Ziar 877

Anul XIX Num`rul 877

12 ianuarie 2018 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Suspiciuni de evaziune fiscal`, la Uricani

pa g.

3

S-a dat startul \nscrierilor pentru Retezat Sky Race

pa g.

7

Din 15 ianuarie, un proiect important \ncepe pa g.

4 la Lupeni ApaServ nu va aplica pa g.

4 major`ri \n 2018 Acoperiri din excedentul bugetului local al pag. 4 municipiului Petro[ani Sute de turi[ti \n Straja, pa g. de Boboteaz` 5 Lupenenii pot achita impozitele [i taxele pag. 5 aferente anului 2018 Straja, pe locul cinci \n topul destina]iilor pa g.

8 turistice na]ionale

2

12 ianuarie 2018

HOROSCOP

Costul standard pe elev a crescut de la 3.740 lei/an la 4.413 lei/an Costul standard pentru fiecare elev/pre[colar pentru înv`]`mântul preuniversitar de stat, particular [i confesional acreditat, pentru anul 2018, cre[te de la 3.740 lei/an la 4.413 lei/an, potrivit unei hot`râri adoptat` de guvern. Finan]area de baz` a unei unit`]i de înv`]`mânt preuniversitar rezult` din multiplicarea costului standard per elev/pre[colar cu coeficien]i specifici unit`]ii de înv`]`mânt preuniversitar [i cu num`rul de elevi. Costul standard per elev/pre[colar se aplic` pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemniza]iile [i alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum [i contribu]iile aferente acestora.

Pentru anul 2018, valoarea costului standard pentru fiecare elev/pre[colar privind cheltuielile cu preg`tirea profesional`, cheltuielile cu evaluarea periodic` a elevilor, precum [i cheltuielile prev`zute la articolul bugetar "Bunuri [i servicii" cre[te de la 330 de lei la 355 de lei.

Majorarea costului standard pentru fiecare elev/pre[colar pentru înv`]`mântul preuniversitar de stat, particular [i confesional acreditat, precum [i pentru înv`]`mântul profesional, are loc în condi]iile cre[terii salariilor în sistemul de înv`]`mânt.

Unit`]ile de înv`]`mânt particular [i confesional acreditat care primesc finan]are de baz` pentru elevii [i pre[colarii din înv`]`mântul general obligatoriu, particular [i confesional acreditat, precum [i pentru cei din înv`]`mântul profesional [i liceal acreditat, particular [i confesional care au fost acreditate pentru niveluri/filiere/profiluri, în anul [colar 2017-2018, beneficiaz` de toate drepturile [i obliga]iile prev`zute de lege, începând cu anul [colar 2018-2019.

Elena DRAGOMIR

Re]ete de week-e end Conopid` cu maionez` Ingrediente: conopid` de m`rime medie, 500 g) maionez` dintr-un g`lbenu[ de ou, m`rar, sare, piper.

Preparare: Se fierbe conopida \n ap` cu sare, se scurge [i se las` la r`cit dup` care se zdrobe[te cu furculi]a [i se amestec` cu maioneza, m`rarul, sare [i piper dup` gust.

Sup` de ro[ii Ingrediente: 1-2 tije de ]elin` verde, 10 frunze de busuioc, 1 lingur` de bulion, 1 lingur` de ulei de m`sline, rosii \n bulion, 1 lingur` de delikat, zah`r, sare, piper, ap`.

Preparare: |ntr-o oal` punem uleiul a[tept`m s` se \ncing`, ad`ug`m ]elina [i lingura de bulion. V`rs`m ro[iile \n bulion, lingura de delikat, zah`rul, sarea [i piperul, complet`m cu apa.

L`s`m s` fiarb` p<n` devine groas`, d`m deoparte [i ad`ug`m busuiocul t`iat m`rut, acoperim 5 minute. Se poate drege cu sm<nt<na [i servi cu crutoane.

Frig`rui cu carne [i ciuperci Ingrediente: 300 g. mu[chi de vit`, 300g. mu[chi de porc, 150 g. ciuperci, o ceap`, 2 ro[ii, 1 ardei gras, sare,

piper, cimbru.

Preparare: Mu[chiul de porc [i de vac` se taie \n buc`]i potrivite, ceapa, ro[iile [i ardeii se taie felii mai groase. Se \n[ir` pe frig`ruie altern<nd buc`]ile de carne cu ciuperci, ro[ii, ceap` [i ardei.

Frig`ruile se pun pe gr`tarul uns [i bine \ncins, rotindu-le pe toate p`r]ile.

C<nd carnea este gata se s`reaz`, se pipereaz` [i se presar` cu cimbru. Se a[az` pe un platou cu garnitur` de orez, fasole verde etc. [i se servesc imediat.

Rulouri cu dovleac Ingrediente: 1 can` ulei, 3 c`ni ap`, 1 praf de sare, drojdie c<t o nuc`, f`in` c<t cuprinde.

Umplutur`: un dovleac, zah`r, scor]i[oar` dup` gust, 1-2 linguri de gri[.

Preparare: Dizolvi drojdia \n ap` rece, apoi adaugi celelalte ingrediente [i \ncorporezi treptat f`ina p<n` ob]ii un aluat potrivit, pe care \l la[i la dospit cel pu]in o jum`tate de or`. |ntinzi apoi foi sub]iri pe care le umpli cu compozi]ia preparat` astfel: razi dovleacul cur`]at, apoi \l c`le[ti \mpreun` cu zah`rul [i scor]i[oara. Amesteci cu gri[ul ca s` nu lase ap`, iar c<nd s-a r`cit pu]in \ntinzi umplutura pe foi. Ungi rulourile din tav` cu miere sau ap` cu zah`r, apoi dai tava la cuptor.

CAPRICORN În s`pt`mâna care vine [i dumneavoastr` ve]i beneficia de o perioad` extrem de fast`, chiar dac` rela]iile disonante ale Lunii cu Saturn [i Pluton vor maleficiza ziua de Liviu P\r]ac joi. Vineri se va afla sub influen]a nefast` a Nodului Lunar Sud, care v` poate crea multe momente mai pu]in pl`cute. Zi tensionat`: joi.

V~RS~TOR Conjunc]ia fatidic` Selena - Luna Neagr` (Lilith) pare a fi "compensat`" benefic, într-o oarecare m`sur`, de trigonul Luna - Saturn. Ziua de luni va fi tensionat` de dubla cuadratur` Luna-Jupiter cu Neptun, dar va fi [i influen]at` benefic de tranziturile solarian [i venusian. Zi tensionat`: luni.

PE{TI Dou` perioade distincte: în prima parte, tranzitul Lunii prin S`get`tor [i cuadratura Luna - Uranus, genereaz` un triptic diurn destul de incomod, pentru c` traversarea Capricornului de c`tre Lun` s` genereze un sextil benefic cu Soarele dumneavoastr` natal [i s` determine un al doilea interval fast. Zile tensionate: luni, mar]i [i miercuri.

BERBEC Tranzitele diurne benefice ale planetelor Venus, Marte, Jupiter [i Neptun v` vor conferi multe satisfac]ii, atât în plan material, cat [i afectiv. Zilele de joi [i vineri vor fi tensionate de prezen]a influxurilor dure induse de opozi]ia Luna - Nod Lunar Sud produs` pe axa Rac-Capricorn.

Zile tensionate: joi [i vineri.

TAUR Cele dou` extremit`]i ale intervalului sunt maleficizate de tranzitele Lunii prin Scorpion [i V`rs`tor, ceea ce face ca rela]iile dumneavoastr` cu sexul opus s` fie unele mai pu]in amicale, mai ales c` nici starea fizico-emo]ional` nu v` confer` deta[are, ci mai degrab` … "c`utarea cu lumânarea". Zile tensionate: luni [i duminic`.

GEMENI Dac` v` propune]i solu]ionarea unor ac]iuni de anvergur`, este bine s` nu ac]iona]i în primele trei zile ale s`pt`mânii, când rela]iile cu cei din jur sunt destul de tensionate [i lipsite de afectivitate. Zile tensionate: luni, mar]i [i miercuri.

RAC Ve]i traversa o a doua parte a s`pt`mânii viitoare destul de tensionat`, pe fondul influen]ei malefice a opozi]iei, pe care Nodul Lunar Sud - situat în semnul dumneavoastr` - o realizeaz` cu Luna din Capricorn.

Numai prima zi a acestei perioade este par]ial benefic`. Nici tranziturile diurne nu v` sunt defel favorabile. Zile tensionate: joi [i sâmb`t`.

LEU O larg` palet` de rela]ii astrale genereaz` o s`pt`mân` în care elementul bicefal benefic-malefic, puternic, balanseaz` în jurul trigonului Luna-Marte, a influen]ei conjunc]iei fatidice Luna - Luna Neagr` (Lilith) din V`rs`tor [i a intr`rii planetei Marte, "Marele R`zboinic", în semnul dumneavoastr` zodiacal. Zi tensionat`: duminica.

FECIOARA Sunte]i influen]at în mod direct de faza de Luna Noua care se produce în S`get`tor, astfel c` Soarele dumneavoastr` natal va fi supus unui dublu impact malefic din partea celor doi colo[i ai sistemului nostru, Jupiter [i Uranus. Zile tensionate: mar]i [i miercuri.

BALAN}A Pozi]ia Luna-Nod Lunar Sud - pe axa semnelor Cardinale Rac - Capricorn - v` va tensiona ziua de joi a s`pt`mânii viitoare. La aceste influxuri disonante se vor ad`uga rela]iile Luna-Saturn care vor determina calitatea celorlalte zile ale s`pt`mânii. Zi tensionat`: joi.

SCORPION Trigonul Luna-Uranus "deschide" o s`pt`mân` relativ fast`.

Dac` reu[i]i s` dep`[i]i st`rile conflictuale [i blocajele astrale care pot s` apar` sâmb`ta, totul se va înscrie în "firescul cotidian". În ansamblu, perioada este una destul de bun`, atât în plan material, cât [i spiritual. Zi tensionat`: duminic`.

S~GET~TOR O s`pt`mân` de excep]ie, mai ales c` Luna Noua se va produce în semnul dumneavoastr`, unde Soarele diurn se simte foarte bine. În plus, conjunc]ia Luna-Venus [i trigonul Luna-Marte v` confer` tonus energetic, deschidere spre rela]ii afective benefice [i predispozi]ie pentru dialog. Nu sunt zile tensionate.

Pentru to]i nativii din zodiacul solar În ciuda vremii capricioase, chiar [i în ciuda tuturor celor care ne vor r`ul, la început de nou an, oriunde [i oricând, nu uita]i: Iubi]i-v` cât mai mult !

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director fondator: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0720-995509

Redactor [ef Reghina VLAD Anchete Angella DUMITRA{CU

angella_press@yahoo.com

Ella SCHREIBER

Investiga]ii, monden Elena DRAGOMIR

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare Dana MATEI

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

12 ianuarie 2018

3

Suspiciuni de evaziune fiscal`, la Uricani Desppre analizze medicale se pot sppune multe... îns` un lucru este cert: de rezzultatul acestoor analizze deppinde diaggnoosticul medicului, iar uneoori rezzultatele pot face diferen]a între via]` [i mooarte. De aceea, nu de pu]ine ori, atunci când mergg la medicii sppeciali[ti sau de familie, pacien]ii le cer acestoora s` îi îndrume sppre ce labboratoor s` meargg`, pentru a fi sigguri c` analizzele sunt lucrate coorect. În Valea Jiului, aceste laboratoare, pe fondul exploziei bolilor incurabile [i a altor maladii care face ravagii în rîndul popula]iei, au ap`rut ca "ciupercile dup` ploaie" [i exist` mai multe laboratoare unde se fac analize medicale.

Unele laboratoare fac analizele în sediu, altele sunt doar simple puncte de colectare a sângelui sau urinei, pe care le trimit mai departe pentru a fi lucrat în alte zone ale ]`rii, Tg. Jiu, Cluj sau Timi[oara. Unele dintre acestea sunt în contract cu Casa de Asigur`ri de S`n`tate, altele nu.

Unele laboratoare se bucur` de o reputa]ie mai bun`, altele mai pu]in bun`. Indiferent pe ce criterii se face alegerea laboratorului, pacientul ar trebui s` aib` certitudinea c`, rezultatul acestor analize este corect. C` nu se întâmpl` întotdeauna a[a o [tim cu to]ii.

Mai mul]i pacien]i din ora[ul Uricani ne-au semnalat faptul c`, de mai bine de o jum`tate de an, la unul dintre CMI -urile care func]ioneaz` în cadrul fostului spital de la Uricani se fac în fiecare joi, dis de diminea]` recolt`ri de sânge. Suspiciunile cu privire la modul în care se fac aceste recolt`ri au început s` dea b`t`i de cap multora dintre asigura]i, care nu [tiu sigur dac` acel laborator de analize ce apar]ine unui centru de recoltare din ora[ul Ha]eg are autoriza]ie de func]ionare [i întrune[te într-u totul condi]iile optime pentru recoltarea de sânge [i alte probe biologice. " “În fiecare joi, la CMI Claudiu Nedelcu se fac recolt`ri de sânge. În ce condi]ii? Au fost [i câte 50 de recolt`ri în fiecare zi. Dac` firma din Ha]eg are contract cu CAS Hunedoara de ce se solicit` o tax` de 10 lei? Nu se elibereaz` nicio chitan]` [i nici bon fiscal. Aceasta nu este evaziune fiscal`? Oare exist` autoriza]ie de

func]ionare pentru aceste servicii medicale care se fac aici”, ne-au precizat mai mul]i cet`]eni ai ora[ului Uricani, nedumeri]i de ceea ce se întâmpl` în localitatea lor. În fostul spital au mai func]ionat astfel de servicii, dar aceastea ofereau chitan]` fiscal`, pe antentul rezultatelor buletinelor de analize era trecut punctul de lucru de la Uricani. Pe când aici, nu este men]ionat nimic. (vezi facsimil) Cum nu am reu[it s` ob]inem un punct de vedere din partea împricina]ilor, trebuie s` reamintim cititorilor [i care sunt condi]iile legale func]ion`rii punctelor de lucru externe ale laboratoarelor care efectueaz` analize medicale, astfel încât s` asigure un nivel calitativ superior serviciilor efectuate pentru popula]ie [i în special, pentru asigura]i.

Punctul de recoltare trebuie s` dispun` de intrare separat`, cu acces direct, având urm`toarea compartimentare obligatorie: sal` de a[teptare; spa]iu de recoltare; spa]ii anexe; spa]iu pentru depozitarea materialelor sanitare; vestiar [i sal` pentru personal; dou` grupuri sanitare: unul destinat personalului care deserve[te punctul extern de recoltare al laboratorului de analize medicale [i altul destinat pacien]ilor, iar pentru cazurile în care nu este posibil` existen]a a dou` grupuri sanitare, punctul extern de recoltare al laboratorului de analize medicale este dotat cu un grup sanitar cu dou` compartimente: unul destinat personalului care deserve[te punctul extern de recoltare al laboratorului de analize medicale [i altul destinat pacien]ilor. {i în urma sesiz`rilor primite, facem un apel organelor în drept [i tragem un semnal de alarm` c`tre CAS Hunedoara, DSP Hunedoara, DIICOT [i DNA pentru a se verifica modul de func]ionare a laboratorului din Uricani, modul în

care sunt f`cute recolt`rile, dac` exist` autoriza]ia de lucru pentru punctul de lucru de la Uricani.

Nu vrem ca pacien]ii s` fie pu[i în pericol, iar laboratorul s` devin` o "bomb`" biologic`, ori, Doamne fere[te, s` se piard` vreun recipient pe drum, care poate declan[a adev`rate epidemii. Pentru c`, fiin]a uman` este purt`toare a zeci de microbi [i nu trebuie s` sufere unii pentru incon[tien]a altora, în goanna lor dup` realizarea de venituri ilicite.

V` vom ]ine la curent în leg`tur` cu acest subiect, pentru c` [i noi am cerut organelor în drept câte un punct de vedere cu privire la sesizarea ce face subiectul articolului.

Elena DRAGOMIR

Excedentul bugetar, folosit pentru dotarea centrelor de \ngrijire din jude] Convoca]i într-oo [edin]` de îndat`, consilierii jude]eni au aprobat utilizarea sumei de 166,31 mii de lei din excedentul anului 2017 pentru dotarea centrelor de îngrijire [i asisten]` care func]ioneaz` la Geoagiu, Uricani, Bretea Strei [i P`cli[a. Se vor achizi]iona aparate de uz casnic.

Dup` preluarea UAMS Uricani, consilierii jude]eni au aprobat în prim`vara anului trecut [i noua structur` de personal care va deservi 30 de reziden]i ce vor popula Centrul de Îngrijire [i Asisten]` de la Uricani. În vederea înfiin]`rii [i func]ion`rii centrului s-a solicitat de c`tre DGASPC Hunedoara [i a fost ob]inut avizul cu nr. 250/2225/DGPDPD/23.02.2017 al Autorit`]ii Na]ionale pentru Persoanele cu Dizabilit`]i din cadrul Ministerului Muncii [i Justi]iei Sociale.

Obiectul de activitate al Centrului de Îngrijire [i Asisten]` de la Uricani este pentru acordarea de servicii sociale persoanelor adulte cu dizabilit`]i din cadrul jude]ului [i în special, celor din Valea Jiului [i acesta va func]iona cu o capacitate de 30 de locuri în sistem reziden]ial [i cu o structur` de 34 de posturi, toate fiind func]ii contractuale: 1 func]ie [ef centru - func]ie de conducere, 1 func]ie medic, 1 func]ie psiholog practicant, 1 func]ie asistent social practicant, 1 func]ie inspector de specialitate (economist) 1 func]ie administra-

tor, 1 func]ie magazioner, 5 func]ii de asistent medical, 1 func]ie maseur, 1 func]ie instructor ergoterapie, 10 func]ii de infirmier`, 2 func]ii de îngrijitoare, 2 func]ii de sp`l`toreas`, 1 func]ie muncitor calificat ([ofer), 2 func]ii muncitor între]inere, 3 func]ii muncitor calificat-buc`tar. În data de 15 martie 2017, prin procesul verbal de predare - primire, Prim`ria Uricani a transferat urm`toarele imobile c`tre Consiliul Jude]ean Hunedoara: cl`direa UAMS în suprafa]` de 460 mp, instala]ia utilizare gaz la UAMS, centrala termic` a UAMS, cl`direa CT2 de pe strada Progresului, cl`direa magazie C3 [i terenul aferent în suprafa]` de 1668 mp. Însumate, toate aceste bunuri sunt estimate la suma de 1.144.715 lei.

Dup` ce au fost înregistrate în eviden]a contabil - financiar` a bunurilor care alc`tuiesc domeniul public al jude]ului Hunedoara, acestea au fost date în administrarea Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului Hunedoara. În luna noiembrie 2017, DGASPC Hunedoara a demarat noi lucr`ri de igienizare [i repara]ii la instala]iile termice, la unitatea pe care a preluat-o de la administra]ia local` a ora[ului Uricani. Lucr`rile de renovare s-au f`cut prin achizi]ie direct` [i are o valoare de 95.000 de lei f`r` TVA. Angella DUMITRA{CU

4

12 ianuarie 2018

Din 15 ianuarie, un proiect important \ncepe la Lupeni

În data de 15 ianuarie a.c. administra]ia public local` a municipiului Lupeni va demara un amplu proiect de dezvoltare local`, care vizeaz` în special popula]ia defavorizat` a localit`]ii.

Primarul municipiului Lupeni a semnat \nceperea proiectului cu o valoare de peste [apte milioane de euro. "Este un proiect complex care va avea un impact deosebit în rândul comunit`]ii. Vom duce copiii la [coal`, la gr`dini]`, vom reabilita policlinica veche, câteva apartamente.

Vor fi implica]i aproximativ 1200 de locuitori, vom înfiin]a 10 pân` la 15 firme care s` coopteze 250 de angaja]i. Vom acorda 500 de mese zilnic pentru copii din comunitate, 1000 de cet`]eni vor primi

asisten]` medical`. Vom angrena în acest proiect [i institu]iile de înv`]`mânt. Ne dorim s` devenim o localitate verde [i avem în vedere [i plantare a câtorva mii de puie]i [i ne dorim s` înfrumuse]`m [i zonele pietonale. Angrenând în acest proiect mai multe categorii sociale, comunitatea va avea de câ[tigat", a ]inut s` precizeze primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.

Proiectul ,,BAHTALO - Împreun` combatem s`r`cia [i discriminarea", ini]iat de Prim`ria municipiului Lupeni, un proiect în valoare de 26.858.967,39 lei s-a aflat pe lista proiectelor care au primit finan]are de la Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Capital Uman. Programul are ca scop reducerea num`rului de persoane marginalizate din comunit`]i marginalizate, în care exist` popula]ie apar]inând minorit`]ii rom` (acele comunit`]i în care popula]ia apar]inând minorit`]ii rom` reprezint` minim 10% din totalul popula]iei la nivelul comunit`]ii) aflate în risc de s`r`cie [i excluziune social` [i ca valoare ocup` locul doi, la nivel na]ional, în lista celor 35 de proiecte care au primit finan]are.(E.D.)

Acoperiri din excedentul bugetului local al municipiului Petro[ani Convoca]i într-o [edin]` de îndat`, consilierii locali ai municipiului Petro[ani au avut dou` proiecte pe ordinea de zi. Primul proiect a vizat "aprobarea acoperirii definitiv` din excedentul bugetului local a deficitului sec]iunii de func]ionare [i dezvoltare pe anul 2017".

Conform proiectului, a fost aprobat` la articolul 1 suma de 498.315,72 lei, sum` echivalent` cu "acoperirea definitiv` din excedentul bugetului local a deficitului sec]iunii de func]ionare pe anul 2017". La articolul 2 a fost aprobat` "acoperirea definitiv` din excedentul bugetului local a deficitului Sec]iunii de dezvoltare pe anul 2017", fiind vorba de suma de 617.277 lei. În anul 2017 bugetul local a fost aprobat cu un excedent la Sec]iunea de func]ionare de 900.000 lei [i cu un excedent la Sec]iunea de dezvoltare de 618.011,03 lei. Dup` cum se arat` în nota de fundamentare a proiectului, pe parcursul anului 2017 din excedentul sec]iunii de func]ionare s-a utilizat suma de 834.924,44 lei, iar din excedentul sec]iunii de dezvoltare s-a utilizat de c`tre administra]ia local` suma de 618.000 lei.

Conform aceluia[i document, pe parcursul anului 2017 veniturile încasate la Sec]iunea de func]ionare au fost de 73.938.542,13 lei, iar pl`]ile au fost de 74.436.857,85 lei, rezultând un deficit pentru anul 2017 la aceast` sec]iune de 498.315,72 lei. De partea cealalt`, la Sec]iunea de dezvoltare, veniturile încasate în 2017 au fost de 12.074.724,15 lei, iar pl`]ile au fost de 12.692.001,15 lei, rezultând un deficit pe anul trecut de 617.277 lei.

Cel de-al doilea proiect aprobat [i care a devenit astfel hot`râre de consiliu local a vizat "completarea preved-

erilor art.1 al HCL nr.

327/2017 privind stabilirea salariilor de baz` pentru func]ionarii publici [i personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului [i al serviciilor publice din subordinea consiliului local pentru anul 2018".

Articolul nr. 1 al hot`rârii 327 s-a modificat cu urm`torul text: "În anul 2018 salariile de baz` pentru func]ionarii publici [i personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Petro[ani [i a serviciilor publice din subordinea Consiliului Local Petro[ani, care beneficiaz` de scutire de impozit pe venit din data de 31 decembrie 2017, potrivit prevederilor art. 60, pct. 1-3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, se majoreaz` cu 28,5% fa]` de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, f`r` a sc`dea ca urmare a transferului privind cotele de contribu]ii sociale din sarcina angajatorului în sarcina exclusiv` a salariatului". {ase angaja]i din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Petro[ani [i al Serviciilor publice aflate în subordinea Consiliului local, vor beneficia de prevederile hot`rârii.(E.S.)

Apa Serv nu va aplica major`ri \n 2018 Apa Serv Valea Jiului anun]` c`, în anul 2018, nu va aplica major`ri ale tarifelor pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu ap` [i canalizare pentru beneficiarii s`i. Acest lucru este posibil datorit` performan]elor economice înregistrate în anul precedent, dar [i datorit` cre[terii procentului de încasare al facturilor, motiv pentru care Apa Serv Valea Jiului mul]ume[te abona]ilor s`i, buni platnici.

Din punct de vedere al tarifelor practicate, începutul anului 2018 situeaz` operatorul serviciilor de ap` [i canalizare din Valea Jiului pe locul 20 între cei 44 de operatori din toat` Romania. Astfel, pre]ul unui metru cub de ap` furnizat de Apa Serv Valea Jiului este de 4,60 lei (inclusiv TVA), iar pre]ul unui metru cub de ap` evacuat` (canalizare) este de 2,59 lei (inclusiv TVA), ceea ce, cumulate înseamn` un tarif mediu de 7,19 lei (inclusiv TVA), "Comparativ, men]ion`m c` spre exemplu, în alte regiuni geografice similare, tarifele de furnizare a ape potabile sunt mai mari, respectiv 7,54 lei/mc la Re[i]a, 7,59 lei/mc la Ploie[ti sau 7,91 lei/mc la Suceava. Cele mai mari tarife de operare sunt cele ale Raja Constan]a, cu o valoare total` de 8,78 lei/mc de ap`+canalizare. Pentru conformitate, v` prezent`m ata[at, un tabel cu toate tarifele de operare practicate de furnizorii locali/regionali de servicii de ap` [i canalizare din România", se arat` în comunicatul APA SERV VALEA JIULUI, primit la redac]ie.(E.D.)

Hunedorenii, al`turi de chinezi O delega]ie a jude]ului Hunedoara condus` de pre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, Mircea Flaviu Bobora, [i prefectul jude]ului Hunedoara, Fabius Tiberiu Kiszely, a efectuat o vizit` în China, la invita]ia conducerii {colii de Afaceri Externe general la Inspectoratul {colar Jude]ean Hunedoara, prof. Alina Sîrbu, director al Liceului de Arte "Sigismund Todu]`" Deva [i prof. Adela Mate[, director adjunct al Liceului de Arte "Sigismund Todu]`" Deva.

Deplasarea, realizat` la ini]iativa p`r]ii chineze a facilitat strategia de dezvoltare "O Centur` [i Un Drum" [i de a înt`ri cooperarea [i schimburile dintre China [i }`rile Central [i Est Europene, precum [i pentru a promova strânsa cooperare dintre regiunea Ningbo [i jude]ul Hunedoara. Programul delega]iei hunedorene a cuprins, printre altele: o vizit` la {coala de Afaceri Externe din Ningbo, discu]ii cu conducerea [colii [i reprezentan]ii ora[ului, o întâlnire cu viceguvernatorul Provinciei ZHEJIANG în cadrul c`reia se va discuta despre dezvoltarea unei sec]ii de medicin` tradi]ional` chinez` în cadrul Spitalului Jude]ean de Urgen]` Deva, despre asigurarea condi]iilor necesare pentru ca investitorii chinezi s` investeasc` în jude]ul Hunedoara, despre stimularea turismului [i a schimburilor în domeniul turismului între cele dou` regiuni. În cadrul deplas`rii mai este programat` o vizit` la Fabrica JILI de Autoturisme Made in China [i o vizit` în ora[ul Shanghai. În data de 11 ianuarie 2018, delega]ia jude]ului Hunedoara a fost prezent` la Beijing, la Ambasada României în China, unde a avut loc o întrevedere cu domnul ambasador Basil Constantinescu pe marginea oportunit`]ilor de colaborare dintre autorit`]ile chineze [i Consiliul Jude]ean Hunedoara pe teme concrete cum sunt dezvoltarea de rela]ii economice cu finalizarea de investi]ii în zona noastr` de competen]` administrativ`, transfer de know-how în domeniul medicinei tradi]ionale chineze, posibilitatea dezvolt`rii schimburilor de tineri între Hunedoara [i China în sfera educa]iei.(E.D.)

12 ianuarie 2018

5

Sute de turi[ti \n Straja, de Boboteaz` {i în acest an s-aa p`strat tradi]ia la Luppeni. De 18 ani, Booboteazza în sta]iunea Straja s-aa desf`[urat al`turi de sute de turi[ti.

Salvamoonti[ii au adus app` de la [appte izzvooare, situate în partea noordic` a muntelui. Slujbba la micul [i coochhetul schhit a începput în jurul oreloor 11.00, atunci când p`rintele stare] Dimitrie Ivascoo a sfin]it Agghiasma mare.

Aghiasma, apa sfin]it` prin slujba bisericeasc`, se face când preotul cheam` asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea s` aib` puterea de a sfin]i via]a oamenilor [i a naturii înconjur`toare, pentru ca ele s` capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul cur`]irii sufletesti, a promov`rii [i a sfin]irii vietii. La Botezul Domnului, se face aghiasma mare; aceasta se ia înainte de anafora; se d` [i celor ce sunt opri]i de la Împ`rt`[anie. Fiind folosit` numai în cantit`]i mici, o sticl` de aghiasma mare este suficient` pentru un an de zile, ea fiind folosit` mai rar dec<t cea mic`. În cadrul slujbe speciale de sfin]ire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 [i XII, 3-6), dup` care urmeaz` Apostolul (din I Cor. X, 1-4) [i Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se istorise[te pe scurt evenimentul botezului Domnului.

Dup` ectenia mare începe o mare [i frumoas` rug`ciune de sfin]ire a apei, adresat` Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire…") [i compus` de Sfântul Sofronie al Ierusalimului. Cuvintele: "Mare e[ti, Doamne, [i minunate sunt lucrurile Tale…" le roste[te preotul de trei ori la rând, cu glas mai puternic ca de obicei.

fa]` sau care se vor stropi [i vor gusta din ea le arat` îns`[i rânduiala slujbei, îndeosebi textul ecteniei [i al rug`ciunii de sfin]ire (dup` epiclez`), unde preotul se roag`: "{i-i d` ei harul izb`virii [i binecuvântarea Iordanului. F`-o pe dânsa izvor de nestric`ciune, dar de

sfin]enie, dezlegare de p`cate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndep`rtare a puterilor celor potrivnice, plin` de putere îngereasc`.

La finalul slujbei, preotul slujitor afund` de trei ori crucea [i busuiocul în ap` cântând troparul Praznicului. "În Iordan botezându-Te Tu Ca to]i cei ce se vor stropi [i vor gusta dintr-însa s` o aib` spre cur`]irea Doamne …" Efectele Agheasmei mari asupra credincio[ilor care sunt de sufletelor [i a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfin]irea caselor [i spre tot folosul de trebuin]`…" A.D

Lupenenii pot achita impozitele [i taxele aferente anului 2018 Cet`]enii [i agen]ii economici din municipiul Lupeni, care se gr`besc s`-[[i achite impozitele [i taxele locale, trebuie s` [tie s` vor putea face acest lucru începând cu data de 12 ianuarie 2018.

Asta, deoarece, potrivit unui anun] al Prim`riei Lupeni, datorit` opera]iunilor necesare închiderii anului fiscal 2017 [i implement`rii modific`rilor prev`zute de Codul fiscal, activitatea cu publicul în cadrul Serviciului venituri buget local (impozite [i taxe locale) este suspendat` din data de 28 decembrie 2017, urmând s` fie reluat` la finele s`pt`m<nii viitoare. Între timp, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]` informeaz` c` impozitele [i taxele

locale r`mân nemodificate în 2018, fa]` de nivelul anului precedent. Excep]ie face doar taxa lunar` de salubritate, care cre[te în acest an de la 7,50 lei/persoan` la 9,00 lei/persoan` În schimb, autorit`]ile locale din municipiul Lupeni au stabilit [i o serie de bonifica]ii, respectiv 10% pentru impozitul pe cl`diri, terenuri [i mijloace de transport pentru plata cu anticipa]ie a taxelor [i impozitelor locale datorate de contribuabili pentru anul 2018, plat` efectuat` integral pân` pe 31 martie 2018.

Pentru plata impozitelor [ taxelor locale în anul 2018, Prim`ria municipiului Lupeni a extins modalit`]ile de plat`, oferind acum pe lâng`

modalit`]ile clasice de achitare la casieria Serviciului de Impozite [i Taxe, posibilitatea achit`rii on-line a acestora, cu cardul sau prin transfer bancar.(E.D.)

6

12 ianuarie 2018

Turi[tii incon[tien]i dau b`t`i de cap salvamonti[tilor {i în minivacan]ele de Cr`ciun [i de Anul Nou, salvamonti[tii din Straja au avut parte de diferite interven]ii. Ace[tia au intervenit la 56 de solicit`ri, mul]i dintre accidenta]i fiind trasporta]i atât la spitalul lupenean, cât [i la Petro[ani. Au fost cazuri în care, turi[tii au ignorat avertismentele salvamonti[tilor [i jandarmilor montani, neadaptând viteza de cobor<re pe pârtii, unii s-au aventurat pe p<rtiile cu dificultate mai mare [i [i-au pus în pericol via]a, iar al]ii au folosit boburile de plastic în zonele neamenajate pentru s`nii. }inând cont de num`rul foarte mare de accidente produse de la începutul sezonului turistic de iarn` pentru cei dintre Dvs. care v` ve]i îndrepta c`tre zonele turistice în care se afl` domenii de practicarea sporturilor de iarn`, Salvamont România, v` face câteva recomand`ri: 1. Alege]i un echipament de alunecare pe z`pad` corespunz`tor, din punct de vedere al caracteristicilor tehnice [i al reglajului leg`turilor, greut`]ii corporale [i nivelulul de preg`tire .

2. Aborda]i, la început, cu precau]ie pârtiile de schi, întrucât nu mai de]ine]i acelea[i abilit`]i sportive ca la finalul sezonului trecut [i este necesar` o mic` perioada de reacomodare.

3. Schia]i în a[a fel încât s` nu pune]i în pericol via]a altui schior sau s` îi cauza]i acestuia vreun prejudiciu.

4. Adapta]i-v` viteza [i maniera proprie de a schia conform preg`tirii tehnice, condi]iei fizice, st`rii z`pezii, gradului de dificultate a pârtiei, condi]iilor atmosferice [i densit`]ii traficului de pârtie.

5. Alege]i cu grij` traiectoria pe care urmeaz` s` coborâ]i, în scopul protej`rii schiorilor afla]i în aval.

6. Dep`[i]i schiorul aflat în aval fie pe partea dreapt`, fie pe partea stâng`, cu condi]ia ca aceast` dep`[ire s` fie suficient de larg` pentru a evita o eventual` evolu]ie nea[teptat` a celui ce urmeaz` s` fie dep`[it.

7. Asigura]i-v`, printr-un examen atent al traficului din amonte [i al celui din aval, c` atât dumneavoastr`, cât [i al]i schiori sunte]i în afara oric`rui

pericol, cu ocazia travers`rii unei pârtii sau a relu`rii parcursului, dup` o oprire temporar` pe pârtie.

8. Evita]i sta]ionarea pe pârtie, mai ales pe por]iunile înguste ale acesteia sau pe cele lipsite de vizibilitate. În cazul c`derii, elibera]i pârtia în cel mai scurt timp posibil.

9. Utiliza]i numai marginea pârtiei pentru urcarea sau coborârea pe jos, f`r` schiuri.

10. Respecta]i indicatoarele de semnalizare [i balizele de marcare instalate pe pârtie [i pe traseele de schi pentru agrement: Nu schia]i în p`dure, Nu coborâ]i direct, Interzis s`niu[ul, Nu circula]i pe pârtie 11. Respecta]i marcajele interna]ionale pentru gradele de dificultate ale pârtiilor de schi: verdefoarte u[or, albastru - u[or, rosu-mediu, negru - dificil 12. Anun]a]i echipa local` Salvamont, direct, prin Dispeceratul Na]ional Salvamont la num`rul de telefon Salvamont (0725.826.668) sau prin Serviciul 112 în cazul producerii unui accident pe pârtie, specificând urm`toarele: numele dumneavoastr`, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, când s-a produs accidentul [i locul unde se g`sesc persoanele accidentate.

13. Încerca]i s` proteja]i locul accidentului [i accidentatul, amplasând pe pârtie la 5-6 metri în amonte, o bariera de schiuri înfipte în z`pad`, pân` la sosirea echipei Salvamont.

14. Proteja]i termic accidentatul si încerca]i s` îi asigura]i suport psihologic.

15. In cazul unor c`z`turi puternice încerca]i s` nu mi[ca]i persoana accidentat` [i nu permite]i s` intervin` decât persoane cu preg`tire medical`, medici, asisten]i/paramedici sau salvamonti[ti.

Cazuistica accidentelor cu traumatisme de coloan` este destul de mare în cazul accidentelor pe domeniile de practicare a sporturilor de iarn` [i interven]ia unor persoane f`r` preg`tire medical` sau echipamentul necesar poate fi fatal` accidentatului.

16. Nu accepta]i s` fi]i transporta]i în afara

Proiectele de dezvoltare \n Valea Jiului continu` Ministerul Dezvolt`rii Regionale, Administra]iei Publice [i Fondurilor Europene finan]eaz` investi]iile din Valea Jiului, conform proietelor depuse de administra]iile publice locale.

MDRAPFE va finan]a POR 2014-2020 \n cadrul programului - diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil` a turismului, prioritatea de investi]ii 7.1. Se vor finan]a [i anul acsta investi]iile în infrastructura din turism din Valea Jiului, cu respectarea principiului concentr`rii tematice [i teritoriale, în vederea cre[terii num`rului mediu de salaria]i din sta]inile turistice, în cele [apte regiuni ale României considerate mai pu]in dezvolate.

Bugetul alocat acestei axe este de 129,10 milioane de euro. Pentru a fi eligibil prin POR este necesar ca proiectele s` respecte prevederile programului [i s` parcurg` toate etapele de evaluare

prev`zute. Prin Programul Na]ional de Dezvoltare Local` gestionat de minister, pentru municipiile Petro[ani, Vulcan [i Lupeni au fost alocate fonduri pentru realizarea de investi]ii importante, pentru comunitate care ]in \n principal, de reabilitarea [i modernizarea infrastructurii locale.

Cea mai important` sum` a primit municipiul Lupeni care continu` [i anul acesta reabilitarea [i modernizarea infrastrustructurii locale, a str`zilor [i trotuarelor, în aten]ia administra]iei locale reg`sindu-se cartierul {tefan cât [i alte str`zi care necesit` lucr`ri majore. 6.526.034 lei sunt aloca]i pentru aceste lucr`ri.

Pe locul al II - lea se afl` administra]ia local` a municipiul Petro[ani, care [i-a propus modernizarea celor peste cinci kilometri de drum care fac leg`tura cu Dâlja Mic` [i cu Dâlja Mare.

(E.S.)

pârtiei decât cu mijloace de transport specifice, tip targ` de pârtie, [i doar dup` ce s-a f`cut imobilizarea corespunz`toare a zonei afectate.

17. Nu folosi]i mijloace de alunecare imprivizate, tip pungi sau capace de plastic, nu sunt controlabile si genereaza accidente grave.

Echipele Salvamont, singurele structuri care de]in personal preg`tit profesional [i atestat legal pentru a interveni în solu]ionarea accidentelor montane pot fi alertate prin sistemul unic de urgen]` 112 [i prin intermediul Dispeceratului Na]ional Salvamont (0372126668 sau 0SALVAMONT) sau de pe aplica]ia SALVAMONT pentru telefoanele mobile!

Ella SCHREIBER

,, ,, Politica pumnului \n gur` primeaz` la rom<ni

Dup` scandalurile iscate între medicii de familie [i CNASS, se cuvine s` aducem la cuno[tin]a opiniei publice [i pacien]ilor asigura]i, c` noul contract cadru prevede faptul c` "un medic de familie are dreptul s` consulte doar 20 de pacienti pe zi, în timp ce re]etele pentru bolnavii cronici nu se mai elibereaz` pe fiecare boal`, ci pe bolnav. Contractul cadru prevede totodat` [i eliberarea unei singure re]ete pentru un pacient, [i nu tratamentul necesar pentru fiecare boala cronic`, asta în timp ce re]etele ar urma s` fie eliberate odat` la trei luni".

"Politica de for]`, a ,,pumnului în gur` [i a capului pe chituci'' nu are [anse de izbând`, pe termen lung. Cauzele acestei crize nu au fost rezolvate, nici pe departe. Ele persist` [i vor genera noi conflicte. Cei mai mul]i dintre înfrân]i, acum î[i ling r`nile. Se vor regrupa, în curând, se vor gândi la noi strategii, se vor organiza mai bine... Al]i medici de familie vor renun]a la lupt`. Sunt cei care nu au participat nici acum la protest, cei care s-au obi[nuit cu lan]ul din jurul gâtului [i care nu g`sesc puterea [i t`ria s` gândeasc` altfel, sau sunt medici de familie angaja]i în marile centre medicale, f`r` independen]` de decizie. Iar unii dintre combatan]ii acestor zile vor pleca spre z`ri str`ine, s` îngrijeasc` pacien]ii altor na]ii. S` primeasc` acolo recunoa[tere, respect [i s` poat` tr`i o via]` demn`", a ]inut s` ne transmit` medicul Geta Nistor.

Mai de fric` sau de nevoie [i medicii de familie hunedoreni vor oferi, începând de ast`zi, 12 ianuarie a.c., consulta]ii pacien]ilor. Dar, contractul cu CNAS a fost încheiat doar pân` la finele lunii martie 2018… dup` aceast` dat` vom vedea ce v-a mai fi… [i cine pierde?

Asiguratul [i cel care ar trebui s` beneficieze de asisten]` medical` conform standardelor [i contribu]iilor pl`tite conform prevederilor legale.

Angella DUMITRA{CU

12 ianuarie 2018

7

S-a dat startul \nscrierilor pentru Retezat Sky Race Pentru o perioad` de trei zile: 10,11 [i 12 ianuarie s-a dat startul înscrierilor la una dintre cele mai atractive competi]ii care au loc la noi \n zon`. Este vorba despre competi]ia Retezat SkyRace Intersport Masivul Retezat î[i a[teapt` [i în acest an pentru a [aptea oar` oaspe]ii.

Pe 16 iunie va avea loc startul Retezat SkyRace Intersport. Vârful Custura, acum seme] în fa]a viscolului, mângâiat de norii care îl viziteaz` aproape zilnic, vegheaz` împrejurimile, p`strându-le intacte pentru cei 1.200 de alerg`tori care vor veni în var` s` alerge lâng` Cheile Bu]ii.

Printre nout`]ile evenimentului din acest an, amintim: categorii de vârst` [i la traseul Buta, nu se vor mai premia câ[tig`torii de la Open General [i la categorie, iar primul alerg`tor care

Trei gimnaste din jude] \n topul Federa]iei Federa]ia Român` de Gimnastic` a f`cut publice topurile pe care le-a întocmit în urma centraliz`rii rezultatelor ob]inute de practican]ii acestei discipline în 2017. Din "Top 10" la feminin fac parte trei sportive legitimate la CNS Cetate Deva: Denisa Golgot` (locul 4), Nica Iv`nu[ docul 5) [i Laura Jurc` (locul 8). Jude]ul Hunedoara este prezent [i în topul gimnasticii artistice masculine, prin Andrei Groza, sportiv n`scut la C`lan, care a fost pe locul [ase în ierarhia întocmit` de FRG pentru 2017, primele trei locuri fiind ocupate, în ordine, de Marian Dr`gulescu, Andrei Muntean [i Cristian B`]ag`. (L.J.)

Dacian Barna, \n topul gimnasticii aerobice A fost întocmit [i topul celor mai buni sportivi de la gimnastic` aerobic` din România. În acest clasament, dintre cei 12 sportivi care au fost inclu[i în top, pe locul opt, la egalitate de puncte, sunt nu mai pu]in de cinci gimna[ti. Astfel, pe primele patru locuri sunt, în ordine, Andreea Boga]i, care s-a lansat la CNS Cetate Deva, Dacian Barna, format la CS{ Petro[ani, Gabriel Boc[eri [i Marian Bro]ei, ambii legitima]i, pân` nu demult, la Deva. Pe locul opt s-au clasat Steliana Stoenescu [i M`d`lina Cioveie, ambele junioare, în trecut, la CNS Cetate Deva. (L.J.)

ajunge la podul de peste Jiu (traseul Custura) va primi un premiu în bani.

Retezat SkyRace Intersport este un concurs de alergare montan`, de skyrunning, care se desf`[oar` în Mun]ii Retezat, la Cheile Bu]ii, Uricani, Hunedoara, [i care propune trei trasee.

"Custura" este recomandat alerg`torilor cu experien]` montan`, are 28 de kilometri (9 kilometri de creast` alpin`) [i 2.300 de metri diferen]` pozitiv` de nivel [i un timp limit` de parcurgere de 8 ore (cel mai înalt punct atins va fi vârful Custura, 2.457 de metri). "Buta" are de nivel [i timp limit` de parcurgere de 6 ore. o lungime de 23 de kilometri (5 kilometri de "Valea M`rii" are o lungime de doar 7 kilometri creast` alpin`), 1.400 de metri diferen]` pozitiv` [i 300 de metri diferen]` de nivel.(L.J.)

{tiin]a Petro[ani se reune[te dup` 15 februarie Echipa din Dealul Institutului nu are ca [i obiectiv promovarea în Superlig`, în schimb are ca [i obiectiv clasarea în primele patru echipe din Divizia Na]ional`. Partea a doua a Diviziei Na]ionale la rugby se va relua în luna martie.

Pân` atunci echipele participante la aceast` competi]ie au timp s`-[i pun` la cale strategiile, transferurile [i ce mai au în plan. În ceea ce o prive[te pe {tiin]a Petro[ani echip` clasat` pe locul 5 în DNS la finele turului, aceasta se va reuni dup` data de 15 februarie.

"Nu avem obiectiv promovarea în Superlig` din cauza condi]iilor financiare pe care le avem, dar în schimb ne dorim clasarea în primele patru echipe ale campionatului [i automat s` mergem în Play-off. Nu este suficient s` fii sus]inut doar de o prim`rie sau un consiliu jude]ean, mai este nevoie [i de sponsori, iar noi în acest moment nu avem o situa]ie financiar` care s` ne permit` s` aspir`m la mai mult", spune prof. univ.dr.ing Eduard Edelhauser, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al echipei [tiin]a [i totodat` pro rector al Universit`]ii din Petro[ani. {tiin]a este în tratative cu noi juc`tori, dar deocamdat` nu s-a concretizat nimic în acest sens. Cele mai avansate discu]ii sunt pentru readucea la echip` a lui R`zvan Barbu, fost juc`tor de lot na]ional. Cât prive[te cantonamentul dup` reunirea echipei acesta se va face fie la Valea lui Liman, în jude]ul Timi[, fie undeva în apropiere de Bucure[ti, dat fiind faptul c` majoritatea juc`torilor de la [tiin]a vine din capital`. Emil Drumea este actualul antrenor al echipei, pentru c` acesta are licen]` de antrenor, iar Alexandru Lupu continu` s` fie juc`tor activ la echip`, ba mai mult, î[i ajut` clubul prin aducerea unor juc`tori valoro[i în Vale. (L.J.)

San Montan [i zonele de poveste din Vale Nu se dau în spate de la nimic. Fie c` este vorba de organizarea unor concursuri sportive, fie c` au pedalat pe biciclete [i l-au întruchipat pe Mo[ Cr`ciun cu daruri pentru mul]i dintre copiii s`raci ai V`i, sportivii de la San Montan Petrila nu contenesc s` uimeasc`. {i ne uimesc de fiecare dat` prin drume]iile inedite pe care le fac, dar [i prin modul lor de a prezenta cele mai mirifice zone din Vale. Prin ochii lor avem o zon` de basm, din p`cate neexploatat` a a[a cum ar trebui. Ultima drume]ie f`cut` de ace[tia este una de poveste. "Pornim de la

Inter [i Hercules \ncep \n februarie Campioana jude]ului la fotbal, Inter Petrila va începe preg`tirea pentru returul de campionat la data de 1 februarie. La aceea[i dat` va începe [i Hercules Lupeni. Este posibil ca lupenenii s` piard` patru juc`tori de baz` care [i-au anun]at inten]ia de a pleca la Minerul Uricani pe bani mai mul]i. În ceea ce o prive[te pe campioan`m aceasta l-a pierdut pe funda[ul Bogdan Matei, care a fost legitimat la lidera ACS {irineasa. În ceea ce prive[te preg`tirea este posibil ca Inter s` se preg`teasc` în Parâng a[a cum a f`cut-o [i în anii trecu]i. (L.J.)

M`n`stirea Jie] pe DN 7A. Parcurgem aproximativ 200 de metri pe drum pe lâng` un baraj de beton aflat de-a latul pârâului ce curge aici. Urc`m prin p`dure,

M`n`stirea Jie] intr-un spectacol de iarn` realmente spectaculoas` . Ajungem la prima stân` unde facem un popas. Stâna bine între]inut` cum de altfel a [i r`mas în urma noastr`. S`n`tate mult` momârlanilor care se ocup` de aceast` stân`. Când ajungem la liziera p`durii ie[im într-o poian` mare de unde putem vedea [aua Huluzu. În aceast` poian` [i-a f`cut apari]ia o construc]ie nou`, de beton [i c`r`mid`, care sigur va fi o stân`.

Continu`m [i ajungem la o alt` stân` care este veche cu un miros de lemn ars, dar care te duce la gândul ca[ului care se afl` pe foc. În final ne reîntoarcem pe acela[i traseu cu aceea[i voio[ie si de data asta cu cardurile telefoanelor si ale aparatelor foto pline cu ipostaze din aceast` zi superb` împreun` cu San Montan", a spus unul dintre cei mai noi membri ai Asocia]iei San Montan, Vasile Lauren]iu Sorin, autorul a unor poze cu adev`rat captivante. (L.J.)

8

12 ianuarie 2018

Straja, pe locul cinci \n topul destina]iilor turistice na]ionale Dezvoltarea economic` [i social` a unei ]`ri depinde în mod hot`râtor de dinamica, volumul [i calitatea investi]iilor realizate. Importan]a [i necesitatea realiz`rii de investi]ii, precum [i rolul important al acestora în economia na]ional` rezult` din multiplele efecte ale realiz`rii investi]iilor. Realizarea de investi]ii produce numeroase efecte economice, respectiv: cre[terea cererii de bunuri [i servicii; cre[terea [i diversificarea ofertei agen]ilor economici; cre[terea cifrei de afaceri, a veniturilor [i profitului; favorizarea circula]iei capitalurilor; cre[terea gradului de participare a ]`rii la circuitul economic interna]ional; accelerarea [i promovarea progresului tehnic, dezvoltarea, retehnologizarea [i înnoirea capacit`]ilor de produc]ie existente; stimularea [i cre[terea eficien]ei în toate domeniile; etc. În contextul restructur`rii mineritului în Valea Jiului, s-au alocat fonduri importante pentru dezvoltarea intrastructurii în turism, jude]ul Hunedoara primind în perioada 2007- 2016, peste 200 de milioane de lei.

Dac` analiz`m principalii beneficiari ai investi]iilor în infrastructura turistic`, 10 UAT-uri de]in peste 71% din valoarea total` a investi]iilor realizate. Pe primul loc se afl` Consiliul Local Bra[ov, pe locul doi Consiliul Local Voineasa [i pe locul trei Consiliul Local Lupeni, care a primit suma de 112.056 mii de lei.

Ace[ti bani au fost necesari pentru implementarea amplului proiect de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja. Conform datelor statistice cumulate de-a lungul anilor privind circula]ia turistic`, determinate de num`rul de sosiri, cât [i datele privind capacitatea de cazare cu num`rul de locuri existente, în perioada anilor 2006-2017, zona sta]iunilor montane [i ora[ele re[edin]` de jude] au fost de departe cele mai dinamice destina]ii turistice din România.

Sta]iunea montan` Straja este situat` pe primul loc în

topul destina]iilor turistice din jude]ul Hunedoara, atr`gând zeci de mii de turi[ti atât din ]ar`, dar [i din alte col]uri ale lumii.

La nivel na]ional conform datelor statistice, Straja s-a aflat pe locul V, în topul destina]iilor turistice na]ionale dup` Valea Prahovei, Moldova [i Maramure[.

Pentru a veni în sprijinul turi[tilor, administra]ia public` local` a amenajat parc`ri cu în zona Agrement, asigurîndu-se astfel locuri pentru peste 1500 de autoturisme.

"Am evitat haosul din anii trecu]i, am avut ordine [i disciplin`, parc`rile au fost p`zite. Am fost mul]umit de modul în care, colegii mei au gestionat acest lucru. {i turi[tii au fost disciplina]i [i s-

au conformat cerin]elor locale!, a ]int s` declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeri]`.

Sta]iunea ofer` acum peste 4000 de locuri de cazare, omologate pe stele [i margarete, 12 pârtii de schi, cu instala]ii de transport pe cablu, din care, cinci beneficiaz` [i de

nocturn`. Peste 26 de kilometri de domeniu schiabil sunt pu[i la dispozi]ia turi[tilor, cât [i cea mai lung` pârtie din ]ar` de peste opt kilometri.

Iar în decembrie 2017, omul de afaceri Emil P`r`u a inaugurat investi]ia sa privat`, teleschiul nr. 2, care-i poate duce pe turi[ti pân` sus, în v<rful muntelui [i deserve[te p`rtiile Canal, Lupului [i Mutu. {i tot acesta ne-a spus [i care vor fi principalele evenimente culturalsportive [i de agement care vor avea loc în plin sezon de schi în sta]iune, evenimente la care vor participa [i Prim`ria [i Consiliul local Lupeni în calitate de finan]ator [i organizator al competi]iilor "Primul eveniment va avea loc în data de 21 ianuarie 2018. Vom organiza un Carnaval al Z`pezii. To]i cei care vor participa la eveniment costuma]i în diferite personaje, vor avea o reducere de 30% la transport pe cablu, noi asigur`m muzica [i distrac]ia. S` nu uit`m nici de Festivalul Oamenilor de Z`pad` Cupa Baloo, Cupa Comexim sau Cupa Veteranilor", a conchis principalul investitor din sta]iune, Emil P`r`u.

Angella DUMITRA{CU

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615