CRESTEREA ORGANICA NOTE CURS 12 prof dr arh RADU RADOSLAV 2014 Sursa: Alexander C.; Hajo N.; et al (1987) A New Theory of Urban Design, Oxford University Press ISBN 0-19-503753-7 New York adnotari& traducere prof dr arh RADU RADOSLAV 2014
REGENERARE URBANA PRIN CRESTERE ORGANICA Bibliografie TEZE DOCTORAT 2014 : CATALINA IONITA UAUIM Bucuresti (1) GOLUL CA INSTRUMENT CONCEPTUAL DE INVESTIGARE A ORGANICITATII ORASULUI POSTINDUSTRIAL CRISTIAN BLIDARIU- UVTIMISOARA (2) ARTA ÎN ORAŞUL POSTMODERN REGENERARE URBANĂ ŞI SPAŢIU VIRTUAL Alexander Christopher, (3) Hajo N., Artemis A – A New Theory of Urban Design – Ed. Oxford University Press, New York, 1987 A. Plesu (4)“despre frumusetea uitata a vietii” ed humanitas ISBNA 976-073-50-29050 Landry C (5) The Art of City Making ed Earthscan ISBN 978-1-84407-245 (2006) etc
A. Plesu “despre frumusetea uitata a vietii” ed humanitas ISBNA 976-073-50-2905-0
Leac = pharmakeus (greaca veche). Doza homeopatică…..poate lucra ca drojdia daca nu, poate aparea EFECTUL TOXIC pg 54 E firesc să fii instruit mai intii asupra ambianţei în care te-ai născut, să-i priveşti metabolismul, istoria, rostul. pg104 Să cugeţi ca un cugetator şi nu ca un activist adică să nu te grăbeşti să acţionezi inainte de a pricepe. Pg 107 Nu intervenţia agresivă, ci simpla prezenţă imită metabolismul… preluarea energiei adversarului utilizinduI impotriva lui pg 127 Nu propune reţete, ci indica direcţii… pg 132 Libertatea ta vs liberate celuilalt pg 174
farmacologie urbană = terapia urbană, regenerare urbana.
Prin utilizarea noilor tehnologii de comunicare, prin informatizare, prin aparitia platformelor on line prin aparitia unor asezari paralele, prin aparitia muncii informale, etc. (toate fără precedent din punct de vedere al amplorii extinderii) a aparut nevoia de preparare a mediului urban pentru viitoarea perioada, prin utilizarea de strategii si tactici novative ce utilizeaza temporaritatea, efemeritatea, ce conduc la reconfigurarea ţesutului urban actual, fie vizibil prin macro-adaptare, (analizate in cursul trecut) fie discret prin micro-adaptare, cu impact major asupra organismului urban/teritorial. Incearcind să conştientizam efectele acestui fenomen prezent si la noi in tara, relevat si cu ocazia alegerilor prezidentiale din 2014, noiembrie, propunem o metodolgie, tactici respectiv un instrument de reacţie la el, prin utilizarea
spațiilor în așteptarea. (1)
SEDIU BRD PROIECTARE 1995 2000 EXECUTIE 1997 2000 AUTOR RADU RADOSLAV & BOJIC LIVIU in 1994 spatiu in asteptare
PROBLEMATICA NOULUI URBAN (1) Problemele de mare actualitate prezente în fenomenul urbanizării globale, reflectate si la noi in tara in timpul tranzitiei de la economia de stat (sigura dar necompetitiva), spre o economie de piata (incerta dar competitiva), necesita raspunsuri surprinzatoare. Acest moment se manifestă prin expansiune urbană,, prin suburbanizare, prin fragmentarea conectivităţii, prin metisarea sociala prin dispersie teritoriala, prin descentralizare, fenomene datorate faptului ca orasul si teritoriul sau inconjurator a inceput sa fie guvernat de alte legi decit cele stiute prin educatie de actorii principali ce actioneaza in devenirea urbana -politicieni, administratori urbani/teritoriali, experti, proprietari de terendar bine stiute de actorul principalcetateanul obisnuit (roman) implicat in utilizarea temporara a urbanului si al teritoriului. Din pacate in arhitectură și urbanismul, procesul organic de evoluție și de constituire a urbanului/teritoriului nu este considerat firesc și implicit înțeles de profesionisti.
Dispersia urbană (1) starea de dispersie, extinderea fizică a spațiului urbanizat în teritoriu, expansiunea urbană pe teritorii mari, cu densitate mică în funcție de mecanismele de piață active la un moment dat. Expansiunea urbană nu mai este planificată, diviziunea terenului fiind un rezultat direct al intereselor de localizare a investițiilor așadar urbanizarea, ca rezultat, este adesea discontinuă, împrăștiată și lipsită de coerență spațială sau funcțională. Prin transformarea neprogramată a terenurilor agricole în zone urbanizate se formează adesea enclave agricole și enclave urbanizate. Orașul dispersat este opusul orașului compact, plin de spații goale care indică ineficiența dezvoltării și consecințele dezvoltării neplanificate
“POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE IN DEZVOLTAREA COMUNEI DUMBRAVITA” lucrare de licenta 2014 autor Koss Timea coord Graf R, Radoslav R FAUT UPT strategie de regenerare a enclavelor agricole și urbanizate.
Descentralizarea (1) apariția de noi centralități la marginea orașului tradițional prin localizarea centrelor comerciale, de loisir, a campusurilor tehnologice, etc. în proximitatea aeroporturilor și a schimbătoarelor de autostradă și creșterea mobilității individuale activități secundare precum deplasările și shopping-ul devenind cotidiene și primare împreună cu depopularea orașelor sunt factori care determină sau întrețin starea de dispersie în orașul contemporan, ciclicitatea și fluctuația conjuncturală dintre creșterea concentrată și creșterea deconcentrată materializându-se în forma urbană și prin apariția sau întreținerea golurilor.
DISPERSIE URBANA NEORGANICA amplasare SUPERMAGAZIN la inflexiunea dintre Dumbravita si Timisoara blocind accesul auto din Timisoara la autostrada
REGENERARE URBANA Uzura - factor determinant pentru declin
(sursa1)
Uzura fizică și structurală – Intervene în urma îmbătrânirii fondului construit Uzura funcțională – intervine cind se depășeste capacitatea de a asigura anumite funcții, cind apare neadecvarea spațiilor la transformări economice, cind apar schimbări în accesibilitate influențează trecerea unei clădiri sau zone într-o stare de nefuncționalitate Uzura locaționalăcind apar probleme structurale, cum ar fi depășirea capacității infrastructurii stradale și o scădere puternică a accesibilității, singura șansă a unor activități de a se desfășura în parametri normali este schimbarea locației
CETATEA UNIVERSITARA EUROPEANA IOSIF CONSTANTIN DRAGAN LUGOJ 1993-4 auTOR RADU RADOLAV uzura terenului prin abandonare 窶電emolari inainte de 1989
CETATEA UNIVERSITARA EUROPEANA IOSIF CONSTANTIN DRAGAN LUGOJ 1993-4
CETATEA UNIVERSITARA EUROPEANA IOSIF CONSTANTIN DRAGAN LUGOJ 1993-4
AMENAJARI EXTERIOARE CETATEA UNIV I C DRAGAN LUGOJ AUTOR RR SI LB
AMENAJARI EXTERIOARE CETATEA UNIV I C DRAGAN LUGOJ AUTOR RR SI LB cicatrizare prin acoperirea calcanului
Uzura - factor determinant pentru declin (sursa1) Uzura legalăOrașele sunt puternic afectate de o tehnicizare căreia îi revine impunerea unor norme și a unor standarde; acestea provin inclusiv din domeniul urbanismului și conduc la nevoia adaptării unor zone ale orașului, lăsând astfel pentru un timp, o perioadă de adaptare, care poate conduce la un declin. Uzura morală – Poate cea mai importantă, uzura morală se manifestă la nivelul percepției, fiind esențială atât pentru competitivitate, în cazul actorilor economici, dar și în cazul locuitorilor, influențând nivelul lor de identificare cu cartierul în care locuiesc
Tipurile de tactici și condițiile în care utilizările temporare ce se instalează în “spatii in asteptare” pot produce regenerare sursa Urban Catalyst. The Power of Temporary Uses (Oswalt, și alții, 2013
Prin substituție Cu efect scăzut asupra locului pe termen lung, asigură cu greu trecerea între cele două momente de utilizări permanente. Terenuri expropiate zeci de ani pentru autostrazi neterminate (RR) Datorită inerției Utilizarea continuă are un comportament nomad, urmând locațiile unde apar oportunități. O combinație între substitut și dezvoltare pe termen lung care în procesul de relocalizare evoluează. Clubului berlinez WMF, creat informal și care supraviețuiește în timp fabricii de metale în care a apărut, reușind să se mute de 10 ori într-o rază de 3,5km, nomadismul fiind un prilej de branding constant, iar temporalitatea un brand în sine; Prin Impuls Utilizările intermediare pot genera un impuls decisiv în specializarea zonei respective, profil care supraviețuiește chiar și după dispariția activității Gradina de iarna Piata Unirii Timisoara (RR)
Tipurile de tactici și condițiile în care utilizările temporare ce se instalează în “spatii in asteptare” pot produce regenerare sursa Urban Catalyst. The Power of Temporary Uses (Oswalt, și alții, 2013
Prin consolidare Foste utilizări temporare devin utilizări permanente, în timp ce acordurile informale se formalizează. Cable Factory din Helsinki, pornită de la preluarea fabricii Nokia, este deja în al doisprezecelea an de existență, într-o continuă expansiune, atât spațială cât și într-o diversificare a ofertei educaționale și recreaționale; Prin Coexistenta Utilizarea temporară continuă să existe chiar atunci când pe terenul respectiv s-a instalat o activitate formală. Canalul Negru (Schwarzes Kanal), o caravană informală apărută pe un șantier de construcții pe malul sudic al râului Spree, evoluează într-o colonie muncitorească cu statut legal, desființat ulterior; un proiect imobiliar determină mutări frecvente ale caravanei, fără a reuși însă înlăturarea ei din vecinătate; Prin Parazitare Utilizarea temporară exploatează potențialul unei utilizări de lungă durată din vecinătate Fiind un caz de activitate de reciclare a unor echipamente electrice, care profită de upgradeul de statut al vecinătății, un caz frecvent întâlnit și în București, în comunitățile de colectori de fier vechi
Tipurile de tactici și condițiile în care utilizările temporare ce se instalează în “spatii in asteptare” pot produce regenerare sursa Urban Catalyst. The Power of Temporary Uses (Oswalt, și alții, 2013
Prin inovare (pionierat) Utilizarea temporară este folosită ca strategie de colonizare a unui sit de către o activitate ulterioară, permanentă Cazul pieței Arizona din Belgrad care a luat naștere dintr-o activitate informală de comerț stradal într-un cartier rezidențial nou dezvoltat, dar lipsit de infrastructură și servicii. Prin subversiune Utilizarea temporară ocupă spațiul unei utilizări permanente cu intenția disturbării și transfomării acesteia Piata Operei Timisoara 1989 Piata Universitatii Bucuresti scopul politic al manifestanților fiind atins prin ocuparea unui spațiu emblematic al orașului
Tipurile de tactici și condițiile în care utilizările temporare ce se instalează în “spatii in asteptare” pot produce regenerare sursa Urban Catalyst. The Power of Temporary Uses (Oswalt, și alții, 2013
Prin dislocare Utilizări permanente sunt dislocate temporar până când se pot reloca în amplasamentul permanent. Dislocarea temporară poate genera impulsuri pentru revigorarea programului respectiv Cazul muzeului Stedelijk din Amsterdam, a cărui renovare a cauzat convertirea parțială a unei clădiri de poștă în muzeu pentru a găzdui colecțiile, funcțiunea de muzeu rezonând cu alte instituții localizate în vecinătate
DEZVOLTARE ORGANICA vs DEZVOLTARE PLANIFICATA dezvoltarea spontană poate fi asemuită cu (sursa 1) o dezvoltare metabolică organică de tip excreșcență, cicatrizare, refuncționalizare benignă sau malignă, dezvoltarea planificată (formalizatoare) poate fi asemuită cu un transplant. În ambele cazuri, rezultatul este impredictibil (integrare, respingere, ajustare, etc.) iar procesul de adaptare la nou depinde de capacitatea de adaptare a organismului. În acest sens, orașul poate fi considerat simultan atât expresia unui proiect formalizator (planuri, viziuni, obiective, speculații, proiecții, etc.) cât și expresia unui proces neîntrerupt de adaptare, mutații, asamblaje, aproprieri și (re)producere
http://www.bloodyloud.com/the-futures-of-london-in-postcards-robert-graves-and-didier-madoc-jones/ scenariu de ridicarea cotei Oceanului si remobilare dupa model sud asiatic (RR)
spațiilor în așteptarea unei utilizări Faptul că orașul și teritoriul său este din ce în ce mai mult guvernat de alte legi decât de cele care se deduc din necesitățile reale (imediate ale comunității) și din cooperarea cu mediul suport, cel natural, se evidențiază prin fenomene precum dispersie și fragmentare teritorială.
Indiferent dacă adaptarea se face sub formă discretă, de micro-adaptare, sau extremă, de macro-adaptare, impactul său are efecte importante asupra organismului urban.
2008 cartierul Soarelui Timisoara spatii in asteptare - regenerate prin inovare -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5
2008 cartierul Soarelui Timisoara spatii in asteptare - regenerate prin parazitare -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura
spatii in asteptare regenerate prin inovare Piata Unirii D arc
http://www.tion.ro/decem brie-ca-in-povesti-lagradina-de-iarna-dintimisoara/1485049
spatii in asteptare - regenerate prin inovare Piata UniriiD arc Timisoara 2014 decembrie http://www.tion.ro/decembrie-ca-in-povesti-la-gradina-de-iarna-din-timisoara/1485049
STR MARASTI TIMISORA 09.2012
STR MARASTI TIMISORA 30.09.2012 spatii in asteptare - regenerate prin inovare
STR MARASTI TIMISORA 30.09.2012 spatii in asteptare - regenerate prin inovare
STR MARASTI TIMISORA 30.09.2012 spatii in asteptare - regenerate prin inovare
STR MARASTI TIMISORA 30.09.2012 spatii in asteptare - regenerate prin inovare
STR MARASTI TIMISORA 10.2012 spatii in asteptare
terenurilor dezafectate sau abandonate sursa Karen Franck (Barron, 2014 )
Termenul vag desemnează șase aspecte ale spațiilor în așteptare: 1. abandonul, 2. suspendarea în gol, 3. marginalitatea, 4. neproductivitatea, 5. fluctuanța și 6. nedeterminarea,
forma organică respectă următoarele principii: sursa William Taylor Coleridge citat de (Abrams, et al., 2009),
(p1) Principiul seminței: esența stă în întreg, iar părțile sunt derivate; (p2) Principiul creșterii: devenirea sa este perceptibilă ca o creștere genetică; (p3) Principiul asimilării: în procesul de devenire, organismul asimilează elemente noi; (p4) Principiul transformării interne: forma perceptibilă la un moment dat se datorează unei transformări interne și nu poate fi atribuită unui creator extern; (p5) Principiul interdependenței: părțile sunt interdependente.
Sursa : Landry C (5) The Art of City Making ed Earthscan ISBN 978-1-84407-245 (2006)
1. Regenerarea prin indeplinirea dorinţei de zi cu zi: locurile dorite umplu nevoia de a fi precum: -centru comunitar sau biblioteca ca loc de de contacte sociale, rasfoire . (cîte sunt in Timisoara?) 2. Regenerarea prin transmiterea de poveşti ce transmit valori morale si culturale, (1989 BALCONUL Operei Timisoara) ceea ce presupune crestere organică.
Organicitatea, ține de structura, de esența, de funcțiile (caracterul organic) unui organ sau organism (al unui sistem). este acea proprietate care face ca lucrurile să fie considerate vii sau moarte Sursa CATALINA IONITA UAUIM Bucuresti (1) GOLUL CA INSTRUMENT CONCEPTUAL DE INVESTIGARE A ORGANICITATII ORASULUI POSTINDUSTRIAL
Alexander C “SPATIU VIU SPATIU MORT”
C ALEXANDER CRESTEREA ORGANICA Alexander C. susţine că o creştere organică este un proces ce aduce ordine prin el însuşi, printr-o “calitate centrală”, care este criteriul de bază al spiritului şi al vieţii. Ea este o calitate obiectivă precisă, pe care autorul (1975) o numeşte iniţial “calitatea ce nu poate fi definită”. Fiecare spaţiu are un caracterul dat, prin evenimentele produse de fiinţele umane în el, astfel încât spaţiul împreună cu evenimentul formează un anume patern (arhetip). Toposul comportamental, ne reamintim, l-am definit referindu-ne la comportamentul fiinţelor umane ce produc evenimente întrun anume spaţiu.
Aceste paternuri specifice fiecărui spaţiu, în cazul nostru urban, sunt fie vii, fie moarte (sursa CA)
Calitatea unui patern (topos comportamental) de a fi viu nu poate fi făcută, ci doar generată prin acţiunile oamenilor. În cadrul procesului de creştere urbană, fiecare act individual de construire este un proces în care spaţiul se diferenţiază. Să vedem de ce această “calitate centrală” nu poate fi aşa de uşor definită: - ea nu este nici o dată la fel, pentru ca îşi ia forma din particular, în timp şi spaţiu. - este un fel de libertate, ce rezultă din contradicţiile sale interne. - referinţa la această calitate se face cel mai des prin cuvintele “viu”, “întreg”, “confortabil”, ”liber”, “altruist” sau poate “etern”. De fapt paternurile (toposurilor comportamentale) cărora le lipsesc aceste calităţi nu se vor trezi nici odată la viaţă. Ceea ce face ca un patern (topos comportamental) să se trezească la viaţă este calitatea de “auto-susţinere”, “auto-generare”, “auto-menţinere”.
1939 1944 Berlin regenerare facuta Hitler A, Speer A axa nord sud Triumphbogen (Arcul de Triumf) Grose Halle (Marea Sala)
Atentie! - Cei doi autori inspectind un santier
Prin auto-organizare se crează spontan, fără intervenţii exterioare, ceva nou, distinct faţă de ceea ce a fost în sistem; este eclusă astfel viziunea mecanicistă prin care elementele componente pot fi aranjate, de fiecare dată, în aceeaşi ordine particulară, fără existenţa căreia sistemul însuşi nu poate funcţiona. Între caracteristici fundamentale care definesc autoorganizarea: (1) Ordinea globală rezultă din interacţiunile locale; (2) Controlul distribuit; (3) Reziliența; (4) Neliniaritatea; (5) Închiderea organizaţională; (6) Dinamica departe-de-echilibru; (7) Variația şi haosul.
URBANISM GENERAT Experiment crestere organica 1994-1995 an III FAT UPT coord Radu Radoslav sursa : “Comunitatea Arhitectului vs Arhitectul Comunitatii” Radoslav Radu REVISTA UNIUNII ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA FONDATĂ ÎN 1906 numar special de Timisoara 2013 Experimentul a fost prezentat în cadrul expoziţiei „ECHILIBRU UITAT 1991 TIMIȘOARA - 1996”, în cadrul pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 1996.
URBANISM GENERAT Experiment crestere organica 1994-1995 an III FAT UPT coord Radu Radoslav sursa : “Comunitatea Arhitectului vs Arhitectul Comunitatii” Radoslav Radu REVISTA UNIUNII ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA FONDATĂ ÎN 1906 numar special de Timisoara 2013
Experimentul a fost prezentat în cadrul expoziţiei „ECHILIBRU UITAT 1991 - TIMIȘOARA 1996”, în cadrul pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 1996.
URBANISM GENERAT Experiment crestere organica 1994-1995 an III FAT UPT coord Radu Radoslav sursa : “Comunitatea Arhitectului vs Arhitectul Comunitatii” Radoslav Radu REVISTA UNIUNII ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA FONDATĂ ÎN 1906 numar special de Timisoara 2013 Experimentul a fost prezentat în cadrul expoziţiei „ECHILIBRU UITAT 1991 - TIMIȘOARA - 1996”, în cadrul pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 1996.
URBANISM GENERAT expoziție la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din Praga, în cadrul programului „Architecture and Inclusion” (2010). Proiectul Centru Social Comunitar a fost întocmit de stud.arh. S. Demean şi stud.-arh. C. Costeanț, sub coordonarea arh. R. Radoslav (pentru partea de urbanismcreştere organică) şi a arh. V. Gaivoronschi (pentru partea de arhitectură) sursa : “Comunitatea Arhitectului vs Arhitectul Comunitatii” Radoslav Radu REVISTA UNIUNII ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA FONDATĂ ÎN 1906 numar special de Timisoara 2013
URBANISM FACUT Auto-organizare ? Propunere Centru Civic Timisoara 1984
Propunere Centru Civic Timisoara 1984 in contextul “Cetatii” URBANISM FACUT
vieţietate,
(SURSA C Alexander)
Un patern (topos comportamental) este viu, când permite auto-rezolvarea tensiunilor generate de forţele sale interne. De fapt această calitate fără nume, poate fi denumită vieţietate, care nu poate apărea când un patern trăieşte izolat, ci doar când apare un întreg sistem de paternuri, interdependente între ele la mai multe nivele. În realitate avem un sistem ce funcţionează prin două seturi: - un set de elemente arhetipale, simboluri, paternuri în număr de 245 la C Alexander - un set de reguli de combinare
DEZVOLTARE SUSTENABILA sursa -“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0 ,
SUPRAREGULA sursa: Alexander Christopher, (3) Hajo N., Artemis A – A New Theory of Urban Design – Ed. Oxford University Press, New York, 1987
Dacă analizăm orice schimbare dintr-un oraş cît de mică ar fi ea trebuie să stabilim o singură regulă care să producă întregitate la toate nivelurile. Schimbările unui oraş sunt rezultatul deciziilor sistemului de creditare, a proprietarilor de teren, a developerilor, a politicienilor, a urbaniştilor, a arhitecţilor, a funcţionarii publici, a drumarilor, a organizaţiilor neguvernamentale, oamenilor care doresc să-şi construiască o casă, a nevestelor, a amantelor, a dezvoltării economice, a echilibrului ecologic, a echilibrului social, a ....etc, etc.
Actorii participanti la devenirea urbana tomsanchez. wordpress.com 2014
Motivaţiile deciziilor
sursa:Alexander Christopher, (3)
a băncilor pentru a avea un profit cît mai mare a proprietarului de teren să cumpere teren agricol pe care cu ajutorul banilor publici să-l urbanizeze şi să-l vindă mai scump, a omului politic este de a strînge voturi, a developerilor de a investi pentru a obţine profit, a urbaniştilor de a pune cît mai multe reguli pentru a fi respectate sau nu, a funcţionarilor publici să nu se implice pentru a nu fi acuzaţi de corupţie, a drumarilor să ofere cît mai multe benzi de circulaţi, a arhitecţilor să proiecteze clădiri care să cîştige premii, a ecologiştilor să nu se taie nici un copac, a nostalgicilor să nu se schimbe nimic, a oamenilor care construiesc doresc ca imobilul lor să iasă în evidenţă pentru a-şi arăta puterea, a nevestelor ca vila lor să semene cu cea pe care au visat-o,
dictatura unora impotriva altora sursa:Alexander Christopher, (3)
Toate aceste motivaţii sunt corecte în sine dar intră în contradicţie cu altele ale altor actori ceea ce face ca cei care se află în poziţii de putere să triumfe şi alţii să piardă.
Pare democraţie dar este în realitate haos.
Supraregula dupa Alexander Christopher,
Fiecare creştere printr-o construcţie trebuie să se realizeze în aşa fel ca să se concilieze cu oraşul. Prin conciliere trebuie înţeles sensul vechi al cuvîntului cel de a face un întreg. Aşadar orice construcţie indiferent de mărime şi poziţie în oraş, trebuie să se concilieze cu oraşul. Pentru simplificare putem susţine că: Orice act nou de construire trebuie să creeze o structură continuă care să fie un întreg în contextul mai mare.
DUBAI 2012 COMUNITATE ORGANICA sursa:RR
Pentru a aplica supraregula este nevoie de
ALIANTA URBANA împărtăşită de toţi actorii implicaţi în procesul de „construcţie a oraşului”: sectorul proprietăţii, finanţele, locuitorii, autorităţile publice, experţii, etc
spatii in asteptare modificate de CATHEDRAL PLAZZA BUCURESTI 2012 regenerare prin suprimare Catedralei Catolice ?????
ALIANTA URBANA in acest caz? actorii implicaţi în procesul de „construcţie a oraşului”: sectorul proprietăţii, finanţele, locuitorii, autorităţile publice, experţii (monumente istorice), etc care au contribuit prin finantare, avizare, autorizare poarta responsabilitatea
supraregula Daca nu se respectă această supraregulă se aspiră la maximă expansiune de sine si, in numeroase cazuri, la incercarea de a le domina pe celelalte. „dreptul cutumiar” în Dreptul Roman „lege” niciodata formal sanctionată, prescrisă sau enunţată – „este obligatoriu pentru fiecare cetăţean roman să se comporte astfel încît Roma să subziste” „armonie, mutualitate, reciprocitate intre interesele private si cele publice”
obiective
dupa Alexander Christopher,
concilierea, coerenţa sau întregitatea este o trăsătură obiectivă a configuraţiei spaţiale, ce se petrece la orice nivel al spaţiului care poate fi măsurată. structura ce produce integritate este întotdeauna specifcă circumstanţei sale, ceea ce înseanmă că ea nu poate lua aceiaşi formă încă o dată. condiţia de întregitate, este întotdeauna produsă de acelaşi proces bine definit. Această operaţiune lucrează crescînd, producînd structura definită treptat ca „ un cîmp de centre” în spaţiu.
cîmpul de centre este produs de metamorfoza în creştere de centre unul după altul, îndeplinind o condiţie anume după cum urmează:
SUPRAREGULA STRATEGII URBANE cîmpul de centre
dupa Alexander Christopher,
Dacă este produs un centru X, simultan trebuie produse alte centre în unul din următoarele cazuri:
1. mai mare ca X; în acest caz trebuie produs un centru la o scară mai mare ca X şi în acest caz X face parte din acest nou centru, în poziţia de al sprijinii, ajutîndu-l.; 2. de aceiaşi mărime ca X; alte centre pot să fie produse la aceiaşi mărime ca X, în aşa fel ca împreună cu X să nască un „spaţiu pozitiv” 3. mai mic ca X; alte centre pot fi produse la o scară mai mică ca X şi în acest caz ele joacă rolul de sprijinire a lui X
O crestere X CATHEDRAL PLAZZA BUCURESTI 2012 mai mare ca X; în acest caz trebuie produs un centru la o scară mai mare ca X (o suita de zgirie nori) şi în acest caz X face parte din acest nou centru, în poziţia de al sprijinii, ajutîndu-l.; de aceiaşi mărime ca X; alte centre pot să fie produse la aceiaşi mărime ca X, (sa se inlocuiasca catedrala) în aşa fel ca împreună cu X să nască un „spaţiu pozitiv”
mai mic ca X; alte centre pot fi produse la o scară mai mică ca X şi în acest caz ele joacă rolul de sprijinire a lui X (o mica piateta)
Cathedral Plaza Bucuresti 2012
Str Brediceanu Bogdanesti Timisoara 2014 - cele 2 centre de sanate in fundal schimba aliniamentul sau regimul de inaltime al zonei foto RR
TIPURI DE ADAPTARE A ORASELOR LA NOI CONDITII ADAPTAREA CELEI VECHI PRIN BRUSCARE/ASIMILARE PIATA VICTORIEI ACVARIU 2009
TIPURI DE ADAPTARE A ORASELOR LA NOI CONDITII ADAPTAREA CELEI VECHI PRIN BRUSCARE/ASIMILARE PIATA VICTORIEI ACVARIU 2009 muzeul Huniade este exclus din Cetate distrugindu se reteaua urbana complexa reducindu se la o retea liniara sugerind schimbarea fatadei Oprerei (cu balconul Revolutiei) intr-una de sticla
SEMINAR EXEMPLE De studiat
Actorii implicați în utilizările temporare și beneficii posibile dupa Oswalt și Overmeyer (2013) 1.proprietarul, cel mai important actor, determină două situații posibile: toleranță sau acord contractual 2. agenți/intermediari implicați în procesul de valorificare a terenurilor, al căror rol este de a construi un cadru care permite montarea unui proiect temporar, incluzând aici autorizații, sprijin administrativ și/sau politic, dar și parteneri posibili. rol de călăuze 3. agenția de administrație care intuind beneficiile utilizărilor temporare, creează organisme descentralizate pentru consiliere, dar care se și implică în identificarea proprietarilor care nu pot valorifica terenurile respective.
MODELE DE OPERATORI IN REGENERARE URBANA: Dupa teza doctorat CRISTIAN BLIDARIU- UVTIMISOARA 2014 ARTA ÎN ORAŞUL POSTMODERN REGENERARE URBANĂ ŞI SPAŢIU VIRTUAL
FESTIVALURI: STUDENT FEST, TM BASE, STREET DELIVERY, ART STREET, JAZZ FESTIVAL GARINA
CAFENELE: MOKUM Werkraum Foto Blidariu C
CAFENELE: D ARC, foto D arc
CAFENELE: PAPILLION, foto rubin lansare pastel urban
CLUBURI BARUL AETHERNATIV- parter, CLUBUL CUIB DE ARTE-etaj , SCOALA DE TEHNICI MEDIA DIGITALE EDUKUBE (AETHERNATIV) str Marasti Timisoara Foto Blidariu C
COMUNITATI ARTISTICE: TAM TAM, ATELIER DIY (DO-IT-YOURSELF), SPATII IN ASTEPTARE, SIMULTAN, H ARTA
AGITATORI POLITICI AI SPATIULUI PUBLIC ANONIMI Foto Blidariu C
MONOTREMU activism politic autentic, ne-“sponsorizat” de comitete sau ONG-uri progresiste.
ACTIUNEA URBANA (AU) Piata Balcescu – reactie la moartea zebrei la Gradina Zoo
ACTIUNI ARTISTICE: ANOMIN TM online, MADE IN TM, ACTIUNI DE TIP MANAGERIAL FUNDATIA RUBIN,(PAPILLON), TYPOPASSAGE-BARJA, GRADINA DE IARNA DRUCKERIA 2008 (D Arc)
platformelor online a oamenilor creativi- WERKRAUM (MOKUM) TABARA SCULTURA TUBORG, TRIADE RECOLONIZARI ARTISTICE MONTANE GARINA,BREBU NOU, ILIDIA, SASCA MONTANA, POTOC, ANINA
ACTIUNI SPORTIVE “VERDE PENTRU BICICLETE”, “ATLETIC CLUB MARATON”,
Actiune protest 2006 impotriva construirii Acvariumului anonim
SUPRAREGULA STUDIU DE CAZ EVOLUTIA CENTRELOR IN TIMISOARA Această operaţiune lucrează crescînd, producînd structura definită treptat ca „ un cîmp de centre” în spaţiu. cîmpul de centre este produs de metamorfoza în creştere de centre unul după altul, îndeplinind o condiţie anume după cum urmează:
Timisoara turceasca inainte de 1718 spatiile publice cu bai turcesti si cladiri de cult
Timisoara centre principale 1718 autor RR 2004
Cetatea Timisoara – 1744 - 1745
Timisoara centre principale 1793 autor RR 2004
TIMIĹžORA 1750 Existing city red Proposed suburbs green
Centre Timisoara 1800-1850 autor RR 2004
Cetatea Timisoara 1808
Timisoara 1849
centreTimisoara1849
autor RR 2004
Timişoara – hartă din perioada 1872 - 1875
Timişoara 1893 – Plan Urbanistic întocmit de L. Ybl
Timisoara centre1900 autor RR
Timisoara 1936
Timisoara centre1936 autor RR
Timisoara 1964
Timisoara centre periurbane 1964
autor RR
Timisoara centre1970 autor RR
Centre Timisoara 1995 autor RR
Evolutia evolutieTimisoara Numarul lor nu s a marit din 1900 autor RR
2010 centre existente autor CCUPT
Legătura dintre centrul magic Ĺ&#x;i celelate centre de UTR autor CCUPT
Dezvoltare policentrică sursa E Howard 1898
Dezvoltare policentrică sursa P Hall
SCENARIU DE DEZVOLTARE
ETAPA I sursa RR 2004
SCENARIU DE DEZVOLTARE
ETAPA IV sursa RR 2004
scenariu pentru centre extindere Timisoara 2030 peste 300.000 locuitori este nevoie de un nou centru magic sursa autor RR 2003
Airport and City model orase paralele Airports central places in the global city region Functional and Spatial relations
Sursa: Schiphol AirportCity to Airport CorridorsLIMSchiphol 2 oktober 2009 Maurits Schaafsma www.urbanunlimited.nl/.../airport+and+city
RELATIA ZONA AEROPORT SCHIPHOL si AMSTERDAM de marime
Sursa: Schiphol AirportCity to Airport CorridorsLIMSchiphol 2 oktober 2009 Maurits Schaafsma www.urbanunlimited.nl/.../airport+and+city
MASTER PLAN OLANDEZ pentru TIMISOARA 2009 centru magic suplimentar la aeroport
Prof. Dr. Ing. Gheorghe Lucaci,
Drd. Arh. Tudor Morar
109
MASTER PLAN OLANDEZ 2009 zona aeroport
SUPRAREGULA Această operaţiune lucrează crescînd, producînd structura definită treptat ca „ un cîmp de centre” în spaţiu. cîmpul de centre este produs de metamorfoza în creştere de centre unul după altul, STUDIU DE CAZ EVOLUTIA CENTRELOR CAIRO EGIPT AUTOR Pedro Ortiz
CAIRO Washington: Pedro Ortiz (FEU UR) Email: portiz1@worldbank.org GENERARE URBANA BAZATA PE CENTRE SI DIRECTII DE DEZVOLTARE
CAIRO RETEA EXITENTA
DEZVOLTAREA CENTRALITATIILOR
XIII) Population Absorption Capacity of New Centralities: +9 Million Inhabitants
XIV) Expansion of the System: +18 Million Inhabitants
Cairo
XV) The Convergence with the Greater Cairo Plan
XVI) Future Airport Location
XVII) The Nile Delta