Anul XIX Num`rul 883 9 martie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON
S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine
www.valeajiuluipress.com
Flori pentru cele mai dragi fiin]e de pe p`m<nt - FEMEILE
Luna martie nu reprezint` doar cea de-aa treia lun` din calendar, ci este [i luna în care se s`rb`tore[te cea mai scump` fiin]` de pe p`mânt, FEMEIA. În România, ziua de 8 Martie mai este cunoscut` generic [i sub numele de "Ziua Mamei" [i este ocazia perfect` de a arata tuturor femeilor cât de pre]ioase sunt. Buchetele de flori continu` s` fie cel mai inocent mod de a exprima sentimentele profunde purtate în suflet, deci sunt darul perfect pentru aceast` ocazie. Cele mai potrivite flori de 8 Martie sunt cele proaspete care anun]` prim`vara. Sunt colorate, parfumate [i stimuleaz` sim]urile olfactive [i vizuale. Zambilele, freziile, narcisele, topora[ii, lalelele [i iasomia pot fi u[or integrate în buchete senza]ionale ce transmit dragoste [i respect. Ca în fiecare an, femeile din municipiul Lupeni au fost r`sf`]atele zilei. Beneficiind de ajutorul lui Dumnezeu, care a înc`lzit timpul cu un soare generos, social democra]ii lupeneni au ie[it în num`r mare pe str`zile ora[ului pentru a împ`r]i lalele ro[ii tuturor doamnelor [i domni[oarelor \nt<lnite pe strad`. Acestea [i-au g`sit în mai pu]in de câteva ore, beneficiarele. C` a fost bunic`, mam`, tân`r` sau chiar copil`, femeile lupenence au primit, unele
dintre ele cu sfial`, acest simbol al recuno[tin]ei din partea primarului Lucian La mul]i ani, dragele mele, s` fi]i iubite [i s` fi]i Resmeri]`, care le spunea "L s`n`toase. E darul nostru pentru voi!" Cei mai tineri dintre membrii PSD Lupeni, în fruntea c`rora s-a aflat [i viceprimarul Iacob Mesaro[ au intrat [i în magazinele aflate în cale, pentru a oferi flori vânz`toarelor [i clientelor, în parcuri, unde se aflau al`turi de cei mici, m`micile sau bunicile. Social Democra]ii lupeneni au str`b`tut, la pas, întreg ora[ul pentru a aduce un zâmbet [i bucurie în inimile femeilor din localitate. "Doresc s` le mul]umesc doamnelor [i domni[oarelor din municipiul Lupeni [i din întreaga Vale a Jiului pentru tot ceea ce fac pentru noi, b`rba]ii, s` le urez mult` s`n`tate, s` fie iubite în fiecare zi [i s` fie fericite al`turi de cei dragi. La mul]i ani [i o prim`var` frumoas`", a ]inut s` transmit` senatorul Cristian Resmeri]`, pre[edintele celei mai puternice organiza]ii din jude] [i pre[edintele executiv al PSD Hunedoara.(E.D.)
2
9 martie 2018
Lupenenii au participat la concursul Interna]ional ,, ,, MATEMATIOUES SANS FRONTIERES Mai mul]i elevi ai clasei a VII a B, din cadrul {colii Gimnaziale nr.2, structur` a Liceului Mircea Eliade din Lupeni au participat la concursul interna]ional de matermatic` în limba f r a n c e z ` "Matematica f`r` frontiere" organizat în parteneriat cu Rectoratul Academiei din Strasbourg [i Asocia]ia Cultural` MSF. "Am ob]inut PREMIUL I, cu punctajul maxim. Elevii au fost preg`ti]i de profesorii: Emilia Velcea la matematic`, [i Maria Cârlugea la limba francez`. Au participat peste 350 de clase numai din România, noi fiind singurii participan]i din jude]ul Hunedoara [i foarte multe clase din alte ]`ri! A]i dovedit, dragii mei, c` [i în Lupeni se face matematic` [i limba
HOROSCOP
francez` la standardele Uniunii Europene [i nu numai la aceast` edi]ie, ci [i la cele din anii preceden]i. Concursul este înscris în CAEN. Sper`m ca în acest an se vor g`si fonduri [i pentru premiere, a[a cum prevede parteneriatul [i cum procedeaz` alte jude]e. Diplomele vor sosi de la Strasbourg în cursul lunii mai", arat` pe o re]ea de socializare cel mai apreciat profesor de matematic` lupenean, Emilia Velcea. (E.D.)
Rasol de fasole galben` Ingrediente: - 1kg de fasole galben` lat`, 1 c`p`]<n` mic` de usturoi (sau mai pu]in dup` gust), ulei, sare dup` gust. Preparare: Se cur`]` [i se rup p`st`ile de fasole \n buc`]i potrivite, apoi se spal` cu ap` cald` pentru a nu se \nt`ri. Se pune o crati]` sau o tigaie mai \nalt` la \ncins, apoi se pun cca. 3-4 linguri de ulei. Imediat se pun p`st`ile de fasole scurse bine de ap`, se presar` pu]in` sare, se pune capac [i se \nabu[` la foc mic de tot cca. 20-30 de minute. Din c<nd \n c<nd se mai amestec` folosind o lingur` de lemn pentru a nu se lipi. Se cur`]` o c`p`]<n` mic` de usturoi, c`]eii se toac` (cu un blender) cu putin` sare, o linguri]` de ulei [i se mai adaug` pu]in` ap` pentru a ob]ine un sos lichid. C<nd p`st`ile de fasole s-au \nmuiat, se toarn` deasupra sosul de usturoi. Cartofi ]`r`ne[ti cu ceap` Ingrediente: 1 kg cartofi, 2 cepe, 2 morcovi, 1/2 ]elin`, 1/2 lingur` vegeta, 2-3 liguri past` tomate, 1 leg`tur` de p`trujel [i c<teva frunze de ]elin`, 2-3 linguri ulei. Preparare: Ceapa se toac` m`runt, morcovul \l punem t`iat cubule]e mai mari, iar ]elina se d` pe r`z`toarea mic`. Toate acestea se pun la calit cu ap` [i ulei. Dup` ce s-au calit bine, punem ap` [i o l`s`m s` dea \n clocot, apoi se pun cartofii t`ia]i cubule]e potrivite [i se las` la fiert cam 20 min. C<nd sunt aproape gata, se pune pasta de tomate [i vegeta [i se mai d` \n c<teva clocote la foc mic. Dup` ce oprim focul, punem verdea]a tocat` fin. Chiftelu]e de post Ingrediente: 500 g ciuperci, 2 cartofi potrivi]i, 2 linguri orez, 2 cepe mici, boia, 1 leg`tur` p`trunjel, sare, piper, ulei pentru pr`jit, 3 linguri f`in`. Preparare: Cartofii se cur`]` [i se pun la fiert. Separat, se pune la fiert orezul. Ceapa tocat` se c`le[te pu]in. Cartofii fier]i se scurg, se paseaz` [i se amestec` cu orezul fiert, ceapa c`lit`, p`trunjelul tocat [i ciupercile (fierte) date prin ma[ina de tocat. Se pune boia, sare [i piper. Din compozi]ia rezultat` se fac chiftelu]e care se dau prin f`in` [i se pr`jesc \n ulei \ncins. Se servesc calde.
Re]ete de post
PE{TI Prefera]i s` petrece]i timpul liber \n compania exclusiv` a partenerului, lucru care poate fi pu]in sufoLiviu P\r]ac cant. |n a doua parte a s`pt`mânii. Ve]i suferi de o senza]ie de izolare care nu este decât o… "senza]ie". Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este POFTA. BERBEC Marte sub semnul Pe[tilor; nu prea \]i prie[te statul \n cas`, pentru c` te apuc` st`ri nepl`cute [i nevoia de a m<nca peste m`sura pentru a-]i contracara iritabilitatea. Trebuie s` te relaxezi [i s` te odihne[ti! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este POFTA. TAUR Va trezi]i aproape zilnic cu fa]a la cear[af [i ave]i o atitudine ar]`goas`. Face]i un efort de voin]a [i ie[i]i la plimbare sau, dac` vre]i s` sc`pa]i [i de starea de nervi, duce]i-v` la o sal` de fitness sau de for]`. Menaja]i-i pe cei dragi de toanele voastre. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este TOANE. GEMENI Cu Mercur, astrul protector, sub semnul Berbecului, sunte]i pu[i \n situa]ia de a alege \n a ajuta pe cineva sau nu. Pozi]ia voastr` \ntr-o anumit` situa]ie va ofer` multe avantaje. S` nu v` mira]i dac` personaje importante din familie încep s` v` dea târcoale. P`stra]i o minte limpede! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este OP}IUNE. RAC S-ar putea s` intra]i brusc \n gratiile celor dragi. Bucura]i-v` de acest succes [i ar`ta]i-le c` ei sunt cu adev`rat cei mai importan]i pentru voi. V` pute]i bucura de lini[te spre serile de ... prim`var`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PACE. LEU Nimic nou pentru semnul t`u zodiacal. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PLICTISEAL~. FECIOARA Deschide]i bine ochii Fecioarelor, deoarece Venus, micul benefic constelar, este de partea voastr` \n week-end-ul apropiat. V` poate aduce o veste bun` [i anume c` ve]i avea [ansa de a calatori \n "]ara baftei" sau de a ob]ine succese sociale mai mult sau mai pu]in r`sun`toare. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este NOROC. BALAN}A Balan]elor, gândi]i pozitiv [i face]i exact ceea ce va dicteaz` instinctul. Ve]i avea de investit ni[te bani pentru înfrumuse]area vie]ii de zi cu zi [i acest lucru va face [i bine, dar [i pl`cere. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ACHIZI}IE. SCORPION Saturn sub semnul Gemenilor; orice vei pune la cale \n perioada imediat` va fi sortit succesului. Vei avea fonduri suficiente, idei cu nemiluita [i o persoan` de sex opus \]i va acorda sprijinul sau material [i spiritual \n aplicarea planurilor tale. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este PLANIFICARE. S~GET~TOR Jupiter, astrul protector, va promite evolu]ii pozitive, mai ales \n rela]iile cu persoane aflate \n str`in`tate. Este de asemenea posibil s` apar` oportunitatea unei deplas`ri \n interes de serviciu, care s` v` aduc` \n final câ[tiguri b`ne[ti. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este NOROC. CAPRICORN Nu este cazul sa fi]i re]inu]i si conservatori. Prietenii vor fi al`turi de voi si foarte probabil va vor propune tot felul de ie[iri si planuri de distrac]ie. Nu ezita]i s` le accepta]i! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este DISTRAC}IE. V~RS~TOR Cu Neptun sub semnul Gemenilor, nu se întrevede nici un amor p`tima[ pentru voi, cei singuri, îns` pentru cuplurile stabile, senza]ia de intimitate va fi accentuat`, cu condi]ia s` ave]i un cuibu[or de nebunii al vostru personal. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este IUBIRE. Pentru to]i nativii din zodiac: Sub un cer mai mult înnorat [i depresiv, acas`, pe strada sau la serviciu, nu uita]i: Iubi]i-v` cât mai mult …
Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA
Director fondator: ANDREI VLAD
2066 - 8767
Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.
www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com
Telefoanele redac]iei:
0762-488029; 0720-995509
Redactor [ef Reghina VLAD Anchete
Angella DUMITRA{CU angella_press@yahoo.com
Arthur G~RDESCU
Ella SCHREIBER
Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR
Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI
Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA
3 Dezvoltarea economico-social` a V`ii Jiului, \ntr-un nou context european 9 martie 2018
Perioada 2017-22020 reprezint` o provocare pentru România, atât din perspectiva oportunit`]ilor cât [i a riscurilor. Viziunea actualei coali]ii aflat` la guvernare, pleac` de la premisa construirii unei societ`]i echilibrate, bazat` pe principii inclusive. Parte dintre priorit`]ile viitoare au fost prezentate [i de senatorul Cristian Resmeri]`, în cadrul primei conferin]e municipale care a avut loc la Lupeni, cu câteva zile înainte de organizarea conferin]ei jude]ene a PSD Hunedoara. În cadrul [edin]ei, pe ordinea de zi, pe lâng` interven]ia f`cut` de senatorul Cristian Resmeri]`, pre[edintele organiza]iei municipale PSD Lupeni, s-aau mai f`cut primiri de noi membri în partid, s-aau pus în discu]ie propunerile constructive ale membrilor pentru viitorul municipiului Lupeni [i s-aau stabilit vitoarele ac]iuni ale organiza]iei municipale PSD Lupeni, una dintre cele mai puternice din jude] [i din ]ar`. "Guvern`rile PSD [i ALDE au adus cre[tere economic` [i bun`stare în rândul cet`]enilor. În prezent se ac]ioneaz` atât pe plan intern cât [i pe plan extern. În plan intern, obiectivul const` în fundamentarea unei cre[teri economice inteligente, sustenabile [i incluzive, de natur` a furniza premisele consolid`rii unui stat puternic, proactiv [i a unei societ`]i echilibrate, cu o clas` de mijloc extins`. Nevoia de a ie[i din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei for]e de munc` ieftine [i trecerea la for]a de munc` calificat` reprezint` principala provocare a urm`torilor ani. Consolidarea stabilit`]ii macroeconomice concomitent cu cre[terea investi]iilor publice [i private vor fi de natur` s` asigure convergen]a nominal` [i real` cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea European`. Pentru a cre[te competitivitatea României, absorb]ia integral` a fondurilor europene pân` în 2023 este stringent`. Datorit` eforturilor ultimului guvern PSD-ALDE, România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia European` a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorb]ii ridicate la sfâr[itul perioadei de implementare. România are un document cadru care stabile[te priorit`]i clare în ceea ce prive[te investi]iile, la o finan]are majorat` pentru cercetare [i inovare, la o abordare echilibrat` a investi]iilor din sectorul transporturilor [i la obiective mai bine aliniate la obiectivele na]ionale din cadrul Strategiei Europa 2020 [i la recomand`rile de politic` formulate în contextul semestrului european. Având în vedere situa]ia dezastruoas` din anul 2016 în ceea ce prive[te rata absorb]iei [i num`rul de proiecte depuse, guvernul condus de dna premier Viorica D`ncil` î[i propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene, pentru a ajunge la o rat` de 72,5% pân` la 31 decembrie 2020 [i 100% pân` la 31 decembrie 2023. România are [ansa de a crea mai multe locuri de munc` [i de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. {i aici avem un avantaj, ne dorim dezvoltarea sta]iunii Straja [i a întregii zone montane a V`ii Jiului. Avem suficiente monumente de importan]` istoric` [i religioas` [i suficiente frumuse]i naturale pentru a cre[te semnificativ num`rul de turi[ti str`ini care viziteaz` anual România, jude]ul nostru fiind unul dintre cele mai vizitate în ultima perioad`, tocmai datorit` promov`rii care se face [i trebuie s` se fac` [i în continuare. Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie s` se axeze pe securitatea aprovizion`rii cu energie a cet`]enilor ei, pe o baz` de încredere [i de solidaritate real` ca [i criterii esen]iale ale noii uniuni energetice europene.
Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental [i este necesar s` fie bazat pe concuren]`, pe utilizarea optim` a resurselor [i sus]inut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent [i eficace atât pentru pie]ele de energie cât [i pentru operatori [i consumatori. {i aici avem în vedere continuarea activit`]ii CEH [i men]inerea locurilor de munc` din minerit [i sistemul energetic. Salut totodat` ultimele decizii luate la Bruxelles prin care, Valea Jiului ar putea fi prima zon` din România, care s` beneficieze de sprijin acordat în baza Platformei pentru regiunile carbonifere în tranzi]ie, una dintre principalele m`suri ale pachetului "Energie curat` pentru to]i europenii". Este un efort sus]inut pe care l-au f`cut mai mul]i actori, începând de la europarlamentari, reprezentan]i ai guvernului [i ministerului Energiei, ai sindicatelor, etc", a ]inut s` precizeze pentru s`pt`mânalul nostru, senatorul hunedorean, Cristian Resmeri]`. Acesta a precizat c` în ultima perioad`, at<t în plenul Senatului, cât [i al Parlamentului s-au dezb`tut [i aprobat legi importante, care s` vizeze exact dezvoltarea unor domenii de activitate, care s` contribuie la dezvoltarea zonelor din România. Cea mai recent` este noua "Lege a muntelui" care prevede ca zona montan` s` beneficieze de o politic` specific` distinct`, definit` confom principiilor dezvolt`rii durabile, care s` vizeze reducerea dezechilibrului între anumite zone. "Implementarea acestei legi are ca scop final crearea de noi locuri de munc`, evitarea exodului popula]iei tinere, ob]inerea de venituri suplimentare pentru fermieri, prin posibilitatea vânz`rii produselor ob]inute în ferm`, cre[terea nivelului de bun`stare a popula]iei, dezvoltarea unor parteneriate public-private cu scopul valorific`rii poten]ialului local, valorificarea pe plan local [i na]ional a produselor montane, tradi]ionale, agricole, ecologice, constituirea sau dezvoltarea formelor asociative indiferent de domeniu, în vederea cre[terii competitivit`]ii economice a teritoriului, cre[terii calit`]ii vie]ii [i men]inerea tinerilor în zona montan`, dar [i cre[terea ponderii sectorului întreprinderilor mici [i mijlocii în industria agroalimentar`", a mai completat senatorul hunedorean. Pentru a veni în sprijinul celor care vor s` aplice cu succes parte din proiectele cuprinse în noua lege, la nivel na]ional se va înfiin]a Consiliul Na]ional al Muntelui, un organism cu rol consultativ, cu scopul asigur`rii leg`turii dintre guvern [i reprezentan]ii zonei montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor [i politicilor specific acesteia, precum [i constituirea unui Comitet de Masiv, pentru fiecare grup` de mun]i, cu rol consultativ în aplicarea politicilor [i strategiilor de dezvoltare [i protec]ie a mediului montan.(E.D.)
La Congresul PSD din 10 martie se vor alege c<te doi vicepre[edin]i pentru fiecare regiune Dupp` [edin]a coomitetului executiv al PSD, pre[edintele Liviu Draggnea a ie[it [i a f`cut primele declara]ii pubblice desppre moodul de desf`[urare al coonggresului PSD din 10 martie. “În primul rând s-a luta decizia privind organizarea de alegeri pentru pre[edintele executiv, secretar general, s-a adoptat deasemenea modul în care s` fie constituit Biroul Permanent Na]ional [i anume, câte doi vicepre[edin]i pentru fiecare regiune, pentru a avea o reprezentare
complet` [i echilibrat` pe tot teritoriul ]`rii [i s-a votat paritatea, opt vicepre[edin]i femei [i opt vicepre[edin]i b`rba]i. Pentru cele 16 func]ii de vicepre[edinte, candida]ii trebuie s` aib` "m`car" sus]inerea organiza]iei din care provin, iar vineri, 9 martie, vom mai organiza o [edin]` a CEx pentru a aproba propunerile de modificare a statutului", a ]inut s` precizeze liderul socialdemocra]ilor, Liviu Dragnea. Elena DRAGOMIR
4
9 martie 2018
,,
Tiberiu Iacob Ridzi: CE nu impune de m<ine s` ,, \nchidem aceste capacit`]i La întâlnirea cu oficialii de la Bruxelles, unde s-aa discutat [i despre viitorul V`ii Jiului a participat [i primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi. Concluziile pe care acesta le-aa tras, au fost prezentate în cadrul unei conferin]e de pres`. Acesta a prezentat pe larg programul deschis de cei de la Comisia European` pentru regiunile miniere, din cele 41 regiuni. "Din discu]iile de la Bruxelles, am în]eles c` deja, începând cu anul acesta, 2018, se vor finan]a - undeva dup` luna iunie când va mai avea loc o întâlnire cum a fost aceasta - proiecte concrete depuse de aceste patru regiuni. La aceast` întâlnire la care am participat, cele patru regiuni [i-au prezentat proiectele [i urmeaz` ca în urma acestor proiecte (finan]ate în intervalul 20182020) [i în urma experien]elor acumulate de aceste regiuni, în exerci]iul financiar 2020-2027 al Uniunii Europene s` fie [i o sum` de bani [i o linie de finan]are pe aceast` tem` a zonelor carbonifere în tranzi]ie. S-a [i spus acolo c` discu]iile legate de aceste comunit`]i afectate de restructurarea minier` vor viza practic [i au ca ]int` principal` p`strarea locurilor de munc` în aceste regiuni, înfiin]area de noi locuri de munc` [i reducerea migra]iei popula]iei din aceste zone. Vreau s` v` spun c` din ce am observat din toate acele prezent`ri la care am participat, cam toate aceste regiuni miniere se confrunt`
cu acelea[i probleme în mare, este vorba de migra]ie, de pierderea locurilor de munc`, de lipsa de perspectiv` [i a[a mai departe(…)", a spus primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi. Un rol important în aceast` ecua]ie îi revine guvernului [i altor ministere, care trebuie s` prezinte în cel mai scurt timp proiectele care fac referire la zonele miniere. "Eu cred c` este foarte important ca în perioada urm`toare Guvernul României, Ministerul Energiei s` creeze acest grup de lucru, foarte rapid, împreun` cu agen]iile na]ionale care se ocup` de aceast` treab` [i împreun` cu CEH-ul [i cu autorit`]ile locale. Trebuie s` ne punem la mas` [i s` creion`m cât mai repede aceste programe concrete. Pentru c` cei de la Bruxelles au spus: Domnilor, dumneavoastr` [ti]i cel mai bine ce face]i acolo [i veni]i cu ni[te proiecte concrete pe care s` le discut`m, iar apoi, noi, s` venim cu expertiza noastr` [i cu tot ceea ce ne spune]i [i vedem ce se poate face [i ce nu se poate face. Au spus a[a: Cu cât veni]i mai repede cu aceste proiecte, cu atât intra]i mai repede în acest grup de patru state. {i intra]i la finan]are chiar în perioada aceasta, 2018-2020. Veni]i cu aceste proiecte, s` avem pe ce discuta! De asta am [i vrut s` merg la Bruxelles, ca s` v`d cum se pune problema legat` de zonele miniere aflate în tranzi]ie. Ce am vrut eu s` subliniez este faptul c` CE nu impune de mâine s` închidem aceste capacit`]i de exploatare. Ce am observat este faptul c` în centrul acestui program trebuie s` fie omul, [i nu eficien]a economic`", a conchis primarul petro[enean. Arthur G~RDESCU
Cele mai frumoase gânduri din aceastã zi specialã se îndreaptã spre cele mai importante femei din via]a noastrã. Pentru cã, alãturi de mama mea [i de so]ia mea, dumneavoastrã, doamnele [i domni[oarele din comunitatea localã a municipiului Lupeni sunte]i, în egalã mãsurã, importante pentru mine [i pentru noi to]i, vã doresc sãnãtate [i fericire, împlinirea tuturor dorin]elor [i o zi de vis de 8 Martie! La mul]i ani! Lucian RESMERI}~ Primarul municipiului Lupeni Potrivit tradi]iei, începutul de martie este dedicat doamnelor [i domni[oarelor, celor care ne sunt alãturi în toate momentele vie]ii. Este un omagiu simbolic pe care noi, bãrba]ii, îl aducem la început de primãvarã tuturor mamelor, surorilor, so]iilor, fiicelor, prietenelor [i colegelor. Fiecãreia dintre voi [i vouã tuturor vã urez sã continua]i sã fi]i pentru noi to]i, mângâiere [i bunãtate, sprijin [i ocrotire, rãbdare [i în]elepciune, frumuse[e [i fericire. Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petro[ani
|nc` un obiectiv important va fi inaugurat la Petro[ani Înc` un obiectiv important pentru comunitate va fi inaugurat, în cel mai scurt timp, la Petro[ani. Este vorba de fostul cinematrograf, care a fost reabilitat [i modernizat cu sprijinul Companiei Na]ionale de Investi]ii. În numai câteva luni, contructorul a reu[it s` readuc` la via]` cinematograful, trasformându-l într-o bijuterie arhitectonic`, prin ideile inovatoare de execu]ie. P r i m ` r i a municipiului Petro[ani a s u p o r t a t investi]iile care s-au ridicat la trei milioane de lei, pentru utilit`]i, instala]ia de gaz, alimentarea cu energie electric`, apa [i canalizarea. În foaier, cât [i pe scena se pot organiza [i alte evenimente, altele decât proiec]iile de filme. “Cinematograful este realizat la standarde europene. Avem un proiec]ionist [i personal care s` deserveasc` noul obiectiv al municipalit`]ii [i sper`m ca s`-l inaugur`m în câteva zile, cu proiec]ia unui film de succes ", a ]inut s` precizeze primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Ella SCHREIBER
9 martie 2018
5
Daruri muzicale pentru doamne [i domni[oare pe scena Palatului Cultural din Lupeni Martie este luna femeii, acestea sunt adev`rate eroine, lupt` pentru scopurile lor [i trec prin via]` cu fruntea sus, indiferent de greut`]i. {i pentru toate acestea, Prim`ria [i Consiliul local Lupeni, la ini]iativa primarului Lucian Resmeri]`, au organizat primele dou` evenimente dedicate femeii, ai c`ror protagoni[ti au fost, C`t`lin Stepa, Jul Baldovin, componen]ii Ansamblului Mesagerii Iubirii, coordona]i de inimosul coregraf Marianne Peptenaru, precum [i elevii preg`ti]i de Simona Iona[c. Zestrea unei na]iuni o constituie valorile sale culturale [i tradi]ionale: graiul, portul, obiceiurile [i religia. Când acestea sunt pe cale de dispari]ie putem vorbi de un proces ireversibil de degradare a na]iunii [i chiar de dispari]ie a acesteia. Ast`zi, când facem parte din familia unit` a ]`rilor europene, când rela]iile dintre aceste state, bazate pe încredere [i întrajutorare, sunt mult mai prietenoase, când grani]ele devin treptat doar imaginare, na]iunile pot d`inui în timp prin ce au mai trainic [i mai valoros. Pentru ca genera]iile care ne urmeaz` s` cunoasc` r`d`cinile poporu-
lui [i evolu]ia sa pe treptele istoriei, este de datoria noastr`, a celor cu misiunea de educatori, s` le l`s`m cât mai pu]in alterat` zestrea de care vorbeam, pentru a ne recunoa[te [i a nu uita c` am fost [i c` suntem români.Oriunde, în Europa [i în lume, oricât` unitate în diversitate ar exista, ceea ce ne p`streaz` identitatea sunt graiul, portul [i obiceiurile. Copiii [i tinerii sunt cei care trebuie s` duc` mai departe aceste tradi]ii, iar ]ara noastr` înc` se g`esc tinere talente care sunt [lefuite de profesioni[ti, instructori [i coregrafi de renume. Cele dou` spectacole dedicate lor, femeilor, au demonstrat c` Valea Jiului, Lupeniul, este, înc`, un izvor nesecat de talente, protagoni[tii fiind aplaudati [i bisa]i la scen` deschis`. Au [tiut s` fac` ridice spectatorii în picioare: Delia Stana, Daru Moldovan, Roberta Maxer, Bianca Androne, Alessia Goldan, Camelia Fodor, Ariana Onofrei, Antonia Moraru, Denisa Miel, Miruna Cigmaian, Izabela Ianc, Maria Rapa, Mariana Surd, Raluca San, Rozana Vulcu, Cristian Furdui, Andra Moldovan, Andreea Cocolan, Alexandru [i Denisa Curteanu. "A fost cea mai reu[it` edi]ie, sala a fost neînc`p`toare [i a r`mas a[a pân` la final... au fost lacrimi de multe ori în timpul spectacolului de emo]ie,
mai ales când a cântat Mariana Surd, s-au remarcat cele dou` grupuri: M`r]i[oare folclorice [i Grupul vocal al [colii Populare de Art` din Petro[ani, dansurile celor de la Mesagerii Iubirii au fost extraordinare, pentru efectul pe care-l produc în rândul publicului. Dansul momîrl`nesc a fost unul deosebit, deoarece au participat 22 de perechi. Noi, organizatorii, Marianne Peptenaru [i prof. Simona Iona[c dorim s` le mul]umim celor care ne-au ajutat: Prim`ria [i Consiliul local Lupeni, domnului primar prof. Lucian Resmeri]`, dnei consilier local Rodica Cîmpean, pentru c` a vorbit a[a de frumos în deschidere, prezentatoarei Gheorghi]a Traicu pentru elegan]a-i specific`, directorilor Daniel Iano[i [i Dianei Me[ter pentru sprijin [i sus]inere, p`rin]ilor copiilor, publicului spectator care sa comportat exemplar [i nu în ultimul rând, gazdelor noastre de la Palatul Cultural, care ne-au primit [i de aceast` dat` cu bra]ele deschise", a ]inut s` ne declare Mariannne Peptenaru, coordonatorul Ansamblului Mesagerii Iubirii din Lupeni. Ziua interna]ional` a Femeii [i a mamei a fost s`rb`torit` înc` din antichitate, când grecii o celebrau pe zei]a Rhea, mama tuturor zeilor, ziua de 8 martie fiind aleas` Ziua Interna]ional` a Femeii în anul 1913. Conform tradi]iei, în ziua de 8 martie, mamele, so]iile, prietenele, iubitele, colegele, primesc de la jum`t`]ile lor, b`rba]ii, flori [i diferite cadouri simbolice, iar copiii le ofer` mamelor mici cadouri confec]ionate cu mânu]ele lor. Fiind asociat` cu prim`vara, ziua de 8 martie este legat` simbolic de flori [i mai ales de mascota interna]ional` a s`rb`torii, care este laleaua. Florile reprezint` prim`vara [i ging`[ia [i trebuie oferite femeilor de ziua lor. "Este o zi când femeile sunt recunoscute pentru realiz`rile lor, ne]inând cont de diviziuni na]ionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Este o ocazie când trebuie s` ne amintim eforturile [i realiz`rile din trecut [i, cel mai important, s` privim în perspectiva la poten]ialul neexploatat al femeilor [i la oportunit`]ile ce le astepata pe femeile viitoarelor genera]ii". (UN Womenwatch organism ONU). Angella DUMITRA{CU
Mar[ul pentru via]` - 2018 În perioada 1-331 martie 2018, în numeroase ora[e din România [i Republica Moldova se va desf`[ura Luna pentru via]` 2018 - "O lume pentru via]`", având ca punct culminant "Mar[ul pentru via]` 2018 - O lume pentru via]`", organizat sâmb`t`, 24 martie 2018. M`sura responsabilit`]ii [i dezvolt`rii unei societ`]i este dat` de m`sura protej`rii vie]ii fiec`rui membru al ei. Dreptul la via]`, libertate [i demnitate a omului nu încep [i nu se acord` de la un anumit nivel financiar, intelectual, de s`n`tate ori al vârstei, ci sunt date de faptul c` suntem oameni, iar oameni suntem din momentul concep]iei. România de azi [i de mâine include
copiii n`scu]i [i nen`scu]i. Fiecare dintre noi, în parte, [i to]i împreun`, ca popor, dorim libertate, demnitate, respect. Dar nu le putem pretinde pentru noi dac` nu le recunoa[tem pentru cei mai vulnerabili dintre noi, copiii nen`scu]i, [i dac` le neg`m pentru femeile în criz` de sarcin`. Este firesc s` dorim ca zâmbetul [i lumina din ochii fiec`rui copil s` ajung` s` îi bucure pe cei din jur. La fel de firesc este s` sprijinim o femeie aflat` în criz` de sarcin`. Activit`]ile care sprijin` via]a [i departe [i s` îmbog`]easc` ceea ce a primit de la pre]uirea pentru via]` sunt o datorie de onoare pen- genera]iile anterioare. O lume pentru via]` este o lume fireasc`! tru o societate care vrea s` se dezvolte, s` duc` mai
6
9 martie 2018
HUNEDOARA - arc peste timp Subb acest sloogan se deruleazz` în prezzent strateggia de dezzvooltare a jude]ului, pentru c`: PEST TE TIMP Jude]ul Hunedooara î[i valoorific` patrimooniul, ilustrând, ca într-uun "muzzeu viu"" etappele dezzvoolt`rii poporului roomân, în armoonie cu natura; pentru c`, de[i mizzeazz` pe patrimooniu, jude]ul Hunedooara investe[te într-oo ecoonoomie [i o infrastructur` moodern`; de[i greu încercat, jude]ul Hunedooara nu î[i neagg` trecutul, ci se reinventeazz`, c`utând permanent cele mai bune soolu]ii pentru dezzvooltarea soociet`]ii [i ecoonoomiei hunedoorene. Astfel, în anul 2035 jude]ul Hunedoara este un jude] performant, cu o baz` economic stabil`, cu o comunitate consolidat` [i cu o identitate puternic`, recunoscut` na]ional [i interna]ional, bazat` pe mixul unic de resurse de patrimoniu cultural [i natural. Analizând situa]ia celor 69 de unit`]i administrative teritoriale ale jude]ului Hunedoara, repartizarea absorb]iei fondurilor europene per tipul de UAT indic` faptul c` municipiile au atras peste 221,95 mil. euro, fiind urmate de comune cu 150,92 mil. euro [i ora[e cu 76.79 mil. euro. Proiectele cu impact la nivel jude]ean înregistreaz` cea mai mare sum` atras`, în valoare de 230,46 mil. euro. În jude]ul Hunedoara prin POR s-au accesat 208,4 mil. euro pentru implementarea a 128 de proiecte, rezentând 46,6% din suma utilizat` la nivelul regiunii Vest. Priorit`]ile Strategiei de Dezvoltare Regional` Vest 2014 - 2020 sunt: cre[terea competitivit`]ii regionale prin promovarea inov`rii [i specializ`rii inteligente; dezvoltarea unei economii dinamice bazat` pe cre[terea productivit`]ii [i antreprenoriat; Îmbun`t`]irea
acesibilit`]ii [i mobilit`]ii într-o regiune conectat` intern [iinterna]ional; dezvoltarea capitalului uman [i cre[terea calit`]ii în sectoarele de educa]ie, s`n`tate [i servicii sociale; promovarea cre[terii sustenabile prin sprijinirea tranzi]iei c`tre o economie verde în vederea adapt`rii la schimb`rile climatice, prevenirea [i gestionarea riscurilor; valorificarea specificului local al comunit`]ilor urbane [i rurale; dezvoltarea durabil` a turismului; Înt`rirea capacit`]ii administrative regionale. Pentru a atinge dezideratele Planului de Dezvoltare Vest 2014 - 2020 \n jude]ul Hunedoara au fost propuse o serie de ac]iuni \n urm`toarele domenii: eficien]` energetic`, servicii sociale, s`n`tate, educa]ie, structuri de afaceri, servicii pentru situa]ii de urgen]`, cercetare dezvoltare, economie, infrastructur`, dezvoltare urban` [i turism. Având în vedere transform`rile structural suferite de economia hunedorean` în ultimii 25 de ani, restabilirea unui mediu economic performant este o necesitate [i reclam` m`suri urgente cu impact pe termen scurt, mediu [i lung. În acest sens, este necesar` conlucrarea autorit`]ilor jude]ene [i locale pentru a elabora un plan comun de reorientare economic` a jude]ului Hunedoara, atragere de investi]ii [i de capital. În vederea constituirii unor bazine de for]` de munc` relevante la nivel jude]ean, o direc]ie ar consta în formarea a dou` sisteme
Valea Jiului se poate dezvolta ca un TOT Comitetul jude]ean pentru zona montan` Hunedoara, a grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei integrate pentru dezvoltarea zonei montane la nivelul jude]ului Hunedoara [i a Grupului de lucru pentru reglementarea accesului [i conduitei în zonele turistice de interes na]ional [i local din jude]ul Hunedoara s-a întîlnit în cursul s`pt`mânii trecute la Vulcan. În cadrul întâlnirii a fost prezentat Raportul de activitate pe anul 2017, au fost f`cute propuneri de strategii privind zona montan` hunedorean` [i a fost aprobat de membri celor trei structuri Ghidul de acces [i conduit` în zonele turistice din jude]ul Hunedoara. La întâlnirea desf`[urat` în Valea Jiului au fost prezen]i [i reprezentan]i ai turismului local care [i-au manifestat interesul pentru activitatea grupurilor de lucru [i a Comitetului jude]ean pentru zona montan`, pentru stabilirea unor reguli clare aplicabile atât turi[tilor cât [i celor care organizeaz` activit`]i de turism în jude]. Interven]iile au fost multiple, iar concluzia a fost una singur`: este impetuos necesar` dezvoltarea înv`]`mântului care s` formeze viitorii speciali[ti din turism [i agricultur`. Agroturismul se poate practica cu succes cel pu]in în Valea Jiului dar [i în alte zone montane ale jude]ului. Este nevoie [i de o reorgnizare administrativ`, pentru accesarea cu succes a fondurilor pentru dezvoltare. Iar prefectul jude]ului Hunedoara, Tiberius Fabius Kiszely, a concluzionat spunând c` "dezvoltarea V`ii Jiului se poate face în mod intregrat, ca zon` întreag`, ca un TOT". Ella SCHREIBER
urbane cu rol tractant în economia jude]ean` sistemul urban Deva - Hunedoara - Simeria C`lan [i sistemul urban Valea Jiului. Prin colaborare [i coordonarea eforturilor de dezvoltare între UAT urbane componente, cele 2 sisteme urbane pot asigura bazine de for]` de munc` extinse, dezvoltarea [i deservirea echilibrat` a teritoriului cu servicii publice [i, nu în ultimul rând, viziuni coerente de dezvoltare. Jude]ul Hunedoara trebuie s` întreprind` o serie de ac]iuni pentru diversificare economic`, [i s` sprijine formarea sistemelor de produc]ie în domeniile capabile s` angajeze un procent mare de for]` de munc`. În acest sens, industria metalurgic` [i cea textil` reprezint` deja direc]ii viabile, iar industria auto [i componente, turismul [i ecoturismul [i sectorul IT prezint` poten]ial ridicat de dezvoltare, fiind totodat` domenii de interes la nivel regional. Pentru a sus]ine dezvoltarea lan]urilor sau a sistemelor de produc]ie este necesar` atât cooperarea între actorii relevan]i din jude] în vederea atragerii de investi]ii [i dezvolt`rii de proiecte de cercetare - dezvoltare - inovare, cât [i analiza oportunit`]ilor de cooperare la nivel regional. Arthhur G~RDESCU U
Cet`]enii vor fi anun]a]i prin SMS c` urmeaz` s` le expire pa[aportul În cadrul demersurilor derulate în comun de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direc]ia General` de Pa[apoarte, [i Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, pentru eficientizarea procesului de eliberare a pa[apoartelor, începând de miercuri, 7 martie a.c., cu sprijinul Companiei Na]ionale Imprimeria Român`, va deveni func]ional sistemul de notificare a cet`]enilor români cu privire la faptul c` urmeaz` s` le expire pa[aportul. Astfel, de]in`torii de pa[apoarte, care au comunicat la depunerea ultimei cereri un num`r de telefon valabil, vor primi un SMS prin care vor fi informa]i c` le expir` pa[aportul, cu una pân` la trei luni înainte. Prin acela[i mesaj, cet`]enii vor fi încuraja]i s` se programeze din timp pentru a evita timpii mari de a[teptare din perioada de var`. Textul mesajului va fi: "Pa[aportul dvs. va expira în curând. Pentru reînnoire, programa]i-v` online pe epasapoarte.ro (România) sau econsulat.ro (str`in`tate)". Pentru SMS-urile transmise la nivel na]ional, va figura ca semnatar D.G. Pa[apoarte, iar în str`in`tate, Departamentul Consular. Mesajele vor fi trimise de la num`rul scurt 1813, la eticheta de expeditor figurând termenul PA[APOARTE. De asemenea, în luna martie a.c., vor primi un SMS de notificare cet`]enii c`rora le-a expirat pa[aportul în ultimele 6 luni. Sistemul informatic a fost pus la dispozi]ie de integratorul proiectului Sistemul Informatic Integrat de Management al Documentelor de C`l`torie - E-Pass, Compania Na]ional` Imprimeria Na]ional`, în urma unei proceduri de achizi]ie derulat` prin SEAP. Printre demersurile ini]iate de MAI [i MAE pentru simplificarea procedurilor de ob]inere a pa[aportului [i de reducere a aglomera]iei de la structurile de pa[apoarte, care se înregistreaz` mai ales vara, se num`r` interconectarea sistemelor informatice ale celor dou` ministere, m`suri pe linie legislativ` (ex. proiectul de lege pentru cre[terea valabilit`]ii pa[apoartelor), de resurse umane (ex. încadrarea de personal din surs` extern` pentru serviciile de pa[apoarte) precum [i organizarea unei campanii de con[tientizare a cet`]enilor cu privire la necesitatea de a-[i face pa[aport din timp pentru a evita aglomera]ia din perioada concediilor. Sloganul campaniei este "Anul are 12 luni, nu a[tepta vara! Documentele de c`l`torie pot fi f`cute din timp."
9 martie 2018
7
Jude]ul Hunedoara a dat lovitura la taekwon-do La CN de taekwon-do de la Baia Mare, care s-a desf`[urat pe toate categoriile de vârst`, au participat peste 400 de sportivi de la 19 cluburi din întreaga ]ar`. Printre participan]i s-au num`rat [i sportivi din jude]ul Hunedoara, legitima]i la patru cluburi, respectiv CS Cristal Ha]eg, CS Pantera Neagr` Petro[ani, CS Cobra Deva [i ACS Red Tigers C`lan. Conform a[tept`rilor, practican]ii de taekwon-do din jude]ul Hunedoara au fost printre protagoni[tii competi]iei de la Baia Mare, unde au ob]inut 11 titluri na]ionale, 14 medalii de argint [i 15 clas`ri pe pozi]ia a treia a podiumului de premiere. Cele mai bune rezultate le-au ob]inut cei de la CS Cristal Ha]eg, antrena]i de Cosmin Oprescu, care este [i pre[edintele Federa]iei Române de Taekwon-do ITF. Au cucerit [ase titluri na]ionale, prin Roxana Gheorghi]`, dubl` campioan` la lupt` [i tehnici speciale, pe cea mai înalt` treapt` a podiumului urcând, la lupt` [tefan Hibais, Robert Dan, Izabela Csiki [i cunoscuta Andra Kovaci. De altfel, Andra Kovaci a fost tripl` medaliat`, mai cucerind un argint la tull [i un bronz la tehnici speciale, la fel ca [i Roxana Gheorghi]`, care, pe lâng` cele dou` titluri na]ionale [i-a mai ad`ugat [i o pozi]ie secund` la for]`. Pentru clubul
Cea mai bun` sportiv` a jude]ului a plecat de la club Judoka Mihaela Chiss, cea mai bun` sportiv` a jude]ului Hunedoara în 2017, a confirmat c` a p`r`sit clubul la care a fost legitimat`, SCM Deva, dar a [i schimbat sportul care a consacrat-o. Acum Mihaela Chiss, medaliat` european` de junioare anul trecut, a trecut la sambo, o ramur` sportiv` asem`n`toare cu judo-ul, [i lupt` pentru un club din Bucure[ti. De asemenea, un alt sportiv din top 10 la disciplinele olimpice pe anul trecut, atletul Bogdan {itoianu, a decis ca, din acest an, s` p`r`seasc` CNS Cetate Deva [i s` concureze sub culorile unui club din Bra[ov. În schimb, îns`, a revenit la CNS Cetate Deva, de la Constan]a, atleta Florentina Marincu, una dintre cele mai de perspectiv` s`ritoare din lume de la aceast` or`, cu importante distinc]ii mondiale [i europene, chiar [i la seniori, de[i nu a împlinit nici m`car 22 de ani. Revenirea Florentinei la atletism are loc dup` ce a devenit mam` [i, apoi, campioan` a lumii la bob, obiectivul s`u în acest an fiind calificarea la Campionatul Mondial în aer liber de la Berlin, din luna august a acestui an.(L.J.)
Apetri va \mbr`ca, din nou, tricoul Jiului Echipa de fotbal CSM Jiul Petro[ani va debuta în returul de campionat din liga a patra, duminic`, de la 11:30 la Universitatea Petro[ani. Antrenorul Hora]iu Popa a reu[it s` adune un lot format din 24 de juc`tori. Noutatea este revenirea dup` un timp îndelungat al unuia dintre cei mai iubi]i juc`tori jiuli[ti, Gabriel Apetri. Apoi în lotul Jiului se vor reg`si [i doi juc`tori de la Inter Petrila, Alin Bocu [i Marius Haring. De asemenea au revenit [i juniorii Mihalache [i Iordache, care în turul de campionat au jucat pentru echipa din liga a treia, ACS {irineasa. (L.J.)
din Ha]eg au mai urcat pe podium Arthur Csiki [i Denis Andrei[, ambii argint la lupt`, [i Robert Filip, cu medalie de bronz, tot la lupt`. La fel de bine au evoluat [i cei de la CS Pantera Neagr` Petro[ani, antrena]i de Ionu] L`sc`u, care, avându-i în componen]`, printre al]ii, pe campionii mondiali Alexandru Preda [i Robert Elekes, dar [i pe o tân`r` de mare perspectiv`, Denisa L`sc`u, au câ[tigat 17 medalii, dintre care cinci de aur, tot atâtea de argint [i [apte de bronz. Surprize pl`cute au venit, îns`, din partea delega]iilor mai mici din jude]ul Hunedoara care au participat la CN de taekwon-do ITF de la Baia Mare. Astfel, sportivii de la CS Cobra Deva, preg`ti]i de Andy Ambrus, au fost foarte aproape de titlurile de campioni na]ionali, pe care le-au ratat de pu]in, cucerind, îns`, cinci medalii de argint, prin Diana Mocanu la tull [i Valentin Bozan, Ana Do[te]an [i David Micu la lupt` individual, cel din urm`, al`turi de Robert La]a [i Narcis Sasu, devenind vicecampion na]ional [i în proba de lupte pe echipe. În plus, Ana Do[te]an, la tull, [i Narcis Sasu, la lupt`, au mai cucerit [i câte o medalie de bronz, acela[i trofeu mai fiind cucerit [i de Vanessa
Grubba, tot la lupt`. Remarcabil` a fost [i evolu]ia celor de la ACS Red Tigers din C`lan, preg`ti]i de c`tre Cristinel Popa. Ace[tia au ob]inut un titlu de vicecampion na]ional, prin M`d`lin Barbu, la lupt`, [i dou` medalii de bronz, prin Denis Sav (lupt`) [i Bogdan Stroe (tull). Doi sportivi originari din ora[ul C`lan, Cristian Popa [i Artur Meizel, care acum lupt` pentru puternicul club CS {tiin]a Dargonul Baia Mare, au avut evolu]ii excelente în concursul de seniori, fiind deja convoca]i la lotul na]ional al României, care va evolua, luna viitoare, la Campionatul European de taekwon-do ITF din Slovenia. Loredana JUGLEA
Fondurile nerambursabile date de CJ Hunedoara,
Pot reda echipei de rugby {tiin]a Petro[ani o [ans` la performan]` Pe Legea 350, la noi, Consiliul Jude]ean (CJ) Hunedoara a f`cut cunoscut` inten]ia de a atribui contracte de finan]are nerambursabil` pentru anul de execu]ie financiar` 2018. Aceast` ini]iativ`, l`udabil` de altfel, are ca temei juridic prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finan]`rilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activit`]i nonprofit de interes general. Poate c`, odat` cu ultimele modific`ri aduse legisla]iei, se întrev`d speran]e pentru dep`[irea unor situa]ii nepl`cute, provocate de h`]i[urile birocratice. A[a s-a întâmplat în cazul echipei de rugby {tiin]a Petro[ani, o forma]ie de mare tradi]ie din sportul cu balonul oval din ]ara noastr`, care a dat o sumedenie de juc`tori, de-a lungul vremii, primei reprezentative a României. {tiin]a evolueaz` în a doua divizie de ani buni, iar de trei ori în acest deceniu a reu[it promovarea în primul e[alon pe teren, dar nu s-a înscris pe prima scen` rugbystic` a ]`rii tocmai din cauza unei finan]`ri acordate de CJ Hunedoara, în 2011. Atunci CJ a acordat Universit`]ii din Petro[ani, în a c`rei subordine se afl` echipa de rugby, suma de 50.000 de lei, îns` un
,,
,,
control al Cur]ii de Conturi a depistat neîndeplinirea unor formalit`]i birocratice în Valea Jiului, [i a imputat suma celor de la jude]. Conform prevederilor legale, cei de la CJ au f`cut ac]iune în regres împotriva Ministerului Educa]iei, care tuteleaz` Universitatea din Petro[ani, pentru recuperarea sumei, îns` lucrurile în acest sens se mi[c` extrem de lent, iar echipa de rugby nu poate primi finan]`ri jude]ene. De altfel, cei de la echipa de rugby au [i declarat c` în acest an nici nu mai iau în calcul promovarea, tocmai din cauza lipsei de finan]are.(L.J.)
Cupa veteranilor de la Straja, la edi]ia cu num`rul 47
{i în acest an se va desf`[ura, în masivul Straja, care apar]ine, din punct de vedere administrativ - teritorial, de municipiul Lupeni, competi]ia de schi dotat` cu "Cupa Veteranilor". Acesta este una dintre cele mai vechi competi]ii de schi din ]ara noastr`, anul acesta fiind organizat` edi]ia cu num`rul 47 a acestui eveniment. Ineditul de la "Cupa Veteranilor" vine nu doar din faptul c` vârsta pe care trebuie s` o aib` cel mai tân`r concurent nu trebuie s` fie mai mic` de 60 de ani, ci [i din faptul c`, în afar` de schiul alpin clasic, vor fi [i probe de schi de tur`, dar [i de schi pe doage de butoi. În fiecare la ac]iune particip` peste 100 de schiori de vârst` respectabil`, în 2018 evenimentul urmând a avea loc în perioada 16718 martie, pe Pârtia Lupului din Straja.(L.J.)
8
9 martie 2018
Dezvoltarea sta]iunii Straja st` la m<na guvernului [i ministerului Turismului Peste 5000 de turi[ti s-aau aflat în weekendul trecut în sta]iunea Straja. Dezvoltarea domeniului schiabil, investi]iile f`cute în infrastructur` de autorit`]ile locale, precum [i promovarea acesteia pe diverite site-uuri de specialitate [i publicitatea prin pres`, a condus la cre[terea num`rului de turi[ti care las` sta]iunile montane din Austria precum [i altele din ]ar`, pentru a petrece câteva zile în mirifica zon` a Strajei. Iar competi]iile [i alte evenimente culturalmuzicale întregesc un tablou de succes. La Cupa Comexim, organizat` în weekendul care a trecut au participat peste 147 de schiori din toar` ]ara, de la vârste fragede, de numai doi ani, pân` la seniorii experienta]i într-ale schiului. Competi]ia sportiv` a fost întregit` [i de primul festival de muzic` electronic`. "Pot s` v` declar c` pân` în prezent suntem mul]umi]i de cum au decurs lucrurile în sta]iunea Straja. Adresabilitatea ei a crescut de la lun`, la lun` [i ne bucur`m s`-i atragem pe turi[tii care, mai odinioar`, preferau pârtiile austriece. Pentru fun]ionare la capacitate a pârtiilor am montat acel teleschi nr.2, iar acum to]i urc` lini[ti]i pân` sus în munte, unde se pot folosi trei pârtii diferite. O investi]ie deosebit` au f`cut-o cei din administra]ia local` din Lupeni, cu acele bariere [i amenajarea
parc`rilor la intrarea în sta]iune. Dac` în urm` cu câ]iva ani era haos, acum turi[tii pot sta lini[ti]i, urc` în sta]iune cu telegondola. Deci profitul este dublu. Se încaseaz` [i bani pe parc`ri [i taxa la telegondol`. Vrem s` continu`m investi]iile [i pe viitor, dar avem nevoie [i de sprijin, pentru finalizarea domeniului schiabil, s` mont`m prima instala]ie de transport pe cablu spre Pasul Vâlcan [i s` o unim cu Straja, urmând ca în final domeniul s` cuprind` preste 50 de kilometri de pârtie", a ]inut s` declare Emil P`r`u, cel care a pus suflet [i a investit banii proprii în dezvoltarea sta]iunii Straja. În alte ]`ri, cei care investesc în infrastructur` cu z`pad` artificial` [i în gondole sunt ajuta]i de stat. Acest lucru nu se înt<mpl` [i la noi. Sunt investi]ii foarte mari care se recupereaz` într-un timp îndelungat. Dup` ce creezi infrastructura, vin [i banii din impozite. O parte dintre sutele de milioane de euro pe care îi cheltuie anual rom<nii pe pârtiile din str`in`tate ar putea s` r`mân` în ]ar`, dar pentru aceasta, proiectele trebuie finalizate. Sprijinul poate veni din partea guvernului [i ministerului de resort, care ar tebui s` finalizeze mult mai repede studiile privind eficien]a acestor investi]ii în zonele ce le
deservesc. Iar, mai nou, guvernul a adoptat zilele trecute un proiect de hot`râre prin care s-au aprobat normele [i creiteriile de atestare a sta]iunilor turistice se modific` [i a avea urm`torul cuprins: documenta]iile de urbanism în perioada de valabilitate, avizate [i aprobate conform competen]elor prev`zute în anexa nr. 1 la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului [i urbanismul, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, respectiv: planul urbanistic general [i regulamentul local aferent acestuia [i/sau, dup` caz, planul urbanistic zonal [i regulamentul local aferent acestuia. Angella DUMITRA{CU
S` ave]i o prim`var` frumoas`, plin` de reu[ite [i \mpliniri Ziua de 8 Martie este celorlal]i [i nu cerem în schimb nimic. Noi, femeile, suntem asemenea unui izvor ce cunoscut` în întreaga lume ca potole[te setea tuturor. Plin` de credin]`, via]`, lumin`, aceasta nu doar c` eman` spirs`rb`toarea interna]ional` a itualitate ci [i îmbog`]e[te pe to]i. Femeia trebuie s` împlineasc` menirea principal` femeii. Luna martie este prima pe care o are în via]` - s` dea na[tere. Femeile chiar dac` sunt puternice au [i ele lun` a prim`verii când toat` natu- nevoie de dragoste [i alinare. Probabil cea mai mare bucurie a unei mame este s` î[i ra rena[te [i razele soarelui încep vad` copiii s`n`to[i [i ferici]i. Asta este ceea ce ne face pe noi, femeile, împlinite s` ne înc`lzeasc` sufletele. Dac` facem ferici]i pe cei dragi pentru a ne sim]i [i noi fericite. Femeia trebuie s` r`m<n` evenimentul coincide, ca perioad` a[a cum este: pur`, sensibil`, iubitoare. Femeia trebuie pre]uit`, iubit` [i ocrotit`. din an, cu un nou început, semPentru c` sunte]i cele care însenineaz` zilele b`rba]ilor - de[i ei se plâng dar nifica]iile acestuia sunt legate [i numai pentru c` a[a s-au obi[nuit, pentru c` sunte]i cele care sufla]i dragoste peste de lupta femeilor pentru dobândirea unor drepturi, confundându-se ulterior cu o orice face]i voi [i familia voastr`, pentru c` sunte]i cele care numai când privi]i c`tre s`rb`toare a mamelor în ]`rile din fostul bloc sovietic. Femeia este me[terul care a pus copiii vo[tri, da]i lumii mai mult` frumuse]e, pentru c` sunte]i cele care g`sesc în bazele credin]ei în Dumnezeu, în bun. Ea a fost cea fiecare zi timp pentru orice problem` [i orice care ne-a m`rturisit ce însemn` bucurie, cum s` ne nevoie a celor dragi, pentru c`, de[i v` mai Tuturor doamnelor [i bucur`m la cele mai mici fapte de bine, [i cum s` nu plânge]i câteodat`, o lua]i de la cap`t în fiecare zi, domni[oarelor multã fericire! mai puternice [i mai hot`râte, pentru c` sufletul avem greutate pe inim` c<nd lumea ne r`spl`te[te cu Ziua de 8 Martie sã le fie r`u. Mama ne-a înv`]at cum s` fim cump`ta]i [i cum vostru [tie ce e iubirea, cum se d`ruie[te [i cum se însoritã [i plinã de bucurii [i prime[te ea… [i pentru tot ceea ce reprezenta]i… cu bine s` r`spundem la r`u f`r` a a[tepta r`splat` pentru asta. pentru voi timpul se opre[te pu]in în loc la fiecare împliniri! A fi femeie înseamn` a avea menirea de a început de Prim`var`, s` v` aduc` un omagiu… Gheorghe TOMA La mul]i ani! d`rui dragoste. Noi, femeile, d`ruim via]`, ducem grija [i nevoile pe umerii no[tri, ne dedic`m via]a Director SC REALCOM SA CLUB BUL DE PRES~ VALEA JIULUII
S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`
CRISTAL DE BOEMIA
prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani
SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile. V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`! Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`
Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615