iunile ini]iate în cadrul CAMPANIEI VIA}A vor continua pân` în data de 9 mai, când, la {coala Gimnazial` nr.3 din Lupeni, cât [i în cadrul [colilor partenere din proiect, se vor desf`[ura activit`]i la clase specifice, sub titlul "Sunt cet`]ean european", în care vor fi implica]i 1500 de elevi beneficiari, care vor înv`]a despre Uniunea European`, despre drepturile [i obliga]iile unui cet`]ean european, activit`]i adresate elevilor cuprin[i între 9-16 ani. Informa]ii despre facilit`]ile oferite de spa]iul european vor fi oferite [i în cadrul evenimentului "Familiaprovoc`ri contemporane" care se va desf`[ura la CENTRUL EGAL al Crucii Ro[ii Române din Lupeni, în data de 15 mai, cu prilejul ZILEI MONDIALE A FAMILIEI [i unde vor participa beneficiarii adul]i din cadrul proiectului, adul]ii cuprin[i în programul "Adoua {ans`”, etc, voluntari, formatori, cadre didactice, etc. La eveniment urmeaz` s` participe reprezentan]i ai autorit`]ilor locale, de la Ministerului S`n`t`]ii, ai Comisiei Europene, ai MAI, ANTIP, precum [i reprezentan]i ai finan]atorului danez de la VELUX, reprezentan]i ai Crucii Ro[ii Române [i al]i parteneri ai proiectului CAMPANIA VIA}A. Arthur G~RDESCU
Sprijin pentru autorit`]ile locale S`pt`mâna trecut`, deputa]ii au votat pentru modificarea [i completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea [i func]ionarea Cur]ii de Conturi. Noul act normativ, care urmeaz` s` primeasc` [i votul Senatului în calitate de Camer` decizional`, urm`re[te s` asigure corelarea unor prevederi din Legea 94/1992 cu standardele interna]ionale de audit, respectarea dispozi]iilor privind tehnica normativ` în elaborarea reglement`rilor privind organizarea [i func]ionarea Cur]ii de Conturi, clarificarea unor dispozi]ii pentru a înl`tura incertitudinea juridic`, precum [i actualizarea unor termeni. Una din modific`rile importante aduse de lege este cea care se refer` la atribu]iile Cur]ii de Conturi. Astfel, "Curtea de Conturi exercit` func]ia de control asupra modului de formare, de administrare [i de întrebuin]are a resurselor financiare ale statului [i ale sectorului public, prin forme ale auditului public externe, f`r` a se pronun]a asupra oportunit`]ii opera]iunilor". Prin urmare, Curtea de Conturi nu va mai avea posibilitatea de a se exprima asupra oportunit`]ii unei investi]ii locale, aceast` prerogativ` r`mânând în atribu]iile autorit`]ilor locale, fapt benefic pentru buna desf`[urare a activit`]ii prim`riilor, în special. Astfel s-a reformat strategia achizi]iilor publice din ]ara noastr`. În trecut, institu]iile de control în domeniu se suprapuneau, iar rezultatele controalelor erau diferite, pânând autorit`]ile ublice în situa]ii f`r` ie[ire, gener<nd pagube importante. Acum, modificarea legii, introduce obligativitatea consult`rii dintre ANAP [i Curtea de Conturi, iar punctele de vedere emise de ANAP devin obligatorii. (E.S.)
Premian]ii f`r` premii - edi]ia 134 Ideea cam mpanniei "P Prem miann]ii f`r` prem mii" este de a spunne oam mennilor pe carei înntâlnnim m înn fiecare sâm mb`t` c` eforturile lor sunnt z`rite de noi, benneficiarii munncii lor. m înn str`ddanniile pe care le depunn, Înn \nncercarea de a spunne celor merituo[i c` ne reg`sim v` innvit`m m s` cunnoa[tem m îm mpreunn` [i recunnoa[tem m unn alt om m rem marcabil. Este vorba me despre unn meddic dinn Valea Jiului care a refuzzat oferte de lucru de la spitale de rennum penntru a-[[i trata conna]]ionnalii. Nu l-aau atras salariile connsistennte, penntru el au fost mai im mportann]i rom mânnii lui. V` innvit`m m sâm mb`t` s` afl`m m povestea meddicului Cristiann Rem mus Hârsann. Cristian Remus Hâr[an este un medic rom<n, cu o poveste remarcabil`, care de curând a trebuit s` o ia de la zero. Ani de zile a privit moartea în ochi, a înv`]at [i s-a specializat în medicin` de urgen]` în cele mai grele teatre de r`zboi, dar România l-a "tras" înapoi. {i, pentru c` în sistemul sanitar românesc specializ`rile lui nu aveau valoare profesional`, a trebuit s` înve]e, s` strâng` din din]i [i s` o ia de la cap`t. Cristian Remus Hâr[an este din Vulcan, dar mai bine de doi ani a tr`it în teatrele de r`zboi din Irak, Afganistan [i Kurdistan pe care le-a considerat oportunit`]i excelente de a practica medicina de urgen]` [i de a se perfec]iona în acest domeniu. Era con[tient c` în ]ar` nu are cum s` capete o experien]` consistent`, mai ales c` era singurul doctor la peste 2.000 de oameni. Hâr[an este medic generalist, înregistrat cu drept deplin de practic` în Anglia, Irlanda, Sco]ia, }ara Galilor, Australia, Africa de Sud, recunoscut de armatele Statelor Unite [i Marii Britanii [i face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. Acolo, la mii de kilometri dep`rtare, era într-o permanen]` lupt` cu secundele. Treaba lor era, în principal, s` stabilizeze pacien]ii care erau r`ni]i, împu[ca]i sau sufereau alte traume pentru a fi transporta]i pentru investiga]ii de specialitate în bazele din Kandahar, unde existau RMN-uri, CT-uri, aparatur` de chirurgie. A decis, la un moment dat, c` a stat destul printre str`ini, mai ales c` sufletul îi era m`cinat de dorul de ]ar`, de familie, [i a decis s` se întoarc` acas`. Asta de[i în Afganistan salariul s`u din partea Armatei Statelor Unite era cuprins între 8.000 [i 10.000 de dolari, dar - spune el - banii nu sunt totul. Dorul de cas`, de cei dragi, te macin`, mai ales de s`rb`tori, a[a c` a l`sat în urm` confortul material ca s` profeseze la el în ]ar`, în Valea Jiului. A aflat îns` pe pielea lui c` ceea ce este valabil oricunde în lume, în România nu are valoare. Practic, experien]a lui profesional`, calific`rile, erau nule în sistemul nostru sanitar. În cele din urm` a reu[it, dup` nenum`rate încerc`ri, s` se angajeze la Spitalul din Vulcan ca medic cu competen]e limitate - adic` pe orice re]et` sau act medical era nevoie de parafa unui medic cu drept de practic` în România. Dar, dup`
doar câteva luni, a fugit mâncând p`mântul încercând s` g`seasc` un mediu apropiat de normal în care s` profeseze medicina. N-a plecat departe, ci doar pân` la Spitalul Municipal Lupeni, unde a fost primit cu bra]ele deschise. Nu a putut profesa pân` nu s-a specializat [i în România. Acum este medic la Lupeni. A ales o specializare care s` îl ]in` permanent "în priz`", pentru c` nu poate tr`i decât la intensitate maxim`. Oricât de aten]i am fi, nu putem s` red`m exact întreava via]` a acestui medic. V` invit`m ca, pentru exemplul s`u de curaj, profesionalism [i d`ruire, pentru modul în care a ales s` apere via]a, r` reprezinte ]ara, s` ne întâlnim cu acest om [i s`-i spunem c`-i mul]umim pentru munca sa. Sâmb`t`, 05 Mai 2018, ora 11.00, medical Cristian Remus Hâr[an vine s`-l întâlnim. Ave]i ocazia s`-l privi]i în ochi, s`i spune]i o vorb` cald` [i s` fi]i parte dintre cei care îi vor mul]umi oficial printr-o diplom` [i un buchet de flori, venind în Pia]a Victoriei, din Centrul Devei. Despre proiectul "Premian]ii f`r` premii" E vremea s` facem ceva. A trecut sau ar fi trebuit s` apun` perioada lui "s` se fac`". Dintr-un singur [i banal motiv pentru c` se face. Societatea a mers înainte pân` acum, poate uneori destul de încet fa]` de cum ne-am fi dorit, [i merge în continuare. Proiectul social "Premian]ii f`r` premii" se vrea o modest` r`splat` din partea societ`]ii pentru valorile noastre, cele autentice. Ei sunt oamenii a c`ror munc` este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac via]a mai frumoas` prin munca lor. Arti[ti, inventatori, me[te[ugari [i al]ii care ne arat` c` frumosul [i utilul sunt aici, lâng` noi. Astfel, proiectul v` invit` s` ie[im în strad`, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mul]umi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocup`rile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmb`t` s` ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestr` a lui Decebal. Vom invita de fiecare dat` un om valoros, care prin munca lui, str`daniile lui, face ca România s` existe. Vom merge acolo s`-l cunoa[tem, s`-i mul]umim c` exist` [i s`-i strângem mâna în semn de pre]uire [i respect. V` invit`m s` fi]i parteneri ai unui proiect care dore[te s` descopere [i s` redescopere valorile României.
4 mai 2018
Pe podium la Na]ionale "Copiii nu sunt motiva]i pe m`sura rezultatelor" Clubul Sportiv {tiin]a din Petro[ani a participat la la Campionatele Na]ionale de Taekwon-do pentru cade]i, juniori [i seniori cu un lot restrâns de 8 de sportivi. Turneul s-a desf`[urat în Sala Polivalent` din municipiul Bucure[ti [i a aliniat la start circa 550 de sportivi de la 40 de cluburi de profil din România. Petro[enenii au reu[it s` ob]in` urm`toarele rezultate: Alexandra Rache - campioan` na]ional` la categoriile Juniori [i Seniori; Roxana Ionescu - campioan` na]ionala la categoriile Juniori [i Seniori; Tania Rache - campioan` na]ional` la categoria Cade]i; Elena Gâtlan E - campioan` na]ional` la categoria Cade]i; M`d`lina Condurat - vicecampioan` la cat-
Puiul zboar` spre liga a patra Rezultate scontate în liga a cincea la fotbal, acolo unde liderul M`gura Pui se îndreapt` cu pa[i mari spre promovare [i, implicit, spre câ[tigarea titlului de campioan` jude]ean` pentru edi]ia din acest an. Puiul a câ[tigat lejer în deplasare la Sânt`m`ria Orlea cu 8-1, [i are acum 11 puncte avans fa]` de a doua clasat`, Zarandul Cri[cior, echip` care a stabilit scorul etapei, învingând cu 14-2 pe Santoz Boz. De remarcat, victoria Metalului Cri[cior la B`cia. Ponorul Va]a - AS Foresta 2-1; AS Zarandul Cri[cior - Santos Boz 14-2; CS Comunal Ilia - Unirea General Berthelot 52; Agrocompany B`cia - Metalul Cri[cior 15; AS Sânt`m`ria Orlea - M`gura Pui 1-8; AS Sarge]ia Bretea Român` - CS Ghelari 31; Victoria Dobra a stat.(L.J.)
Radu Balaban merge la Mondiale Marcel Dobric`, antrenorul echipei de popice Inter Petrila, s-a declarat mul]umit de medalia de bronz ob]inut` la Campionatul Na]ional al seniorilor. Tehnicianul lotului na]ional de seniori al României se preg`te[te, acum, pentru Campionatul Mondial de la Cluj, unde are
de ap`rat un titlu mondial la proba de tandem. Din echipa României va face parte [i sportivul de la Inter Petrila, Radu Balaban. Pe data de 12 mai lotul na]ional va intra în cantonament la Târgu Mure[, iar apoi va pleca spre Cluj unde va avea loc Campionatul Mondial, 19-29 mai.
egoria Seniori; Andrada Mure[an - locul III la categoria la categoria Cade]i; Daniel Gheorghi]` - locul I la categoria Juniori Republicani; {tiin]a Petro[ani a reu[it s` ob]in` [i titlurile de ,,Cel mai bun sportiv al competi]iei" la toate cele trei categorii de vârst` prin sportivii: Tania Rache, la cade]i, Alexandra Rache la juniori [i Roxana Ionescu la seniori. De asemenea, elevii antrenorului Claudiu Moldovan au mai ob]inut un nea[teptat, dar binemeritat loc III în clasamentul general al seniorilor. ,,Nu sunt o surpriz` aceste rezultate ob]inute. În spatele acestora este foarte mult` munc`, atât din partea sportivilor cât [i a antrenorului. Sper s`
7
reu[esc s` p`strez ace[ti sportivi în cadrul clubului, s` reprezinte în continuare Petro[aniul, Clubul Sportiv [i jude]ul Hunedoara. Din p`cate ace[tia nu sunt recompensa]i pe m`sura muncii [i a rezultatelor ob]inute, pierzându-[i motiva]ia pentru a continua aceast` activitate", a declarat antrenorul Claudiu Moldovan.(L.J.)
16 medalii la Campionatul Jude]ean de lupte libere pentru CS{ Petro[ani La Hunedoara a avut loc, zilele trecute, Campionatul Jude]ean de copii la lupte libere cu participarea a cinci cluburi din jude] [i un num`r de 120 de sportivi. Ac]iunea a fost una reu[it`, premiile fiind acordate de c`tre Direc]ia Jude]ean` pentru Tineret [i Sport Hunedoara. CS{ Petro[ani, antrenori Gheorghe R`ducu [i Cristian Popa, a ob]inut 10 locuri I prin: Beniamin Sas, categoria 26 de kg, Iunia Sas, categoria 26 de kg, Darius Popa, categoria 32 de kg, Andreea Chiriac, categoria 33 de kg, Fineas Sas, categoria 35 de kg, Denis Ungureanu, categoria 38 de kg, Andrei C`ld`ra[, categoria 38 de kg, Claudiu C`ld`ra[, categoria 46 de kg, Sebastian Cr`ciun, categoria 42 de kg, Daniela Anghekoru, 52 de kg; patru locuri II prin: Petronela Ienulesc, categoria 30 de kg, Sebastian Apetrei, categoria 26 de kg, Ioan Enulesc, categoria 38 de kg, Mihai Prun`, categoria 46 de kg [i dou` locuri III: Drago[ Grosu, 46 de kg [i Andrei Pris`caru, categoria 60 kg. "Sunt foarte mul]umit de aceste rezultate. Copiii sunt ambi]io[i [i au r`spuns corespunz`tor competi]iei, exact cum m` a[teptam. Acum ne preg`tim pentru Campionatele na]ionale [colare care vor avea loc la finele lunii mai la Sfântul Gheorghe", a declarant antrenorul Gheorghe R`ducu. (L.J.)
Desp`r]i]i, dar \mpreun` Dan Vasilic`, fostul antrenor al {irinesei este nelipsit de la meciurile liderei: "M` duc peste tot dup` copiii mei. Actuala {irineasa e o echip` format` de mine". Chiar dac` nu mai este antrenor al echipei de fotbal ACS {irineasa, Dan Vasilic` a fost prezent la mai toate meciurile jucate de fo[tii s`i elevi. [i nu a f`cut asta pentru a sta în coasta cuiva ci pur [i simplu pentru a-i urm`ri pe juc`torii de care s-a ata[at [i cu care a f`cut întreaga preg`tire de iarn`. "Dup` desp`r]irea de {irineasa am profitat de timpul liber pentru a merge la meciuri, cursuri [i în principal pentru a studia. Referitor la fosta echipa, singurul lucru pe care l-am regretat când am plecat a fost c` am avut încredere în anumi]i oameni. În rest... nimic! De regretat în via]` e bine s` o faci doar dac` sunt lucruri care sunt controlate de tine [i nu ai luat deciziile potrivite. Dac` în schimb se întâmpl` lucruri care te afecteaz` negativ dar asupra c`rora nu de]ii controlul, nu ai de ce s` regre]i", spune antrenorul. Întrebat fiind dac` vede o revenire a sa pe viitor la Petro[ani, acesta a r`spuns. "În fotbal se zice, s` nu spui niciodat`, “niciodat`"! Dep`[ind acest cli[eu, nu se pune problema de o revenire la echip`. Nici nu ar fi normal s` vorbesc despre asta atâta timp cât echipa are un antrenor! Am fost la toate meciurile lor pentru c` m` duc dup` copiii mei. Am fost foarte mul]umit atunci când am plecat de absolut tot ceea ce am realizat acolo din punct de vedere al selec]iei, preg`tirii fizice, tactice, psihologice. Am l`sat o echip` cu spirit, disciplinat`, cu atitudine. {i asta în condi]iile în care au fost f`cute 19 transferuri la echip`, majoritatea fiind juc`tori care au evoluat la liga 1 [i 2, juc`tori cu personalitate puternic`", afirm` fostul
antrenor. Dan Vasilic` nu are de repro[at nim`nui nimic dup` desp`r]irea de {irineasa "Nu am de repro[at absolut nimic nim`nui. Sunt o persoan` care comunic` foarte bine, eficient. {i orice problem` pe care o pot avea încerc s` o rezolv printr-o comunicare eficient`. De la mine în jos nu am s` fac niciun repro[. Conducerii nu e normal s`-i aduc repro[uri pentru decizia luat`, chiar dac` m-a afectat negativ. Actuala {irineasa este o echip` format` de mine, o echipa al`turi de care am stat în cantonament toat` iarna, cu care am avut o comunicare excelent`! Nu am fost acolo ca la serviciu, iar când am plecat s` nu m` mai intereseze. Desp`r]irea nu i-a l`sat nici pe juc`tori indiferen]i! Am fost prezent aproape la toate meciurile, normal c` mai interac]ionezi cu juc`torii. Plec peste tot dup` copiii mei. E vorba de respect reciproc. Cât prive[te seria {irinesei, orice serie poate fi grea sau u[oar` în func]ie de rezultatele tale. În fotbal depinzi doar de tine. Dac` echipa ar fi avut 3-4 înfrângeri, discutam de cea mai echilibrat` serie unde erau angrenate în lupta promov`rii 4-5 echipe. De ce are {irineasa acest avantaj în clasament? Pentru c` a câ[tigat punctele atunci când celelalte se încurcau. Deci vorbim clar de valoarea echipei {irineasa. A discuta de o serie slab` ar însemna s` le lu`m din merite juc`torilor care au transpirat pe teren [i s` desconsider`m celelalte echipe aflate în competi]ie".((L.J.)
8
4 mai 2018
Peste 4500 de vizitatori la Sarmizegetusa Regia, \n minivacan]a de 1 mai De 1 Mai, la monumentul UNESCO a fost organizat` "Ziua Por]ilor Deschise" cu prilejul deschiderii sezonului de var`, care are un program de vizitare mai extins fa]` de restul anului. Vizitatorii care au ajuns la Sarmizegetusa Regia au putut admira [i o expozi]ie de fotografie cu imagini care prezint` evolu]ia s`p`turilor din sit de-a lungul mai multor decenii. Potrivit datelor furnizate de Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, num`rul vizitatorilor a ar`tat astfel: - vineri, 27.04.2018 - 195 vizitatori - sâmb`t`, 28.04.2018 - 626 vizitatori - duminic`, 29.04.2018 - 1491 vizitatori - luni, 30.04.2018 - 1120 vizitatori - mar]i, 01.05.2018 - 1075 vizitatori A[a cum se precizeaz` [i pe site-ul de prezentare, prima [tire pe care o avem despre vestigiile din zon` ne este oferit` de un fragment dintr-o scriere medieval`: "Nu departe de Or`[tie [i acolo se afla în munte un ora[ frumos, ale c`rui fundamente se mai p`streaz` toate. Incinta acesteia era [i ea din piatr` cioplit`" (Gáspár Heltai Chronika az magyaroknac dolgairól, Cluj, 1575). Descoperirea ruinelor de la Gr`di[tea de Munte - Sarmizegetusa Regia [i recunoa[terea importan]ei lor, atât prin pris-
ma monumentalit`]ii construc]iilor, cât [i a rolului istoric, au avut loc la începutul secolului al XIX-lea. Documentele vremii vorbesc despre aflarea a sute de monede din aur de c`tre localnici, fapt ce a atras aten]ia autorit`]ilor. Printr-o anchet` oficial`, condus` de procuratorul domeniului fiscal Hunedoara, Paul Török, se dorea identificarea locului de provenien]` a comorilor. Într-un asemenea context, Paul Török ajunge la Gr`di[tea de Munte [i noteaz` existen]a ruinelor unui "ora[ necunoscut pân` atunci". Rapoartele sale impulsioneaz` organizarea unor s`p`turi oficiale, derulate în anii 1803 1804, cu scopul principal de a afla noi tezaure. Pe lâng` zidurile fortifica]iei, în parte vizibile la suprafa]`, au fost descoperite atunci [i alte construc]ii: templul mare rotund, turnul pentagonal, baia roman` etc. Ulterior acestui episod, de-a lungul secolului al XIX-lea vestigiile antice au fost sondate doar sporadic. Abia dup` întregirea României, în anul 1924, s-a desf`[urat prima campanie arheologic` la Gr`di[tea de Munte, sub conducerea profesorului clujean D. M. Teodorescu (el a cercetat zidul fortifica]iei
[i templul mare rotund). Odat` cu preluarea cercet`rilor arheologice de c`tre C. Daicoviciu, s`p`turile s-au extins considerabil. În perioada recent`, s`p`turile arheologice sau desf`[urat atât în partea central` a a[ez`rii (în perimetrul fortifica]iei [i al zonei sacre), cât [i în cartierele civile. Între rezultate se num`r` identificarea [i cercetarea urmelor unor locuin]e [i ateliere dacice, ale unor sisteme de captare [i de distribuire a apei, ale unor elemente de fortificare, ale unor bar`ci militare romane. Iar cercet`rile în sit, continu`. Ella SCHREIBER
Centru de recuperare prin folosirea resurselor naturale Având în vedere restructurarea mineritului din Valea Jiului, edilii zonei au foost chhema]i la Bucure[ti pentru a prezzenta repprezzentan]iloor guvernului [i celoor de la Coomisia Euroopean`, princippalele prooiecte care urmeazz` a fi realizzate în fiecare loocalitate. Fiecare dintre cei [ase primari au prezzentat prooiecte ambbi]iooase, care s` reviggorezze activitatea ecoonoomicoo-ssocial` în loocalit`]ile pe care le p`stooresc, iar cele mai interesante [i care se pot realizza cu foonduri euroopene sunt cele prezzentate de primarul Municippiului Luppeni, Lucian Resmeri]`. Acesta a prezentat un portofoliu de proiecte care vizeaz` mai multe domenii, dar dintre acestea cele mai de interes au fost cele care vizeaz` latura social`, reconversia profesional` [i folosirea resurselor naturale ale zonei. "Pe latura social` [i pe partea uman` trebuie s` implement`m mai multe proiecte. Avem oameni în vârst`, bolnavi, care au lucrat o via]`, mul]i în minerit, o ramur` de activitate grea, deosebit`, care las` urme adânci corpului uman [i s`n`t`]ii lui. Ne dorim s` vrem s` avem spitale moderne, cu aparatur` modern` [i tot ce trebuie, dar [i m`car unul-dou` centre de recuperare. Noi, la Lupeni, ne dorim reabilitarea [i laturii vechi a spitalului nostru care ad`poste[te sec]ii importante, achizi]ionarea, în continuare de aparatur` de specialitate, pentru a cre[te adresabilitatea spitalului, etc. Valea Jiului are nevoie îns` [i de centre de recuperare a bolilor cronice. Reconversia profesional` este un obiectiv important, ne dorim cursuri gratuite pentru c` avem nevoie de oameni bine peg`ti]i pentru
domeniile cerute pe pia]a muncii [i pentru investitorii care sunt interesa]i de Valea Jiului. Pentru Lupeni ne dorim folosirea resurselor naturale de care dispunem. Pe lâng` cea mai mare suprafa]` ecologizat`, la fosta Min` Sud. Ne dorim men]inerea în func]iune a termocentralei de la Paro[eni [i folosirea huilei pentru asigurarea energiei în SEN. Cu ajutorul celor de la Bucure[ti am identificat un izvor termal la Lupeni pe care, ne dorim s`-l valorific`m [i va fi cu siguran]` un proiect interesant pe care ni-l dorim s`-l realiz`m. Avem multe idei, unele comune, pe care ne dorim s` le punem în practic`, ele trebuie bine g<ndite, aprobate [i finan]ate, indiferent de unde vine finan]area [i trebuie s` profit`m de aceast` oportunitate în care Valea Jiului este cuprins` în acest program special al Uniunii Europene. Sunt bani pe care putem s`-i acces`m [i este o [ans` foarte mare de care trebuie cu to]ii s` beneficiem”, a ]inut s` ne declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.(A.G.)
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615