Ziar 878

Anul XIX Num`rul 878

19 ianuarie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Investi]iile hidroenergetice din Defileul Jiului, \n pericol pa g.

3

Viorica D`ncil`, prima femeie prim ministru din istoria Rom<niei Pre[edintele Klaus Iohannis a acceptat propunerea f`cut` de PSD pentru postul de premier, în persoana europarlamentarului Viorica D`ncil`. Decizia vine în urma consult`rii care a avut loc miercuri la Cotroceni de c`tre [eful statului cu partidele politice.

“Am ascultat foarte multe opinii legate de formarea noului guvern de desemnarea premierului. Ast`zi toat` ziua am ascultat opiniile [i argumentele politicienilor, dar am reu[it, între întâlniri, s` ascult [i opiniile oamenilor simpli, s` citesc mesaje, inclusiv pe re]ele de socializare. Sunt foarte multe opinii [i foarte multe argumente. Sunt argumentele legate de politica partidelor, evident, sunt multe argumente legate de politica intern` a României, legate de politica extern` [i de securitate a României. Am ascultat [i am citit cu aten]ie toate aceste opinii [i argumente [i le-am cânt`rit. Fiindc` acum trebuie s` decid. Dar ce fel de decizie este aceasta pe care trebuie s` o iau. În primul rând, aceast` decizie trebuie s` fie conform` cu Constitu]ia [i cu deciziile CCR în materie de desemnare [i aici argumentul cel mai puternic este aritmetica parlamentar`. În Parlament, îmi este foarte clar, PSD dispune de o majoritate. (…) În continuare îi invit pe cei implica]i în procedur` s` se mobilizeze [i s` lucreze repede [i bine. Este posibil ca pân` la 1 februarie întreaga procedur` s` fie finalizat` [i noul Guvern s` se apuce de treab` [i s` rezolve problemele mai degrab` decât s` le încurce”, a spus [eful statului.

“Pre[edintele a ales stabilitatea, în ciuda presiunilor din Opozi]ie [i a altora. Îi mul]umim pentru asta. Intrarea într-o criz` politic` era grav`. PSD va lucra împreun` cu ALDE pentru a îndeplini programul de guvernare. O s` convoc`m Parlamentul în sesiune extraordinar` pentru ca pe 29 ianuarie s` avem votul de investitur` în parlament. Luni vom avea [i CEXN PSD pentru a stabili echipa de mini[tri”, a declarat pre[edintele PSD Liviu Dragnea.

Dup` desemnarea ca prim- ministru, Viorica D`ncil` a spus jurnali[tilor c` “dac` colegii mei au avut încredere în mine nu-i voi dezam`gi, sunt o fire optimist` [i echilibrat` [i trebuie s` gândesc pozitiv”.

“Viorica D`ncil` a pus mereu pe primul loc priorit`]ile ]`rii. Este un coleg loial, un bun profesionist [i cel mai important - Viorica D`ncil` este un om bun.

Va avea o misiune grea, dar Organiza]ia Jude]ean` a PSD Hunedoara îi va acorda tot sprijinul”, se arat` [i în mesajul social-democra]ilor hunedoreni.

Social-democra]ii au deja câteva certitudini vizavi despre noii mini[tri, care vor pleca [i care vor r`mâne.

Prima [i cea mai important` este schimbarea de la Ministerul Educa]iei, actualul ministru, Liviu Pop, va fi înlocuit de vicepre[edintele PSD Ecaterina Andronescu, r`spl`tit` astfel pentru renun]area la cursa pentru fotoliul de premier. La S`n`tate, actualul ministru, Florian Bodog, ar urma s` fie înlocuit de fosta deputat` Rodica Nassar, în prezent secretar de stat la Ministerul S`n`t`]ii. Potrivit surselor din partid, aceste dou` schimb`ri sunt deja b`tute în cuie. La Ministerul Afacerilor Interne r`mâne Carmen Dan, iar la Ministerul Afacerilor Externe r`mâne Teodor Mele[canu. De altfel, ALDE ar urma s`-[i p`streze toate portofoliile de]inute în Guvernul Tudose: Mele[canu la MAE, Gra]iela Gavrilescu la Mediu ([i vicepremier), Toma Petcu la Energie [i Viorel Ilie ministru delegat pentru Rela]ia cu Parlamentul.

Ultimii sosi]i în Guvernul Tudose vor avea sor]i diferite. Paul St`nescu î[i p`streaz` func]ia de la Ministerul Dezvolt`rii, îns` Felix Stroe nu va mai continua în fruntea Ministerului Transporturilor, potrivit surselor din coali]ie. În mod cert, favoritul lui Tudose, Marcel Ciolacu, nu va mai face parte din Guvern.

Tudorel Toader, singurul ministru neafiliat politic, î[i va p`stra func]ia de la Justi]ie, fiind sprijinit în mod special de ALDE. Un alt ministru care este sigur pe propria func]ie este Petre Daea, ministru Agriculturii. R`mân în Guvern [i mini[trii Lia Olgu]a Vasilescu la Munc` [i Mihai Fifor la Ap`rare. (E.D.)

2

19 ianuarie 2018

HOROSCOP

Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului Comunicat de pres` Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului Hunedoara anun]` c` biletele CFR cu valabilitate în anul 2018, destinate transportului interurban gratuit pentru persoanele cu handicap grav [i accentuat domiciliate pe raza jude]ului Hunedoara, se vor elibera c`tre solicitan]ii acestora începând cu data de 22.01.2018. Termenul de eliberare al biletelor CFR a fost devansat, fa]` de data de 01.02.2018 anun]at` anterior, ca urmare a pred`rii biletelor CFR de c`tre Societatea SNTFC "CFR C`l`tori" SA c`tre toate Direc]iile generale din ]ar`.

Men]ion`m c` biletele de transport gratuit pentru persoanele cu handicap se elibereaz` în întreaga perioad` a anului, neexistând un termen limit` de emitere a acestora.

DIRECT TOR GENERAL GEANINA MARINA IANC

Re]ete de week-e end Ciorb` de vacu]` Ingrediente: 1 os de vac` de 1 kg cu ceva carne, o ceap` mare, 2 morcovi, o ]elin` mic` cu tulpin`, un p`trunjel, un p`st<rnac,100 g fasole verde, 100 g varz`, 100 g fidea sau orez, 1 lingur` de past` de ro[ii, 1/2 leg`tur` p`trunjel, 1 l bor[, sare, piper, leu[tean.

Preparare: Se spal` foarte bine osul de a[chii. Se pune la fiert osul t`iat \n 2-3 buc`]i \n ap` cu sare c<t s`-l acopere. Se las` s` fiarb` p<n` se formeaz` spuma. Se \nl`tur` spuma, se adaug` cam o jum`tate de linguri]` de sare [i se las` s` fiarb` la foc foarte mare o or`. Oala se acoper` cu un capac. Se verific` din c<nd \n c<nd dac` are suficient` ap` s` fiarb`. Se spal`, cur`]` [i taie legumele dup` preferin]` (cubule]e, rondele, etc). Se d` focul la mediu [i se adaug` legumele t`iate. Dup` 20 minute se verific` dac` sau fiert legumele [i se pune fideaua. Se mai las` s` fiarb` \nc` 10-15 minute. La sf<r[it trebuie s` ave]i cam 2 litri de ciorb`. Nu uita]i de litrul de bor[. Se pune pasta de ro[ii [i se mai las` s` fiarb` alte 5 minute. Se pune [i bor[ul, leu[teanul [i p`trunjelul tocat [i se mai las` s` dea \ntrun clocot. Se gust` [i se potrive[te de sare [i bor[. Se serve[te cald`, ornat` cu p`trunjel verde tocat, al`turi de ardei iu]i \n o]et.

Pui cu ro[ii Ingrediente: Un pui de 1 kg, 4 ardei, 5-6 ro[ii cur`]ate de pieli]`, sare, piper, m`ghiran, 1 kg de cartofi pentru garnitur`, smântân` pentru cine dore[te.

Preparare: Puiul, tran[at, se condimenteaz` [i se pune într-o crati]` cu o ce[cu]` de ap`. Când începe s` fiarb` se adaug` ardeii t`ia]i julien [i ro[iile f`r` pieli]` [i t`iate jum`t`]i. Se fierbe pân` ce puiul s-a f`cut. Din zeama rezultat` în crati]` se scurge într-o alt` crati]` [i se pun cartofi cur`]a]i [i t`ia]i în 4, care se dau la cuptor, s`ra]i [i pip`ra]i. Se folosesc ca garnitur` la puiul cu ro[ii, care se serve[te pres`rat cu p`trunjel verde tocat [i, cine dore[te, o lingur` de smântân`.

Paste cu som monn [i sm m<nnt<nn` Ingrediente: 400 g paste, sare, piper,

500 g fileu de somon (se poate \nlocui cu ton congelat sau cod), 100 ml vin alb, 2 linguri suc de l`m<ie, 2 linguri ulei, 200 ml sm<nt<n`, 1-2 linguri amidon, p`trunjel uscat tocat fin, busuioc, zah`r,1-2 linguri]e piper.

Preparare: Pastele se fierb \ntr-o cantitate mare de ap` clocotit` cu sare cca. 10 min. Se spal` pe[tele, se [terge cu prosoape de h<rtie [i se taie buc`]i. Se s`reaz` [i se pipereaz`. Uleiul se \ncinge \ntr-o tigaie [i se pr`je[te pe[tele. Se scoate [i se pune deoparte. |n aceea[i tigaie se toarn` 250 ml ap`, suc de l`m<ie, vin [i sm<nt<n`; se las` s` fiarb` 1 min. Se condimentez` cu p`trunjel, sare, piper [i zah`r. Pastele se a[az` \ntro strecur`toare [i se las` s` se scurg`. Se a[az` buc`]ile de pe[te \n sos [i se las` s` se p`trund` cca. 5 min. Pe[tele se a[az` pe farfurii deasupra pastelor. Preparatul se orneaz` cu frunzuli]e de busuioc. Se strope[te cu piper [i se adaug` eventual cubule]e de ro[ii.

Pr`jitur` cu zah`r ars Ingrediente: foi - 450 g f`in`, 125 g unt, 75 g zah`r, 100 ml sm<nt<n` sau iaurt, 1 ou, 1 linguri]` praf de copt, un v<rf de cu]it de sare, 1 linguri]` coaj` ras` de l`m<ie.

Crema - 400 g gem de fructe mai acri[oare, 200 g unt, 1 plic zah`r vanilinat.

Preparare: se caramelizeaz` zah`rul uniform, f`r` s` se \nchid` prea tare la culoare pentru c` devine amar. Se stinge cu 150 ml ap` fierbinte [i se las` s` se r`ceasc` bine. |ntre timp, se amestec` oul cu untul, sarea, coaja de l`m<ie, sm<nt<na sau iaurtul [i apoi se dilueaz` cu siropul de zah`r ars. |n aceast` compozi]ie se adaug` f`ina [i praful de copt [i se amestec` p<n` c<nd se omogenizeaz` bine ingredientele. Se \mparte compozi]ia \n patru buc`]i, se fac patru foi care se coc pe dosul t`vii, unse [i tapetate. Se las` foile s` se r`ceasc` [i se ung apoi cu crema ob]inut` prin amestecarea ingredientelor. Se pune o tav` peste foi, ca s` stea presate bine [i se ]in foile p<n` a doua zi la rece.

Se taie \n romburi. Deasupra se pudreaz` cu zah`r praf.

CAPRICORN Jupiter retrograd, \n tangent astral cu semnul Licornului; \n cercurile sociale pe care le frecventezi apar persoane foarte interesante. Ar fi îns` bine s` ac]ionezi Liviu P\r]ac cu pruden]` \n avansurile pe care le faci, \n rest ai o irezistibilitate nativ`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este FLIRT. V~RS~TOR Pluton \n sextil simplu cu Terra; dac` ai talente artistice [i idei creative, acestea \]i vor aduce aprecieri [i vor fi pe placul tuturor.

Merit` s` le \mp`rt`[e[ti cu cei din jur, mai ales serile, prietenilor. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este DESCHIDERE. PE{TI Selena \n arcan stelar dublu cu Neptun; e[ti foarte \nclinat c`tre manifestarea fizic` a sentimentelor tale amoroase, cu posibilitatea de-a face excese, deoarece po]i avea senza]ia ca tot ce zboar` se m`n<nc`. Pu]in echilibru nu ar strica deloc. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este EXUBERANTA. BERBEC Mercur sub semnul Lirei; mare aten]ie la comunicare. E drept ca ai acum ocazia de-a discuta pe marginea unor chestiuni ce s-au desf`[urat \n trecut, îns` acest gen de conversa]ii ar trebui evitate. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este TACT. TAUR Mercur \n trigon cu planetele gigant din sistem; vei suferi de oboseal` cronic` [i este cazul s` te menajezi. Doar serile po]i intra \ntrun proces lent de refacere. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este ODIHNA. GEMENI Venus \n deficit astral cu Marte [i Terra; \n primele ore ale dimine]ilor de luni [i mar]i este posibil s` ai cheltuieli neprev`zute, poate din pricina unor aparate de sistem care se "defecteaz`". Este o perioad` nepotrivit` pentru achizi]ii sau afaceri. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este PIERDERI. RAC Luna, astrul protector, sub semnul S`get`torului; zodia ta prime[te aspecte stelare pozitive, ceea ce \]i face bine, te energizeaz` chiar [i i]i permite s`-]i manife[ti însu[irile cu mai mult` naturale]e. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este EXPANSIUNE. LEU Helios \n deplin`tate energetica stelara; c`l`toriile sau rela]iile tale cu str`in`tatea, daca le ai, pot deveni, cu un efort minim, chiar [i un izvor de venituri. F` demersuri in acest sens, cu prec`dere \n dup`amiezile destul de friguroase pentru aceasta perioad`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este OPORTUNITATE. FECIOARA Mercur, patronul zodiei tale, nu este \n aspecte prea fericite [i acest lucru \]i afecteaz` comunicarea, deplas`rile scurte [i rela]iile cu cei cu care obi[nuie[ti s` interac]ionezi \n via]a de zi cu zi. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este PROBLEMA. BALAN}A Saturn sub semnul Balan]ei; \]i va veni greu s` \]i p`strezi justa m`sura \ntre impulsul de-a face neap`rat pe plac membrilor familiei [i dorin]a de a-]i impune propriile decizii. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este EXCES. SCORPION Marte \n c`dere u[oar` c`tre semnul Racului; \n perioada imediat` vei fi foarte motivat(`) s` faci bani, iar planetele te ajut`, cu condi]ia s` ]ii seama de sfatul unui individ mai \n vârst`. Nu \]i sup`ra persoanele dragi sub nici o form`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este ANALIZA. S~GET~TOR Venus sub semnul Taurului; ideile tale capteaz` interesul membrilor familiei, care sunt, acum mai mult ca oricând, inclina]i s` \]i dea ascultare. Po]i ajunge s` fii apreciat pentru viziune [i poate chiar r`spl`tit.

Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este AFIRMARE. Pentru to]i nativii din zodiac …

Fluxurile de energii negative patronate de Am`gitorul Întunecat pulseaz` \n planul nostru material, ziua [i noaptea. Energiile pozitive, mult mai reduse cantitativ, se afla [i ele \n plin avânt astral. Decizia \n a alege, pe unele sau altele, ne apar]ine \ntru-totul. Liberul arbitru. Iubi]i-v` mult …

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0720-995509

Redactor [ef Reghina VLAD Anchete Angella DUMITRA{CU

angella_press@yahoo.com

Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

3

19 ianuarie 2018

,,

Investi]iile hidroenergetice din Defileul Jiului, \n pericol

Acolo va fi ceva ce n-a v`zut Petro[aniul: lebede, pelicani, vidre, pe[ti la ,, gr`mad`, care în timp se vor face mon[tri Vinerea trecut`, la sediul prefecturii gorjene a avut loc o dezbatere public` pe tema "Obiectivul de investi]ii - Amenajarea hidroenergetic` a râului Jiu pe sectorul Bumbe[ti - Livezeni - perspective de dezvoltare". La acest eveniment au participat: Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, prefectul Jude]ului Gorj, Ciprian Florescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean Gorj, Cosmin Popescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, Flavius Mircea Bobora, reprezentan]i ai Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara, senatorul Scarlat Iriza, primari, reprezentan]i ai G`rzii Na]ionale de Mediu, reprezentan]ii beneficiarilor investi]iei: Hidroelectica [i Romelectro.

Dezbaterea a avut ca scop g`sirea cu celeritate a unor solu]ii concrete pentru punerea în siguran]` a lucr`rilor la amenajarea hidroenergetic` a râului Jiu, pe sectorul Bumbe[ti-Livezeni. Urgen]a discu]iilor vine pe fondul îngrijor`rii autorit`]ilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, ca urmare a deciziei Cur]ii de Apel pronun]ate în data de 14 decembrie 2017, prin care, au fost anulate autoriza]iile de construc]ie.

Astfel, pentru protec]ia popula]iei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarn`-prim`var`, evitarea inund`rii drumurilor na]ionale, precum [i pentru punerea în conservare, în condi]ii de siguran]` a lucr`rilor deja efectuate, autorit`]ile centrale [i locale, împreun` cu consor]iul derulator al proiectului Hidroelectrica, cerceteaz` c`ile de ac]iune imediat` [i prioritizarea acestora.

Identificarea [i efectuarea rapid` a lucr`rilor de punere în siguran]` în condi]iile respect`rii legii [i ob]inerii autoriza]iilor necesare, sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura solu]ie p<n` la comunicarea motiv`rii instan]ei, act ce ar permite societ`]ii stabilirea urm`torilor pa[i pentru deblocarea proiectului AHE Bumbe[ti-Livezeni.

Cu prilejul discu]iilor, reprezentan]ii autorit`]ilor au ]inut s` reitereze importan]a na]ional` a proiectului amenaj`rii hidroenergetice de pe Jiu, investi]ia fiind apreciat` ca deosebit de benefic` pentru judetele Gorj [i Hunedoara, dar [i pentru Sistemul Energetic National.

"Nu c`utam acum vinova]i pentru blocarea proiectului, ci solu]ii pentru punerea în siguran]` [i, ulterior, pentru punerea în func]iune. Finalizarea investi]iilor hidroenergetice în derulare, de c`tre Hidroelectrica, produc`tor de energie din surse regenerabile de interes na]ional, este o m`sura asumat` ferm prin Programul de Guvernare. La fel, cre[terea gradului de valorificare a poten]ialului hidroenergetic. Ministerul asigur` întreg sprijinul pentru finalizarea lucr`rilor de pe Jiu", a declarat, Andrei Maioreanu, secretarul de Stat în Ministerul Energie.

La rândul s`u, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a ]inut s` sublinieze: "Sunt surprins [i profund dezam`git de blocarea proiectului prin decizia Cur]ii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare [i nesiguran]`, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras aten]ia în repetate rânduri

asupra incoeren]elor legislative care afecteaza grav felul în care sunt realizate lucr`rile la obiectivele noastre.

Din p`cate, solicit`rile Hidroelectrica [i semnalul de alarm` pe care l-am tras, au r`mas f`r` ecou. Iat`, suntem ast`zi în fa]a unei situa]ii f`r` precedent: o investi]ie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesar` sistemului, gata s` fie pus` în func]iune, intr` în conservare cu perspectiva de a fi distrus`.

Ne dorim sau nu, s` facem investi]ii? Consider c` a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum s` vorbim despre dezvoltare în condi]iile în care, nu po]i s` faci investi]ii pentru c` exist` oricând spectrul ca autoriza]ii ob]inute perfect legal s` fie mai apoi anulate de instan]`. Avem neap`rat nevoie de armonizare legislativ`, de conlucrarea între toate autorit`]ile competente, în interes na]ional. Normele [i normativele trebuie s` fie simple [i u[or de în]eles pentru orice investitor. De asemenea, nu în]eleg ostilitatea organiza]iilor de mediu vizavi de investi]iile pe care le face Hidroelectrica. Construim sc`ri de pe[ti în amenaj`ri, un lucru recent pentru ]ara noastr`, si, în general, suntem deschi[i la tot ceea ce înseamn` exigen]e de mediu. Efectu`m lucr`ri de împ`durire [i amenajare care fac ca obiectivele noastre s` se integreze în ambient. {i noi dorim o Românie curat`, în armonie cu mediul. Mai mult, al`turi de beneficiile clare ale producerii de energie, oriunde a investit, Hidroelectrica a adus plus-valoare. M` refer aici la crearea de noi habitate, la stimularea turismului, la dezvoltarea economic` pe plan local, la ridicarea gradului de siguran]a în caz de calamit`]i".

Senatorul ALDE, Scarlat Iriza a ]inut s`-i lini[teasc` pe ecologi[tii care se tem c` va fi distrus ecosistemul de pe Defileul Jiului. Acesta a precizat în cadrul întâlnirii c` nu va fi deloc r`u, pentru c`, la barajul de la Livezeni vor ap`rea "o mul]ime de lebede, pelicani, vidre [i pe[ti".

"Aceast` investi]ie este benefic` de zece ori (…) Sunt lucruri extraordinar de benefice, v` dau un exemplu. La Livezeni se va face un baraj cu o capacitate de 300.000 de metri cubi de ap`, 20 de metri l`]ime, 6 metri adâncime [i 2,5 kilometri lungime.

Acolo va fi ceva ce n-a v`zut Petro[aniul: lebede, pelicani, vidre, pe[ti la gr`mad`, care în timp se vor face mon[tri", a conchis senatorul Scarlat Iriza. În cazul proiectului AHE Bumbe[ti Livezeni, sentin]a Cur]ii de Apel Bucure[ti pronun]at` în data de 14 decembrie 2017 statueaz` urm`toarele, conform datelor de pe portalul instan]ei: "Solu]ia pe scurt: Admite recursul. Caseaz` în parte sentin]a civil` nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucure[ti [i rejudecând dispune: Respinge excep]ia tardivit`]ii invoc`rii excep]iei de nelegalitate. Respinge excep]ia de nelegalitate ca neîntemeiat`. Admite ac]iunea.

Anuleaz` autoriza]ia de construire nr. 7/2016 emis` de Consiliul Jude]ean Hunedoara [i autoriza]ia de construire nr. 16/2012 emis` de Consiliul Jude]ean Gorj. Men]ine în rest sentin]a recurat`. Definitiv`.

Pronun]at` în [edin]` public` azi 14.12.2017".

Decizia instan]ei este definitiv` [i opre[te un

proiect demarat în anul 2004 pentru realizarea c`ruia compania Hidroelectrica a alocat 1,01 miliarde lei [i pentru care a cheltuit pân` la acest moment 715,25 milioane lei (circa 155,5 milioane de euro). Procesul a fost declan[at la solicitarea asocia]iilor non-guvernamentale Bankwatch [i Neuer Weg. Lucr`rile executate de Hidroelectrica sunt aproape de final pentru cele trei centrale hidroelectrice Bumbe[ti, Dumitra [i Livezeni. "Astfel, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98%, iar în cazul centralei de la Bumbe[ti, gradul de realizare pentru CH Bumbe[ti este de aproximativ 90% pentru construc]ii [i peste 70% pentru montarea de echipamente", arat` datele comunicate de cei de la Hidroelectrica. În ceea ce prive[te microhidrocentrala de la Livezeni, s-au executat lucr`ri în procent de 55%.

"Prin decizia instan]ei, Sistemul Energetic Na]ional va fi privat de un aport de 65 MW ce urmau a fi produ[i începând de anul urm`tor, în condi]iile în care investi]iile în noi capacit`]i sunt slab reprezentate în România, iar necesarul de energie în SEN este din ce în ce mai dificil de acoperit în perioadele de vârf.

Energia produs` de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste 100.000 de gospod`rii cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lun`", mai informeaz` compania.

Hot`rârea Cur]ii de Apel Bucuresti poate face obiectul c`ilor extraordinare de atac (contesta]ie în anulare, revizuire sau revizuire special`) îns`, dat fiind c` motivele pentru a promova o cale extraordinar` de atac sunt precis identificate de Codul de Procedur` Civil`, Hidroelectrica va putea face o analiz` pertinent` a acestora numai dup` ce Curtea de Apel Bucure[ti va comunica motivarea solu]iei de mai sus.

Oficialii Hidroelectrica spun c` vor face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucr`rilor în condi]iile legii [i punerea în func]iune a obiectivelor din Defileul Jiului.

Hot`rârea Cur]ii de Apel Bucure[ti este definitiv` [i executorie începând cu data pronun]`rii (14 decembrie 2017). Motivarea hot`rârii de mai sus nu este înc` disponibil` [i urmeaz` s` fie comunicat` ulterior, cel mai probabil într-un interval de circa treipatru luni de la data pronun]`rii. Amenajarea hidroenergetic` Bumbe[ti-Livezeni se execut` pe sectorul de defileu al râului Jiu, pe teritoriile jude]elor Gorj [i Hunedoara [i dispune de un poten]ial hidroenergetic de 65 MW, respectiv de o energie de 259 GWh/an.

Lucr`rile au fost autorizate atât de Consiliul Jude]ean Hunedoara, cât [i de Consiliul Jude]ean Gorj.

Angella DUMITRA{CU

4

19 ianuarie 2018

Evenimente marcante \n anul centenarului Marii Uniri Anul 2018, ca [i an al centenarului încheierii Primului R`zboi Mondial, are o semnifica]ie deosebit` pentru ]ara noastr`, pentru c` se vor marca [i 100 de ani de existen]` a României modern`, ca stat na]ional unitar. Acest deziderat al poporului român s-a realizat ca urmare a unui sacrificu de sânge, contextul favorabil fiind oferit de pr`bu[irea imperiilor Austro- Ungar [i din Rusia, ca urmare a aplic`rii principiilor lui Woodrow Wilson, cu privire la autodeterminarea na]iunilor. La 27 martie, 28 noiembrie [i la 1 Decembrie 1918, provinciile istorice ale Basarabiei, Bucovinei [i Transilvaniei s-au alipit României, prin voin]a manifestat` democratic de majoritatea locuitorilor. Construc]ia statal` a României dup` prima conflagra]ie mondial` [i consfin]it` la conferin]a de pace de la Paris a constituit punctul de plecare a unei na]iuni moderne, având în 1923 una dintre cele mai avansate Cosntitu]ii la aceea dat` din Europa, cu o economie dinamic` [i în plin` dezvoltare. România interbelic`, a fost o ]ar` respectat` pentru energiile sale creatore, o ]ar` care se afla în avangarda Europei. Memoria acelei perioade [i experien]ele istorice, le-a redat românilor mândra de a face parte din marea familie european`.

Marcarea centenarului Marii Uniri trebuie marcat prin ac]iuni, proiecte [i manifest`ri specific, anul 2018 trebuind s` preg`teasc` ]ara noastr` din punct e vedere cultural [i institu]ional pentru anul 2019, când vom asigura pre[eden]ia Consiliului Europei.

Pentru a marca marele centenar, [i la nivelul jude]ului Hunedoara au fost propuse a se organiza diferite ac]iuni cultural educative [i de informare, organizate în principal de Consiliul Jude]ean, de institu]iile pe care le are în subordine, dar [i în parteneriat cu alte entit`]i [i ong-uri. Astfel, în colaborare cu Muzeul Civiliza]iei Dacice [i Romane vor fi alocate diferite sume de bani pentru realizarea unor cd-uri, bannere stradale, pl`ci comemorative pe cl`dirile unde au avut loc înt<lnirile la care au participat reprezentan]ii hunedoreni la Marea Unire de la Alba Iulia, o [coal` de var` unde se vor preda lec]ii de istorie elevilor hunedoreni, etc.

Biblioteca Jude]ean` are în vedere editarea a dou` volume de istorie, realizate în parteneriat cu dr. Ioachim Laz`r [i dr. Mircea Baron, ce fac leg`tura cu contribu]ia hunedorenilor la realizarea Marii Uniri. Pentru acest inedit proiect s-a propus alocarea sumei de 80.300 de lei. Din cei peste 973.700 de lei propu[i de Consiliul Jude]ean, pentru evenimentele care vor avea loc pe parcursul acestui an, în jude]ul Hunedoara, cea mai mare sum`

propus` de 300.000 de lei se aloc` Teatrului I.D. Sîrbu din Petro[ani, pentru proiectul "100 pentru România" o reprezentare scenic` a celor mai importante momente din istoria noastr` na]ional` care au precedat momentul Unirii Transilvaniei cu România ca încheiere a procesului de f`urire a Statului Na]ional Unitar Român; În acest sens dorim angrenarea în proiectul numit "100 pentru România" a unui regizor, scenograf, dramaturg, consultant militar, coregraf lupte scenice, cascadori, peste 40 de actori profesioni[ti, peste 100 de actori amatori pentru figura]ie (solda]i, ]`rani, me[te[ugari, etc), suport efecte pirotehnice, etc.; reprezenta]iile vor fi itinerante, etc. Se are în vedere [i organizarea unui concurs TV "Cite[ti [i câ[tigi" dedicat elevilor de la colegiile [i liceele din jude], pentru acest eveniment alocându-se suma de 59.400 de lei.

Manifest`rile dedicate centenarului Marii Uniri mai cuprind [i spectacole care vor avea loc în mai multe localit`]i hunedorene, V`ii Jiului alocându-i-se luna noiembrie. Intitulat "Hai s` d`m mân` cu mân`" spectacolele turneu realizate în parteneriat cu Centrul de Cultur` [i Art` al jude]ului Hunedoara [i Ansamblul Folcloric Profesionist "Dr`gan Muntean" vor întregi paleta larg` de activit`]i care se vor desf`[ura în jude]ul Hunedoara, în ]ar` [i în diaspora.

Angella DUMITRA{CU

Scutiri la plata impozitelor, la Lupeni În cadrul HCL 49/2017 consilierii locali ai municipiului Lupeni au stabilit conform prevederilor legale, urm`toarele scutiri de la plata impozitelor [i taxelor locale pentru anul 2018: pentru plata cu anticipa]ie pân` la data de 31 martie 2018 a impozitului datorat pe înregul an, în cazul persoanelor fizice [i juridice se acord` urm`toarele bonifica]ii: în cadrul impozitelor pe cl`diri - 10% conform prevederilor art.422. alin.2 din Codul Fiscal, în cazul impozitului pe teren10% conform preveredilor art. 467 alin. 2 din Codul Fiscal, în cadrul impozitului asupra mijloacelor de transport - 10% conform prevederilor ar.472 alin.2 din Codul Fiscal, în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 50%, conform prevederilor art. 470 alin.3 din Codul Fiscal.

Beneficiaz` de scutiri la plata impozitelor în municipiul Lupeni [i ong-urile care trebuie s` desf`[oare unul dintre urm`toarele tipuri de servicii sociale: suport [i asisten]` pentru familiile [i copiii afla]i în dificultate, asisten]` suport [i îngrijire pentru persoanele vârstnice, centre de zi pentru copii [i tineri afla]i în dificultate, asisten]` [i suport pentru copii, tineri [i persoane vârstnice, persoane cu handicap, familii monoparentale, persoane afectate de violen]a în fami-

lie, persoanel infectate sau bolnave de HIV/SIDA, f`r` venituri sau cu venituri mici, persoane f`r` ad`post, bolnavi cronici, persoane care sufer` de boli incurabile.

Pentru a beneficia de scutire de impozit ong-uri trebuie s`-[i desf`[oare conform OG 68/2003, s` fie acreditat ca furnizor de servicii sociale, furnizarea serviciilor sociale s` se realizeze pe parcusul anului fiscal, etc.

Contribuabilii, persoane fizice pot beneficia de prevederile legale, de la scutirea de la plata impozitului [i taxei pe cl`dire, sau de impozit [i taxei pe teren, dac` se încadreaz` în prevederile art.3 alin1, lit b [i art 4 alin 1. Din Legea 341/2004 a recuno[tin]ei pentru victoria Revolu]iei române din Decembrie 1989 [i pentru revolta muncitoreasc` anticomunist` de la Bra[ov din noiembrie 1987.

Se vor acorda scutiri de la plata impozitelor locale veteranilor de r`zboi, v`duvelor de r`zboi, refugia]i [i deporta]i, persoane cu dizabilit`]i, persoane defavorizate care

nu înregistreaz` un anumit nivel de venituri/ membru de familie.

Facilit`]i [i scutiri se ofer` [i pentru cl`dirile unde, proprietarii au executat pe cheltuial` proprie lucr`ri de interven]ie pentru cre[terea performan]ei energetice, cl`dirile unde au fost executate lucr`ri în condi]iile Legii 153/2011 privind m`surile de cre[tere a calit`]ii architectural- ambientale a cl`dirilor etc.

Elena DRAGOMIR

5 Luceaf`rul poeziei rom<ne[ti, omagiat pe scena Palatului Cultural din Lupeni 19 ianuarie 2018

Roomânia este un exempplu de tooleran]` [i iubbire pentru too]i loocuitoorii s`i. Roomânia este singgura coonstruc]ie statal` rezzultat` în urma primei coonflaggra]ii moondiale care a rezzistat [i asta s-aa datoorat fapptului c` a foost edificat` pe cele mai coorecte funda]ii: acela[i popor, aceea[i limbb`, acelea[i obiceiuri, aceea[i cultur`.

Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie, aleas` ca Zi a Culturii Na]ionale, reprezint` data na[terii poetului na]ional al românilor, prozatorul, dramaturgul, ziaristul [i gânditorul, Mihai Eminescu (1850-1889). Ziua Culturii Na]ionale reprezint` nu numai o zi în care celebr`m ''Luceafarul'' poeziei române[ti, dar si o zi de reflec]ie asupra culturii române, în general, a esen]ei românismului din sufletul oric`ruia dintre noi.

Membrii Cenaclului PAS cu Pas au oferit locuitorilor municipiului Lupeni luni, 15 ianuarie, o sear` de neuitat, celor care au dorit s` aduc` un omagiu poetului na]ional. S-au recitat poezii, s-a cântat [i tinerii arti[ti, coordona]i de Petronela Baldovin, au primit aplauzele spectatorilor. Chiar dac` num`rul spectatorilor a fost redus, seara a fost un adev`rat regal artistic. Într-un site se specialitate, unde s-au prezentat studiile despre via]a [i opera marelui Mihai Eminescu, se specifica c`, printre lucrurile mai pu]in cunoscute despre Eminescu se num`r` [i formula sa original` de salut, dar [i modul cum [tia s` le r`spund` prietenilor. Cu oricine se întâlnea, Eminescu îl saluta cu "Tr`iasc` na]ia!". "Poetul era cunoscut ca fiind un patriot adev`rat. Acest salut al s`u strârnea, de obicei, simpatia.

Prietenii, când îl z`reau, obi[nuiau s` i-o ia înainte [i îi spuneau ei "Tr`iasc` na]ia!". El r`spundea atunci r`spicat:"Sus cu dânsa!".

De altfel era un personaj [i cu un umor fin, spune istoricul Gheorghe Median. Totodat`, apropia]ii poetului povesteau c` Eminescu avea [i un tic verbal. {tefanelli spune c`, de când l-a cunoscut, de elev, obi[nuia s` foloseasc` mereu expresia "pur [i simplu", aproape în orice context. Totodat` se spune c` Eminescu nu obi[nuia s` înjure. Nici m`car când se ame]ea de la b`utur`. Singura lui înjur`tur` ar fi fost "Tu-i neamul nevoii!"

Elena DRAGOMIR

Parteneriat pentru cultur` [i art` Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` [i managerul Teatrului I.D. Sîrbu au semnat zilele trecute un protocol de colaborare, prin care cet`]enii municipiului Lupeni \i pot vedea pe actorii prefera]i de la Petro[ani în piesele de teatru \n care ace[tia evolueaz`. Fie c` sunt pentru adul]i sau pentru copii, spectacolele oferite pân` în prezent sau bucurat de un real succes. "Este un nou început [i un an în care vom colabora mult mai bine", a ]inut s` precizeze Cosmin R`descu, managerul teatrului petro[enean. {i primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`, este mul]umit pentru aceast` nou` realizare. "Anul care a trecut [i s`lile pline au demonstrat c`, cet`]enii Lupeniului sunt doritori de astfel de activit`]i cultural-artistice. Piesele de teatru pe care le ofer` partenerii no[tri sunt educative [i am stabilit un program pentru întregul an pentru a duce mai departe, conceptul de "Lupeni - capitala cultural` a jude]ului"”.

De-a lungul acestui an, în cadrul centenarului Marii Uniri, administra]ia public` local` are în plan organizarea unor ample manifest`ri cultural-artistice dedicate acestui eveniment, în care vor fi angrenate institu]iile de înv`]`mânt de pe raza ora[ului, parteneri diver[i [i alte organiza]ii, arti[ti consacra]i, etc. Calendarul evenimentelor vor fi anun]ate din timp.(E.D.)

Investi]ii la Petro[ani Administra]ia public` local` a municipiului Petro[ani dore[te continuarea investi]iilor începute. În func]ie de aloc`rile bugetare, dar [i de banii care vor fi primi]i de la diferite ministere care au obiective de dezvoltare locale în localitate, se urm`re[te ca diferite proiecte s` fie finalizate.

Cinematograful, o lucrare început` anul trecut se apropie cu pa[i repezi de inaugurare. Se fac ultimele retu[uri, CNI va preda obiectivul în cursul acestei luni, iar în luna februarie, primarul municipiului Petro[ani dore[te ca primele proiec]ii care vor avea loc aici, s` fie unele de anvergur`, poate chiar fileme române[ti de top. Se poart` discu]ii

inclusiv pentru aducerea la Petro[ani a unor arti[ti români, de talie interna]ional`, pentru promovarea noilor pelicule române[ti aflate în competi]ie cu alte filme de succes, la nivel mondial.

De curând, municipiul Petro[ani a primit alocarea financiar` din partea ministerului Dezvolt`rii, pentru reluarea lucr`rilor de modernizare a drumului c`tre Dâlja. Se va lucra intens [i anul acesta la noua arip` a spitalului petro[enean, banii fiind aloca]i din partea ministerului de resort. În ceea ce prive[te fondurile europene, primarul Tiberiu Iacob Ridzi î[i dore[te ca pe lâng` proiectele care au primit finan]are [i altele s` fie cuprinse în diferite programe, care vor aduce crearea de noi locuri de munc`, vor cre[te interesul fa]` de poten]ialul pe care îl ofer` investorii, va aduce plus valoare în via]a locuitorilor municipiului Petro[ani [i va contribui la dezvoltarea economico social` a localit`]ii.(E.S.)

6

,,

19 ianuarie 2018

Toate investi]iile nipone sunt adev`rate ,, pove[ti de succes

În lipsa unui premier, delega]ia nipon`, sosit` în cursul zilei de mar]i în România, a fost primit` la sediul guvernului, de vicepremierul Paul St`nescu.

"Toate investi]iile nipone prezente deja în România sunt adev`rate pove[ti de succes, care sper`m s` atrag` [i al]i poten]iali investitori pe pia]a româneasc`", a spus vicepremierul Paul St`nescu.

Proiecte concrete despre care s-a discutat în cadrul întrevederii de la Palatul Victoria au fost: podul suspendat peste Dun`re Br`ila - Tulcea, care va fi construit de c`tre o asociere de firme italiene [i nipone [i pentru care a fost semnat contractul la Ministerul Transporturilor, precum [i începerea, în cursul acestui an, a lucr`rilor de construc]ie a magistralei de metrou M6, care va lega Bucure[tiul de Aeroportul Henri Coand` [i care va fi construit, de asemenea, cu participarea unor firme nipone.

Alte exemple de colaborare româno-nipone în plan economic, care au fost men]ionate în cursul întrevederii au fost reabilitarea [i modernizarea centralelor Turceni, Paro[eni [i I[alni]a [i memorandumul semnat la sfâr[itul anului trecut pentru realizarea unui studiu energetic vizând eficientizarea sistemului

de termoficare din Bucure[ti.

Companiile japoneze Itochu, Hitachi si Toshiba au modernizat grupul IV al centralei termoelectrice Paro[eni din cadrul fostei Termoelectrica, conform unui protocol semnat în anul 2003 cu Ministerul Industriei. Proiectul, al carui scop principal este cre[terea eficien]ei energetice a grupului a fost \n valoare de 135 milioane dolari. În documentele semnate la acea vreme se specifica c` "proiectul va avea un excep]ional impact social, \n condi]iile \n care va asigura, pe perioada de derulare a lucr`rilor de modernizare, o cre[tere cu câteva sute de angaja]i a num`rului locurilor de munc` din zona V`ii Jiului.

Dup` finalizarea lucr`rilor de modernizare, programul va determina sc`derea num`rului locurilor de munc` din domeniile extrac]ie [i sp`lare a c`rbunelui, precum [i în sectorul de producere a energiei. Ceea ce s-a [i întâmplat, acum termocentrala producând energie pentru sistemul na]ional, având ca materie prim`, c`rbune din Valea Jiului.

Priorit`]ile anului 2018, la Lupeni Ca în fiecare an, fiecare administra]ie public` local` î[i stabile[te priorit`]ile [i lucr`rile de investi]ii care se vor derula în cursul acelui an. Pentru municipiul Lupeni, priorit`]ile ]in de continuarea lucr`rilor demarate în anul 2017.

Cea mai mare investi]ie care se va derula în municipiul Lupenie se refer` la introducerea apei [i re]elelor de canalizare în zonele în care acestea nu exist`. Proiectul va începe în principal în cartierul {tefan. "Este un proiect care se deruleaz` pe fonduri nerambursabile, iar extinderea re]elelor este un mare câ[tig pentru comunitatea noastr`", a ]inut s` pecizeze primarul lupenean.

Investi]ii se vor face în infrastructura local`. 7,5 milioane de lei vor fi aloca]i pentru lucr`rile de asfaltare pentru anumite str`zi principale ale ora[ului: pe blv P`cii, pe Calea Br`ii unde se vor continua lucr`rile, pe strada care duce c`tre Straja [i vor intra în reabilitare [i trotuarele din B`rb`teni. Guvernul României a alocat în 21 decembrie 2016 din Fondul de Interven]ie la dispozi]ia Guvernului, prev`zut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru localitatea Lupeni afectat` de calamit`]i naturale produse de inunda]ii, suma de 2.132 mii lei, pentru refacerea str`zilor afectate de inunda]iile din iulie 2016. Anul trecut, în septembrie, Consiliul Local Lupeni a votat realizarea studiului de fezabilitate pentru amenajarea de rigole (sistem de preluare a apelor pluviale) pe 11,23 km în baza proiectului refacere str`zi L=11,23 km, corp drum rupt în municipiul Lupeni.

La licita]ie au fost prezentate patru oferte (cu subcontractori). Dup` deliber`ri, câ[tig`toare a fost desemnat` firma SC

Mini[trii prezen]i la întrevederea vicepremierului Paul St`nescu cu delega]ia nipon` au prezentat, pentru fiecare dintre domeniile economice de interes pentru investitorii din Japonia, oportunit`]ile de cooperare oferite de România. Membrii delega]iei din Japonia, din care au f`cut parte [i 17 oameni de afaceri niponi care au investit în România, au subliniat, la rândul lor c` ]ara noastr` prezint` un interes major pentru mediul de afaceri nipon, având în vedere c` ]ara noastr` este o economie foarte important` în plan regional. România înregistreaz` pentru al doilea an consecutiv cea mai mare cre[tere economic` din Uniunea European`.

Ella SCHREIBER

,, ,, La Lupeni a nins cu amenzi Prima ninsoare mai abundent` l-a luat din nou prin surprindere pe operatorul economic care se ocup` de desz`pezirea municipiului Lupeni. Pentru acest lucru, primarul municipului, Lucian Resmeri]`, dup` ce a f`cut un tur prin localitate, a hot`rât sanc]ionarea acestuia. Acesta a reamintit de nenum`rate ori, atât în interven]iile publice cât [i pe teren c`, cei care nu-[i vor face treaba vor fi amenda]i. Atât de surprin[i sunt s`racii administratori de drumuri c` nu au ]inut cont de avertiz`rile [i prognozele meteorologice.

Proactiv SRL - lider de asociere, SC Drupo SRL - asociat, [i Centrul de Proiectare Drum Expert SRL - asociat.

Str`zile unde se vor executa rigole sunt: Ro[ia - 426,09 m, Stadionului - 260 m, Andreonilor - 200 m, Codrului - 140 m, Independen]ei - 140 m + 180 m, Brazilor - 960 m, G`rii - 340 m, Tusu - 981,50 m, Pompierilor - 680 m, Vân`torilor - 1022,66 m, 9 Mai - 426,89 m+280 m+128,56 m+108,35 m, Z`noaga - 313,55 m. Pentru realizarea proiect`rii este alocat un termen limit` de dou` luni, iar perioada de construc]ie efectiv` va fi de [apte luni, lucr`rile urmând s` înceap` în prim`var` când timpul va permite acest lucru.

Pentru sistemul de înv`]`mânt, administra]ia public` local` are în vedere reabilitarea cl`dirii are g`zduie[te gr`dini]a din cartierul B`rb`teni, din cele spuse de primarul municipiului Lupeni [i Liceul Teoretic Mircea Eliade va beneficia de reabilitarea acoperi[ului, iar cl`direa fostei policinici va intra \ntr-un amplu proces de reabilitare [i modernizare în cadrul proiectului BAHTALO. Acestea sunt doar o parte din proiectele majore care urmeaz` s` se deruleze în cadrul municipiului Lupeni, toate fiind de un impact major asupra comunit`]ii.

Elena DRAGOMIR

“Ast`zi, operatorul care se ocup` cu desz`pezirea municipiului Lupeni a fost sanc]ionat pentru neîndeplinirea obliga]iilor contractuale, fiind luat prin surprindere de c`derea z`pezii", spune Lucian Resmeri]`, primarul municipiului Lupeni.

Edilul a mai completat c`, atunci când nu se realizeaz` prevederile din contractele încheiate, va aplica sanc]iuni [i amenzi conform prevederilor legale. Deci, la Lupeni va “ninge” cu amenzi, ce vor aduce bani la bugetul local pentru alte activit`]i. (E.S.)

7 Jiul Petro[ani a sunat, miercuri, 17 ianuarie, adunarea 19 ianuarie 2018

Echhippa de footbbal CSM Jiul Petroo[ani se va reuni, miercuri, 17 ianuarie de la ora 15:30, la stadioon în vederea începperii pregg`tiriloor pentru returul de camppioonat.

Antrenorul Hora]iu Popa sper` ca cei de la Prim`ria Petro[ani s` se implice mai mult la echip`, iar rezultatele grup`rii sale s` fie mai bune în retur. "De trei luni de zile, antrenorii [i juc`torii fac voluntariat la echip`. Poate vom primi [i noi un semn din partea Prim`riei Petro[ani", spune antrenorul Hora]iu Popa.

La capitolul transferuri este posibil s` vedem nume noi la echip`. Astfel nu este exclus ca la Jiul s` ajung` portarul Marius Haring de la Inter Petrila, Adrian Duma tot de la Inter Petrila, Pl`cint` de la Universitatea Petro[ani [i Mihai B`l`u]`, zis Gulie. Acesta a plecat pentru câteva luni de zile la munc` în Anglia dup` care a ales s` revin` în fotbalul din Vale.

De asemenea, s` mai spunem c` Jiul

,,

Petro[ani mai a[teapt` [i un r`spuns oficial din partea omului de afaceri Nicolae Sarcin` în ceea ce prive[te o posibil` fuziune cu ACS {irineasa, s` devin` satelitul {irinesei.

Dac` Jiul a ales s` se reuneasc` mai repede, celelalte grup`ri din Vale au ales data de 1 februarie pentru reunire.

Campioana jude]ului la fotbal, Inter Petrila, va începe preg`tirea pentru returul de campionat la 1 februarie. Tot la aceea[i dat` va începe [i Hercules Lupeni.

Este posibil ca lupenenii s` piard` patru juc`tori de baz`, care [i-au anun]at inten]ia de a pleca la Minerul Uricani pe bani mai mul]i. În ceea ce o prive[te pe Inter Petrila, aceasta l-a pierdut pe funda[ul Bogdan Matei, care a fost legitimat la lidera Ligii a III-a, ACS {irineasa. Minerul

Mi[a Klein este juc`torul care ,, niciodat` nu a jucat slab

Gloriile fotbalului românesc vor fi prezente la Memorialul "Michael Klein" O mare parte dintre fotbali[tii României [i-au confirmat prezen]a la comemorarea a 25 de ani de la moartea marelui fotbalist Michael Klein. Dumitru Moraru, Florin Prunea, Bogdan Stelea, Iosif Rotariu, Gic` Popescu, Ioan Sab`u, Rodion C`m`taru, D`nu] Lupu, Florin R`ducioiu, Marcel Cora[, Ionu] Lupescu, Miodrag Belodedici, Ciprian Marica,

Uricani, una dintre echipele aflate la coada clasamentului Ligii a IV-a, se va reuni tot la începutul lunii februarie cu planuri mari pentru noul retur de campionat. Pre[edintele Vasile Scurtu promite c` gruparea sa va ie[i din zona neagr` [i va avea o cu totul alt` fa]` în returul de campionat.

Looredana JU UGLEA

Arca[ii ]intesc Cupa Unirii Dup` 9 zile petrecute în cantonamentul de la Deva, arca[ii de la SCM Deva, preg`ti]i de aninosenii Viorel H`bian [i Gigi Pu[c` vor lua parte la Cupa Unirii de la Ia[i, eveniment ce va avea loc la finele acestei s`pt`mâni. Este prima competi]ie oficial` pe acest an pentru arca[ii no[tri. Lotul deplasat la Ia[i va fi format din: Eduard Miklo[, Beatrice Miklos, Mario ]âmpu, Flavius T`n`sescu, Lumini]a Boro[, R`zvan Marcu, Ghenadie Iepuri, Gigi Pu[c` , Ioana Pu[c`. Dup` acest concurs arca[ii vor lua parte la Campionatul Na]ional de Seniori de la Deva, care va avea loc în ultima s`pt`mâna din februarie.(L.J.)

Popicarii debuteaz` pe 2 februarie \n campionat Echipa de popice Inter Petrila, antrenor emerit Marcel Dobric`, va debuta în returul de campionat pe data de 2 februarie la Târgu Secuiesc în compania forma]iei Spesi Târgu Secuiesc. "În momentul de fa]` avem cea mai tân`r` echip` cu vârsta cuprins` între 15 [i 25 de ani, dar predomin` cei de 18 ani. Din noul val se remarc`: Denis P`dureanu, Claudiu Feier, Alexandru Ionsei [i Adrian Matei. Sunt copii de 16 ani, elevi la liceu. Sper`m la mai multe medalii anul acesta mai ales c` în perioada 6-7 februarie Petrila va g`zdui Finala Campionatului Under 18, iar acolo aspir`m la primele locuri", a spus Marcel Dobric`.(L.J.) Victor Pi]urc`, Gheorghi]` Geolg`u, Ion Zare [i Basarab Panduru [i-au confirmat prezen]a la Memorialul "Michael Klein" organizat de c`tre Prim`ria Hunedoara [i Consiliul Jude]ean.

Evenimentului i s-a alocat suma 20.000 de lei, sum` suportat` din bugetul Consiliului Jude]ean. Pe data de 2 februarie, la Hunedoara, aproape de intrarea în stadion, va fi dezvelit` statuia lui Michael Klein, iar de la ora 15:30, în sala de sport a Colegiului "Traian Lalescu" va avea loc un meci demonstrativ între "genera]ia de aur" a Corvinului [i "genera]ia de aur" a Na]ionalei de fotbal a României.

"De[i era la origine neam] era mai român ca to]i românii. Nu a jucat slab niciodat`. D`dea totul pe teren atât pentru Corvinul cât [i pentru na]ional`. La 20 de ani era c`pitan. L-am arbitrat la un meci amical înainte de revolu]ie la Vulcan la un joc Minerul Paro[eni - Corvinul. Îmi aduc aminte c` juc`torul Dodenciu l-a accidentat printr-o intrare violent` [i l-am eliminat. L-am mai arbitrat la un meci Craiova - Dinamo, 1-0, Klein a fost cel mai bun din echipa Dinamo.

Dac` voi fi invitat la evenimentul de pe 2 februarie voi lua parte cu mare drag. Ar fi bine s` mai avem juc`tori aidoma lui Mi[a, s` aib` caracterul lui, un juc`tor care trata toate meciurile la fel. Pentru el nu exista adversar slab sau puternic", a declarat Ioan Danciu. (L.J.)

Codrea Gheorghe Silip, premiat La s f âr [ itu l s `p t`mân ii tr ecu te, atletu l d in Valea Jiului Codrea Gheorghe Silip a participat pentru a treia oar` consecutiv, la cea de a treia edi]ie a Galei Circuitului Carpa]ilor. Bravul sportiv a primit laude [i premii.

"De data asta am participat din postura de câ[tig`tor al celor dou` categorii, individual [i pe echipe. La individual am reu[it s` termin pe primul loc dup` ce am participat [i am avut rezultate bunicele la toate cele 11 curse din circuit astfel: Bra[ov Maraton locul 4 general; Maraton Apuseni - locul 10 general, Maraton Bate Toaca - loc 11 general, Cozia Mountain Run- loc 10 general, Rodnei Sky Race- loc 7 general, Cindrel \n Alergare- loc 7 general, Retezat Maraton loc 3 general, Hargita Trail Running - loc 4 general, Ciucas X3: loc 16 general, Mure[ Olt Marathon - loc 3 general, Maraton Piatra Craiului - loc 8 general. La echipe am participat al`turi de Alin Cîrdei [i Ion Nusu, c`rora trebuie s` le mul]umesc frumos pentru asta, unde ne-am clasat de fiecare dat` pe locul doi: Marathon 7500- loc 2 general [i Ultra Trail F`g`ra[ - locul 2 general. Mul]umesc mult organizatorilor [i gazdelor Galei pentru surprizele pl`cute [i premiile oferite", a declarat Codrea Silip.(L.J.)

8

19 ianuarie 2018

Situl arheologic Sarmizegetusa Regia, \nchis pentru 30 de zile În acest interval vor fi extra[i arborii marca]i, care prezint` pericol din zidul incintei milpentru monument, vizitatori [i personalul administra]iei sitului. itare în urma ruperii unei crengi grele. În Odat` cu preluarea monumentului UNESCO în administrarea aceste condi]ii, au Consiliului Jude]ean Hunedoara, începând din 2013 a fost monitorizat` [i fost identifica]i 103 situa]ia arborilor seculari din interiorul sitului. În fiecare an de atunci încoace, arbori bolnavi, care la fiecare furtun` mai puternic`, s-au înregistrat c`deri de arbori, lucru care a au fost marca]i [i pus în pericol integritatea monumentului, dar [i via]a oamenilor. Doar în propu[i pentru t`iere.

Opera]iunile de cursul anului trecut, ca urmare a condi]iilor meteo nefavorabile, au c`zut peste 25 de arbori în interiorul zonei administrare, arbori care au pus în pericol via]a t`iere [i extragere a personalului care deserve[te zona, dar [i pe cea a turi[tilor, al c`ror num`r este arborilor vor demara începutul în continu` cre[tere. Mai grav este faptul c` au fost distru[i ireversibil 10 metri la

s`pt`mânii viitoare [i se realizeaz` conform autoriza]iei de exploatare, ob]inute în baza prevederilor legale (Ordin nr.

1540/2011) de c`tre prestator. Potrivit autoriza]iei, pe durata lucr`rilor este necesar` închiderea sitului arheologic pentru o perioad` de 30 de zile. În aceste condi]ii, în intervalul 22 ianuarie - 19 februarie 2018, accesul persoanelor neautorizate în sit este strict interzis.

|n curba mor]ii din DN 66A trebuie f`cute investi]ii Despre starea drumurilor proaste existente în zona de vest a V`ii Jiului, am tot scris. Modul neprofesionist în care se gestioneaz` drumurile pe perioada sezonului rece [i nu numai, provoac` [i incidente.

Dup` un accident petrecut în urm` cu câ]iva ani, tot în zona curbei mor]ii, a[a cum este cunoscut` de localnici, de dincolo de zona Bilugu, iat` c`, ve[ti triste au îndoliat comunitatea lupenean`. Echipajele de descarcerare [i prim ajutor ale Deta[amentului de Pompieri Petro[ani [i G`rzii Lupeni au intervenit, în cursul dup`-amiezii de duminic` pe DN 66 A, pe raza localit`]ii Valea de Brazi, la un accident rutier în care a fost implicat un autoturism ce a ie[it de pe carosabil [i a plonjat în râul Jiu. În autoturismul c`zut pe plafon în ap`, de la o în`l]ime de 15 m, se aflau trei persoane.

Participan]ii la trafic au s`rit în ajutor, reu[ind s` scoat` din ma[in` cele trei victime, doi b`rba]i [i o femeie, pân` la sosirea echipelor de salvare. Un echipaj medical a preluat femeia, în vârst` de 39 de ani, care era în stare de [oc [i prezenta efectele hipotermiei [i a transportat-o în stare stabil` la UPU

Petro[ani.

Cei doi b`rba]i, de 35 [i 42 de ani, au fost g`si]i incon[tien]i, asupra lor fiind aplicat protocolul de resuscitare câteva zeci de minute de dou` echipe medicale. B`rba]ii nu au mai r`spuns manevrelor de resuscitare [i au fost declara]i deceda]i de medici. De data aceasta, centura de siguran]` \n loc s`-i salveze le-a fost fatal`, conform medicului legist.

Victimele fac parte dintr-o familie respectabil`, iar femeia care era îns`rcinat` [i r`nit` grav în accident, este voluntar` la Centrul EGAL al Crucii Ro[ii din Lupeni.

Acest eveniment nefericit ar trebui s` dea de gândit factorilor decizionali, care au în subordine drumul na]ional, pentru a se demara efectuarea de ample

reabilit`ri [i moderniz`ri a acestuia [i ceea ce este mai important, se impune de urgen]` montarea unor parape]i mai înal]i de 1,5 metri, din beton sau alte materiale, pentru a se evita producerea unor astfel de evenimente nepl`cute…

Ella SCHREIBER

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615