Anul XIX Num`rul 886 20 aprilie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON
S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine
www.valeajiuluipress.com
Dezinteresul conducerii CEH, aspru criticat de senatorul Cristian Resmeri]`
pa g. 3
Municipiul Lupeni va fi \mp<nzit de camere video... ne dorim un ora[ CURAT SOCIETATEA NA}IONAL~ DE |NCHIDERI MINE VALEA JIULUI S.A. ANUN} IMPORTANT PENSIONARI! Pl`]ile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier (înregistra]i în eviden]ele SNIMVJ SA) aferente semestrului II al anului 2017 se vor efectua în perioada:
24.04.2018 - 18.05.2018 |n fiecare s`pt`mân` astfel: Mar]i - Joi între orele 7,30 - 15,00 [i Vineri între orele 7,30 - 12,30 Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt aronda]i (minele Petrila, Paro[eni, Uricani ). Conducerea Societ`]ii Na]ionale de |nchideri Mine Valea Jiului SA
Ve[nicia s-aa n`scut la sat
pa g. 4
Parteneriat transna]ional din zona danubian` Bansko - Petro[ani pa g. 4
Veteranii de r`zboi hunedoreni, s`rb`tori]i la Deva sacrificiul impune respect
pag .5
La Lupeni au \nceput lucr`rile la Pasajul de pe DN 66A
pa g. 8
O var` plin` de activit`]i sportive [i de agrement \n Straja
pa g. 8
2
20 aprilie 2018
Hunedorenii s-au \nfr`]it cu chinezii din provincia Shaanxi
HOROSCOP
O delega]]ie guvernnam menntal` dinn provinncia Shaannxi, unna dinntre cele mai dezzvoltate regiunni dinn Republica Popular` Chinnezz`, se afl` penntru dou` zile înn judde]]ul Hunneddoara. Delega]]ia num meroas`, conndus` de Zhuanng Channgxinng, minnistru al Departam menntului penntru Publicitate al Com mitetului provinnciei Shaannxi, s-aa înntâlnnit cu connducerea Connsiliului Judde]]eann Hunneddoara. Am mbele p`r]]i au vorbit despre regiunile pe care le reprezzinnt`, despre oportunnit`]]ile [i plannurile de dezzvoltare. Cel mai important punct al discu]iei s-a centrat pe principalele direc]ii de colaborare în cadrul rela]iei de infr`]ire. Prin semnarea protocolului de înfr`]ire de c`tre Zhuang Changxing, ministru al Departamentului pentru Publicitate al Comitetului provinciei Shaanxi, [i Mircea Bobora, pre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, se stabilesc colabor`ri în urm`toarele domenii: economic [i comercial, turism, [tiin]` [i tehnologie, cultur`, educa]ie, medicin` tradi]ional` chinez`, sport, preg`tire de speciali[ti în resurse naturale. S-a semnat [i o inten]ie de cooperare între Universitatea Shaanxi de Medicin` Chinez` [i Spitalul Jude]ean de Urgen]` Deva pentru construirea la Deva a unui Centru de Medicin` Tradi]ional` Chinez` (diagnoz` [i tratament). Cooperarea prevede preg`tirea la Universitatea Shaanxi a unor cadre medicale de la SJU Deva în medicina tradi]ional` chinez`, sus]inerea unor cursuri intensive de c`tre speciali[ti chinezi la Deva, [i, în final, deschiderea Centrului de medicin` tradi]ional` chinez` în ora[ul re[edin]` de jude]. Documentul a fost semnat de c`tre Liu Li, pre[edintele Universit`]ii Shaanxi de Medicin` Chinezeasc`, [i dr. Ioan Demeter, directorul medical al Spitalului Jude]ean de Urgen]` Deva. La întâlnirea de la Consiliul Jude]ean Hunedoara au mai fost prezen]i din partea chinez`, printre al]ii, directorul general al Departamentului de Administrare al Patrimoniului, directorul general al Administra]iei Presei [i Publica]iilor, Radio, Film [i Televiziune, directorul executiv general adjunct al Asocia]iei de Prietenie cu ]`rile Str`ine, directorul general al Departamentului Educa]ie, pre[edintele Grupului de Autostr`zi, precum [i conducerea Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din provincia chinez`. (A.G.)
Re]ete de week-e end Ciulama de g`in` Ingrediente: 500g carne de gain`, 1 ceap`, 1 morcov mic, 1 p`trunjel, 50 g unt, gr`sime de pas`re sau aceea[i cantitate de ulei, 2 linguri f`in`, 1 cea[c` lapte, sare, piper. Preparare: Se aleg buc`]ile de la pasare care de obicei nu se pun la friptura, (aripi, spate), se spal` [i se fierb \mpreun` cu ceapa, morcovul, p`trunjelul [i pu]in` sare. Separat, se preg`te[te ciulamaua: \ntr-o crati]` se \ncinge untul, se amestec` cu f`ina, apoi se stinge cu zeam` de carne [i lapte, amestec<nd mereu s` nu se fac` cocoloa[e. Se fierbe p<n` c<nd sosul cap`t` consisten]a dorit` (ca o sm<nt<n` groas`), se s`reaz`, se pipereaz` dup` gust, se adaug` buc`]ele de carne [i se mai d` un clocot. Toc`ni]` de vit` cu ardei Ingrediente: 500 gr. carne de vit`, 2 cepe, 2 c`]ei de usturoi, o lingur` de margarin` sau ulei, o linguri]` de sare, piper, ap`, 200 ml bulion, 200 ml sm<nt<na, boia, o lingur` de f`ina, 1 ardei rosu, 1 ardei galben, 1 ardei verde. Preparare: Carnea se taie cubule]e mai mici. Ceapa [i usturoiul se taie foarte m`runt. |ntr-o crati]` se pune margarina sau uleiul [i se c`le[te carnea cu ceapa [i usturoiul. Se adaug` sare, piper [i boia. Se las`
s` fiarb` la foc mic p<n` scade zeama, apoi se adaug` 2 pahare de ap` [i bulionul. Se fierbe din nou la foc mic cu capac. C<nd carnea e aproape fiart` se taie ardeii cubule]e \n form` de zaruri [i se arunc` peste carne. C<nd totul e fiert se adaug` sm<nt<na amestecat` cu f`ina [i se mai fierbe 5 minute. Se mai poate pune brocolli \mpreun` cu ardei. Se serve[te cu cartofi natur. Pr`jitur` cu nuci [i marmelad` Ingrediente: ½ kg.f`in`, 200 gr.unt, 2 ou` \ntregi, 3 linguri zah`r pisat, 20 gr. drojdie, 1 v<rf cu]it sare, 1 praf vanilie sau coaj` de l`m<ie ras`, unt sau margarin` pentru forma, zah`r pudr` vanilat; Pentru umplutur`: 250 gr. nuci pisate, 125 gr. zah`r tos, marmelad`. Preparare: Se freac` pu]in untul cu drojdia [i zah`rul, se adaug` ou`le, sarea, vanilia, f`ina [i se fr`m<nt` bine o coca mai mult moale dec<t tare. Se las` s` se odihneasc` ½ or`. Se \mparte coca \n patru p`r]i egale [i se \ntind pe r<nd patru foi. Se a[az` \n tava de copt uns` o foaie, se \ntinde un strat de marmelad` gros de ½ cm, se presar` cu o treime din cantitatea de nuci pisate [i de zahar, apoi a doua foaie, repet<nd procedeul (se unge cu marmelad` etc.), apoi a treia foaie care se unge ca mai sus. Se acoper` cu a patra foaie [i se coace la foc potrivit. C<nd se rumene[te, se scoate din cuptor, se presar` cu zah`r pudr` vanilat [i se taie buc`]i patrate sau dreptunghiulare.
BERBEC Reveni]i-v` la realitate! A]i plutit destul cu capul in nori. Planeta Neptun se coboar` u[or c`tre Liviu P\r]ac semnul dvs. zodiacal, încercând s` v` redeschid` ochii aburi]i de problemele vitale care va privesc \n mod direct, dar [i pe cei apropia]i. Numere norocoase: 5 [i 7. TAUR Cu Venus - astrul protector - aflat \n declin stelar, zilele care urmeaz` vor fi pline de ghinioane [i de anumite boli posibile, chiar inevitabile sau ireversibile. Numere norocoase: numerele pare. GEMENI Apropierea planetei Neptun de Terra astru care direc]ioneaz` r`bdarea [i toleran]a maselor - v` va aduce un spor de prospe]ime \n ac]iunile zilnice, determinând astfel finalizarea unei întreprinderi mai vechi, la care a]i renun]at din plictiseal`. Numere norocoase: orice num`r impar. RAC Aten]ie sporit`! Un inamic din umbr` v` cam poart` sâmbetele. Nu v` l`sa]i surprin[i de momentele care ar putea s` v` loveasc` undeva sub centur`; atât pe plan fizic c<t [i psihic, din nefericire. Numere norocoase: atât numerele impare, c<t [i cele pare. LEU Pericole din toate partile v` urm`resc! Exploziile de energii negative pot aduce cu sine ghinioane la tot pasul. Încerca]i s` v` men]ine]i totu[i pe linia de plutire. Cel pu]in deocamdat`. Numere norocoase: 4 [i 8. FECIOARA Astrul protector - planeta Mercur - \n ie[ire din Casa ghinioanelor. De data asta norocul se cam întoarce primprejurul vostru. Cam demulti[or nu v-a]i mai întâlnit cu o asemenea perioad`, pe bune. Nu v` r`mâne altceva de f`cut decât s` ac]iona]i cu voio[ie [i încredere. Numere norocoase: 11 [i 13. BALAN}A Un nou inamic - de parc` nu a]i fi avut [i a[a destui - sta \n a[teptare pentru a intra \n scen`. Dar de data asta nu sunte]i voi cei viza]i, ci… persoana iubit`. Urat` conjunctur` de moment! Va trebui s` sta]i cu ochii \n [ase. Altfel ve]i risca s` v` ciocni]i de un "bluf" iremediabil. Numere norocoase: nu are. SCORPION Soarele în Pe[ti, cu [apte planete în semne de ap`; fa]` de perioadele anterioare v` a[teapt` zile negre din mai toate punctele de vedere. Nu dispera]i! Vor urma \n curând [i altele mai u[urate de nevoi personale. Numere norocoase: nu are. S~GET~TOR C`uta]i-v` \nc` de pe acum un loc de refugiu care s` v` fereasc` de energiile negative care va pot înv`lui \n orice moment, din pricina unui trigon planetar destul de rar întâlnit, Mercur-MarteJupiter, aflat \n Casa aferent` s`n`t`]ii organismului. Numere norocoase: 2 [i 12. CAPRICORN Cu cinci planete aferente aflate sub semnul de ap`, nativul va da dovad` în perioada imediat` de foarte mult` diploma]ie, mil`, intui]ie, energie maxim` [i altruism. Planetele din semnul de p`mânt îl vor ajuta s` dep`[easc` orice obstacol printr-o profund` tenacitate. Numere norocoase: 4 [i 8. V~RS~TOR Cu Luna sub semnul duplicitar al Gemenilor, nativul "vomitator" de energii pozitive sau negative va avea parte de o perioad` plin` de "accidente" pe plan sufletesc, dar nu numai. Numere norocoase: numerele pare. PE{TI Cu Luna [i cu Deimos - satelit al planetei Marte - sub semnul duplicitar al Gemenilor, nativul "pisces", plin de energii pozitive sau negative, va avea parte de o perioad` plin` de "accidente" pe plan sufletesc, dar nu numai. Numere norocoase: numerele impare. Pentru to]i nativii din zodiac: Iubi]i-v v` c<t mai mult…
Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0720-995509
Redactor [ef Reghina VLAD Anchete
Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com
Arthur G~RDESCU
Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR
Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
20 aprilie 2018
Dezinteresul conducerii CEH, aspru criticat de senatorul Cristian Resmeri]` |ntr-o o interpela are adressat` ` primu ulu ui - minisstru u, Viorica a D` `ncil` `, sena atoru ul Crisstia an ` rea adu uce în aten]ia a opiniei pu ublice situ ua]ia a gra av` ` cu u ca are se confru unt` ` la a ora a Ressmeri]` ual` ` Complexu ul Energetic Hunedoa ara a. Acessta a cere în mod impera ativ s` se ia a m` `surile actu u recu upera area a crea an]elor ne\nca asate pân` ` la a ora a actu ual` ` de cei de la a CE EH necessare pentru asarea a Corpu ulu ui de Control al primu ulu ui minisstru u la a CE EH, pentru u verifica area a [i cere depla ate. preju udiciilor crea “CEH se afl` într-oo situa]ie economic` deosebit de grav`, în lipsa unei strategii care s` asigure viabilizarea acestuia, pentru a se evita intrarea în colaps [i închiderea lui, alte dou` exploat`ri miniere Lupeni [i Lonea au fost considerate neviabile [i incluse într-uun program de închidere. Acest fapt afecteaz` grav situa]ia economic` [i popula]ia V`ii Jiului, mineritul fiind în prezent principala activitate economic` a zonei. Actuala echip` managerial` nu are solu]ii pentru a asigura activitatea complexului, ba, mai mult, atât conducerea cât [i Consiliul de Administra]ie îi aduc grave prejudicii", se arat` în interpelarea senatorulul hunedorean.
În replic`, CEH a r`spuns într-un fel acuza]iilor f`cute de senatorul hunedoarean [i într-o informare de pres`, pe lâng` un scurt istoric al activit`]ii de furnizare a agentului termic în Valea Jiului, face [i urm`toarele preciz`ri: “Pe parcursul întregii perioade în care a furnizat agent termic, SE Paro[eni a f`cut eforturi deosebite pentru a asigura confortul termic cât mai ridicat al beneficiarilor acestui serviciu, str`duindu-se s` compenseze prin dedica]ie [i profesionalism dificult`]ile financiare, lipsurile materiale [i condi]iile meteorologice nefavorabile”. Cu toate acestea, administrarea unei re]ele de termoficare atât de extinse a dep`[it puterea de gestionare a produc`torului agentului termic, astfel încât, în anul 2012, din ini]iativa prefectului de la acea vreme, dl Sorin VASILESCU, s-a lansat ideea “înfiin]`rii unui operator unic care s` furnizeze locuitorilor V`ii Jiului agent termic în sistem centralizat", ca o consecin]` “a discu]iilor purtate în ultima perioad` de c`tre toate autorit`]ile [i institu]iile implicate în gestionarea aspectelor care ]in de problematica social`”. “Ideea a prins contur [i, în anul 2014, s-a materializat prin înfiin]area Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar` (ADI) Termoficare prin intermediul c`reia urmau s` se g`seasc` solu]ii pentru implicarea autorit`]ilor locale în reabilitarea re]elei de termofi-
care astfel încât furnizarea agentului termic s` poat` fi realizat` în condi]ii optime [i s` redevin` accesibil` în toate localit`]ile V`ii Jiului. Din p`cate, aceast` ini]iativ` a r`mas [i la aceast` or` la stadiul unor discu]ii axate pe perspective prelu`rii de c`tre autorit`]ile publice locale a magistralelor de termoficare, precum [i întocmirea prin ADI Termoficare Valea Jiului a documenta]iilor necesare pentru atragerea de fonduri nerambursabile [i din alte surse, în vederea realiz`rii lucr`rilor de investi]ii necesare pentru modernizarea sistemului de termoficare din Valea Jiului în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 325/2006 - privind serviciul public de alimentare cu energie termic`. În aceste condi]ii, gestionând singur` atât o situa]ie financiar` dificil` cât [i o re]ea de termoficare extins` [i învechit`, SE Paro[eni reu[e[te în fiecare iarn` s` asigure furnizarea agentului termic, respectându-[i obliga]iile care îi revin. Meritul acestei reu[ite revine în primul rând beneficiarilor care în]eleg c` de plata acestui serviciu depinde continuarea furniz`rii agentului termic [i, în al doilea rând, angaja]ilor implica]i, direct sau indirect, în întreg lan]ul activit`]ilor care conduc la asigurarea confortului termic al popula]iei. Pentru asigurarea continuit`]ii livr`rii agentului termic cât [i pentru asigurarea func]ion`rii Termocentralei Paro[eni în urm`torii ani [i implicit utilizarea c`rbunelui extras în unit`]ile miniere din Valea Jiului, S.CEH.SA - S.E. Paro[eni a realizat investi]ii pentru eficientizarea capacit`]ilor de produc]ie din aceasta termocentrala, produc]ie ce urmeaz` a fi realizat` cu respectarea tuturor cerin]elor de mediu în vigoare. În sus]inerea acestei afirma]ii men]ion`m c` au fost realizate reabilitarea Grupului IV de 150 MWh si 150 Gcal (investi]ie de aprox 150 mil. USD), construirea unui CAF de 103,2 Gcal. Sunt în curs de finalizare investi]iile în vederea conform`rii la cerin]ele de mediu în vigoare. Blocul IV este singurul din România care îndepline[te cerin]ele de mediu privind Nox, se situeaz` în limitele admise privind nivelul pulberilor [i, la finalizarea unui efort investi]ional de 65.300.000 Euro, va fi conform în ceea ce prive[te emisiile de SO2 [i transportul/depozitarea zgurii [i cenu[ii. CEH-SA subliniaz` înc` o dat` faptul c` instala]iile din cadrul SE Paro[eni sunt preg`tite s` furnizeze agent termic c`tre toate localit`]ile din Valea Jiului cu condi]ia prelu`rii magistralei de transport în administrarea autorit`]ilor locale în vederea reabilit`rii [i rentabiliz`rii acesteia", se arat` în informarea de pres` a CEH. Totu[i, CEH se afl` în raportul privind
3
situa]ia sesiz`rilor adresate organelor de urm`rire penal`, al Cur]ii de Conturi a României. În anexa 1A se reg`sesc sesiz`rile transmise Ministerului Public pentru efectuarea urm`ririi penale în cazurile în care, prejudiciul estimat dep`[e[te suma de 500.000 de euro, nesolu]ionate la data de 31.07.2016. Printre cele 136 constat`ri, se face
referire [i la Complexul Energetic Hunedoara, care se reg`se[te la pozi]ia nr. 14. Inspectorii din Departamentul IV, cei care a f`cut controlul, prin procesul verbal nr.1572/11261/2 din 22.12.2014 au constatat c` la CEH s-au s`vâr[it fapte privind abuzul în serviciu, prejudiciul ridicându-se la 13.875.740 lei. Prin hot`rârea 231/ 09/07/ 2015 s-a întocmit un dosar penal care a fost înaintat Parchetului de pe lâng` Judec`toria Hunedoara, iar dosarul nu a fost solu]ionat nici pân` la finele lunii iulie 2016, a[a c` a fost sesizat Ministerul Public. Parte din conducerea CA se afla [i atunci la cârma actualui CEH, iar actualul secretar de stat, promovat pe competen]` profesional`, Doru Vi[an, era director al S.E Paro[eni. În anii trecu]i s-au întâmplat acolo multe lucruri necurate, care au fost prezentate pe larg de publica]ia noastr`. Pân` [i sindicatele au contestat managementul defectuos de la CEH, cât [i intrarea acestuia în insolven]`. Aceste furturi persist` de ani de zile, cunoscute de to]i oamenii din zon`,
care, îns`, asist` neputincio[i la închiderea minelor [i pierderea locurilor de munc`. Valea Jiului, cândva una dintre cele mai prospere zone economice din România, a ajuns ast`zi s` fie numit` Valea Plângerii. În timp ce alte ]`ri au înaintat proiecte [i programe pentru revitalizarea zonelor afectate în închiderea activit`]ilor din minerit, comisia care trebuia s` scrie proiecte pe fonduri europene pentru Valea Jiului înc` nu exist` [i risc`m s` pierdem bani frumo[i pentru redresarea zonei. Elena DRAGOMIR
4
20 aprilie 2018
Ve[nicia s-a n`scut la sat Ve[nicia s-aa n`scut la sat… este o afirma]ie bine consolidat` de-aa lungul existen]ei poporului român. Tradi]iile [i obiceurile care s-aau trasmis de-aa lungul genera]iilor, valorile culturale ale neamului românesc sunt sus]inute prin intermediul ansam blurilor, dar [i a unor oameni pasiona]i de a duce mai departe aceste valori milenare. Profesorul Ion Holobu], este
unul dintre iubitorii tradi]iilor din Valea Jiului, iar pasiunea sa pentru acestea s-aau transformat într-uun "Muzeu al Momârlanilor" care a devenit deja, un reper turistic pentru zona de vest a V`ii Jiului. În cadrul proiectelor educative pe care le desf`[oar` la clase, elevii de la {coala Gimnazial` nr. 2 din municipiul Lupeni au aflat despre tradi]iile [i obiceiurile locului, ale momârlanilor, care sunt vrednici de r`d`cinile lor. Dup` activitatea de la clas`, 50 de elevi, opt p`rin]i [i trei dasc`li: Violeta
H`r`ngu[, Elena Dulean]u [i Ion Holobu] au vizitat Muzeul Momârlanului de la poale de Retezat. Invita]ii au p`truns al`turi de elevi întro lume de vis, neînchipuit de simpl`, parc` dumnezeiasc`. În calitatea sa de gazd`, prof. Ion Holobu] le-a prezentat elevilor exponatele din muzeu, obiecte vechi, unele de sute de ani. Straie populare, unelte [i obiecte care se foloseau în trecut la prepararea produselor lactate, b`dâni vechi cu inscrip]ii vechi, colec]ia numismatic`, obiectele tradi]ionale folosite de femei la torsul lânii, r`zboiul de ]esut pânza, pricoi]ele [i alte macaturi populare au suscitat interesul elevilor [i mai ales în rândul fetelor. Mul]i dintre elevi au v`zut pentru prima dat`, în via]a lor, astfel de exponate. Fiecare lucru are povestea lui... fiecare lucru... exponat ajuns în muzeu are o istorie a lui… Cum zona a fost una în care sa exploatat c`rbunele, în cadrul muzeului exist` [i o colec]ie de l`mpa[e de min`, unele din secolul trecut [i chiar din secolele trecute. "Timp de o or`, elevii no[tri parc` s-au întors în timp,
de interes fiind exponatele din jurul pe care le folose[te un bun gospodar. {i vetrei focului, vasele de lemn folosite îl ajut` în acest demers un filantrop al la mulsul oilor, m`su]a cu trei picioare, V`ii Jiului, omul de afaceri Emil P`r`u, leag`nul copilului ag`]at de grind` pe cel care a subscris ideii de a \nfiin]a care l-au asem`nat cu cel din "Amintiri acest muzeu al satului din vestul V`ii din copil`rie" [i mai ales, c` au putut cânta la fluiere... la final am semnat în Jiului. (A.D.) cartea de onoare", a ]inut s` ne declare prof. Violeta H`r`ngu[. Muzeul Momârlanului este deja un reper al culturii tradi]ionale na]ionale, al momârlanilor de la poale de Retezat, care se cred urma[ii dacilor În cadrul amplului proiect euroliberi. De la înfiin]area lui, pân` în prezent, sute de turi[ti i-au tre- pean care se deruleaz` în municipiul cut pragul, de la etnografii de la Lupeni [i care vizeaz` sprijinul Muzeul Satului pân` la colegi comunit`]ilor jurnali[ti de peste hotare, care au defavorizate, dorit s` vad`, pe viu, istoria, administra]ia tradi]iile [i obiceiurile locului. a Iar prof. Ion Holobu], local` [i cel care administreaz` muzeul, cuprins are în plan de a amenaja în acest c o n s t r u i r e a noi an [i o ograd` ]`r`neasc` în care unor s` se reg`seasc` toate acareturile spa]ii pentru
Parteneriat transna]ional din zona danubian` - Bansko - Petro[ani O delegga]ie a Prim`riei municippiului Petroo[ani, foormat` din vicepprimarul Floorin Nicoolae, coonsilierul pentru rela]ii externe al primarului Tibberiu Iacoob Ridzzi, Eduard Wersanski, func]ioonarul pubblic Arthhur Carool Ambbru[ [i directoorul ecoonoomic al Sppitalului de Urggen]` din Petroo[ani, dna Anggela Bra[ooveanu a particippat, la finele lunii martie, la o întrevedere cu primarul ora[ului înfr`]it Banskoo (din Bulggaria), Gioorggi Ikoonoomoov. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petro[ani a declarat c`: “Scopul acestei deplas`ri a fost acela de a pune la punct detaliile privind implementarea unui proiect european care se va desf`[ura în acest an sub conducerea municipalit`]ii din Bansko, proiect la care Petro[aniul dar [i alte ora[e europene au fost alese drept parteneri". Acest proiect, intitulat "Transferul inova]iilor în domeniul s`n`t`]ii" a fost accesat de autorit`]ile locale din ora[ul bulgar, în cadrul "Parteneriatelor transna]ionale [i din zona danubian`, pentru ocuparea for]ei de munc` [i cre[terea economic`", fiind
un proiect care se desf`[oar` în cadrul Programului opera]ional "Dezvoltarea Resurselor Umane 20142018" din ]ara vecin` Bulgaria, care asigur`, de altfel, întreaga finan]are a acestuia. În urma discu]iilor au fost prezentate [i stabilite obiectivele specifice ale proiectului, detailarea activit`]ilor ce se vor desf`[ura [i organizarea acestora. În cursul lunii iunie, municipiul Petro[ani va g`zdui dou` seminarii, workshopuri care vor avea ca tem` cercetarea [i identificarea inova]iilor în domeniul s`n`t`]ii [i adaptarea [i validarea aplicabilit`]ii elementelor inovative. Ella SCHREIBER
O nou` gr`dini]` la Lupeni
derularea în bune condi]ii a unui înv`]`mânt modern, care s` ofere toate facilit`]ile de aprofundare a cuno[tin]elor în rândul beneficiarilor. Gr`dini]a va fi construit` pe strada Viitorului. "Avem în plan construirea unei noi gr`dini]e. Trebuie s` v` precizez c` fondurile provin din proiectul pe care-l derul`m în municipiul nostru [i care poart` numele de Bahtalo. Dup` cum [ti]i, cartierul Viitorului este unul în care s`r`cia este la cote extreme, începând de la cei mici pân` la persoane adulte, ace[tia fiind defavoriza]i atât din punct de vedere social cât [i din punct de vedere economic. 90% din ace[tia tr`iesc din ajutoare sociale [i cu ajutorul unor aloca]ii de sprijin pentru copii. Noul edificiu, care va fi construit va fi asem`n`tor cu gr`dini]a de pe strada Parângului, vom avea patru clase, unde vor înv`]a sute de copii. Proiectul pe care îl derul`m în prezent se va desf`[ura pe parcursul a trei ani [i ne bucur`m s` fim printre primii din ]ar` care-l aplic`m [i cu ajutorul c`ruia ajut`m [i sprijim 960 de persoane", a ]inut s` declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.
Elena DRAGOMIR
5 Municipiul Lupeni va fi \mp<nzit de camere video... ne dorim un ora[ CURAT 20 aprilie 2018
Municippiul Luppeni se afl` într-oo coontinu` transfoomare. Lucr`rile edilitar gosppod`re[ti se desf`[ooar` într-uun ritm sus]inut [i nu exist` cartier în care s` nu se fac` schhimbb`ri majoore. Sppa]iile verzzi sunt acum în aten]ia administra]iei loocale. Se reamenajeazz` nooi sppa]ii verzzi [i voor demara lucr`rile de plantare a flooriloor [i a celoor 2000 de fire de trandafiri achhizzi]ioonate recent. Pentru a evita furtul lor, administra]ia local` a luat m`sura de a-i supraveghea video. "Acum o s`pt`mân` am achizi]ionat 2000 de trandafiri [i avem atât trandafiri c`]`r`tori pe care ne-am gândit s` îi punem în anumite zone, avem [i tufe, astfel încât într-o perioad` de câ]iva ani ace[tia vor ajunge la maturitate [i o s` arate municipiul altfel. Vom cump`ra în fiecare an un anumit num`r de flori, astfel încât s` color`m ora[ul. To]i trandafirii pe care noi o s` îi punem sunt monitoriza]i de camere video, c` am mai avut un eveniment în care am pus trandafiri [i ne-au fost fura]i. Îi vom pune în acele locuri în care s` fie monitoriza]i de camerele video pentru a nu se mai întâmpla evenimente de genul acesta, pentru c` nu este normal. Tot din banii cet`]enilor cump`r`m aceste lucruri
[i tot din banii lor reu[im s` le între]inem. Încerc`m s` lucr`m peste tot, încerc`m s` lucr`m în fiecare cartier. Cel mai important lucru este acela ca atunci când fiecare ias` din cas`, trebuie s` arate bine. }in foarte mult la zonele verzi ale municipiului Lupeni, dar trebuie s` în]elegem c` fiecare cet`]ean trebuie s` contribuie [i el pu]in la astfel de lucruri. Echipa de muncitori nu este foarte mare, astfel încât s` acoperim toate aceste necesit`]i pe care le au oamenii [i pe care le avem în comunitate. Vreau s` fac un apel [i c`tre cet`]enii municipiului Lupeni s` respecte munca colegilor no[tri [i s` nu distrug` munca lor. Vom da [i amenzi dac` este cazul. Totodat`, solicit ca posesorii de animale de companie s` respecte prevederile HCL119/2016. Trebuie s` de]in` asupra lor materialele necesare pentru cur`]irea dejec]iilor fiziologice, s` nu permit` accesul animalelor de companie pe spa]iile verzi din parcuri, gr`dini publice [i cele aferente ansamburilor de locuin]e, în spa]iile de joac` amenajate petru copii [i s` ]in` animalele în les`, iar câinii agresivi s` poarte obligatoriu, botni]e. Cei care nu respect` deciziile, pot fi pasibili de amenzi, între 100 [i 2500 de lei”, a ]inut s` transmit` primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`. Elena DRAGOMIR
Veteranii de r`zboi hunedoreni, s`rb`tori]i la Deva sacrificiul impune respect
Titlul de ''veteran de r`zboi'' a fost recunoscut pentru prima dat` la 29 aprilie 1902. Prin Decretul din 1902, participan]ii la R`zboiul de Independen]` au fost declara]i veterani, asigurându-li-se, pe lâng` acest binemeritat [i onorant statut, mijloace pentru un trai decent [i înlesniri pe m`sura curajului [i a sacrificiilor probate pe câmpul de lupt`. Prin Legea din 13 ianuarie 1918, participan]ilor la Primul R`zboi Mondial decora]i cu Medalia ''Virtutea Militar`'' de r`zboi clasa I li s-a acordat o pensie viager`, iar prin Legea din 2 sep-
tembrie 1920, participan]ilor la R`zboiul din 1916-1918 li s-au creat condi]ii speciale de pensionare. În 1927, prin Decretul - lege nr. 1402 din 15 mai, ofi]erii activi [i de rezerv` care participaser` la Primul R`zboi Mondial [i fuseser` decora]i cu Ordinul ''Mihai Viteazul'', au primit loturi de teren sau loturi de cas`, precum [i anumite gratuit`]i. Pentru a le cinsti faptele de arme din cel de-al Doilea R`zboi Mondial, la Deva a avut loc o înt`lnire de suflet între ultimii veterani de r`zboi din jude]ul Hunedoara [i s-a desf`[urat sub egida Centenarului 100 de ani de la Marea Unire. ISJ Hunedoara a fost [i de aceast` dat` o gazd` bun` între membrii asocia]iei hunedorene [i oficialit`]ile jude]ene [i locale, organizandu-se cu
acest prilej manifestarea na]ional istoric` "Prinos de cinstire eroilor [i martirilor neamului". Cei prezen]i au fost premia]i de reprezentan]ii Consiliului Jude]ean, s-a p`strat un moment de reculegere în memoria celor trecu]i în Eternitate, iar unii dintre veterani [i v`duve ale veteranilor de r`zboi, au rememorat prin viu grai amintiri din timpul r`zboiului, faptele de vitejie s`v<r[ite de camarazii care s-au jertfit pentru independen]a [i suveranitatea ]`rii. Ast`zi, veteranii de r`zboi sunt înc` prezen]e active în via]a societ`]ii române[ti. Anii au trecut peste ei, unii au aceia[i v<rst` cu CENTENARUL, dar î[i aduc aminte de ororile r`zboiului [i-[i doresc ca nimeni s` nu treac` peste acest flagel care a luat vie]ile a milioane de oameni. S`-i onor`m pe cei care s-au desp`r]it de noi, prin clipe de adânc` t`cere a reculegerii noastre, Dumnezeu s`-i odihneasc` în pace, oriunde s-ar afla! Iar celor care sunt în via]` le dorim s`n`tate [i s` nu acorde niciodat` vie]ii pozi]ia “pe loc repaus"!. Angella DUMITRA{CU
6
20 aprilie 2018
O nou` provocare pentru Avram Iancu Avram Iancu doore[te s`-ii mootivezze pe tineri s` citeasc` voolumul "Aventurile lui Hucklebberry Finn"", de Mark Twain, a c`rui ac]iune are legg`tur` cu fluviul Mississipppi, nooua sa aventur`. Astfel, cei care voor citi cartea voor primi mesaje care voor ar`ta loocul în care se va afla bibbliootecarul pe Mississipppi, cu ajutoorul unui apparat GPS. Bibliotecarul Avram Iancu, din Petro[ani, este cunoscut pentru performan]ele sale din înotul extrem. A parcurs înot Canalul Mânecii, în august 2016, [i cei 2.860 de kilometri ai fluviului Dun`rea, în vara anului 2017. {i-a propus ca în luna iunie s` realizeze o nou` performan]` pe fluviul Mississipi (SUA), pe care inten]ioneaz` s`-l parcurg` înot, 3.730 de kilometri, timp de 120 de zile, de la formarea în Lacul Itasca pân` în Golful Mexic. Doar în slip [i cu o casc` de protec]ie pe cap. Sportivul inten]ioneaz` ca startul în aceast` confruntare s` aib` loc
Ajutor pentru Jiul {i pentru meciul de sâmb`t` cu CS Vulcan la poarta de la intrare în stadion va fi pus` o cutie pentru dona]ii. 5 lei este suma pe care suporterii au cerut-o pentru ajutarea echipei, dar fiecare poate da cât dore[te. S-au strâns sume frumu[ele de bani pân` acum, dac` ]inem cont [i de ajutorul financiar venit de la stelistul Mihai Pintilii. Fanii loiali echipei sunt dispu[i s` fac` orice pentru ca echipa s` fie sus]inut`. "Le promitem suporterilor trei puncte în partida cu Vulcanul. Le mul]umim c` sunt lâng` noi", a mai spus Hora]iu Popa.
Program \nc`rcat pentru [ahi[tii din jude] În lunile care urmeaz` [ahi[tii din jude] vor fi implica]i în mai multe evenimente. Vor avea loc diferite competi]ii pe plan local dup` cum urmeaz`: Trofeul Clubului de {ah Deva, etapa 6 - în luna mai la Deva Festivalul Hunedorean de {ah, edi]ia 1 - în perioada 31 mai - 3 iunie la Geoagiu B`i Trofeul Clubului de {ah Deva, etapa 7 - iulie la Deva
Cupa Simeriei la {ah, edi]ia 3 - august la Simeria Trofeul Cet`]ii, Open Interna]ional, edi]ia 29 - octombrie la Deva Trofeul Clubului de {ah Deva, etapa 8 - noiembrie la Deva Cupa de {ah Ha]eg - noiembrie la Ha]eg.(L.J.)
pe 1 iunie 2018, iar finalul este stabilit pentru începutul lunii octombrie. "Fluviul Mississippi este mai lung cu 1.000 de kilometri ca Dun`rea [i se anun]` extrem de dificil pentru c` debitul de ap` este mult mai mare, curen]ii sunt puternici [i imprevizibili, iar în ap` pândesc multe pericole, de la aligatori, la [erpi venino[i [i la rechini adapta]i la ap` dulce. Eu m` simt preg`tit pentru aceast` confruntare extrem` [i sunt încrez`tor în [ansele mele de reu[it`", a declarat Avram Iancu. În ceea ce prive[te aligatorii, Iancu a g`sit o metod` original` prin care dore[te s`-i ]in` departe de traseul pe care îl va urma pe Mississippi. "Pericolul aligatorilor este foarte mare, dar vom avea preg`tite, tran[ate, carcase de animale. În cazul în care aligatorii vor ap`rea, echipa din caiac va arunca buc`]i de carne înaintea lor, pentru a le abate aten]ia [i pentru ca eu s` pot urma cursul fluviului înot sau s` m` pot retrage într-o zon` de siguran]`", a explicat Avram Iancu. Pân` acum fluviul Mississippi a fost str`b`tut înot doar de doi oameni - Martin Strel [i Chris Ring, dar ace[tia s-au folosit de labe de înot [i de costum de neopren, Iancu având în plan s` stabileasc` o performan]` mondial` prin faptul c` nu va folosi niciun echipament ajut`tor. Looredana JU UGLEA
Dup` ani [i ani, Apetri va debuta, acas`, \n fa]a suporterilor Gabriel Apetri a abandonat fotbalul în anul 2016 dup` câteva tentative de a juca la echipe din liga a patra din zon`. Cu Jiul a încheiat socotelile demult. Un juc`tor rebel cu reale calit`]i de a ajunge cel pu]in al nivelul lui Pintili, Apetri este cu siguran]` unul dintre cei mai iubi]i juc`tori care au evoluat de-a lungul timpului la Jiul. În 2016 dup` ce s-a l`sat de marea lui iubire, fotbalul, a plecat la munc` în Anglia. Anul acesta a decis s` revin` la aceea[i mare iubire, Jiul Petro[ani, liga a patra. Apetri a îmbr`cat tricoul alb negru la meciul din etapa trecut`, din deplasare de la Dacia Or`[tie. A f`cuto elegant [i rafinat. A pus um`rul la victoria echipei sale de suflet. Jiul are un retur de campionat bun. F`r` înfrângere. Sâmb`t` la Petro[ani Jiul va juca cu CS Vulcan. Apetri î[i va face debutul [i în fa]a propriilor suporteri. "Apetri a pus um`rul serios la victoria noastr` din etapa trecut` de la Or`[tie. Eu un fotbalist de care avem mare nevoie. Am început foarte bine returul de campionat, f`r` înfrângere. Suntem pe drumul cel bun, zic eu. {i vrem s` continu`m pe acela[i drum", spune antrenorul Jiului, Hora]iu Popa.(L.J.)
Dani Lung, c`pitanul {irinesei "D Decât s` stau nepl`tit la liga a doua, mai binne am m vennit la liga a treia unnde sunnt conndi]]ii bunne penntru promovare" Unul dintre transferurile reu[ite ale echipei din liga a treia, ACS {irineasa, lider incontestabil al seriei a patra este cu siguran]` funda[ul central Dani Lung. Seriozitatea acestuia i-a adus banderola de c`pitan înc` din etapa a doua a returului. Cu 56 de meciuri la activ în Liga 1, peste 150 de meciuri la liga a 2-a, Dani Lung a îmbr`cat tricoul echipelor Sportul Studen]esc, liga 1 [i liga 2, Rapid Bucure[ti, liga 1 [i liga a 2/a, Concordia Chiajna, liga 1, Academia Clinceni, liga a 2/a, Foresta Suceava, liga a 2/a [i Pandurii Târgu Jiul, liga a 2-a. Din aceast` iarn` juc`torul a ales o destina]ie inferioar` primelor ligi, chiar dac` acesta a jucat cu ani în urm` al Olimpia Satu Mare în liga a doua [i liga a treia, echip` la care [i-a f`cut debutul în fotbalul mare. Fotbalistul adus la Petro[ani de fostul antrenor Dan Vasilic` consider` c` nu a f`cut un pas înapoi venind la Petro[ani, ci din contr` a venit s` pun` um`rul la promovarea în liga a doua. "La început am fost reticent când am auzit de liga a treia, dar dup` mai multe discu]ii cu oficialii clubului am decis c` este un proiect ambi]ios {irineasa [i am venit cu încredere. M-am adaptat u[or aici în Valea Jiului, iar la stadion am g`sit condi]ii mai bune decât m-am a[teptat", poveste[te fotbalistul din Satu Mare. Chiar dac` lidera din liga a treia a început mai greoi returul cu un egal acas`, Dani Lung a dat încredere colegilor s`i [i prin faptul c` fost numit noul c`pitan de echip`. "Seria din care facem parte pare una echilibrat`, dar
din punctul meu de vedere avem cel mai bun lot [i sunt convins c` vom promova. Ce am observat la meciuri este faptul c` toate echipele care joac` împotriva noastr` î[i dau via]a pe teren. {i acest lucru ne face pe noi s` trat`m fiecare meci cu seriozitate [i s` nu mai facem pa[i gre[i]i", spune c`pitanul care în etapa trecut` a jucat funda[ dreapta, postul s`u fiind acela de funda[ central. "Pentru mine nu conteaz` pe ce post joc, îmi fac datoria acolo unde sunt pus", spune juc`torul. Pandurii Târgu Jiu este echipa de la care Dani Lung a venit la Petro[ani. Fotbalistul lui Cristi Dulca spune c` i-a convenit mai mult varianta Petro[ani decât s` r`mân` în retur la Pandurii, liga a doua, unde era nepl`tit de trei luni. Astfel c` juc`torul a renun]at la to]i banii pe care îi mai avea de luat pentru a fi l`sat s` vin` la lidera {irineasa. Mirui]i înainte de meciuri Sâmb`t` echipa adoptat` de Vale va juca la Craiova, un meci important cu echipa a doua a Craiovei. "Nu ne intereseaz` pe ce loc se afl` în clasament adversarele noastre, noi ne vedem de obiectivul nostru. Neam dori s` câ[tig`m toate meciurile pân` la final pentru a nu avea emo]ii. Dac` voi promova am de gând s` mai stau un an la Petro[ani în liga a doua, dat fiind faptul c` am contract pe o perioad` de un [i jum`tate la Petro[ani", declar` Lung. La Petro[ani în pas cu performan]a este [i credin]a. Înaintea fiec`rui meci important oficialii echipei aduc câte un preot doi la stadion pentru ca juc`torii s` fie mirui]i [i s` li se fac` o slujb` pentru a fi feri]i de accident`ri. Dani Lung este unul dintre juc`torii f`r` supersti]ii dar care se roag` înainte de fiecare meci, acesta având tatuat pe um`rul drept chipul Lui Iisus. (L.JJ.)
7 BAHTALO! |mpreun` combatem s`r`cia [i discriminarea 20 aprilie 2018
Proiect co-ffinan]at din Programul Opera]ional Capital Uman 2014-22020 Titlul proiectului: BAHTALO! |mpreun` combatem saracia [i discriminarea Cod: MySMIS 115093
COMUNICAT DE PRES~ Municipiul Lupeni deruleaz` un proiect european prin care ofer` m`suri de sprijin \n vederea ocup`rii unui loc de munc`, sprijin pentru educa]ie [i reducerea abandonului [colar, \mbun`t`]irea condi]iilor de locuit [i servicii medico-ssociale locuitorilor cartierelor Viitorului [i Tineretului din Lupeni Municipiul Lupeni este beneficiarul proiectului cu titlul "BAHTALO! Împreun` combatem s`r`cia [i discriminarea", co-finan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Capital Uman, cod 115093, cu o valoare total` de 26.803.625,25 lei , din care 26.334.205,91 lei reprezint` valoarea cofinan]`rii Uniunii Europene. Proiectul a demarat la 25 ianuarie 2018 [i se va finaliza \n 24 ianuarie 2021 [i se deruleaz` \n parteneriat cu Asocia]ia Umanitar` Casa de Copii [i Liceul Teoretic "Mircea Eliade"din Lupeni [i cu EuroJobs SRL [i Asocia]ia CROFMPS din Petro[ani, \n dou` cartiere din muncipiul Lupeni: Viitorului - zona "Cioara Alba" [i Tineretului.
Obiectivul general al proiectului este Reducerea num`rului de comunit`]i marginalizate în care exist` popula]ie apar]inând minorit`]ii rom` aflate în risc de s`r`cie [i excluziune social`, prin implementarea de m`suri integrate, de care vor beneficia `n total un num`r de 960 de persoane. Rezultatele proiectului cuprind: - servicii de sprijin \n vederea ocup`rii unui loc de munc`, prin informare [i consiliere profesional` (pentru 670 de persoane); - medierea muncii (540 persoane); - mediere direct` cu angajatorul (250 persoane); - cursuri de formare profesional` (460 persoane); - subven]ionarea locului de munc` pentru 220 persoane; - program de ucenicie pentru 10 persoane; - certificarea competen]elor dob<ndite \n sistem nonformal - 40 persoane; - antreprenoriat - 60 de persoane vor beneficia de informare [i consiliere antreprenorial`; - cursuri de competen]e antreprenoriale pentru 30 persoane; - microgranturi pentru \nfiin]area propriilor afaceri pentru 10 persoane; - 150 copii [i tot at<]ia adul]i pot participa la servicii educa]ionale [i de consiliere; - 768 de persoane pot beneficia de servicii medico-ssociale, de consiliere psihologic`, planning
familial, interven]ii u[oare, acompaniere, \nscriere medic de familie. Pentru a beneficia de sprijin pentru cre[terea accesului [i particip`rii la educa]ie, familiile din cartierele Viitorului [i Tineretului trebuie s` completeze fi[a de grup ]inta [i s` \[i dea consim]`m<ntul \n scris pentru participarea la activit`]ile proiectului. Se va \nfiin]a Centrului Comunitar Integrat destinat comunitatii marginalizate - pus la dispozitia \ntregii Comunit`]i, se vor \mbun`t`]i condi]iile de locuit - prin reabilitarea a 39 de locuin]e [i cel pu]in 80 de persoane vor primi servicii de informare [i consultan]` juridic`. Tot \n cadrul proiectului, \n vederea combaterii discrimin`rii [i excluziunii sociale, se vor organiza 16 ateliere de lucru la care pot participa toate cele 960 de persoane incluse \n proiect. Prim`ria Lupeni pune la dispozi]ie un spa]iu \n care to]i cei care doresc s` participe la activit`]ile desf`[urate \n cadrul proiectului BAH TALO! Împreun` combatem s`r`cia [i discriminarea" se pot \nscrie la una dintre m`surile de sprijin puse la dispozi]ie prin proiect. La sf<r[itul lunii aprilie se va deschide un curs de formare profesional`, pentru Lucrator \n structuri pentru construc]ii, urm<nd ca la \nceputul lunii mai s` se deschid` un al doilea curs de calificare pentru Lucrator \n mor`rit [i panifica]ie. Participan]ii la curs vor beneficia de o subven]ie de maxim 5 lei/ora, cu condi]ia ca fiecare cursant s` participe la \ntregul program de formare profesional`. Beneficiar: Municipiul Lupeni Date de contact: tel.: 0254560725, interior 208 e-m mail: achizi]ii1.plm@gmail.com
Premian]ii f`r` premii - edi]ia 132 Cam mpannia "P Prem miann]ii f`r` prem mii" conntinnu` s` ne innvite s` ie[im m înn stradd` penntru a om magia oam menni dinntre [i de lânng` noi. Evennim menntul, ajunns înn cel de-aal cinncilea ann calenndaristic, a reu[it s` fac` dinn Deva unn loc recunnoscut penntru moddul înn care se mannifest` respectul înn spa]]iul public. Practic, to]]i cei prezzenn]i reprezzinnt` premiul oferit innvitatului, to]]i cei prezzenn]i sunnt cei care sem mneazz` diplom ma pe care o prim me[te protagonnistul fiec`rei eddi]]ii. De aceast` data am m ales s` innvit`m m unn meddic veterinnar, pe dr. Connstanntinn Mih`il`, cel care a înnfiinn]at prim mul spital dinn vestul Rom mânniei înn care sunnt trata]]i prietennii no[tri necuvânnt`tori. A terminat Facultatea de Medicin` Veterinar` în anul 1994 la USAB Timi[oara. A facut parte din prima promo]ie de medici veterinari care a f`cut obligatoriu 6 ani de studiu, dupa care s-a angajat la DSV Deva. În acel an au fost angajati to]i absolventii de la Cluj [i Timisoara în cadrul DSV Deva, dup` care au fost repartiza]i pe locurile libere existente în jude]ul Hunedoara. Dup` 3 luni de stagiatur` în laboratorul DSV Deva, a fost repartizat la CSV B`cia, unde dup` 6 luni a dat examen pe post [i am ob]inut func]ia de medic veterinar [ef circumscrip]ie. În acest loc a lucrat exact 3 ani [i 3 zile. În acea perioad`, re]eaua sanitar-veterinar` nu era privatizat`, era angajat la stat. În cariera sa, medicul Constantin Mih`il` a avut pacien]i dintre cei mai exotici. "Angajatul unui circ aflat în trecere prin ora[ m` sun` c` s-a îmboln`vit grav pitonul. Era vorba un exemplar deosebit de frumos. Din p`cate, a fost transportat în condi]ii improprii [i nu s-a mai putut face nimic pentru el. A murit de dezhidratare", î[i aminte[te Constantin Mih`il`. Pe lâng` puzderia de câini [i pisici, el trateaz` iguane, broscu]e ]estoase, papagali ur[i [i zimbri. "Fiecare presupune o abordare diferit`. De exemplu, papagalii sunt ni[te p`s`ri atât de fricoase încât stresul unei injec]ii le ucide. Reptilele sunt cel mai greu de diagnosticat pentru c` "nu se exteriorizeaz`", explic` specialistul. Munca de veterinar presupune [i riscuri. La Constantin Mih`il`, acesta s-a manifestat prin mu[c`tura unui cal speriat care aproape i-a amputat un deget. Medicul hunedorean este proprietarul celei mai mari clinici veterinare din zona de Vest a ]`rii. Spitalul se adreseaz` animalelor de companie [i dispune de opt compartimente de specialitate, conduse de medici veterinari. Personalul medical este structurat pe domenii stricte de interven]ie, iar pe timpul nop]ii se asigur` un serviciu de gard`. În cadrul spitalului exist`, printre altele, s`li de consulta]ii, o sal` de opera]ii foarte modern`, o sal` de tratamente [i un laborator performant. De asemenea, animalele pot fi examinate cu ajutorul ecografului sau prin metoda clasic` a radiografiilor. Spitalul mai dispune de o ambulan]` pentru solicit`rile urgente, de zi sau de noapte, venite din
partea proprietarilor animalelor bolnave. Tot aici s-a deschis [i un serviciu de pensiune pentru animalele de companie, în situa]ia în care st`pânii acestora sunt nevoi]i s` plece de acas` pentru o perioad` de timp. Medicul Constantin Mih`il` este cel care a salvat foarte multe animale [i p`s`ri s`lbatice, pe care le-a tratat [i le-a repus în libertate. Pentru exemplul s`u de d`ruire, pentru modul în care a ales s` apere via]a ca valoare suprem`, v` propunem s` ne întâlnim cu acest om sufletist [i s`-i spunem c`-i mul]umim pentru ceea ce ne ofer` din prea plinul sufletului s`u. Sâmb`t`, 21 Aprilie 2018, ora 11.00, doamnul dr. Constantin Mih`il` vine s`-l întâlnim. Ave]i ocazia s`-l privi]i în ochi, s`-i spune]i o vorb` cald` [i s` fi]i parte dintre cei care îi vor mul]umi oficial printr-o diplom` [i un buchet de flori venind în centrul Devei, în Pia]a Victoriei. Despre proiectul "Premian]ii f`r` premii" E vremea s` facem ceva. A trecut sau ar fi trebuit s` apun` perioada lui "s` se fac`". Dintr-un singur [i banal motiv pentru c` se face. Societatea a mers înainte pân` acum, poate uneori destul de încet fa]` de cum ne-am fi dorit, [i merge în continuare. Proiectul social "Premian]ii f`r` premii" se vrea o modest` r`splat` din partea societ`]ii pentru valorile noastre, cele autentice. Ei sunt oamenii a c`ror munc` este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac via]a mai frumoas` prin munca lor. Arti[ti, inventatori, me[te[ugari [i al]ii care ne arat` c` frumosul [i utilul sunt aici, lâng` noi. Astfel, proiectul v` invit` s` ie[im în strad`, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mul]umi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocup`rile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmb`t` s` ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestr` a lui Decebal. Vom invita de fiecare dat` un om valoros, care prin munca lui, str`daniile lui, face ca România s` existe. Vom merge acolo s`-l cunoa[tem, s`-i mul]umim c` exist` [i s`-i strângem mâna în semn de pre]uire [i respect. V` invit`m s` fi]i parteneri ai unui proiect care dore[te s` descopere [i s` redescopere valorile României.
8
20 aprilie 2018
La Lupeni au \nceput lucr`rile la Pasajul de pe DN 66A Dup` numeroasele demersuri f`cute, în timp, de administra]ia local` c`tre Compania Na]ional` C`i Ferate Române SA, prin care au atras aten]ia conducerii acesteia c` obiectivul aflat în proprietatea lor afecteaz` nu numai imaginea ora[ului dar constituie [i un pericol la siguran]a cet`]enilor, anul trecut, prin luna octombrie, s-a renovat
cl`direa g`rii de la intrarea în municipiul Lupeni, dup` ce ani de zile s-a aflat \ntr-o starea avansat` de degradare. Iat` c`, acuma, dup` c<teva luni, administra]ia local` \n colaborare cu CFR Timi[oara au \nceput lucr`rile de reabilitare a Pasajului de pe DN 66A, trecerea la nivel cu calea ferat` de la intrarea \n Cartierul B`rb`teni.
"Nu pot decât s` m` bucur pentru faptul c` cei din conducerea Sucursalei Regionale C`i Ferate Timi[oara au în]eles s` dea curs solicit`rilor noastre de a reabilita Pasajului de pe DN 66A, trecerea la nivel cu calea ferat` de la intrarea \n Cartierul B`rb`teni. Vreau s` informez cet`]enii c` nu ne vom
opri aici [i vom face demersuri pentru ca trenul s` circule din nou prin Lupeni, având în vedere c` celor care fac naveta, la [i de la Lupeni, li se al`tur` [i un num`r din ce în ce mai mare de turi[ti care vin s` viziteze Sta]iunea Straja", a ]inut s` declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.(M.S.)
O var` plin` de activit`]i sportive [i de agrement \n Straja Dezvoltarea turismului de var` a fost [i r`mâne una din priorit`]ile majore ale administra]iei locale din municipiul Lupeni, dar [i principalilor investitori în sta]iune. De câ]iva ani, în Straja se organizeaz` tabere de var` adresate în primul rând elevilor [i tinerilor. Acum, dup` statisticile primite, weekendurile din aceast` var` sunt ocupate cu fel [i fel de activit`]i. Pe lâng` tabere de var`, de aventur` [i nutri]ie, în sta]iunea Straja vor avea loc mai multe competi]ii sportive, cea mai important` fiind “Transilvania Downhill”, care va aduce la start peste 300 de concuren]i din mai multe ]`ri. Legat tot de dezvoltarea turismului extrasezonier s-au amenajat deja primele trasee din bike parkil care va face leg`tura între sta]iunea Straja [i zona de start a telegondolei, pasiona]ii de mountain bike vor putea urca cu telegondola [i vor putea coborî pe traseele amenajate. Cei de la Funda]ia Noi Orizontori, ini]iatorii proiectului, beneficiaz` de sprijinul unor sponsori [i cel al investitorilor din sta]iune.
“{i \n acest an, Straja va fi animat` de un num`r mare de elevi [i tineri care vor participa la taberele de var`. Vom avea în luna iunie competi]iile de longboard, la care vor participa în jur de 1000 de oameni, care se vor caza în sta]iunea noastr` al`turi de cei dragi. Am reu[it s` promov`m zona [i s` aducem un concurs na]ional de motociclete. Sunt diferite activit`]i [i prin tot ceea ce facem ne dorim s` cre[tem atractivitatea sta]iunii [i pe perioada de var`”, a spus primarul Lucian Resmeri]`. Investi]iile vor continua [i în acest an pe perioada de var`. "Vom continua învesti]iile în modernizarea domeniului schiabil, pentru c` ne dorim s` oferim celor care practic` sporturile de iarn` cele mai bune pârtii, instala]ii de transport pe cablu, etc. Ne bucur`m c` Straja, în sezonul care a trecut, a fost în aten]ia celor care îndr`gesc spor-
turile de iarn`. Num`rul turi[tilor [i sportivilor a crecut, investi]iile în infrastructura local` f`cute de administra]ia local` au adus ordinea [i siguran]a în sta]iune. Acolo unde exist` colaboare [i interes comun, rezultatele se v`d”, a conchis [i investitorul local, Emil P`r`u. Angella DUMITRA{CU
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615