CRESTEREA ORGANICA NOTE CURS 14 CRESTEREA PAS CU PAS CRESTEREA INTREGULUI MAI MARE prof dr arh RADU RADOSLAV 2014
Adnotari pe Alexander C.; Hajo N.; et al (1987) A New Theory of Urban Design, Oxford University Press ISBN 0-19-503753-7 New York
CRESTEREA ORGANICA
Ca organism, o aşezare umană trebuie să fie organizată ierarhic şi să fie alcătuită din părţi diferenţiate, părţi a căror funcţionare este complexă (“auto-susţinere”, “auto-generare”, “auto-menţinere”), şi care formează un întreg alcătuit dintr-o unitate socială aferentă unei unităţi spaţiale autonome, Aşadar în fapt ar trebui să avem un tot unitar între fiinţa umană şi mediu, şi nu o simplă colecţie a acestor părţi componente. •
Sursa: Alexander C.;
Aceste paternuri specifice fiecărui spaţiu, în cazul nostru urban, sunt fie vii, fie moarte Calitatea unui patern (topos comportamental) de a fi viu nu poate fi făcută, ci doar generată prin acţiunile oamenilor. În cadrul procesului de creştere urbană, fiecare act individual de construire este un proces în care spaţiul se diferenţiază. Să vedem de ce această “calitate centrală” nu poate fi aşa de uşor definită: - ea nu este nici o dată la fel, pentru ca îşi ia forma din particular, în timp şi spaţiu. - este un fel de libertate, ce rezultă din contradicţiile sale interne. referinţa la această calitate se face cel mai des prin cuvintele “viu”, “întreg”, “confortabil”, ”liber”, “altruist” sau poate “etern”. De fapt paternurile (toposurilor comportamentale) cărora le lipsesc aceste calităţi nu se vor trezi nici odată la viaţă. Ceea ce face ca un patern (topos comportamental) să se trezească la viaţă este calitatea de “auto-susţinere”, “auto-generare”, “auto-menţinere”.
vieţietate,
Un patern (topos comportamental) este viu, când permite auto-rezolvarea tensiunilor generate de forţele sale interne. De fapt această calitate fără nume, poate fi denumită vieţietate, care nu poate apărea când un patern trăieşte izolat, ci doar când apare un întreg sistem de paternuri, interdependente între ele la mai multe nivele. În realitate avem un sistem ce funcţionează prin două seturi: - un set de elemente arhetipale, simboluri, paternuri în număr de 245 la C Alexander - un set de reguli de combinare
OTTO WAGNER 1911 PROPUNERE MAREA VIENA auto-rezolvarea tensiunilor generate de forĹŁele sale interne ?
1931 KRASNOIARSK “ORASUL ROSU” auto-rezolvarea tensiunilor generate de forţele sale interne ?
Sunt şapte reguli intermediale ale acestei suprareguli şi nici una din ele fără celălalte şase nu produc întregitate.
Ele nu se aplică mecanic. Fiecare din aceste reguli au subreguli aferente
1. VIZIUNEA 2. CREŞTEREA PAS CU PAS 3. CREŞTREA UNUI ÎNTREG MAI MARE 4. SPAŢIU PUBLIC POZITIV 5. PROIECTAREA CLĂDIRILOR MARI 6. STRUCTURA 7. FORMAREA DE CENTRE
1. VIZIUNE
Ex. AMPLASAMENT HOTEL ZONA STADION Autori BOGDAN_BUS_CLEP AN V 2012 coord RR FAT UPT supraregula -INTREGUL PRECEDE PARTEA Situl studiat, se relaționează la stadion, la Spitalul Județean și la Casa Tineretului. Ca funcțiune, din punct de vedere al razei de influență, stadionul deservește regiunea, iar spitalul și Casa Tineretului deservesc orașul și cartierul.
Ex. AMPLASAMENT HOTEL ZONA STADION Autori BOGDAN_BUS_CLEP AN V 2012 coord RR FAT UPT Regula 1 VIZIUNEA Vor fi propuse două concepte spațiale, exprimate prin două viziuni diferite: a) POARTĂ ÎNSPRE STADION
b) PLUTIRE PESTE PARC
TIRE PESTE PARC
1
2
Ex. AMPLASAMENT HOTEL ZONA STADION Autori BOGDAN_BUS_CLEP AN V 2012 coord RR FAT UPT 1 VIZIUNEA a) POARTĂ ÎNSPRE STADION
Se realizează și pasarele de legătură cu stadionul.
Ex. AMPLASAMENT HOTEL ZONA STADION Autori BOGDAN_BUS_CLEP AN V 2012 coord RR FAT UPT 1: VIZIUNEA b) PLUTIRE PESTE PARC
Ex. AMPLASAMENT HOTEL ZONA STADION Autori BOGDAN_BUS_CLEP AN V 2012 coord RR FAT UPT
CONCLUZII
1 1
2
2
REGULA 2 CREŞTEREA PAS CU PAS Această regulă trebuie să fie suficient de exactă pentru a putea garanta un mixaj de proiecte mici, medii şi mari în cantităţi egale. Această regulă stabileşte caracterul fragmental al creşterii ca o primă condiţie a producerii caracterului de întregitate. Înseamnă în fapt creşterea prin dimensiune mică. Particulele creşterii trebuie să fie suficient de mici constituind o unitatea spaţială (de exemplu cea a unei camere sau pentru unitatea temporală cea de o zi pentru a se putea procesa întregitatea).
CREŞTERI PAS CU PAS EXTINDERE ORAS ARAB
SURSA: RR foto la 4th International Architecture Biennale Rotterdam (IABR) – Open City: Designing Coexistence 2009
Subregulile regulii CREŞTERII PAS CU PAS sunt:
nici o creştere a unei construcţii să nu fie prea mare. – Prea mare înseamnă: – din punct de vedere financiar, adică să nu coste peste 5 milioane de dolari – din punct de vedere al suprafeţei să nu depăşească 30.000 mp. – din punct de vedere al fucţiunilor trebuie o mixtură rezonabilă de mărimi.
– Această subregulă trebuie interpretată cu mult rafinament funcţie de caz.
IMAGINE SATELITARĂ DUMBRĂVIŢA CRESTEREA PAS CU PAS SINGURA NASTE HAOS
PROPUNERE 2008 PUZ TUDOR VLADIMIRESCU ARAD CRESTEREA PAS CU PAS SINGURA naste plictiseala
CONCURS BUCURESTI 2000 LOCUL II ECHERIU FRANZ-JOHAN CRESTEREA PAS CU PAS
din punct de vedere financiar din punct de vedere al suprafeţei din punct de vedere al functiunilor SUPRAFETE înseamnă cu suma suprafeţelor clădirilor mari, medii, mici să fie egale. FINANCIAR Dacă avem 3 milioane euro cheltuiti, ideal ar fi ca: 1 milion să fie pentru clădiri mari ( un proiect), 1 milion pentru clădiri medii (zece proiecte) şi 1 milion pentru clădiri mici (una sută proiecte). Înseamnă că cca 15% proiecte mari, 35% proiecte mijlocii, 50% proiecte mici FUNCTIUNI rebuie garantată o mixtură de funcţiuni rezonabilă. Aceasta înseamnă că trebuie prevazute în planurile urbanistice o mixtură de funcţiuni. ex: locuinţe 26%, comerţ 7%, funcţiuni comunitare 15%, hoteluri 5%, birouri 16%, industrie 12%, parcaje 19% Este un scop ideal care nu poate fi atins niciodată pentru că dinamica de creştere este zilnică STUDIU DE CAZ COMUNITATE BLOCURI 1975-1989 CIRCUMVALATIUNII TIMISOARA
LUGOJ 1910 cca comert-bazar lipit de biserica ortodoxa
Fostul Bazar din Lugoj, unul din simbolurile oraşului sub administraţia Austro-Ungară, într-o carte poştală 1919
Subregula - creşterea unei construcţii să nu fie prea mare. Distribuţia financiară, de mărime, de funcţiune variază în realitate de la caz la caz, în acord cu dorinţa comunităţii la fiecare din nivelele următoare (casă de scară bloc, cvartal, unitate de vecinătate (UdV), unitate teritoriala de referinta (UTR), cartier, oraş, zonă metropolitană (pol de crestere), regiune-euroregiune, ţară, Uniunea Europeană, globul terestru) . Cele 7 funcţiuni sunt în orice moment deasupra idealului sau dedesubtul acestuia. Însă întotdeauna noile proiecte trebuie să tindă spre situaţia ideală.
1985- 1989 Bucuresti – Casa Poporului Aleea Victoriei Socialismului crestere pas cu pas ?
CONCURS BUCURESTI 2000 LOCUL I C VON GERKAN MEINHARH crestere pas cu pas
CONCURS BUCURESTI 2000 LOCUL I C VON GERKAN MEINHARH crestere pas cu pas
Subregulile acestei reguli sunt: trebuie ca nici o creştere a unei construcţii să nu fie prea mare. – Prea mare înseamnă: – din punct de vedere financiar, adică să nu coste peste …..de dolari – din punct de vedere al suprafeţei să nu depăşească ……. mp. – din punct de vedere al fucţiunilor trebuie o mixtură rezonabilă de mărimi. – Această subregulă trebuie interpretată cu mult rafinament funcţie de caz. STUDIU DE CAZ CASA POPORULUI BUCURESTI
CONCURS BUCURESTI 2000 LOCUL II ECHERIU FRANZ-JOHAN CRESTEREA PAS CU PAS
REGULA 3 CREŞTEREA ÎNTREGULUI MARE Prin ea însăşi creşterea pas cu pas nu poate crea întregitate (ex. cartierele de vile în jurul Timişoarei). Din acest motiv din totdeauna s-a dorit să se facă planuri pentru a oferi ordine în orice metamorfoză, pentru a organiza un întreg mare. Din păcate prin aplicarea planurilor de urbanism actuale nu a reieşit o ordine la o scară mai mare. Ele s-au dovedit înflexibile pentru a răspunde atît cererii pieţii dar şi supraregulii noastre. În propunerea lui C.A se doreşte cooperarea acţiunilor individuale pentru a crea ordinea la scara mai mare. Pentru acesta este nevoie de control şi coordonare.
control şi coordonare Acest control şi coordonare se poate face: - doar prin transparenţa totală, - prin discuţii continue cu toţi participanţii la proces asupra atingerii scopului cuprins în supraregulă. STUDIU DE CAZ MASTER PLAN-PUG Este obligatoriu a se face din cînd în cînd o evaluare şi apoi revizuirii ale procesului dacă este cazul
Numai aşa se poate realiza un proces inprevizibil. Este un continuu feetback între acţiunile individuale şi întregitate dorită.
REABILITAREA CLADIRILOR ISTORICE TIMISORA PESTE 14.000 DIN CE FONDURI?
CARE SUNT PRIORITATILE DE INTERVENTIE ALE: AUTORITATILOR LOCALE COMISIEI MONUMENTELOR ISTORICE PROPRIETARILOR PENTRU CA NIMENI NU ARE VBANI SUFICIENTI SE POATE NASTE O PLATFORMA ONLINE INTRE ACTORII PRINCIPALI TRANSPARENTA (DOCTORAT DEMETRESCU B) PENTRU A SE CONSTIENTIZA URGENTA, PUTINTA, SI ASE ACCEPTA DE TOTI O PRIORITIZARE
CREŞTEREA ÎNTREGULUI MARE Fiecare creştere (clădire) trebuie ajutată să formeze în final un întreg mai mare în oraş, ce este deopotrivă mai mare şi mai semnificativ decît ea însăşi. Oricine conduce un proiect trebuie să identifice cu mare claritate care din creşterile din acel proiect încearcă să ajute întregul şi cum poate să-l genereze.
Pozitionare Timisoara in UE balama intre axa balcanicsa si axa centraleuropeana
2010 POZITIONARE TIMISOARA IN POLII DE CRESTERE & POLI DE DEZVOLTARE ROMANIA
AFIS RUR POLI DE CRESTERE DIN ROMANIA – TIMISOARA timisoara in euroregiune
INFLUENTA ZONE METROPOLITANE TIMISOARA-ARAD IN DKMT autor
, coord RR lucrare dizertatie 2008
2010 POZITIONARE CA POL CENTRAL AL SISTEMULUI URBAN TIMISOARA-ARAD IN DKMT autor CCUPT 2008
POZITIA TIMISOAREI NOD ESENTIAL AL INTERMODALITATII EUROREGIONALE
“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” HCL nr 325/2005 autor Radu Radoslav et al DENSITATII/UTR EXISTENTE 2008/ PLANCONTROL & UPT
“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” HCL nr 325/2005 autor Radu Radoslav et al SCUARURI PARCURI EXISTENTE 2008/ PLANCONTROL & UPT
“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” HCL nr 325/2005 autor Radu Radoslav et al UNITATI SCOLARE EXISTENTE 2008/ PLANCONTROL & UPT
“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” HCL nr 325/2005 autor Radu Radoslav et al LOCURI DE JOACA EXISTENTE 2008/PLANCONTROL & UPT
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare : Subregula 3.1 În procesul de metamorfozare unele structuri, centre mari, cresc. Ele sunt entităţi reconoscibile, distincte şi sunt mai mari decît clădirile însele. Este vorba de structura
spaţiului public care este format din clădirile care-l înconjoară, care-l formează. Este vorba de spaţiul pietonal, de piaţa publică, de reţeaua de străzi, de grădinile publice,etc. STUDIU DE CAZ – EXTINDERE FACULTATEA DE CHIMIE 2009
STUDIU DE CAZ - FACULTATEA DE CHIMIE 2010
SEMINAR DISCUTII
BUCURESTI 2012 SPATIU PUBLIC AL CATEDRALEI CATOLICE AR FI TREBUIT SA FIE IN LOCUL CATHEDRAL PLAZZA SI STRADA DIN FATA INTRARII SA FIE PIETONIZATA
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare
Subregula 3.2 Aceste centre cresc încet, deoarece nici o clădire nu-l poate produce de una singură. Fiecare din aceste structuri cresc treptat printr-un proces continuu • Ex Piaţa Sienna STUDIU DE CAZ PIATA OPEREI TIMISOARA
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare
• subregula 3.3. Aceste centre trebuie să crească spontan, fără o planificare prealabilă, ci gradual. STUDIU DE CAZ CASA POPORULUI
Fără aceste trepte ale procesului nu se poate obţine nimic surprinzător. Surpriza trebuie să apară şi pentru actorii care au participat la acest proces.
CONCURS BUCURESTI 2000 LOCUL III DRISIN A SAYWELL J CREŞTEREA ÎNTREGULUI MARE ?
CONCURS BUCURESTI 2000 LOCUL III DRISIN A SAYWELL J CREŞTEREA ÎNTREGULUI MARE ?
CONCURS BUCURESTI 2000 AUTOR RADOSLAV RADU IN STINGA DOWN TOWN CREŞTEREA ÎNTREGULUI MARE Aceste centre trebuie să crească spontan, fără o planificare prealabilă, ci gradual.
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare Subregula 3.4. Informarea (transparenta deciziilor) asupra metamorfozării acestor centre joacă un rol esenţial. MASTERPLAN TIMISOARA 2012 PUG TIMISOARA 2012 PATJ TIMIS 2013 ??? Fiecare actor care ia parte la actul de metamorfozare este continuu informat de contextul existenţei centrului mare, de sugestiile de creştere şi de naştere a lui pentru a putea, prin actul său, să continue şi să dezvolte procesul de metamorfozare structurală în mod corespunzător.
http://www.romaniacurata.ro/transparenta-in-vestul-romaniei-pe-zile-pe-prefecturi-pe-consilii-judetene-inspectoratescolare-primarii/?utm_source=newsletter&utm_content=Newsletter-161715-20141218&utm_campaign=De+ce+%C8%99ia+dat+Ponta+demisia 18.12.2014 Transparența în Vestul României. Pe zile, pe prefecturi, pe consilii județene, inspectorate școlare, primării
ÎNTREBAREA 2:„Vă rugăm să ne transmiteți câte dezbateri publice ați organizat în 2013”. (anul in care s a avizat si PUG ul nou in urma dezbaterilor publice DEZBATERI PUBLICE ORAȘE REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ Primăria Timișoara a răspuns după 13 zile, precizând că în 2013 au fost organizate 7 dezbateri publice, fiind înregistrate 49 de recomandări din partea cetățenilor, a unor asociații și fundații sau societăți comerciale, 7 dintre recomandări find incluse în proiectele de acte normative. IATA DE CE ESTE NEVOIE DE UN ALT TIP DE INFORMARE O REGINDIRE PE PLATFORMELE ONLINE PE TOATE ENTITATILE STUDIATE: CASA SCARII (GRUPAREA DE CASE) /CVARTALUL/ UNITATEA DE VECINATATE UNITATEA TERITORIALA DE REFERINTA /CARTIER /LOCALITATE ZONA METROPOLITANA /JUDET / REGIUNE / TARA / EUROREGIUNE / UNIUNEA EUROPEANA / UNIUNEA EUROAMERICANA / GLOB
TRANSPARENTA CERUTA AUTORITATILOR LOCALE SI INTOCMITORILOR MASTERPLAN 2012 Autor: Radu Radoslav Reprezentant RUR pe regiunea Vest Romania EXTRAS din scrisoarea deschisa: Înainte de începerea analizei documentaţiei propriu zise în discuţie, din punctul nostru de vedere ar trebui clarificată poziţia administraţiei locale şi a întocmitorilor asupra unor opţiuni strategice pentru a face faţă situaţiei globale financiare şi economice actuale.
Iată cîteva din aceste întrebări pe care ni le-am pus şi la care există o multitudine de răspunsuri şi anume:
A. opţiunea referitoare la un actionar puternic (dintr-o singura bloc, tara,) vs . mai mulţi acţionari (locali, naţionali, din mai multe ţări, blocuri – totul mai flexibil); B. opţiunea referitoare la încurajarea IMM-urilor (comerţului mic –producătorul agricol mic local) vs. lanţurile comerciale internaţionale; C. Opţiunea referitoare la densificarea zonelor de locuit cu ajutorul marelui developer (blocuri) vs micul proprietar – firmă mică de construcţii); D. opţiunea referitoare la stoparea declinului demografic al populaţiei, poziţia ştruţului Vs o politică de absorţie de emigranţi; E. opţiunea referitoare la mediul universitar de excelenţă creerea Universităţii Regionale vs păstrarea Universităţilor pe domenii; F. opţiunea referitoare la Natura 2000 (plantarea unei pădurii pe teritoriu administrativ al Timişoarei) vs plantarea unei păduri pentru a întării o centura verde în jurul Naturii 2.000 din periurban; G. Optiunea referitoare la distribuţia spaţiilor verzi pe comunităţi UTR (scuaruri verdealbastru) vs culoare verzi -parcuri mari ; H. opţiunea referitoare la abordarea strategiei pe cartiere vs pe comunităţi (UTR) ; I. opţiunea referitoare la smart networks, WEB, reţele de socializare vs comunicare tradiţională; J. opţiunea referitoare la o descentralizarea a producerii energiei şi a distribuţiei resurselor energetice vs păstrarea viziunii existente centralizate; K. opţiunea referitoare la minorităţi - multiculturalitate vs monoculturalitate); L. opţiunea referitoare la creativitate, estetica -conectivitate la modernitate vs traditionalism;
Cele 6 scenarii propuse de noi (dar evident se pot crea şi altele) dupa care ar fi trebui sa se opereze din cauza incertitudinilor globale în cazul cînd recunoaştem schimbarea şi dinamica societăţii : Scenariu 1: cazul de bază –Romania – Timişoara intră in EU şi în zona euro cu drepturi egale şi nu de categorie inferioară; varianta super-optimistă pentru Timişoara, -ce investiţii publice propune adminitraţia publică pină in 2016, şi ce investiţii publice pentru 20162024? Scenariu 2: fără fonduri europene şi/sau naţionale pentru infrastructura majoră; varianta uşor pesimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 3: recesiune economică europeană- romanească; variantă pesimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 4: activităţile industrial poluante nu se pot reamplasa; variantă pesimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 5: boom în construcţiile de locuinţe ca urmare a unui val de emigranţi; variantă optimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 6: boom in domeniul cercetarii; variantă optimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ?
Pentru fiecare din acestea ar trebui exemplificate propunerile pe layere diferite. Indiferent de scenariul adoptat ar fi trebuit ca să existe definite proprietăţilor publice şi private ale PMT: şi mai mult ce achiziţii şi ce pierderi în aceste proprietăţi s-au petrecut şi care sunt motivele?
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare
• subregula 3.5 Fiecare din aceste centre, structuri mari are un trecut bine definit, ce a trecut prin trei faze distincte. Aceste trei faze nu pot fi separate, despărţite, ci conlucrează continuu în aşa fel încît acţiunile individuale să producă gradual întregitate.
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare Subregula 3.6. Actiunea Colonia vesela utor Danciu Mihai
Faza 1. Unele creşteri
sugerare naşterea unor noi centre mari COLONIA VESELA semnalizare rutieră pentru adaptarea la sensul unic nou propus, curățarea șanțurilor pentru scurgerea apei pluviale, montarea unor paturi înălțate de vegetație pentru a marca șicanele în carosabil, precum și adăugarea plăcuțelor identitare cuprinzând numele străzilor și anunțuri cu privire la activitățile centrului comunitar.
• Faza 2. Una sau mai multe creşteri
fixare (confirmare) schema principală a acestei structurii COLONIA VESELA montarea modulelor SHARE, în linie dreaptă, pornind de la centrul comunitar, cu rolul de a genera un spațiu semipublic pe limita de proprietate între public și privat, montarea unor dale de beton pentru marcare suprafețelor pietonale și îmbunătățirea calității acestora, respectiv plantarea vegetației înalte pentru delimitarea unor camere exterioare – spații public pozitive. Etapa a doua își găsește finalitatea in confirmarea transformării străzii Ecaterina Teodoroiu în spațiu semipublic integral.
• Faza 3. O serie de creşteri
completare (consolidare) noul centru COLONIA VESELA prin organizarea permanentă a unor activități – târguri, festivaluri etc.. la care este obligatorie participarea vizitatorilor din Colonie și alte cartiere petroșănene pentru întărirea relațiilor sociale și a comunităților
SUGERARE/ FIXARE-CONFIRMARE/ COMPLETARE-CONFIRMARE
BUCURESTI interbelic
SUGERARE/CONFIRMARE/COMPLETARE
Sugestie nou aliniament str brediceanu, Timisoara 2013
SUGERARE; FIXARE-CONFIRMARE; COMPLETARE-CONFIRMARE
Fazele creşterii întregului mai mare Complexitatea procesului îl putem constata doar dacă fiecare creştere joacă simultan cele trei ipostaze pentru metamorfozarea diferitelor centre.
COMPLEXUL CASA POPORULUI BUCURESTI LA CELE TREI PREMII CARE SUNT OPERATIUNILE DE a. Sugestie b. Fixare (confirmare) c. completare (consolidare) ?
EXEMPLU CRESTEREA ORGANICA STUDIU DE CAZ PIATA VICTORIEI TIMISOARA
1. VIZIUNEA 2. CREŞTEREA PAS CU PAS 3. CREŞTREA UNUI ÎNTREG MAI MARE 4. SPAŢIU PUBLIC POZITIV 5. PROIECTAREA CLĂDIRILOR MARI 6. STRUCTURA 7. FORMAREA DE CENTRE
EXEMPLU CRESTEREA ORGANICA STUDIU DE CAZ PIATA VICTORIEI TIMISOARA 1750 cca
EXEMPLU CRESTEREA ORGANICA STUDIU DE CAZ PIATA VICTORIEI TIMIŞOARA 1872-75 PROPUNERE
EXEMPLU CRESTEREA ORGANICA STUDIU DE CAZ PIATA VICTORIEI TIMISOARA 1880
EXEMPLU CRESTEREA ORGANICA STUDIU DE CAZ PIATA VICTORIEI TIMIŞOARA cca 1905
DETALIU ESPLANADA - 1894
sursa Emil Konya http://www.facebook.com/photo.php?fbid=359551617476753&set=o.335697079861865&type=1&relevant_count=1
Sursa col Emil Konya
http://www.facebook.com/photo.php?fbid=359551617476753&set=o.335697079861865&type=1&relevant_count=1
1932
Bul Regele Ferdinand cca 1935
Prima cărămidă 14. IX. 1936. Începerea lucrărilor LA catedrala .
1947
Cca 1939
Actualul rectorat 1944 45 blindate apararea chesturii politiei Sursa colectia Emil Konya http://www.facebook.com/photo.php?fbid=359551617476753&set=o.335697079861865&type=1&relevant_count=1
Dupa 1957
1966 Sursa: http://goo.gl/1yxtj
Propunere Centru Civic Timisoara 1984
SITUAŢIA EXISTENTĂ - PROPUNERI - INELE PENETRAŢII (CATEGORIA I ŞI II) SUBTRAVERSĂRI, SUPRATRAVERSĂRI ŞI PODURI ETAPA I 1. Supratraversare C.F. -Iuliu Maniu; 2. Subtraversare C.F. - str. Jiu; 3. Subtraversare C.F.- Popa Sapca; 4. Supratraversare C.F.-Inel II- strada Baader 5. Pod peste Canal Bega- strada Bobalna
PALATUL CULTURII REFUNCTIONALIZARE SPATIU INTERIOR
FOYER PALATUL CULTURII SPATIU INCHIS
PIATA VICTORIEI SPATIU PUBLIC
PALATUL CULTURII REFUNCTIONALIZARE SPATIU INTERIOR
FOYER PALATUL CULTURII SPATIU PUBLIC
PIATA VICTORIEI SPATIU PUBLIC
1955 cca
2009.12.01.
reabilitarea zonei centrale a Municipiului Timisoara, arh. VG, IA, RR
în mare orice nouă creştere X trebuie să fie concomitent în trei poziţii: SUGERARE; FIXARE-CONFIRMARE; COMPLETARE-CONFIRMARE
X crează în mod normal o sugestie pentru un nou întreg centru care poate să apară dar doar după multe creşteri ulterioare X joacă rolul de fixare pentru alte centre mai puţin definite care sunt doar sugerate de primele acte de creştere X ajută întotdeauna să completeze la final un centru major ce este întotdeauna bine definit .
şapte subreguli ale creşteri întregului mai mare subregula 3.7. Numărul de centre este surprinzător de mare. Întregitatea se formează doar prin realizarea a numeroase astfel de centre care sunt într-o relaţie discretă. STUDIU DE CAZ Axa pietonala Campus studentesc I (Parvan) Campus studentesc II (Oituz) Pericolul acestei reguli este cea a unei miopii, faţă de structura mare, de a nu vedea pădurea de copaci. Creşterea bucată cu bucată poate rămîne doar în acest stadiu fără a crea întregitate dacă nu realizează astfel de centre. Este vorba în acest caz doar de fragmentare, de incoerenţă. Ex spatiile publice din Timişoara
CENTRE TIMISOARA 2010 existent
CENTRE TIMISOARA INDEPENDENTE 2010 propuneri
Legătura dintre centrul magic Ĺ&#x;i celelate centre de UTR 2011