Ziar 875

Anul XVIII Num`rul 875

15 decembrie 2017 z 8 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Dramele rom<nilor din Diaspora continu` pa g.

3

,,

Aici, la Lupeni, suntem ca \ntr-o mare familie ,, [i vreau s` demonstr`m c` suntem uni]i

Membrii PSD din Municipiul Lupeni au fost convoca]i joi, 14 decembrie, într-oo [edin]` de partid în care s-aau dezb`tut mai multe puncte pe ordinea de zi. Bilan]ul organiza]iei lupenene pe anul 2017 este unul pozitiv, plin de realiz`ri,

organiza]ia municipal` fiind una dintre cele mai bune, mult peste organiza]iile mai mari ale jude]ului Hunedoara. În cuvântul s`u, pre[edin tele PSD Lupeni, senatorul Cristian Resmeri]`, a ]inut s` mul]umeasc` colegilor s`i pentru munca de partid depus` în cursul anului 2017. Acesta a prezentat pe larg realiz`rile ob]inute [i împreun` cu membrii de partid au pus bazele viitoarele proiecte care urmeaz` a fi implementate în municipiul Lupeni.

Lupeniul trece prin trasform`ri majore odat` cu venirea în fruntea prim`riei a unui tandem de oameni tineri [i ambi]io[i în fruntea

c`rora se afl` primarul Lucian Resmeri]`. S-aau finalizat proiecte mari care ]in de infrastructura local`, s-aau f`cut învesti]ii majore în sistemul de înv`]`mânt [i în s`n`tate, etc. Lupeniul a fost în 2017 un vast [antier, iar în 2018, investi]iile trebuie s` continue, pentru c`, exist` proiecte care a[teapt` finan]are pe fonduri europene sau guvernamentale. Un alt punct pe ordinea de zi a fost prezentarea rapoartelor de activitate a pre[edin]ilor organiza]iei de femei, de tineret [i de seniori.

Membrii de partid au mai ridicat [i alte probleme legate de activitatea s o c i a l ` [ i l a u n i n o n a u m u l ] u mi t administra]iei locale pentru modul în care, la Lupeni se întâmpin` s`rb`torile de iarn`, cu iluminat feeric [i seri de neuitat la Palatul Cultural, unde, aproape la dou` zile are loc un eveniment cultural sau caritabil.

"Vreau s` v` spun, ca pre[edinte al acestei organiza]ii, c` am al`turi de mine o echip` bun` [i foarte bun`, o echip` de oameni devota]i, care sunt deschi[i la toate problemele pe care le-aa]i semnalat. Aici, la Lupeni, suntem ca într-oo mare familie [i vreau s` demonstr`m c` suntem uni]i, suntem cea mai bun` organiza]ie municipal` PSD din jude]ul Hunedoara", a conchis senatorul Cristian Resmeri]`, pre[edintele PSD Lupeni.

Concert de colinde la Palatul Cultural din Lupeni pa g.

4

2

15 decembrie 2017

HOROSCOP

S`n`tatea, educa]ia [i investi]iile sunt priorit`]ile proiectului de buget pentru 2018 Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o cre[tere economic` de 5,5%, infla]ie medie anual` de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro [i câ[tig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ]inta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. În proiectul de buget sunt prev`zute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari fa]` de 2017, fiind pentru prima dat` când PIB-ul României va dep`[i nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge c`tre bugetul s`n`t`]ii, care va avea o cre[tere de 17% fa]` de 2017, bugetul educa]iei, care va avea o cre[tere de 16%, [i bugetul alocat investi]iilor, care va avea o cre[tere de 42%. În proiectul de buget sunt prev`zute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacan]` pentru to]i salaria]ii din sistemul public, cre[terea salariului minim [i mediu net în întreaga economie (public [i privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% [i a pensiei minime cu 23%. În ceea ce prive[te persoanele cu dizabilit`]i, bugetul prevede cre[terea indemniza]iei acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

Unul dintre obiectivele guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei [omajului sub 4%, [i cre[terea num`rului de salaria]i cu norm` întreag` cu peste 200.000 de persoane. În acest sens, guvernul va sprijini dezvoltarea programului StartUp Nation pentru alte 10.000 de firme, de]inute în special de tineri. În acela[i timp, în buget s-au alocat 4,5 mld lei pentru programele de ajutor de stat ce vor demara anul viitor, m`sur` ce ]inte[te inclusiv cre[terea exporturilor cu aproximativ 7,6%.

Guvernul României î[i respect` angajamentele luate în fa]a alia]ilor [i aloc`, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru ap`rare [i 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de ap`rare. În ceea ce prive[te absorb]ia fondurilor europene, Guvernul [i-a propus ca în anul 2018 s` atrag` 28,4 mld lei (6,3 mld euro), cu 32% mai mult fa]` de anul acesta.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei mld. lei, ceea ce reprezint` 34,6% din PIB: cea mai mare cre[tere o înregistreaz` cheltuielile cu asisten]a social` datorit` m`surilor adoptate în domeniul pensiilor, a major`rii indemniza]iei sociale pentru pensionari [i a altor drepturi de asisten]` social`, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB; Cheltuielile de personal însumeaz` 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o cre[tere de 11,6 miliarde lei fa]` de anul 2017, pe fondul aplic`rii Legii cadru privind salarizarea personalului pl`tit din fonduri publice; Bunurile [i serviciile însumeaz` în anul 2018 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria public` înregistreaz` în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB); Cheltuielile cu investi]iile înregistreaz` în anul 2018 - 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în cre[tere cu 11,5 miliarde lei fa]` de anul 2017.(E.S.)

Re]ete de post Pilaf dobrogean Ingrediente: o cea[c` de orez, 2 cepe, un morcov, 4 linguri de ulei, sare, o leg`tur` de m`rar, 3 cartofi [i 3 ce[ti de ap`.

Preparare: Cartofii cur`]a]i se taie în [ase buc`]i. Se cur`]` [i morcovul, care trebuie dat apoi prin r`z`toarea mic`. Cepele cur`]ate se taie m`runt. Cartofii [i ceapa se c`lesc la foc mic, apoi se adaug` morcovul [i apa. Dup` ce au fiert pu]in, se adaug` orezul [i se amestec` bine. Se adaug` sare dup` gust, m`rarul tocat m`runt [i ap`, în caz c` mai este nevoie. Se bag` totul la cuptor [i se poate servi cu salat` de varz`.

Musaca de post Ingrediente: 1 kg de vinete, 1 kg de cartofi, 3 cepe, o leg`tur` de p`trunjel, una de m`rar, 1 kg de ro[ii, un ardei gras, un p`h`rel de vin alb, un pahar de pesmet, cea[c` de untdelemn, sare [i piper.

Preparare: Cartofii cur`]a]i se taie rondele dup` care se pun la pr`jit, într-o tigaie. Vinetele [i o parte dintre ro[ii trebuie t`iate cubule]e. Se toac` m`runt ceapa, ardeiul [i verdea]a. Pentru umplutur`, se pune ceapa la c`lit într-o tigaie, timp de câteva minute. Se adaug` treptat, vinetele, ardeiul, ro[iile, m`rarul, sare [i piperul (dup`

gust), vinul. Dup` ce s-au c`lit toate, se cerne pu]in pesmet peste ele. Într-o crati]` uns` cu ulei se alterneaz` straturile de cartofi pr`ji]i cu cele cu umplutur`. Ultimul strat trebuie s` fie de cartofi. Ro[iile feliate se a[az` peste. Crati]a se d` la cuptor 30 de minute, dup` care se presar` p`trunjel.

Usc`]ele dobrogene Ingrediente: 500 g fain`, 250 ml ulei, 100 g zah`r, esen]` de rom, esen]` de vanilie, 4 plicuri de zah`r vanilat, praf de sare.

Preparare: Ingredientele men]ionate vor fi folosite pentru a prepara un aluat.

Acesta se întinde astfel încât s` se ob]in` o foaie de 0,5 cm grosime. Se taie fâ[ii pe lungime, apoi pe l`]ime. Pute]i controla dup` bunul plac forma usc`]elelor, dar un raport bun ar fi cel de 2-3 centimetri l`]ime [i 14-17 lungime.

Se cresteaz` fiecare bucat` la mijloc [i se poate face chiar o fundi]` (trecând coca prin crest`tur`). Se coc în ulei mult, într-o crati]` mare. Când se rumenesc, se scot din tigaie. Când le scoatem, e bine ca usc`]elele s` fie a[ezate pe hârtie absorbant`, pentru a sc`pa de surplusul de ulei. Se pun apoi pe un platou [i se presar` cu zah`r pudr` (eventual, ob]inut din zah`r vanilat). Se pot servi atât fierbin]i, cât [i reci.

S~GET~TOR NICI UN SEMN ASTRAL FAVORABIL; faza Ultimului P`trar are menirea de a te tensiona excesiv \n ultima zi a s`pt`mânii [i i]i va induce o stare de irascibili- Liviu P\r]ac tate, mai ales \n dialogurile pe care le vei purta cu persoanele de sex opus. Zi b`ftoas`: joi.

CAPRICORN PLUTON SUB SEMNUL S~GET~TORULUI; \n ansamblu, perioada poate fi caracterizat` ca una normal`, chiar spre foarte benefic`. Zi b`ftoas`: vineri.

V~RS~TOR SELENA ÎN TRIGON CU CEI TREI GIGAN]I AI SISTEMULUI; traversezi o perioad` \n care intui]ia [i visarea te vor "arunca" din Rai \n Iad! Rela]iile pe care Luna diurn` le realizeaz` cu Neptun (planeta care \]i poate "r`v`[i" gândurile, se afla \n semnul t`u) au menirea de a induce atât piste de presentimente benefice (miercuri), c<t [i malefice (sâmb`ta). Zi b`ftoas`: miercuri.

PE{TI VENUS SUB SEMNUL {ARPELUI; de[i tu e[ti genul sentimental care analizeaz` totul prin prisma senza]iilor pe care o anumita situa]ie le provoac`, de data aceasta pui \n balan]a lucrurile palpabile: faptele, declara]iile, gesturile concrete. Zi b`ftoas`: duminica.

BERBEC PLANETA MARTE SUB SEMNUL BERRBECULUI; bucuria ta înseamn` stresul altuia, ceea ce arata ca nu toata lumea te simpatizeaz`. Nu te l`sa influen]at(`) de criticile sau r`ut`]ile vreunui coleg, pentru ca modul lui de a vorbi este un semn al frustr`rilor sale ! Zi b`ftoas`: mar]i.

TAUR MERCUR SUB SEMNUL LUI HERACLES; p`rin]ii sau bunicii sunt \n centrul aten]iei, pentru ca au nevoie de prezen]a ta aproape.

E[ti mult mai preocupat de soarta lor, de s`n`tatea lor, de confortul lor de zi cu zi, [i fiu sau nepot iubitor cum e[ti, cau]i s` le sari \n ajutor cu tot ce-]i st` \n putin]`. Zi b`ftoas`: vineri.

GEMENI VENUS SUB SEMNUL GEMENILOR; a[teptai altceva de la finalul ac]iunii care se afla acum \n desf`[urare, iar ceea ce se prefigureaz` deja la orizont este motiv de dezam`gire profund` pentru tine. Zi b`ftoas`: miercuri.

RAC JUPITER ÎN SEXTIL CU PLANETELE MARTE {I URANUS; ai ajuns la cap`tul unei etape, dar ceea ce r`mâne \n urma este un regret profund. |]i va fi dor de tot ce s-a întâmplat p<n` acum [i faptul c` trebuie s`-]i iei r`mas bun de ceva important pentru confortul t`u psihic, na[te o senza]ie de gol interior. Zi b`ftoas`: luni.

LEU HELIOS ÎN TRIGON CU NEPTUN {I SELENA; [eful se îndoie[te de tine, ceea ce poate fi frustrant pentru o fire orgolioas` ca tine, dar trebuie s` recuno[ti c` nu întotdeauna te prezin]i \n cea mai buna form`. Zi b`ftoas`: sâmb`ta.

FECIOARA MERCUR SUB SEMNUL LUI HERACLES; tot timpul e[ti pe drumuri, cu sarcini de rezolvat \n mai multe loca]ii din zona. Pierzi mult timp cu mijloacele de transport pe care le ai la dispozi]ie, de aceea trebuie s`]i organizezi foarte bine timpul, ca s` apuci s` treci prin toate aceste locuri conform planului. Zi b`ftoas`: miercuri.

BALAN}A PLUTON SUB SEMNUL LIREI; norocul t`u ]ine de talentul t`u \n rela]ionarea cu lumea, pentru c` dac` nu te-ai pricepe atât de bine s` comunici, s` intri \n contact cu oricine [i s`-]i exprimi ideile clar [i concis, nu ai avea acelea[i rezultate. Zi b`ftoas`: vineri.

SCORPION MARTE SUB SEMNUL PLEIADELOR; traversezi o perioad` cu adev`rat fast`. Exceptând "sincopa" fatidic` de vineri (cuadratura cu Luna Neagra, Lilith), intervalul va fi unul caracterizat prin seriozitate, metod`, con[tiinciozitate, voin]a canalizat` spre scopuri constructive, autocontrol [i r`bdare \n toate ac]iunile întreprinse. Zi b`ftoas`: duminica.

Pentru to]i nativii din zodiac |n cuplu, nu vei fi chiar mul]umit(`) de cum decurg lucrurile [i vei avea impresia c` partenerul nu \]i ofer` atât c<t ai merita. Dar, din fericire, este numai o impresie. {i înc` ceva: anul 2018 se afl` sub semnul planetei Mercur. Deci, aten]ie Fecioare ! Este anul vostru cel bun !

Totu[i, oriunde [i oricând, nu uita]i: Iubi]i-v` c<t mai mult !

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director: ANDREI VLAD

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. Aviatorilor, nr. 90, bl. 44, sc. 2, et. 2, ap.26.

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

0762-488029; 0720-995509

Anchete: Angella DUMITRA{CU Ella SCHREIBER

angella_press@yahoo.com

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Maria SZABO Liviu P|R}AC (0724-9 915933) Tehnoredactare: Dana MATEI

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

15 decembrie 2017

3

Dramele rom<nilor din Diaspora continu` UMILITE {I UITATE DE AUTORIT~}ILE PL~TITE DIN BANII PUBLICI

Dup` ce în urm` cu ceva vreme dezv`luiam cazurile r`mânilor din VALEA JIULUI care au fost exploata]i [i trafica]i c`tre mafia ruseasc`, iat` c`, alte strig`te disperate vin din nou c`tre noi, reprezentan]ii presei. Românii de dincolo, ne consider` bastionul luptei împotriva nedrept`]ilor cu care ace[tia se confrunt` [i ceea ce este dureros [i umilitor este c`, autorit`]ile române, personalul MAE nu pare a fi deloc preocupat de soarta acestora [i nici parlamentarii din Diaspora. {i ei to]i, sunt pl`ti]i din banii no[tri, ai tuturor. Pe lâng` fenomenul de exploatare, prezentat pe larg în presa din Italia, dar [i din alte ]`ri, nimic nu s-aa schimbat de la ultimele denun]uri publice ale presei, iar femeile române angajate ca lucr`toare agricole [i bandante îndur` [i acum umilin]e de neînchipuit.

Multe dintre românce [tiu la ce se înham` atunci când pleac` de acas`, pentru a le asigura membrilor familiilor lor un trai decent, pentru c`, în ]ar` nu mai g`sesc locuri de munc`. Dar, nu [tiu c`, incidentele nepl`cute le aduc pe prima pagin` a ziarelor.

Un astfel de caz este cel al Eugeniei Badea.

Are 65 de ani. A lucrat la o familie de italieni timp de un an [i jum`tate [i terminându-i-se contractul de munc` a început s` lucreze în urm` cu câteva luni la o alt` familie ca îngrijitor de b`trâni (bandante), unde avea grij` de o b`trânic` de 96 de ani.

De aici, începe drama… În data de 5.11 2017, încercând s` aprind` aragazul pentru a-i prepara

micul dejun b`trânei, butelia a s`rit în aer, iar ea a luat foc, alegându-se cu arsuri de gradul II pe 60% din corp - mâini, fa]` [i pe piept. Vecinii au alertat salvarea [i pompierii care i-au acordat primul ajutor. A fost transportat` la spitalul OASPEDALE SAN FRANCESCO DI NUORO din ora[ul Oliena, regiunea Nuoro. Având în vedere starea grav` în care se afla, medicii au decis trasferarea acesteia la OSPEDALE ANNUNZIATA DI SASSARI, unde a fost dus` direct pe sec]ia de ATI. Fiica acesteia care lucreaz` tot ca bandant` în Regiunea Calabria, a trebuit s` renun]e la serviciul s`u, pentru a putea s` vin` s`-[i ajute mama. Dup` revenirea din com` a victimei, a început calvarul pentru cele dou` romance. Fiica femeii se confrunt` cu mari probleme din cauza familiei la care s-a întâmplat încidentul, familia b`trânei amenin]ând-o c`, dac` va merge în instan]` s` reclame c` mama ei nu [i-a primit banii pentru perioada de timp lucrat` [i dac` va cere desp`gubiri, a[a cum se înt<mpl` în astfel de cazuri, o s` aib` probleme. Victimei nu i s-a încheiat un contract de munc` legal, decât în ziua accidentului, când mama sa era în com` în spital. Cum a semnat aceasta actele? Se fac acuza]ii chiar de falsificare a semn`turii, se încearc` mu[amalizarea cazului. Nici autorit`]ile locale nu au fost cooperante, deoarece acestea refuz` s`-i dea informa]ii despre ancheta care s-a desf`[urat în urma exploziei. Singura solu]ie a celor dou` românce, a fost s` apeleze la Consulatul Român de la Roma. Cum la noi, la români, viteza de reac]ie este mai lent`, ce crede]i c` i-au r`spuns fiicei femeii victime a exploziei???? S` scrie un memoriu pe care s`-l depun` la Ambasad`. {i au trecut câteva

CEH va importa 140.000 de tone de c`rbune din import pentru aceast` iarn` Ministerul Energiei va avea, în 2018, un buget ("credite bugetare") de 583,3 milioane de lei, cu 35,9% mai mult decât alocarea din 2017, arat` datele proiectului Legii bugetului de stat pe anul viitor postat pe site-ul Ministerului Finan]elor.

Ca ordonator principal, Ministerul Energiei va mai putea atrage sume suplimentare ("credite de angajament") la acest buget, în valoare total` de pân` la 583,3 milioane de lei. Sursele de finan]are [i ponderea fiec`rei surse în totalul finan]`rii Ministerului Energiei sunt structurate astfel: bugetul de stat 68% [i veniturile proprii 32%. Pentru asigurarea suportului tehnic na]ional în energetica nuclear`, alocarea bugetar` de baz` este de 56,4 milioane de lei, la care se vor mai putea ad`uga credite de angajament de pân` la 56,4 milioane de lei.

Potrivit proiectului, obiectivele de investi]ii prev`zute pentru perioada 20182021, conform Legii nr. 255/2010 privind expropierea pentru cauza de utilitate public`, necesar` realiz`rii unor obiective de interes na]ional, jude]ean [i local aferente desp`gubirilor pentru imobilele proprietate privat` situate pe amplasamentul coridorului de expropiere al obiectivelor de investi]ii sunt: - Deschiderea [i punerea în exploatare a Carierei Ro[ia de Jiu la o capacitate de 8 milioane de tone/an lignit - Lucr`ri pentru punerea în func&iune a capacit`&ii finale de produc&ie de 8,5 milioane de tone lignit/an,

cariera Jil] Sud, jude]ul Gorj.

Cât despre CEH, înforma]iile ce ne vin pe surse sunt din ce în ce mai sumbre. Activitatea CEH poate fi continuat`, spun surse din cadrul Ministerului Energiei "doar prin accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive în conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE, în condi]iile în care Complexul Energetic Hunedoara continu` s` asigure serviciile tehnologice de sistem, cel pu]in la nivelul actual. Membrii comitetului subliniaz` c` o continuare a activit`]ii extractive dup` 2018 este posibil` în condi]iile return`rii ajutorului de stat". Condi]ie imposibil de îndeplinit, în realitate, dovad` fiind faptul c` CEH nu a returnat niciun leu din ajutorul de stat acordat anul trecut, în valoare de 90 de milioane de lei [i nici nu are vreo [ans` s` reu[easc` acest lucru.

Capacitatea de produc]ie medie anual` a minelor din bazinul V`ii Jiului, exploatate de Complexul Energetic Hunedoara, este la nivelul anului 2017 de cca. 600.000 t, cu o medie zilnic` de max.

2400 t. Conform programului de iarn` în domeniul energetic aprobat prin Hot`rârea de Guvern nr. 760/11.10.2017, pentru perioada 01 septembrie 2017 - 31 martie 2018 cantitatea de huil` necesar` func]ion`rii termocentralelor Paro[eni [i Mintia este prognozat` la cca. 400.000 t, care nu poate fi asigurat` integral din produc]ia intern` a Complexului Energetic Hunedoara, fiind necesar` achizi]ionarea a cca. 140.000 t din import. (E.S.)

s`pt`mâni de atunci [i nu au primit niciun rezultat.

Cazul româncei a ap`rut [i în presa [i la televiziunile din Italia, dar reprezentan]ii Consulatului românesc din Italia înc` tac mâlc, neavând nicio reac]ie, chiar dac` era specificat c` este vorba de un cet`]ean român aflat clar, în dificultate [i primejdie de moarte. S-a intervenit, în schimb, prin intermediul unor asocia]ii [i, de cur<nd, cu ajutorul Caritas, românca noastr` va fi adus` în ]ar`.

Cum r`mâne în schimb cu drepturile care le-au fost înc`lcate??? Facem pe aceast` cale un apel ministerelor de resort s` se sesizeze pe aceast` spe]` [i s` ia act de cele prezentate mai sus. {i mai tragem un semnal de alarm` [i superiorilor din MAE, pentru a verifica modul în care, consulii de la Roma au r`spuns la sesizarea româncelor noastre. Nu este normal s` fim trata]i cu indiferen]` [i nep`sare chiar de concet`]enii no[tri, care sunt remunera]i cu bani grei [i care trebuie s` serveasc` interesul românilor afla]i în Diaspora.

Angella DUMITRA{CU

Proiectele V`ii Jiului, \n aten]ia Consiliului Jude]ean În cadrul unei conferin]e de pres`, sus]inut` de pre[edintele Consiliului Jude]ean Mircea Bobora, de vicepre[edintele Daniel Andronache [i de al]i factori de decizie din forul jude]ean, s-a f`cut o trecere în revist` a principalelor investi]ii realizate în cursul anului 2017, un bila] de activitate al Consiliului Jude]ean pe anul în curs. Structurat pe mai multe capitole, investi]iile majore s-au f`cut în toate zonele jude]ului.

Pentru Valea Jiului au fost proiecte pu]ine, dar cu impact major asupra comunit`]ilor locale, cu valori foarte mari, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Astfel, Consiliul Jude]ean Hunedoara împreun` cu municipiile Petro[ani, Vulcan, Lupeni, [i ora[ele Petrila, Aninoasa [i Uricani colaboreaz` în vederea realiz`rii proiectului "Linie verde de autobuze electrice între Petrila - Petro[ani - Aninoasa - Vulcan - Lupeni - Uricani Green Line Valea Jiului". Acest proiect se va implementa cu fonduri europene ob]inute prin Programul Opera]ional regional 2014-2020, axa prioritar` 3.

Cunoscut ca [i o alternativ` de ocolire a municipiului Petro[ani [i o variant` pentru cei care doresc s` ajung` în vestul V`ii Jiului, mai repede, [i anul asta s-a lucrat la modernizarea DJ 666 care face leg`tura între Meri[or - Dealu Babii - Vulcan, drumul fiind realizat în propor]ie de 44%. Împreun` cu autorit`]ile locale ale municipiului Vulcan s-a reu[it s` finalizeze [i asfaltarea drumului care duce sus, în munte, [i care face legatura cu jude]ul Gorj. În data de 19 mai 2017, la Petro[ani, a fost semnat proiectul pe fonduri europene "Modernizarea infrastructurii de ap` [i ap` uzat` în jude]ul Hunedoara (Valea Jiului) - 2014-2020", între Ministerul Dezvolt`rii Regionale, Administra]iei Publice [i Fondurilor Europene [i SC Apa Serv Valea Jiului SA. Proiectul cu o valoare de 90 de milioane de euro, care va asigura alimentarea cu ap` [i re]ea de canalizare [i în localit`]ile Lupeni, Uricani [i din alte ora[e unde nu exist` astfel de servicii.

O alt` investi]ie major` finan]at` din fondurile CJ Hunedoara face referire la "Colectorul menajer sta]iunea turistic` Straja- Lupeni" în valoare 2 milioane lei, obiectivul fiind finalizat în cursul lunii septembrie a.c. [i în anul 2018, se continu` investi]iile începute în Valea Jiului în parteneriat cu autorit`]ile publice locale, acolo unde este cazul, conducerea CJ Hunedoara anun]ând deasemenea c` se va implica activ în toate activit`]ile [i ac]iunile majore indiferent de natura acestora, sus]inând toate proiectele [i ini]iativele oamenilor de afaceri, ce contribuie la dezvoltarea socio - economic` a zonei.

Elena DRAGOMIR

4

15 decembrie 2017

Concert de colinde la Palatul Cultural din Lupeni Locuitorii municipiului Lupeni au avut parte [i anul acesta de un inedit program de colinde sus]inut de Grupul psaltic "Sfântul Ioan Damaschin" din Arad. Concertul de colinde a fost sus]inut în frumoasa sal` de spectacole a Palatului Cultural, lupenenii fiind dornici s` asculte muzic` religioas` [i tradi]ionalele colinde. Evenimentul a fost organizat de preotul paroh Cristian Olariu [i preotul Ioan Topac, cu sprijinul Prim`riei Municipiului Lupeni, prin amabilitatea primarului Lucian Resmeri]` [i a Consiliului local Lupeni.

"Un credincios a fost întrebat odat`, de ce merge la biseric`, c`ci acolo este un teatru. El a r`spuns: Da, putem asem`na ce se întâmpl` acolo cu o pies` de teatru, c`ci [i acolo avem un scenariu, actori, public, dar spune-mi, te rog, a spus credinciosul, o pies` de teatru care de 2000 de ani se joac` în fiecare s`pt`mâm` [i totu[i publicul vine de fiecare dat`. Ce nu a în]eles cel care a pus întrebarea este c` la biseric` nu comemor`m ce s-a petrecut acum 2000 de ani, nici nu s`rb`torim evenimentele petrecute atunci, ci Hristos se jertfe[te mereu [i îmbie oamenilor o r`scump`rare din p`cat, o refacere a firii c`zute a omului, cum spune P`rintele Arsenie Boca", a ]inut s` spun` la mai noi, altele cu care ne-am n`scut [i totu[i reu[esc s` trezeasc` în noi acel începutul spectacolului de colinde, p`rintele Ioan Topac.

La fel putem spune [i despre colinde, c`ci le cânt`m an de an, unele fior, acea bucurie a primirii ve[tii na[terii lui Hristos. C`ci [i ele nu ne relateaz` doar ce s-a petrecut acum 2000 de ani ci ne vestesc c` la fiecare Cr`ciun, Domnul nostru Iisus Hristos caut` s` se nasc` din nou în sufletul fiec`ruia [i s` ne readuc` la starea dintâi, cum frumos spun cânt`rile Bisericii de dinaintea Cr`ciunului: "Ziditorul vine, în`l]ând de pe p`mânt pe oameni, chipul cel împ`r`tesc iar`[i înnoindu-l... Cel a[teptat venit-a, c`ci Dumnezeu om se face, Împ`ratul lui Israil, Hristos sose[te", [i iar`[i "Se apropie Hristos, Betleeme, te g`te[te, mântuirea neamurilor!

Iat`, în sfâr[it r`sare... Împ`ratul cerurilor, Hristos sose[te".

Bucuria vestirii lui Cristos a fost vestit` de studen]ii, masteranzii [i absolven]ii Facult`]ii de Teologie Ortodox` din Arad, ce fac parte din Grupul psaltic "Sfântul Ioan Damaschin". Colinde religioase [i tradi]ionale române[ti au r`sunat în sala palatului lupenean, protagoni[tii fiind aplauda]i îndelung de spectatori pentru presta]ia artistic` deosebit`.

Grupul este recunoscut atât la nivel na]ional, cât [i în str`in`tate, acesta având o bogat` activitate [i performan]e remacabile, ob]inute la diferite concursuri. (A.D.)

,,

,,

Au dep`[it barierele [i s-au transformat \n mici arti[ti Sppectacoolul "{ezz`tooare de Cr`ciun"", orgganizzat de c`tre vooluntarii [i beneficiarii Centrului EGAL al Crucii Roo[ii din Luppeni, a foost un succes. Cadrele didactice, vooluntarii, coolabboratoorii centrului luppenean, p`rin]ii beneficiariloor au putut s` vad` perfoorman]ele realizzate în ultima periooad` de timpp.

Prin imagini sugestive, prezentate chiar [i la Gala Crucii Ro[ii Române, invita]ii ce au onorat cu prezen]a au putut vedea aspecte din activit`]ile desf`[urate la Centrul EGAL, artizanii fiind cadrele didactice [i alte categorii sociale de voluntari.

Ileana Berki [i Glasurile de Argint au înc<ntat publicul spectator cu un inedit program artistic, cu colinde tradi]ionale. Iar beneficiarii

centrului au dep`[it toate barierele [i prin munca titanic`, a ini]iatorilor proiectului, s-a reu[it chiar performan]a de a-i transforma în mici arti[ti.

"Evenimentul desf`[urat azi ne-a adus mult` emo]ie!

Copiii no[tri, beneficiarii Centrului EGAL, afla]i pe scen`, au reu[it s` demonstreze invita]ilor [i p`rin]ilor lor, c` î[i pot dep`[i anumite "bariere". Au fost perseveren]i [i ambi]io[i la fel ca [i voluntarii care i-au coordonat, iar în seara aceasta ne-au oferit clipe minunate. Dincolo de bucuria oferit` de c`tre copiii no[tri [i invita]ii speciali, tr`im [i bucuria c` s-a strâns suma de 1.601 RON, din dona]ii. Mul]umim tuturor celor ce au donat 5 lei pentru o invita]ie, [i celor ce au donat bani în urna pentru dona]ii. Mul]umim partenerilor [i colaboratorilor implica]i în organizarea [i desf`[urarea evenimentului", a conchis în finalul evenimentului, coordonatorul centrului lupenean, Simona Hîriea[u.

În 2014, Crucea Ro[ie român` a pus bazele a trei centre de zi - numite centre E.G.A.L în trei dintre cele mai s`race zone din ]ar`: Boto[ani, Craiova [i Lupeni. Egal înseamn` EDUCA}IE, GENEROZITATE, ABILIT~}I, LIBERTATE pentru copiii care au nevoie de [anse egale la o via]` normal`. În fiecare centru, peste 500 de beneficiari, copii, tineri [i p`rin]ii acestora au fost inclu[i într-un program integrat desf`[urat cu sprijinul voluntarilor, CLUBUL DE PRES~ VALEA JIULUI, fiind partener media [i al activit`]ilor desf`[urate aici.

Pentru a continua activitatea din Centrul EGAL, avem nevoie de ajutorul dumneavoastr`, dragi concet`]eni, pute]i dona 2 euro prin sms la 8839*... FII [i TU parte la UMANITATE! Anggella DU UMIT TRA{CU U

15 decembrie 2017

5

,, Am reu[it s` facem la Lupeni un ,, ora[ frumos, preg`tit de s`rb`toare Perdele luminoase, o sanie a lui Mo[ Cr`ciun, conuri [i stelu]e luminoase, kilometri întregi ce ghirlande luminoase de diferite culori, un uria[ candelabru din instala]ii luminoase, împodobesc parcurile [i str`zile municipiului Lupeni. {i principalele cl`diri publice au fost iluminate corespunz`tor. Lupeniul este pur [i simplu sc`ldat de lumini feerice de s`rb`tori, a[a cum le place lupenenilor. Pentru a marca într-uun mod festiv pornirea iluminatului de s`rb`tori, administra]ia public local` le-aa oferit lupenenilor [i un indedit concert de colinde sus]inut de îndr`gitul interpret Dinu Iancu S`l`jeanu [i forma]ia acestuia.

Parcul de la CAP, unde a fost amenajat [i un inedit târg de Cr`ciun, unde se vând produse tradi]ionale de sezon, a fost luat cu asalt de doritori, de

copii, p`rin]i [i bunici, dornici s` asiste la aprinderea iluminatului de s`rb`tori.

La festivitatea de pornire a iluminatului de s`rb`tori, la fel ca sute de familii din Lupeni, [i primarul Lucian Resmeri]` a venit înso]it de familie, respectiv de so]ia [i fiul s`u.

"S`rb`torile de iarn` cele mai frumoase sunt cele tr`ite în familie. Am venit ast`zi, la fel ca foarte mul]i cet`]eni ai Lupeniului, chiar dac` vremea e destul de capricioas`, al`turi de fiul meu [i de so]ia mea s` ne bucur`m de momentul acesta magic al pornirii iluminatului ornamental din Lupeni. Anul

acesta am achizi]ionat noi ornamente, am reu[it s` punem la punct [i acest loc frumos din parcul CAP [i cred c` am reu[it s` facem din Lupeni un ora[ frumos, preg`tit de s`rb`toare, un ora[ pe m`sura a[tept`rilor cet`]enilor [i din acest punct de vedere", a declarat primarul Lucian Resmeri]`.

Surprizele pentru lupeneni nu se opresc aici.

Administra]ia local` este în tratative cu al]i arti[ti cunoscu]i care vor fi invita]i s` le cânte la cump`na dintre ani, pentru c`, [i la Lupeni, Revelionul va fi s`rb`torit în strad`. Pân` atunci, cet`]enii sunt invita]i s` participe la evenimentele cultural-artistice [i la spectacolele despre tradi]iile locale "Festivalul Crailor", care vor fi puse în scen` la Palatul Cultural, atât de arti[ti locali, dar [i de al]i invita]i de marc`.(E.D.)

Burse [colare pentru elevii din Institu]iile de |nv`]`m<nt din Lupeni Convoca]i într-o [edin]` de \ndat`, consilierii locali ai munipiului Lupeni au avut de aprobat hot`râri deosebit de importante pentru comunitatea lupenean`.

Primul proiect pe ordinea de zi, supus dezbaterii a cuprins aprobarea acord`rii a 307 burse [colare elevilor de la unit`]ile de înv`]`mânt.

"Nu voi uita niciodat` faptul c` sunt prin voca]ie profesor, voi promova [i voi sus]ine orice proiect care are ca obiect stimularea elevilor pentru a ob]ine performan]e cât mai ridicate în înv`]`mânt", a ]inut s` precizeze primarul

Lucian Resmeri]`.

Cele mai multe burse au fost acordate Liceului Teoretic Mircea Eliade - 161, 22 de burse au primit elevii care frecventeaz` Liceul Tehnologic Lupeni [i alte 124 de burse au fost alocate elevilor de la {coala Gimnazial` nr. 3 Lupeni.

Bursele sunt în cuantum dup` cum urmeaz`: burs` de performan]` - 100 bursele de studiu [i social` sunt în cuantum de 50 de lei / lun`, burs` de merit - 75 de lei/ lun`, iar de lei/ lun`.

Elena DRAGOMIR

6

15 decembrie 2017

Consiliul Local al Municipiului Lupeni Hot`r<rea nr. 175 / 2017

Hot`r<rea nr. 177 / 2017

privind approobarea înreggistr`rii unit`]ii administrativ-tteritooriale Municippiul Luppeni în Sistemul na]ioonal electroonic de plat` online a imppoziteloor [i taxeloor utilizzând cardul bancar (SNEP) precum [i stabbilirea moodului în care este supportat coomisioonul bancar hot`rârea a foost approobat` prin voot libber expprimat cu unanimitate de vooturi

privind aprobareea înccet`rii, prin accordul p`r]]ilor, conform preeveedeerilor contracctualee, a unor contracctee dee încchirieeree a unor loccuin]]e ANL hot`râreea a fost aprobat` prin vot libeer exprimat cu unanimitatee dee voturi

Având în vedere Proiectul de hot`râre nr. 182/21.11.2017 [i Expunerea de motive nr. 15046/21.11.2017 a domnului Prof. Lucian Marius Resmeri]`, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune aprobarea înregistr`rii Municipiului lupeni în Sistemul Na]ional Electronic de Plat` online a impozitelor [i taxelor utilizând cardul bancar precum [i stabilirea modului în care este suportat comisionul bancar; V`zând Raportul nr. 15.047/ 21.11.2017 al Direc]iei Economice; }inând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activit`]i Economico financiare, Agricultur`, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului [i Urbanism, Protec]ia Mediului [i Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Înv`]`mânt, s`n`tate, familie, activit`]i social-culturale, culte [i al Comisiei nr. 4 Comisia juridic` [i de disciplin`, munc` [i protec]ie social`, protec]ie copii; În conformitate cu prevederile: - art. 23-25 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele m`suri pentru asigurarea transparen]ei în exercitarea demnit`]ilor publice, a func]iilor publice [i în mediul de afaceri, prevenirea [i sanc]ionarea corup]iei, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; - ale art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 1235/ 2010 privind aprobarea realiz`rii Sistemului na]ional electronic de plat` online a taxelor [i impozitelor utilizând cardul bancar; - ale pct. 2.2, pct. 2.2.3 [i ale pct. 2.2.4 din Ordinul comun nr. 168/ 14/ 95/ 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind Sistemul na]ional electronic de plat` online a taxelor [i impozitelor utilizând cardul bancar; Cu respectarea prevederilor Codului fiscal (Legea nr. 227/ 2015) cu modific`rile [i complet`rile ulterioare precum [i ale Codului de procedur` fiscal` (Legea nr. 207/ 2015) cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; În temeiul art. 36 alin. (9), art. 45 alin. (1) [i art. 115 alin. (1) lit. "b" din Legea Administra]iei publice locale nr. 215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; HOT~R~{TE: Art 1 Se aprob` înregistrarea unit`]ii administrativ-teritoriale Municipiul Lupeni în Sistemul na]ional electronic de plat` online a taxelor [i impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP) .

Art. 2 (1) Se aprob` plata online a taxelor [i impozitelor locale utilizând cardul bancar în Sistemul na]ional electronic de plat` online a taxelor [i impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP).

(2) Comisionul perceput de institu]ia de credit, care nu va dep`[i 2% din valoarea tranzac]iei, dar nu mai mult de 30 lei/ tranzac]ie, aferent efectu`rii pl`]ii electronice, va fi suportat din bugetul local al unit`]ii administrativ-teritoriale Municipiul Lupeni, în limita a 10.000 lei/an.

Art. 3 Selec]ia institu]iei de creditare acceptatoare de pl`]i electronice se va face cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 168/ 14/ 95/ 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind Sistemul na]ional electronic de plat` online a taxelor [i impozitelor utilizând cardul bancar.

Art. 4 Hot`rârea poate fi atacat` conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Art 5 Prezenta hot`râre va fi comunicat` Institu]iei Prefectului jude]ului Hunedoara în vederea verific`rii legalit`]ii, Primarului Municipiului Lupeni în vederea aducerii la îndeplinire iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Luppeni, 28 nooiembbrie 2017

Având în vedere Proiectul de hot`râre nr. 184/21.11.2017 [i Expunerea de motive nr. 15050/ 21.11.2017 a domnului Prof. Lucian Marius Resmeri]`, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni aprobarea încet`rii prin acordul p`r]ilor, conform prevederilor contractuale, a unor contracte de închiriere a unor locuin]e ANL; V`zând Raportul nr. 15.051/ 21.11.2017 ; }inând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activit`]i Economico financiare, Agricultur`, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului [i Urbanism, Protec]ia Mediului [i Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Înv`]`mânt, s`n`tate, familie, activit`]i social-culturale, culte [i al Comisiei nr. 4 Comisia juridic` [i de disciplin`, munc` [i protec]ie social`, protec]ie copii; În conformitate cu prevederile art. 9 lit. "b" din anexa nr. 13 "Contract-cadru" din Hot`rârea Guvernului nr. 962/ 2001 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.

152/ 1998 - privind înfiin]area Agen]iei Na]ionale pentru Locuin]e, actualizat`; În temeiul dispozi]iilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. "a" [i lit."c", alin. (6) lit. "a" pct. 17 lit."e" [i art. 45 alin. (1) [i alin. (3) din Legea nr.

215/ 2001 privind administra]ia public` local`, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare HOT~R~{TE: Art. 1 Se aprob` încetarea prin acordul p`r]ilor, conform prevederilor contractuale, a contractelor de închiriere a unor locuin]e ANL prev`zute în anexa nr. 1.

Art. 2 Hot`rârea poate fi atacat` conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Art. 3 Prezenta hot`râre se comunic` Institu]iei Prefectului jude]ului Hunedoara în vederea verific`rii legalit`]ii, Primarului Municipiului Lupeni, Compartimentului de Sprijin al Asocia]iilor de Proprietari [i persoanelor din anex` iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Luppeni, 28 nooiembbrie 2017

ANEX~ NR. 1 la HOT~R>REA nr. 177/ 2017 LISTA CONTRACTELOR DE ÎNCHIRIERE A C~ROR REZILIERE SE APROB~

Luppeni, 28 nooiembbrie 2017

Pre[edinte de [edin]` Prof. RODICA CÎMPEAN

Contrasemneaz` - SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU B~LOI

15 decembrie 2017

7

Bucuriile Iernii, \ntr-un concert caritabil la Petro[ani Într-o loca]ie select` [i în prezen]a a peste 100 de invita]i, evenimentul caritabil organizat de Casa Pro Urbis s-a bucurat [i de prezen]a primarului municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Protagoni[tii au fost tinerii piani[ti laurea]i ai concursului interna]ional de pian "Klavier Art": Radu Török, Mihai Neag, Kitti Sersztnyev, Balint Bokros, Ligia Bökö, Laura Trojak, Zsolt Kutasi, Delia Stana, precum [i de duetul elev-profesor format din Heider Zorka [i Matrai Balazs din Ungaria.

"Evenimentul caritabil de ast`zi - în organizarea Casei Pro Urbis - a adunat, laolalt`, oameni cu dare de mân` care au f`cut posibil ca, de mâine, copiii de la Casa "Maria Stein" [i cei de la Funda]ia Sfântul Francisc - C`minul Cor Iesu din Petro[ani s` se poat` bucura de s`rb`torile de iarn`, prin fondurile strânse. To]i cei prezen]i la eveniment printre care [i oaspe]ii din ora[ele înfr`]ite Ponte Nelle Alpi [i Varpalota - au tr`it cu emo]ie recitalurile la pian sus]inute de elevii sec]iei de muzic` a {colii "I.G." Duca Petro[ani [i a {colii de Muzic` din Varpalota", a precizat primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

"V` mul]umesc tuturor fiindc` sunte]i deschi[i la propunerile [i ac]iunile venite din partea ONG-lor al c`ror scop este, în mod transparent, unul apropiat valorilor dumneavoastre precum [i pentru faptul c` pur [i simplu ajuta]i pe cei neajutora]i, aducându-le un sentiment de mul]umire în

,,

,,

Sanctuarul Georgetei Manolache Atleta din Lupeni, Georgeta Manolache a impresionat cu poza pe care a afi[at-oo pe un site de socializare. Sportiva are o camer` decorat` în întregime cu zeci de cupe, medalii [i diplome cucerite la sute de competi]ii na]ionale [i interna]ionale.

"Am încheiat anul competitional 2017 cu multe competi]ii [i rezultate

încânt`toare, dovezile fiind în "sanctuarul" meu. Am avut puterea, curajul [i lini[tea sufleteasc` de a putea str`bate zone tehnice, periculoase, fie canicul` sau vreme rece, fie ploaie sau furtun`, fie frig [i vânt puternic, noroi sau z`pad`. Acum sunt fericit` [i încrez`toare c` nimic nu poate sta în calea dezvolt`rii mele personale, indiferent de p`rerea celor apropia]i sau mai pu]in apropia]i care v`d altfel lucrurile. Trebuie s` con[tientiz`m fiecare c` avem [anse egale de a reu[i sau gre[i, important e s` ne asum`m faptele cu în]elepciune", a spus Georgeta Manolache, care în anul 2017 a luat parte la 42 de concursuri, terminând cu brio 49 de curse. (L.J.)

suflet [i zâmbete pe chip. Personal, urm`resc de câ]iva ani eforturile unor tineri deosebi]i din comunitatea voluntarilor de la Petro[ani, care prin activitatea lor constant`, de zi cu zi, aduc alinare unor copii cu probleme sociale [i risc social ridicat. Ori de câte ori ne întâlnim cu ace[ti tineri voluntari, dar [i profesioni[ti în tot ceea ce fac ne ar`t`m recuno[tin]a prin cuvinte pline de bun`tate. Este un lucru care atinge inimile lor, dar care, din p`cate, nu prea îi ajut` la modul concret. Cred c` o alt` modalitate de a lucru încerc`m s`-l facem noi ast`zi aici, împreun` cu ajutorul esen]ial al dumneavoastr`. Anume s`-i ajut`m pe cei aproape 100 de copii de la Casa Maria Stein [i de la C`minul Cor Iesu, administrate de Asocia]ia Caritas respectiv Funda]ia Sf. Francisc, s` aib` parte de un Cr`ciun fericit, cu bradul plin de daruri. Bineîn]eles, în ac]iunea noastr`, nu i-am uitat pe membri unei alte asocia]ii fa]` de care trebuie s` ne ar`t`m recuno[tin]a, o asocia]ie care d` speran]` unor copii cu sindromul Dawn, este vorba de Asocia]ia Casa Pollicino", a spus, în deschiderea evenimentului, Eduard ne ar`ta recuno[tin]a pentru munca acestor volun- Wersanski, pre[edintele Asocia]iei Casa Pro Urbis. tari o reprezint` faptele noastre. Iar tocmai acest Ella SCHREIBER

Portarul polivalent a lui Hercules Lupeni Echipa de fotbal din Liga a patra Hercules Lupeni are în poart` cel mai tân`r juc`tor. Alexandru Ni]u are doar 17 ani [i a debutat la seniori înc` de pe când avea 15 ani. Alearg`, joac` volei, danseaz` [i face fotbal.

Cu toate c` are doar 17 ani, Alexandru Ni]u este cel mai tân`r din trupa preg`tit` de Dan Voicu. Acesta a fost luat în echipa de seniori înc` de când avea 15 ani. De atunci, juc`torul a crescut [i [i-a câ[tigat locul de titular.

Cu toate c` în turul de campionat au existat unele neîn]elegeri, juc`torul lipsind câteva etape de la seniori, acesta a revenit [i în ultimul meci de campionat, de la Victoria C`lan, interven]iile lui au ajutat echipa s` plece neînvins`, ap`rând chiar [i o lovitur` de pedeaps`.

"Am avut un tur de campionat destul de greu.

Noi nu am mai avut forma de alt` dat` [i din cauz` c` au plecat foarte mul]i juc`tori. Promitem ca în returul de campionat s` ne revenim [i s` fim din nou în centrul aten]iei", spune juc`torul din poarta lui Hercules. Încurajat de Dan Voicu Juc`torul lui Dan Voicu este elev în clasa a XIa la Liceul Teoretic "Mircea Eliade" din Lupeni . Acesta îmbin` pl`cutul cu utilul [i are o medie destul de bun` pentru un sportiv care mai tot timpul merge la antrenamente. 8.70 este media cu care juc`torul a terminat clasa a X-a. "Chiar dac` fac fotbal [i o fac din pasiune, pe primul plan pentru mine este [coala [i mai apoi s` merg la facultate. Mi-a[ dori s` dau la Academia de Poli]ie sau la o {coal` de Kinetoterapie. Dac` joc fotbal la seniori la Liga a patra cu toate c` sunt înc` junior îi datorez acest lucru domnului antrenor Dan Voicu care [i în momentele grele a fost al`turi de mine [i m-a încurajat în permanen]`", spune fotbalistul.

"Nu suntem o echip` dur`" La 17 ani, Alex Ni]u are o în`l]ime impresionant` de 1.82 centimetri. "Nu am s` renun] la fotbal [i o s` încerc s` ajung la un e[alon superior, dar dup` cum am spus prioritar` pentru mine este [coala", afirm` portarul care face fotbal de la vârsta de 7 ani. A jucat la juniorii fostei echipe Minerul Lupeni. În turul de campionat a existat un episod mai greu pentru juc`tor dar peste care a reu[it s` treac`. La un moment dat a plecat de la echipa de seniori, a jucat la juniori unde [i-a îndeplinit un vis [i anume acela de evolua ca [i juc`tor de câmp,

reu[ind s` [i marcheze. Dar a revenit la îndemnul lui Dan Voicu la seniori.

"Toate echipele din jude] ne consider` ca fiind o echip` care joac` dur, dar nu este nici pe departe a[a. De exemplu în partida de la C`lan, gazdele au jucat mai dur, am avut doi juc`tori lovi]i. Nu suntem o echip` atât de dur` pe cât se spune. Doar ne facem treaba în limita fair playului", declarat fotbalistul.

Un tân`r polivalent Pe lâng` fotbal, Alexandru Ni]u mai particip` [i la alte competi]ii, pasionat fiind de mi[care. În vara trecut` a luat parte la un mini maraton la Petrila unde s-a clasat pe locul patru din 30 de participan]i la categoria lui de vârst`. Voleiul este un alt sport practicat de juc`torul lui Dan Voicu. Chiar în aceste zile, Alex Ni]u ia parte la un campionat inter[colar de volei cu participarea liceelor din Vale. "Îmi place mult sportul. Îmi place voleiul [i fotbalul. Voleiul îl practic de doi ani jumate m` ajut` s` m` înal] [i s` am un fizic armonios", spune juc`torul care lucreaz` voluntar la Organiza]ia "Salva]i Copiii" din Lupeni. Fotbalistul ne-a mai dezv`luit faptul c` este fascinat de tot ceea ce înseamn` dans, câ[tigând chiar [i un concurs la liceul. "Îmi plac toate genurile de dansuri, de la vals, salsa [i alte genuri".

Despre juc`torul polivalent, antrenorul Dan Voicu a declarat c` este un juc`tor de încredere. "Este un juc`tor disciplinat, are un caracter bun. Îi lipse[te încrederea [i uneori preg`tirea specific` cu portarii pentru c` la noi la echip` el este singurul portar, nu are nici concuren]` [i nu are nici cu cine se preg`ti. Are calit`]i deosebite, eu îi întrev`d un viitor în fotbal cu condi]ia ca în urm`toarea perioad` s`-i g`sesc pe cineva s`-l preg`teasc`. Mai are un an de juniorat [i eu îmi pun mari speran]e în el", a opinat tehnicianul. (L.J.)

8

15 decembrie 2017

Activitatea din sta]iunea Straja a fost deblocat` func]iune înc` din acest weekend.

"Pre]ul pe care îl avem la telegondola din Lupeni este de 10 lei.

Noi am propus 15 lei, în momentele în care exist` mult mai mul]i turi[ti veni]i, care vor dori s` urce în Straja. F`când o compara]ie cu ceea ce exist` în Petro[ani, unde telescaunul, care este de zeci de ani, cost` 11 lei, [i dac` ]inem cont c` transportul cu telegondola din Vulcan este 10 lei, iar distan]a

Un proiect important a fost aprobat de consilierii locali, în [edin]a de îndat`, care face referire la aprobarea tarifului de exploatare a domeniului schiabil de la Straja. Ale[ii locali au reu[it s` cad` de comun acord [i dup` ce s-au supus dezbaterilor [i aprob`rii, au aprobat noile tarife. S-au f`cut [i unele amendamente, consilierul Ionu] N`s`lean propunând un amendament prin care, copiii cu vârsta de pân` la [ase ani, care sunt înso]i]i de un adult, s` circule gratuit cu telegondola. Telegondola va reintra în

este de doar o treime din ceea ce avem noi la Straja, trebuia s` facem [i noi o majorare. Vom avea un tarif de 10 lei în timpul s`pt`mânii, pentru c` vrem s` ne atragem turi[tii, iar în perioadele de vârf, la Revelion, sau cu alte ocazii, când vin mai mul]i turi[ti, încerc`m s` facem doar urcarea 15 lei [i coborârea 10 lei", a spus Lucian Resmeri]`, primarul municipiului Lupeni.

A[a c`, în perioada 28 decembrie- 3 ianuarie, 6-7 ianuarie 2018 [i 3-4 februarie, tariful la telegondol` va fi de 15 lei/urcare [i 10 lei/cobor<re. Telescaunul va avea un tarif de 10 lei.

Au fost stabilite [i tarifele pentru parc`ri: în zona Agrement este de 10 lei/ zi, iar în Straja tariful va fi de 15 lei/ zi.

"Am reusit s` ne în]elegem cu to]ii, s` ne d`m mâna pentru interesul comunit`]ii. Trebuie s` facem în a[a fel încât,

to]i s` în]eleag` c`, domeniul schiabil din Straja nu poate merge mereu pe minus. Trebuie s` ne aduc` [i profit, dup` ce domeniul nostru din Straja, a fost cea mai mare investi]ie pe care Guvernul a f`cut-o în ultimii zece ani de zile", a conchis primarul Lucian Resmeri]`. {i tot în [edin]a de îndat`, a mai existat un proiect prin care a fost prelungit` pe o perioad` de cinci ani, cu folosin]` gratuit` a unui imobil cu o suprafa]` de 46mp, pentru Jandarmeria Montan`, cea care are ca principal` misiune men]inerea ordinii publice în sta]iune [i în zonele adiacente acestora, dar care particip` [i la supravegherea, controlul [i asigurarea fondului cinegetic [i piscicol natural, a fondului silvic [i a mediului, prin m`suri de prevenire [i combatere a oric`ror înc`lc`ri ale prevederilor legale. În plus, o misiune deosebit de important` a jandarmilor montani este aceea de a participa la c`utarea, salvarea [i evacuarea persoanelor/turi[tilor care se afl` în pericol în zona de competen]`. (E.D.)

Straja, o sta]iune tot mai aglomerat` la sf<r[it de s`pt`m<n` Localnicii, dar [i al]i turi[ti din alte zone ale ]`rii, [i-au anun]at disponibilitatea de a urca în Straja la finele acestei s`pt`mâni. Cu to]ii, a[teapt` ca ale[ii locali s` cad` de comun acord în ceea ce prive[te actualizarea tarifelor de operare a instala]iilor pe cablu. Pân` la solu]ionarea acestora, într-o nou` [edin]` de consiliu local, cabanierii [i cei care administreaz` pârtiile de schi, se a[teapt` ca num`rul turi[tilor s` creasc`, pentru c` în sta]iunea Straja exist` un strat consistent de z`pad`. Ratrakurile au intrat [i ele în ac]iune [i au b`t`torit principalele pârtii. "Sunt pre]uri rezonabile, ne bucur`m c` avem acum z`pad` în Straja [i se poate schia în condi]ii optime", a ]inut s` declare omul de afaceri, Emil P`r`u. În Straja, la ora actual` sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipat` cu instala]ie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiaz` [i de instala]ie de nocturn`, f`când astfel posibil` utilizarea pârtiilor pân` seara târziu. Cu ajutorul celor 12 pârtii de schi, sta]iunea Straja

însumeaz` peste 26 km de domeniu schiabil, acoperi]i în totalitate de tunuri de z`pad`. Turi[tii au parte acum [i de snowtubing, un sport de iarn` extrem de iubit acum de turi[ti. Straja are [i cea mai lung` pârtie din ]ar`, care pleac` din Vf. Straja (1868m) [i ajunge la sta]ia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.

Turi[tii care vor urca în Straja cu ocazia s`rb`torilor de iarn` vor avea parte de închirieri de echipament pentru sporturile de iarn` dup` cum urmeaz`: schi: 25 lei/zi (cl`pari, schiuri [i be]e), snowboard: 35 lei/zi (bu]i [i snowboard), s`niu]e (boburi): 10 lei/zi.

Un nou telescaun a fost inaugurat s`pt`mâna

trecut`, telescaunul 2, ce deserve[te pârtiile Canal, Lupulului [i Mutu. Este investi]ia privat` a omului de afaceri Emil P`r`u. Cei care au urcat cu telescaunul au fost impresiona]i de peisaj, cât [i de condi]iile excelente în care se afl` pârtiile.

Angella DUMITRA{CU

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Comercializeaz` pentru dumneavoastr`

CRISTAL DE BOEMIA

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Pia]a Agroalimentar` Petro[ani

SORTIMENTE DIVERSE - pentru toate gusturile [i pentru toate ocaziile.

V` a[tept`m s` ne trece]i pragul, acum [i pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Noi suntem mereu \n slujba dumneavoastr`!

Telefon util 0733.960311 Servire prompt`, irepro[abil`

Petreci clipe de neuitat l a CABANA MONTANA din STRAJA Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615