Strategie Durabila de Mobilitate în Județul Hunedoara

Page 1

STRATEGIA DURABILA de TRANSPORT A JUDETULUI HUNEDOARA ROMANIA

PLANUL DE MOBILITATE A ZONEI DE INTERES FUNCTIONAL

1. VALEA JIULUI 2. CORVINIA 3. INTERCONECATREA LOR

AUTORI: PROF DR ARH RADOSLAV RADU DRD ARH DANCIU MIHAI IONUT CENTRUL DE CERCETARE PENTRU PLANIFICARE URBANA UPT 2015


UN NOU MOD DE A PLANIFICA MOBILITATEA URBANĂ PLANIFICAREA TRADITIONALA A TRANSPORTULUI vs PLANIFICAREA MOBILITATII URBANE DURABILE

1.Axată pe trafic vs Centrată pe oameni 2. Obiective primare: Capacitatea şi viteza fluxului de trafic vs Obiective primare: Accesibilitate şi calitatea vieţii precum şi durabilitate, viabilitate economică, echitate socială sănătate şi calitatea mediului 3. Axat modal vs Dezvoltare echilibrată a tuturor modalităţilor de transport relevante şi schimbare spre modalităţi de transport mai curate şi mai durabile http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


UN NOU MOD DE A PLANIFICA MOBILITATEA URBANĂ PLANIFICAREA TRADITIONALA A TRANSPORTULUI vs PLANIFICAREA MOBILITATII URBANE DURABILE 4. Axare pe infrastructură vs Set integrat de acţiuni pentru obţinerea unor soluţii rentabile 5. Document de planificare sectorială vs Document de planificare sectorială care este conform şi complementar cu domeniile de politici asociate (precum utilizarea terenurilor şi planificare spaţială) servicii sociale; sănătate; aplicare şi control etc.)

6. Plan de livrare pe termen scurt şi mediu vs Plan de livrare pe teren scurt şi mediu ca parte a unei viziuni şi strategii pe termen lung http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


UN NOU MOD DE A PLANIFICA MOBILITATEA URBANĂ PLANIFICAREA TRADITIONALA A TRANSPORTULUI vs PLANIFICAREA MOBILITATII URBANE DURABILE 7. Referitor la o zonă administrativă vs Referitor la o zonă funcţională bazată pe tipare de transport la locul de muncă 8. Domeniul inginerilor de trafic vs Echipe de planificare interdisciplinare 9. Planificare realizată de către experţi vs Planificare cu implicarea părţilor interesate prin utilizarea unei abordări transparente şi participative http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


UN NOU MOD DE A PLANIFICA MOBILITATEA URBANĂ

PLANIFICAREA TRADITIONALA A TRANSPORTULUI vs PLANIFICAREA MOBILITATII URBANE DURABILE 10. Evaluare de impact limitat vs Monitorizare şi evaluare regulată a impacturilor pentru a informa un proces structurat de învăţare şi îmbunătăţire

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


Linii directoare de planificare in STRATEGIA DURABILA de TRANSPORT din ROMANIA 2015 1. incurajarea concentrarii locuirii in interiorul intravilanelor localitatilor si limitarea dezvoltarii urbane in zone care nu sunt deja echipate cu infrastructura tehnico-edilitara; 2. Incurajarea concentrarii activitatilor industrial in parcuri tehnologice din exteriorul localitatilor si limitarea amplasarii lor in intravilanul localitatilor; 3. Incurajarea construirii in zonele industrial deja existente si interzicerea construirii in spatii verzi; 4. Incurajarea locuirii in centrele istorice ale localitatilor oraselor; 5. Dezvoltarea complementaritatii intre zonele urbane si zonele rurale; 6. Incurajarea dezvoltarii ce utilizeaza energie verde si interzicerea construirii de imobile ce utilizeaza in exploatare exclusiv combustibil fosili 7. luarea masurilor necesare pentru diminuarea efectelor negative ale riscurilor naturale si industrial; 8. Obligativitatea elaborarii planurilor de mobilitate; 9. Incurajarea planificarii si proiectarii de calitate si limitarea derogarii de la planurile de dezvoltare urbana si teritoriala in vigoare; 10. Incurajarea implicarii cetatenilor si comunitatilor in elaborarea strategiilor de dezvoltare si obligativitatea consultarii publicului asupra fiecarei etape ale acestora Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


VIZIUNE INTEGRATA SCENARIU pentru O STRATEGIE DURABILA DE TRANSPORT in JUDETUL HUNEDOARA- ROMANIA PRIN INTRODUCEREA SISTEMULUI DE TRAMTREN IN ZONA DE INTERES FUNCTIONAL 1. VALEA JIULUI 2. CORVINIA (DEVA-HUNEDOARA-SIMERIA-CĂLAN) 3. INTERCONECTAREA LOR


STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALA ROMANIEI SDTR

Pleaca de la ideea ca localitatile nu se dezvolta izolat, ci printr-o interactiune puternica, in special in cazul acelor orase care au o functie polarizatoare la nivelul teritoriului pentru localitatile din zona de influenta

Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALA ROMANIEI Rolul polarizator este pus in evidenta atit de fluxurile intense de navetisti, precum si de numarul mare de firme care isi desfasoara activitatea in zona. Aceste miscari de forta de munca, precum si activitatea economica intense dau nastere la zone urbane functionale, caracterizate de influente puternice la nivelul teritoriului. Din aceasta perspectiva, un interes major pentru

STRATEGIA DURABILA de TRANSPORT A JUDETULUI HUNEDOARA ROMANIA A ZONEI DE INTERES FUNCTIONAL CORVINIA si VALEA JIULUI este dat de asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea acestor zone urbane functionale. Daca principala caracteristica a acestor zone este data de miscarea fortei de munca si a marfurilor, masurile teritoriale vizeaza dezvoltarea serviciilor de transport pentru teritoriul functional (mobilitatea persoanelor), precum si a infrastructurii necesare sa gestioneze traficul generat de relatiile economice, miscarile fortei de munca si a marfurilor. Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALA ROMANIEI Dinamicile de la nivelul zonelor urbane functionale pun in evidenta importanta reconsiderarii relatiilor urban-rural in perspectiva dezvoltarii. Astfel, abordarea integrate a politicilor de dezvoltare la nivel urban presupune nu doar articularea actiunilor la nivelul orasului, dar si integrarea in perspectiva de dezvoltare a zonei rurale din zona de influenta a orasului. Beneficiile unei politici de dezvoltare axata pe cooperarea urban-rural se concretizeaza intr-o mai buna utilizare a terenurilor in raport cu procesele de dezvoltare, consolidarea serviciilor furnizate, precum si o utilizare calitativa a resurselor naturale. Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


Scenariu propus prin SDTR se bazeaza la nivel local (ZONA de INTERES FUNCTIONAL VALEA JIULUI si DEVA HUNEDOARA ORASTIE ) pe urmatoarele directii de dezvoltare:

1. imbunatatirea infrastructurii care conecteaza orasele si zonele inconjuratoare acestora, pentru o dezvoltare unitara; 2. Asigurarea unor institutii publice performante in zonele slab dezvoltate (in special in domeniul educatiei, sanatatii, infrastructurii de baza pentru serviciile publice, etc), pentru a promova mobilitatea oamenilor si pentru a contribui la cresterea standardului de viata; 3. Promovarea investitiilor in calitatea vietii in zonele cu potential ridicat de crestere, pentru a spori capacitatea de a atrage si a pastra capitalul uman necesar 4. valorificarea potentialului propriu al spatiului rural; 5. Proiectarea si aplicarea unor masuri care sa vizeze grupurile marginalizate si minoritare, in vederea sustinerii participarii acestora la procesele de dezvoltare, ca parti active ale economiei. Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


ACTIUNI STRATEGICE pentru SDTR (ZONA de INTERES FUNCTIONAL VALEA JIULUI si DEVA HUNEDOARA ORASTIE)

1. Asigurarea mobilitatiii urbane durabile: transport in comun de calatori de mare capacitate-tramvai, metrou, autobuze cu benzi dedicate 2. Dezvoltarea terminalelor intermodale de transport public de calatori si tehnologii “park& ride” pentru un oras curat: dezvoltarea parcarilor de autoturisme si a terminalelor transprtului suburban cu microbuze la extremitatile marilor axe de transport urban-tramvai, metrou, autobuze cu benzi dedicate; 3. Extinderea liniilor de tramvai catre zonele periurbane; diversificarea cailor de acces catre orasul polarizator si extinderea drumurilor pentru cnectivitatea comunelor invecinate; 4. Integrarea sistemelor de transport urban cu cel metropolitan si regionale- orase corelate (bilete comun) pentru stimularea utilizarii transportului public de calatori; Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


MOBILITATE CRESCUTA IN SDTR IN CONDITIILE ACCESIBILITATII ACTUALE REDUSE CONECTIVITATE SI ACCESIBILITATE Infrastructura conectiva care sa faciliteze intensificarea fluxurilor de persoane si marfuri Elemente cheie: Numarul cailor de transport si varietatea tipurilor de transport ; Consolidarea sistemelor urbane cu potential de crestere si realizarea unei relatii crescute a acestorsa cu localitatile din zona de influenta; Gruparile urbane cu potential de a devein sisteme urbane au fost definite ca orase sau grupari de orase apropiate, aflate cel mult la 30km unul de altul si care impreuna depasesc 100.000 locuitori; 1. Grupari mononucleare de orase mari, resedinte de judet, amplasate in zone cu densitati mari ale populatiei, in jurul carora s-au dezvoltat o serie de orase satelit predominant mici (sub 20.000 locuitori) 2. Grupari multipolare de rang apropiat simple

(VALEA JIULUI ) 3. Grupari multipolare de rang inegal

(DEVA-HUNEDOARA-SIMERIA-CÄ‚LAN) 4. Grupari bipolare de rang apropiat cu sateliti


SCENARII ZONA DE INTERES FUNCTIONAL VALEA JIULUI si DEVA HUNEDOARA SIMERIA (CĂLAN) A. PESIMIST cind se mentine structura fizica a retelei stradale B. OPTIMIST Cind se propun reglementari atit la intersectii cit si pe tronsoane de strazi PRIN INTRODUCEREA TRAMTRENULUI 1. VALEA JIULUI 2. DEVA HUNEDORA - SIMERIA(CĂLAN) 3. INTERCONECTAREA CELOR DOUA OPERATIUNI Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


CULEGERE DE DATE • Interviuri la domiciliu pentru punerea in evidenta a mobilitatii populatiei pe un esantion de 1,5-2% din populatie; • Anchete origine-destinatie (O-D) in traffic pe penetratii • Recenzarea calatorilor pe mijloacele de transport public • Recensamintul de traffic la intersectii (min 25) si in sectiuni (min 14) • In orele de virf pe intervalul de timp cuprins intre 16 si 24 ore • Inregistrarea timpului necesar pentru efectuarea unor deplasari pe diferite rute selectate • Realizarea de anchete atit la firmele producatoare cit si la cele care efectueaza transporturi pentru a pune in evidenta fluxurile de marfuri CEREREA DE TRANSPORT SE VA ANALIZA PENTRU PERSPECTIVA (2020-2030) UTILIZIND DATELE SOCIO-ECONOMICE PROGNOZATE Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


SCENARII PE ELEMENTE DE BAZA • Capacitatea de circulatie a retelei de strazi (C) • Fluxurile de circulatie (Fx) rezultate din relatiile dintre diferite zone functionale de pe teritoriul localitatii sau a teritoriului de influenta C/Fx = NIVELUL DE SERVICIU Pe o gama de la A la F

Sursa: URBAN CONCEPT XV –martie 2015 www.eurourbanism.ro


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI Descriere • Sistem eficient de transport în comun care utilizează potențialul infrastructurii existente pentru mobilitate durabilă în micro-regiunea Valea Jiului; • Sistemul TT utilizează calea ferată existentă, reabilitată, cu o ajustare la nivelul secțiunii șinei (prin adăugarea unei flanșe de siguranță); • Sistemul conectează localitățile amplasate în imediata proximitate, pe ambele laterale ale căii ferate; • Se propune amenajarea unor stații suplimentare, permanente și facultative, în jurul cărora se vor dezvolta noi spații publice pozitive calitative, contribuind îndeosebi la regenerarea urbană a cartierelor istorice marginalizate (colonii muncitorești) și la deservirea siturilor fostelor unități de producție și prelucrare, acum în reorganizare și restructurare economică.


1. TRAM TREN VALEA JIULUI Beneficii ale implementării: • Reunirea operatorilor de transport local sub aceeași Autoritate pentru Managementul Transportului Public; • Conectarea eficientă a mijloacelor de transport de persoane regionale și inter-regionale (autobuze, trenuri InterRegio și Regio) cu cele având acoperire locală (microbuze, sisteme de transport pe cablu), pentru deservirea integrată a tuturor categoriilor de populație (turiști, cartiere urbane marginalizate, zone etnografice cu caracter rural etc..); • Deservirea unui număr inițial de aproximativ 87.300 de rezidenți pe infrastructura de bază, cu posibilitatea extinderii la aproximativ 107.000 de persoane prin interschimb cu linia CF cu encartament îngust Petrila – Lonea și aproximativ 116.000 de persoane prin construcția tronsonului Mina Uricani – Uricani Centru Vechi; la aceștia se adaugă un număr de aproximativ 75.000 turiști înregistrați în prezent.


1. TRAM TREN VALEA JIULUI Obstacole pentru implementare: • Reabilitarea infrastructurii existente pe o lungime totală de aproximativ 44,00 km, pentru deservirea rapidă și raport de eficiență maximă cost-beneficiu; • Construcția șinei de cale complexă Mina Uricani – Centru vechi Uricani și a unui pod peste râul Jiul de Vest pentru deservirea suplimentară a aproximativ 8500 de locuitori față de numărul de utilizatori de bază; • Înființarea unei Autorități de Management al Transportului Public comună pentru toate localitățile din Valea Jiului; • Disponibilitatea SNTFC CFR CĂLĂTORI SA și SNTFC CFR MARFĂ SA de a colabora pentru implementarea unui astfel de proiect într-un context care nu se află pe lista de priorități la nivel național sau regional.


1. TRAM TREN VALEA JIULUI • Tronsoane • T0 Mina Petrila – Lonea Cap de linie 5,5 km • Linie CF îngustă, utilizată în prezent pentru transportul de marfă între cele două mine;

• T1 Petroșani Triaj – Livezeni – Bărbăteni 28,0 km • Suprapusă peste două magistrale feroviare existente: 202 Simeria – Livezeni – Filiași și 214 Livezeni – Lupeni, ambele cu linie dublă electrificată;

• T2 Bărbăteni – Uricani Centru Vechi 2,5 km • Linie CF dezafectată, necesar a fi reconstruită, inclusiv pod necesar peste Jiul de Vest;

• T3 Petroșani Triaj – Bănița 10,5 km • Tronson suprapus peste magistrala ferociară existentă 202 Simeria – Filiași, care conectează Complexul turistic Peștera Bolii – Cetatea Dacică Bănița și Zona Etnografică Bănița cu sistemul integrat de transport al Depresiunii Petroșani



1. TRAM TREN VALEA JIULUI Aspecte tehnice


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI • Tronson T0 Mina Petrila – Lonea Cap de Linie Linie CF encartament îngust cu lungime de aproximativ 5,50 km; Se utilizează pentru garare depoul din zona Brătianu; Este importantă pentru conectarea cartierului Lonea – Cap de linie, Colonia Brătianu, domeniul schiabil Dobraia-Șureanu și a zonei etnografice Cimpa la rețeaua de transport feroviar din Depresiunea Petroșani;


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI • • • •

Tronson T1 Petroșani Triaj - Livezeni Lungime aproximativ 7,50 km Profită de numărul cel mai ridicat de locuitori pe raza de 500 de metri; Realizează transferul dintre cele două hub-uri de interschimb: Petroșani și Livezeni și stația de telegondolă aflată în zona Aeroport – Sălătruc; • Stațiile intermediare sunt propuse în zonele cele mai importante de dezvoltare a funcțiunilor de instituții și servicii: Piața Agroalimentară, Stadion – acces spre Dâlja Mică – Spitalul de Urgență, Piața Agroalimentară Dacia.


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI • Tronson T1 Livezeni - Bărbăteni • Lungime aproximativ 20,50 km; • Utilizează infrastructura existentă cu linie dublă electrificată; • Conectează nodul intermodal propus Livezeni cu cele două municipii (Lupeni și Vulcan) și cele două orașe (Aninoasa și Uricani) din Vestul Văii Jiului; • Posibilitate de transfer către stațiunile turistice Straja și Pasul Vâlcan.


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI • Tronson T2 Bărbăteni – Uricani – infrastructură nouă propusă • Lungime de aprox. 2,50 km; • Calea ferată propusă continuă parcursul firesc peste Jiul de Vest; • Este necesară reconstrucția podului de cale ferată; • Traseul urmărește apoi strada principală a orașului Uricani, Bulevardul Muncii – Strada Republicii, între cartierele Bucura și Centrul vechi, cu oprire în proximitatea funcțiunilor majore (Spitalul Orășenesc Uricani, Primăria Orașului Uricani)


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI • Tronson T3 Petroșani Triaj – Bănița • Lungime de aprox. 10,50 km; • Are rolul de a conecta Comuna Bănița și zona de interes comun a cetății dacice cu Peștera Bolii cu localitățile urbane din Valea Jiului; • Oferă transferul eficient de la hub-ul intermodal Petroșani pentru trenurile InterRegio; • Timp redus de parcurgere între localitățile aparținătoare de Bănița și Peștera - Petroșani;


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


1. TRAM TREN VALEA JIULUI


2. TRAMTREN ZONA DE INTERES FUNCTIONAL CORVINIA DEVA HUNEDOARA SIMERIA (CĂLAN)








1. INTRODUCEREA TRAMTRENULUI VALEA JIULUI 2. INTRODUCEREA TRAMTRENULUI CORVINIA

3. INTERCONECTAREA CELOR DOUA OPERATIUNI LA NIVEL JUDETEAN


3. INTERCONECTAREA CELOR DOUA OPERATIUNI LA NIVEL JUDETEAN


3. INTERCONECTAREA CELOR DOUA OPERATIUNI LA NIVEL JUDETEAN


3. INTERCONECTAREA CELOR DOUA OPERATIUNI LA NIVEL JUDETEAN


3. INTERCONECTAREA CELOR DOUA OPERATIUNI LA NIVEL JUDETEAN


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 1: AFLAŢI-VĂ POTENŢIALUL PENTRU A AVEA UN PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ DE SUCCES • ACTIVITATEA 1.1: ADERAŢI LA PRINCIPIILE GENERALE DE MOBILITATE DURABILĂ • ACTIVITATEA 1.2: EVALUAŢI IMPACTUL CADRULUI REGIONAL/NAŢIONAL • ACTIVITATEA 1.3: FACEŢI AUTOEVALUAREA • ACTIVITATEA 1.4: VERIFICAŢI DISPONIBILITATEA RESURSELOR • ACTIVITATEA 1.5: DEFINIŢI CALENDARUL DE BAZĂ • ACTIVITATEA 1.6: IDENTIFICAŢI ACTORII CHEIE ŞI PĂRŢILE CHEIE IMPLICATE http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 2: DEFINIŢI PROCESUL DE ELABORARE ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL PLANULUI

• ACTIVITATEA 2.1: PRIVIŢI DINCOLO DE PROPRIILE DVS. LIMITE ŞI RESPONSABILITĂŢI • ACTIVITATEA 2.2: DEPUNEŢI EFORTURI PENTRU COORDONAREA POLITICILOR ŞI PENTRU O ABORDARE INTEGRATĂ A PLANIFICĂRII • ACTIVITATEA 2.3: PLANIFICAŢI IMPLICAREA ACTORILOR ŞI A CETĂŢENILOR • ACTIVITATEA 2.4: CONVENIŢI ASUPRA PLANULUI DE LUCRU ŞI A ACORDURILOR DE MANAGEMENT http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 3: ANALIZAŢI SITUAŢIA MOBILITĂŢII ŞI ELABORAŢI SCENARII

• ACTIVITATEA 3.1: PREGĂTIŢI O ANALIZĂ A PROBLEMELOR ŞI OPORTUNITĂŢILOR • ACTIVITATEA 3.2: ELABORAŢI SCENARII

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 4: DEZVOLTAŢI O VIZIUNE COMUNĂ

• ACTIVITATEA 4.1: DEZVOLTAŢI O VIZIUNE COMUNĂ A MOBILITĂŢII, ŞI MAI MULT DE ATÂT • ACTIVITATEA 4.2: INFORMAŢI ACTIV PUBLICUL

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 5: STABILIŢI PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE MĂSURABILE

• ACTIVITATEA 5.1: IDENTIFICAŢI PRIORITĂŢILE PENTRU MOBILITATE • ACTIVITATEA 5.2: ELABORAŢI ŢINTE SMART

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 6: ELABORAŢI PACHETE EFICIENTE DE MĂSURI

• ACTIVITATEA 6.1: IDENTIFICAŢI CELE MAI EFICIENTE MĂSURI • ACTIVITATEA 6.2: ÎNVĂŢAŢI DIN EXPERIENŢELE ALTORA • ACTIVITATEA 6.3: LUAŢI ÎN CONSIDERARE CEA MAI BUNĂ OFERTĂ • ACTIVITATEA 6.4: UTILIZAŢI SINERGII ŞI CREAŢI PACHETE INTEGRATE DE MĂSURI

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 7: STABILIŢI RESPONSABILITĂŢI CLARE ŞI ALOCAŢI BUGETE

• ACTIVITATEA 7.1: ALOCAŢI RESPONSABILITĂŢI ŞI RESURSE • ACTIVITATEA 7.2: PREGĂTIŢI UN PLAN DE ACŢIUNE ŞI UN BUGET AFERENT

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 8: ORGANIZAŢI MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

• ACTIVITATEA 8.1: ORGANIZAŢI MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 9: ADOPTAŢI PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ

• ACTIVITATEA 9.1: VERIFICAŢI CALITATEA PLANULUI • ACTIVITATEA 9.2: ADOPTAŢI PLANUL • ACTIVITATEA 9.3: CREAŢI PROPRIETATE ASUPRA PLANULUI

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 10: ASIGURAŢI MANAGEMENT ŞI COMUNICARE ADECVATE (CÂND IMPLEMENTAŢI PLANUL)

• ACTIVITATEA 10.1: GESTIONAŢI IMPLEMENTAREA PLANULUI • ACTIVITATEA 10.2: INFORMAŢI ŞI ANGAJAŢI CETĂŢENII • ACTIVITATEA 10.3: VERIFICAŢI PROGRESUL FĂCUT ÎN ATINGEREA OBIECTIVELOR

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


PAŞI ŞI ACTIVITĂŢI PASUL 11.1: ACTUALIZAŢI ÎN MOD REGULAT PLANUL

• ACTIVITATEA 11.2: REVIZUIŢI REALIZĂRILE – ÎNŢELEGEŢI SUCCESUL ŞI EŞECUL

http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf


VA MULTUMIM! Prof. dr. arh. Radu Radoslav As. drd. arh. Mihai-Ionuț Danciu Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbană Timișoara


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.