A09 gindeste local si actioneaza global

Page 1

NOTE CURS 10 10 “GINDESTE LOCAL ACTIONEAZA GLOBAL” SURSA PRINCIPALA: LA NDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING , ED EARTHSCAN


Modele/planuri strategice de modificare a formei oraselor


“Gindeste local, actioneaza global� Strategia nu este o generalitate. Ea trebuie sa asigure inglobarea evolutiei/dezvoltarii entitatii teritoriale respective tocmai prin particularitatea ei, in raport cu un anumit orizont de timp. Este nevoie de o mentalitate strategica in abordarea planificarii spatiale plecind de la un plan metodologic.

Erorile pornesc de la abordari superficiale in sensul corectitudinii metodologice (al cunosterii situatiei, al descoperirii posibilitatilor, al claritatii viziunii). Pentru aceastea este nevoie de intelegerea rostului strategiei ca suport si orientare pentru dezvoltarea unui teritoriu/asezare atit in plan politic cit si cetatenesc.

Trebuie descoperite sansele de dezvoltare. ce se realizeaza prin integrarea coeziunii economice, ecologice, sociale pentru obtinerii avantajelor competitive semnificative prin valorificarea patrimoniului natural si cultural. SURSA : LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING , ED EARTHSCAN


PLANURI STRATEGICE METODOLOGIE 1. ANALIZA 1a. Profilul orasului 1b. Analiza swot 1c. Diagnostic

2. CONCEPTUL 2a Viziunea strategica 2b Misiunea: 2b1 sistemul de obiective strategice si directii de actiune 2b2 substrategii si domenii 2b3 amsamblul de politici 2b4 programe 2b5 proiecte


Procesul de planificare strategica 1.Organizarea comunitatii si constituirea parteneriatului public-privat;

2.Analiza contextului si intocmirea profilului comunitatii; 3.Identificarea aspectelor critice ale dezvoltarii economice;

4.Identificarea avantajelor, dezavantajelor, oportunitatilor si pericolelor; 5.Elaborarea strategiei (viziune, obiective, planuri de actiune, activitati, prioritizare); 6.Dezbaterea publica a strategiei si aprobarea acesteia; 7.Implementarea;

8.Control si evaluare


PROCESUL UNUI PUG Analiza localitatii și regiunii

Analiza SWOT

Identitatea comunitatii Viziune urbană

Plan urban preliminar (10 proiecte cheie) Plan integrat de dezvoltare(PID)

PUG


1. ANALIZA 1a. PROFILUL ORASULUI 1a1. MEDIUcadrul natural, calitatea mediului, resurse de apa, geologia solurilor, gestiunea deseurilor, 1a2 . CONTEXT TERITORIAL europeanl/national/euroregional/regional/judetean/metropolitan 1a3. CONTEXT SOCIOLOGICdemografia, structura sociala, saracie, etc 1a4. INFRASTRUCTURA URBANA SI SERVICII-Infrastructura de mobilitate (infrastructura si transportul rutier, infrastructura si transportul pe sine, infrastructura si transportul aerian, infrastructura si transportul naval, infrastructura si transportul bike, infrastructura si transportul pietonal) -Infrastructura edilitara

1a5. LOCUIRE – locuinte, dotari, zone, densitate, etc


ANALIZA 1b. ANALIZA SWOT IDENTIFICAREA AVANTAJELOR, DEZAVANTAJE, OPORTUNITATI si PERICOLE

Localitatile au nevoie sa-si identifice acele caracteristici ce reprezinta puncte tari si puncte slabe in dezvoltarea lor, precum si oportunitatile si pericolele ce vin din mediul extern; Pozitia competitiva a unei localitati este data de doua categorii de puncte tari si slabe: -Elemente

ce tin de politica nationala sau alte conditii ce nu tin de influenta locala;

-Caracteristici locale;


1b. ANALIZA SWOT

S(Strengths) = puncte tari (resurse umane, resurse naturale, etc) W(weaknesses) = puncte slabe (obstacole sau constrangeri care afecteaza comunitatea) O(opportunities) = oportunitati(factori externi comunitatii, ce intervin favorabil) T(threats) = pericole/amenintari (factori externi comunitatii, ce intervin negativ dar pe care nu-I putem influenta)


VIZIUNEA STRATEGICA VISEAZA PROPUNE UN REZULTAT CLAR AUTODISCIPLINEAZA-TE ELIMINA IMDOIELILE SI STABILESTE DOAR CU CERTITUDINI RAFINEAZA PRODUSUL ASTFEL OBTINUT DOAR PRIN PERSONALITATEA TA PREZINTA CU MINDRIE PRODUSUL SAU: VIZEAZA, PROIECTEAZA, DEZVOLTA, OFERA

SURSA LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING , ED EARTHSCAN


A fi vizionar este strins legata de capacitatea ta de a fi LIDER Planingul are nevoie de a scoate la lumina acel lider si viziunea sa strategica Un proces vizionar poate fi utilizat pentru a crea o imagine completa a unui viitor si reprezinta o schimbare necesara pentru un trecut, dezvoltind o poveste imaginara memorabila despre beneficiile unui viitor particular lucrind pentru a intelege ziua de miine prelund o comunitate intr-un process livrind o imagine asupra aceastei viziuni procesele vizionare puternice angajeaza comunitatea in exploatarea posibilitatilor utilizind diferite medii pentru a portretiza posibilele viitori Angajarea de lideri poate fi energizanta pentru o comunitate ca sa priveasca spre viitor. Poate ajuta planerii sa iasa din orice constringere a viitorului si sunt o cale puternica ca valorile importante sa actioneze in planurile lor. SURSA : LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING , ED EARTHSCAN


VIZIUNEA STRATEGICA trebuie sa fie: Imaginabila: Sa convinga cu o imagine ca viitorul poate arata bine Dezirabila: caile de atac trebuie sa inspire comunitatea implicata in proces. trebuie sa fie suficient de larga pentru a permite diverse perspective locale sa fie compatibile intre ele. Focusabila: Sa fie suficient de clara pentru a asigura un ghidaj in luarea deciziilor Flexibila: Sa fie suficient de generala pentru a permite initiative individuale si alternative de luat in considerare si care sa raspunda la conditiile in schimbare continua Comunicabila: usor de inteles si de comunicat si explicata cu success in 2 minute SURSA LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING , ED EARTHSCAN


Viziunile strategice pot fi utilizate:

-sa ajute comunitatea sa creeze imagini ce ajuta la ghidarea schimbarile in oras sau -sa gaseasca consensul in jurul unei solutii la o problema sau mai multe. Cristalizarea unei viziuni este doar inceputul pentru o planificare strategica. Daca nu e substanta sau ardere intr-o viziune pentru viitor, cum e posibil sa insufli cu calitati tangibile restul planului strategic? Sau sa transmiti asta unei comunitati sau unui consiliu local ? O viziune trebuie sa constituie o lume bine definita a unui viitor dezirabil a unei comunitati SURSA: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING , ED EARTHSCAN


2. CONCEPTUL

2b ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE Viziunea: reprezinta o forma impartasita a identitatii si valorilor comune, ce ofera comunitatii un sens al dezvoltarii pe baza caruia se pot formula obiectivele strategice.

Caracteristici: concreta si posibil de atins

Formularea: proces participativ/consens (factori de decizie, oameni de afaceri, populatia, etc) MASTER PLAN TIMISOARA 2012 VIZIUNE 2030 – TIMISOARA, METROPOLA EUROPEANA HIGH-TECH, CU RADACINI ISTORICE SI CULTURALE VIZIUNE PIDU – SPATIU MULTICULTURAL INTEGRATOR SI DE AVANGARDA, POL NATIONAL DE REFERINTA IN INDUSTRIE CE UTILIZEAZA TEHNOLOGII INALTE, IN INFORMATICA, TELECOMUNICATII SI SERVICII CREATIVE VIZIUNEA DE DEZVOLTARE 2012 PUG – TIMISOARA, RENDEZ-VOUS CU TEHNOLOGIA SI CULTURA TIMISOARA, O METROPOLA INOVATIVA SI INTERCULTURALA CU O ECONOMIE COMPETITIVA, SUSTINUTA DE VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL, EXCELENTA UNIVERSITARA SI O STRUCTURA URBANA EFICIENTA


2b PLANUL STRATEGIC formularea succintă a strategiei de dezvoltare, a direcţiei în care poate evolua oraşul, în conformitate cu tendinţele sale de dezvoltare, cu priorităţile sale, cu evaluarea şanselor acestora de implementare (forţele exterioare ce sunt în favoarea lor sau împotrivă) Planul strategic trasează acţiuni şi asigură, în permanenţă, corelarea dezvoltării spaţiale cu mecanismele de finanţare şi cu cele instituţionale. Scopul unui plan strategic constă în: -a oferi o interpretare plauzibilă a viitorului, a sensului dezvoltării, -a stabili niveluri de cooperare între acţiunile întreprinse de sectorul public şi cel privat; -încurajarea iniţiativelor care au suportul comunităţii şi folosesc resurse locale; -a sprijini un sistem de administrare inovativ şi antreprenorial.


PLANIFICAREA -un proces în cadrul căruia se stabilesc obiective, se definesc acţiuni pentru atingerea obiectivelor, se estimează şi se alocă resurse pentru desfăşurarea acţiunilor, se imaginează mecanisme organizaţionale, se plasează acţiunile în timp şi se structurează mecanisme de control.


2b1 OBIECTIVE, acţiuni pentru atingerea obiectivelor:, resurse pentru desfăşurarea acţiunilor, /mecanisme organizaţionale, / acţiunile în timp, /mecanisme de control

STUDIU DE CAZ - PROPUNERE PUG PADURENI, JUD TIMIS Se propune extinderea localitatii inglobind drumul national spre Belgrad Din ce fonduri se construieste centura rutiera?


PLANIFICAREA STRATEGICĂ -se ocupă de organizaţie în ansamblul său pe termen mediu şi, mai ales, lung; -stabileşte obiective fundamentale / scopuri, domenii şi direcţii de acţiune, -estimează categorii de resurse şi direcţii în care acestea sunt utilizate,

-defineşte etape / stadii, este holistică şi -identifică modalităţi instituţionale (organizaţionale) şi tipuri de mecanisme de control.


STRATEGIE SUSTENABILA DE DEZVOLTARE RULALA SAT FIRDEA, TIMIS, STUDIU AN V 2009 FA UPT autori: Nicolau J, Bistrean I, Sas A, mentor RR ANALIZA ETAPA 1- zone de protecţie în jurul elementelor naturale; ETAPA 2- elemente naturale si antropice; ETAPA 3atractori; ETAPA 4- tendinta crestere atractori sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


STRATEGIE SUSTENABILA DE DEZVOLTARE RULALA SAT FIRDEA, TIMIS, STUDIU AN V 2009 FA UPT autori: Nicolau J, Bistrean I, Sas A, mentor RR PLAN STRATEGIC ETAPA A de crestere; ETAPA B de crestere; ETAPA C de crestere; ETAPA D-de crestere sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


PLANUL produsul planificトビii.


POLITICI DE DEZVOLTARE mijloacele politico-administrative, organizatorice Ĺ&#x;i financiare, utilizate in scopul realizării unei strategii.


Conceptul de politică urbană O definiţie foarte largă pentru conceptul de politici urbane este cea care include toate principiile, programele, şi planurile autorităţilor locale pe teme urbane. Dar nu există o înţelegere comună a conceptului de „politică urbană”. 1.Pentru unii, este vorba despre intervenţii sectoriale: utilizarea terenurilor (land management), oferta de servicii publice, asistenţă socială, managementul traficului, locuinţe, gestiunea spaţiilor verzi, organizarea unor evenimente locale, modul în care se face autorizarea construcţiilor, finanţele locale, etc. 2. pentru alţii, acest concept se referă doar la regenerare urbană a unui cartier. 3. Există şi o categorie pentru care politicile urbane se referă la modul în care se plasează oraşul într-un context mai larg.


Politica urbană ar trebui să fie despre toate cele trei abordări expuse mai sus: intervenţie sectorială, regenerare a cartierelor, marketing urban dar printr-un proces care conduce la împărtăşirea unei viziuni comune şi a unei strategii.


POLITICA URBANĂ se referă la fiecare set de argumente interpersonale sau organizaţionale, ce sunt chemate să rezolve clase identificabile de probleme. Direcţiile de acţiune se realizează pe următoarele domenii: politica de terenuri; politica de locuinţe; dezvoltarea economică; îmbunătăţirea serviciilor publice; protecţia mediului; revitalizarea urbană.


PROGRAME DE DEZVOLTARE ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare


EXEMPLU: ACCESIBILITATEA SARACILOR LA TERENUL URBAN politica SOCIALA este politica EU

SISTEMUL DE PROPRIETATI URBANE: Proprietatii publice, Proprietati private Piata informala a terenurilor Piata locuintelor Evitarea discriminarii culturale si economice Remedii: Relocarea saracilor Programe preventive Zone speciale cu interes social


STUDIU DE CAZ MASTER PLAN TIMISOARA 2012


ANALIZA SWOT OPORTUNITATI

PERICOLE

existenta Strategiei Europa 2020 oferă potenţial în formularea şi aplicarea politicilor regionale, naţionale şi locale accesul direct la finanţări din fonduri europene pentru proiectele de dezvoltare urbană durabilă, a municipiului, şi a zonei metropolitane acceptanţa populaţiei şi atitudinea proactivă a administraţiei pentru energie alternativă şi economie cu emisii poluante zero, prin dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul academic şi cel privat in domeniul cercetării si utilizării eficiente a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile existente creşterea prestigiului şi a rolului polarizator al Timişoarei în dezvoltarea regională prin consolidarea cooperării europene în domeniul cultural si economic reducerea migraţiei populaţiei rezidente si atragerea de forţă de muncă din bazinul naţional si european dezvoltarea sistemelor „e-.....” pornirea demersului pentru atingerea statutului de Capitală Culturală Europeană în anul 2020

continuarea procesului de îmbătrânire a demografică creşterea cererii pentru servicii publice din partea grupurilor dezavantajate economic si social şi lipsa resurselor de finanţare în administraţia publica locală dezvoltarea de comunităţi paupere compacte ce pot deveni surse de conflicte sociale tendinţa creşterii preţurilor serviciilor publice ce poate depăşi pragul de plată , dar şi de suportabilitate, al populaţiei concurenţa orașelor din regiune menţine tendinţa de migraţie a segmentului demografic activ i tânăr timişorean perpetuarea creşterii economice „0” in Romania


DISCUTII PUBLICE PRELIMINARI PENTRU OPTIUNI STRATEGICE NECESARE INAINTE DE INCEPEREA MASTERPLAN TIMISOARA 2012 A. opţiunea referitoare la un actionar puternic (dintr-o singura bloc, tara,) vs . mai mulţi acţionari (locali, naţionali, din mai multe ţări, blocuri – totul mai flexibil); B. opţiunea referitoare la încurajarea IMM-urilor (comerţului mic –producătorul agricol mic local) vs. lanţurile comerciale internaţionale; C. Opţiunea referitoare la densificarea zonelor de locuit cu ajutorul marelui developer (blocuri) vs micul proprietar – firmă mică de construcţii); D. opţiunea referitoare la stoparea declinului demografic al populaţiei, poziţia ştruţului Vs o politică de absorţie de emigranţi; E. opţiunea referitoare la mediul universitar de excelenţă creerea Universităţii Regionale vs păstrarea Universităţilor pe domenii;

F. opţiunea referitoare la Natura 2000 (plantarea unei pădurii pe teritoriu administrativ al Timişoarei) vs plantarea unei păduri pentru a întării o centura verde în jurul Naturii 2.000 din periurban; G. Optiunea referitoare la distribuţia spaţiilor verzi pe comunităţi UTR (scuaruri verde-albastru) vs culoare verzi -parcuri mari ; SURSA: Radoslav Radu- Observatii supuse atentiei Mesei Rotunde organizata de Comisia Tehnica de Amenajare A Teritoriului de pe linga CL.PMT 23.04 2012


DISCUTII PUBLICE PRELIMINARI PENTRU OPTIUNI STRATEGICE NECESARE INAINTE DE INCEPEREA MASTERPLAN TIMISOARA 2012 H. opţiunea referitoare la abordarea strategiei pe cartiere vs pe comunităţi (UTR) ; I. opţiunea referitoare la smart networks, WEB, reţele de socializare vs comunicare tradiţională; J. opţiunea referitoare la o descentralizarea a producerii energiei şi a distribuţiei resurselor energetice vs păstrarea viziunii existente centralizate; K. opţiunea referitoare la minorităţi - multiculturalitate vs monoculturalitate); L. opţiunea referitoare la creativitate, estetica -conectivitate la modernitate vs traditionalism;

Aceste opţiuni tranşante sau mixte stabilesc strategii, obiective, politici urbane, programe, proiecte diferite, care se transforma în documentaţiile de amenajare a teritoriului. Răspunsurile posibile (ex. -multiculturalitate presupune integrarea minorităţilor care nu fac parte din cultura europeană, creştină, dar care pot rezolva declinul demografic, etc) şi care pot dau naştere unor scenarii-strategii diferite propuse astfel: SURSA: Radoslav Radu- Observatii supuse atentiei Mesei Rotunde organizata de Comisia Tehnica de Amenajare A Teritoriului de pe linga CL.PMT 23.04 2012


DISCUTII PUBLICE PRELIMINARI PENTRU OPTIUNI STRATEGICE NECESARE INAINTE DE INCEPEREA MASTERPLAN TIMISOARA 2012

Cele 6 scenarii propuse de noi (dar evident se pot crea şi altele) dupa care ar fi trebui sa se opereze din cauza incertitudinilor globale în cazul cînd recunoaştem schimbarea şi dinamica societăţii :

Scenariu 1: cazul de bază –Romania – Timişoara intră in EU şi în zona euro cu drepturi egale şi nu de categorie inferioară; varianta super-optimistă pentru Timişoara, -trebuie stabilite ce investiţii publice propune adminitraţia publică pină in 2016, şi ce investiţii publice pentru 2016-2024? Scenariu 2: fără fonduri europene şi/sau naţionale pentru infrastructura majoră; varianta uşor pesimistă pentru Timişoara, trebuie stabilite ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 3: recesiune economică europeană- romanească; variantă pesimistă pentru Timişoara, trebuie stabilite ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? ar fi trebuit ca să existe definite proprietăţilor publice şi private ale PMT: şi mai mult ce achiziţii şi ce pierderi în aceste proprietăţi s-au petrecut şi care sunt motivele? SURSA: Radoslav Radu- Observatii supuse atentiei Mesei Rotunde organizata de Comisia Tehnica de Amenajare A Teritoriului de pe linga CL.PMT 23.04 2012


DISCUTII PUBLICE PRELIMINARI PENTRU OPTIUNI STRATEGICE NECESARE INAINTE DE INCEPEREA MASTERPLAN TIMISOARA 2012

Cele 6 scenarii propuse de noi (dar evident se pot crea şi altele) dupa care ar fi trebui sa se opereze din cauza incertitudinilor globale în cazul cînd recunoaştem schimbarea şi dinamica societăţii :

Scenariu 4: activităţile industrial poluante nu se pot reamplasa; variantă pesimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 5: boom în construcţiile de locuinţe ca urmare a unui val de emigranţi; variantă optimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? Scenariu 6: boom in domeniul cercetarii; variantă optimistă pentru Timişoara, ce investiţii publice propune adminitraţia publică pina in 2016, şi ce investitii publice 2016-2024 ? SURSA: Radoslav Radu- Observatii supuse atentiei Mesei Rotunde organizata de Comisia Tehnica de Amenajare A Teritoriului de pe linga CL.PMT 23.04 2012


MASTER PLAN TIMISOARA 2012 autor PLANWERK Structura strategiei conține trei domenii integrate ce vor ghida dezvoltarea viitoare a orașului, în condiţiile atingerii unei coeziuni teritoriale:

DOMENIUL 1 – CONDITII DE AMPLASARE DOMENIUL 2 – CALITATEA SPORITA A CONDITIILOR IN TOATE CARTIERELE DOMENIUL 3 – STILUL PROPRIU AL ORASULUI


MASTER PLAN TIMISOARA 2012 autor PLANWERK OBIECTIVE STRATEGICE

Obiectiv 1. Dezvoltarea unei structure economice urbane competitive Obiectiv 2. Cresterea atractivitatii orasului pentru localnici si vizitatori. (stilul Timisoara) OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea unei structure economice urbane competitive Politica 1. Dezvoltarea unei structure economice urbane competitive Politica 2. Cresterea ponderii IMM urilor in economia locala Politica 3. Dezvoltarea resurselor umane pentru o economie competiva Politica 4. Asigurarea accesibilitatii si a mobilitatii, a infrastructurii edilitare si a infrastructurii de comunicare (IT)

OBIECTIV 2 Cresterea atractivitatii orasului pentru locuitori si vizitatori Politica 5 Imbunatatirea calitatii si gestionarii domeniului public Politica 6. Maritrea fondului de locuire si cresterea calitatii locuirii Politica 7. Reabilitarea patrimoniului architectural si cultural, cladiri si zone urbane Politica 8. Asigurarea de servicii si facilitate pentru comunitate Politica 9 Asigurarea identitatii urbane si a cadrului natural Politica 10. Asigurarea unui mediu urban nepoluant, cu emisii reduse de CO2, pentru un oras verde


MASTER PLAN TIMISOARA 2012 autor PLANWERK POLITICI SPECIFICE FAAR CARACTER TERITORIAL

politica 1 management urban performant program 1 planificarea dezvoltarii urbane program 2 management financiar program 3 imbunatatirea serviciilor publice program 4 marketing urban program 5 formarea profesionala

politica 2 dezvoltarea instrumentelor de planificare participative program 1 comunicare, participare, implicare a cetatenilor


MASTER PLAN TIMISOARA 2012 PROGRAME SI PROIECTE TEMATICE

POLITICA 1: DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE PROGRAM 1: PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVARE PROGRAM 2: PARCURI DE CERCETARE PROGRAM 3: CENTRE DE AFACERI ŞI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE PROGRAM 4: SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE POLITICA 2: CREŞTEREA PONDERII IMM-URILOR ÎN ECONOMIA LOCALĂ PROGRAM 1: INCUBATOARE DE AFACERI PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII CU PROFIL AXAT PE TURISM, SERVICII ŞI MEŞTEŞUGURI POLITICA 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA COMPETITIVA PROGRAM 1: CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ I SOCIALĂ A ORAŞULUI PROGRAM 2: REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PRE-UNIVERSITARE ŞI UNIVERSITARE POLITICA 4: ASIGURAREA MOBILITĂŢII, A INFRASTRUCTURII EDILITARE ŞI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT) PROGRAM 1: REȚEA APĂ POTABILĂ PROGRAM 2: ASIGURAREA REȚELEI DE CANALIZARE PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PERSONAL ŞI PUBLIC PROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ŞI PIETONALE PROGRAM 5: REȚELE DE COMUNICARE

POLITICA 5: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC PROGRAM 2: CREŞTEREA CALITĂŢII REȚELEI DE SPAȚII VERZI


MASTER PLAN TIMISOARA 2012 PROGRAME SI PROIECTE TEMATICE POLITICA 6: MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII LOCUIRII PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂȚII MEDIULUI LOCUIT ÎN CARTIERELE REZIDENȚIALE PROGRAM 2: CREAREA UNUI FOND DE LOCUINȚE SOCIALE PROGRAM 3: ZONE REZIDENȚIALE COERENTE OBȚINUTE PRIN URBANIZARE ȘI RECONVERSIE POLITICA 7: REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI CULTURAL, CLĂDIRI ŞI ZONE URBANE PROGRAM 1: REABILITAREA IMOBILELOR DE PATRIMONIU ÎN PROPRIETATE DE STAT PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE PRIN ACORDARE DE ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN FINANCIAR PROPRIETARILOR DE IMOBILE ISTORICE PROGRAM 3: REABILITAREA DOMENIULUI PUBLIC ÎN CARTIERELE ISTORICE POLITICA 8: ASIGURAREA DE SERVICII ŞI FACILITĂŢI PENTRU COMUNITATE PROGRAM 1: INFRASTRUCTURĂ SPORT PROGRAM 2: INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIE PREUNIVERSITARĂ PROGRAM 3: INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE PROGRAM 4: INFRASTRUCTURA SOCIALĂ PROGRAM 5: INFRASTRUCTURA CULTURĂ PROGRAM 6: LOCALIZAREA ȘI POTENŢAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII POLITICA 9: ASIGURAREA IDENTITĂŢII URBANE ŞI A CADRULUI NATURAL PROGRAM 1: CORIDOARELE DE ACCES ÎN ORAȘ ÎN RELAȚIE CU ZONA METROPOLITANĂ PROGRAM 2: ÎMBUNĂTĂȚIREA TRECERII DE LA MEDIUL URBAN LA CEL NATURAL POLITICA 10: ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 ȘI PULBERI PENTRU UN ORAŞVERDE PROGRAM 1: PROMOVAREA DE ENERGII DIN SURSE REGENERABILE PROGRAM 2: MANAGEMENTUL APELOR PLUVIALE ȘI ACTIVAREA REȚELEI HIDROGRAFICE PROGRAM 3: CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE PROGRAM 4: MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALE PROGRAM 5: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII AERULUI ÎN ORAȘ PROGRAM 6: CALITATEA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAȚĂ


MASTERPLAN 2012 POLITICA 1: DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE

PROGRAM 1: PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVARE PROGRAM 2: PARCURI DE CERCETARE PROGRAM 3: CENTRE DE AFACERI ŞI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE PROGRAM 4: SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE


POLITICA 4: ASIGURAREA MOBILITĂŢII, A INFRASTRUCTURII EDILITARE ŞI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT) PROGRAM 1: REȚEA APĂ POTABILĂ PROGRAM 2: ASIGURAREA REȚELEI DE CANALIZARE PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PERSONAL ŞI PUBLIC PROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO PROGRAM 5: REȚELE DE COMUNICARE


POLITICA 8: ASIGURAREA DE SERVICII ŞI FACILITĂŢI PENTRU COMUNITATE

PROGRAM 1: INFRASTRUCTURĂ SPORT PROGRAM 2: INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIE PREUNIVERSITARĂ PROGRAM 3: INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE PROGRAM 4: INFRASTRUCTURA SOCIALĂ PROGRAM 5: INFRASTRUCTURA CULTURĂ PROGRAM 6: LOCALIZAREA ȘI POTENŢAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII


POLITICA 8: ASIGURAREA DE SERVICII ŞI FACILITĂŢI PENTRU COMUNITATE

PROGRAM 1: INFRASTRUCTURĂ SPORT PROGRAM 2: INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIE PREUNIVERSITARĂ PROGRAM 3: INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE PROGRAM 4: INFRASTRUCTURA SOCIALĂ PROGRAM 5: INFRASTRUCTURA CULTURĂ PROGRAM 6: LOCALIZAREA ȘI POTENŢAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII


POLITICA 9: ASIGURAREA IDENTITĂŢII URBANE ŞI A CADRULUI NATURAL PROGRAM 1: CORIDOARELE DE ACCES ÎN ORAȘ ÎN RELAȚIE CU ZONA METROPOLITANĂ PROGRAM 2: ÎMBUNĂTĂȚIREA TRECERII DE LA MEDIUL URBAN LA CEL NATURAL


POLITICA 1: DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE PROGRAM 1: PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVARE PROGRAM 2: PARCURI DE CERCETARE PROGRAM 3: CENTRE DE AFACERI ŞI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE

PROGRAM 4: SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE


POLITICA 2: CREŞTEREA PONDERII IMM-URILOR ÎN ECONOMIA LOCALĂ PROGRAM 1: INCUBATOARE DE AFACERI PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII CU PROFIL AXAT PE TURISM, SERVICII ŞI MEŞTEŞUGURI


POLITICA 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA COMPETITIVA PROGRAM 1: CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ I SOCIALĂ A ORAŞULUI PROGRAM 2: REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PRE-UNIVERSITARE ŞI UNIVERSITARE


POLITICA 6: MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII LOCUIRII PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂȚII MEDIULUI LOCUIT ÎN CARTIERELE REZIDENȚIALE PROGRAM 2: CREAREA UNUI FOND DE LOCUINȚE SOCIALE PROGRAM 3: ZONE REZIDENȚIALE COERENTE OBȚINUTE PRIN URBANIZARE ȘI RECONVERSIE


POLITICA 5: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC

PROGRAM 1: CREŞTEREA CALITĂŢII SPAŢIULUI PUBLIC URBAN


POLITICA 10: ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 ȘI PULBERI PENTRU UN ORAŞ VERDE PROGRAM 1: PROMOVAREA DE ENERGII DIN SURSE REGENERABILE PROGRAM 2: MANAGEMENTUL APELOR PLUVIALE ȘI ACTIVAREA REȚELEI HIDROGRAFICE PROGRAM 3: CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE PROGRAM 4: MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALE PROGRAM 5: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII AERULUI ÎN ORAȘ PROGRAM 6: CALITATEA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAȚĂ


SEMINAR PUNCTE DE VEDERE


STUDIU DE CAZ TIMISOARA MODERNA REZULTATUL UNEI VIZIUNI STRATEGICE & SPATIALE COERENTE


TIMIŞOARA 1716 VIZIUNE SPATIALA ADMINISTRATIE OTOMANA

SURSA: RR


TIMIŞOARA 1734 ADMINISTRATIE HASBURGICA VIZIUNE SPATIALA FORMAREA UNUI NOU CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA traumatism cultural si psihologic,


TIMIŞORA 1750 ADMINISTRATIE HASBURGICA VIZIUNE STRATEGICA & SPATIALA

AMPLASAREA DE COMUNITATI in SUBURBII la cca 1000m de CETATE INTARIREA NOULUI CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA


COLONIZARILE HABSBURGICE 1718- 1813 VIZIUNE STRATEGICA & SPATIALA au fost facute in principal pe axa rutiera Timisoara Viena extindere masiva pe o directie INTARIREA NOULUI CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA

SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


COLONIZARILE MAGHIARE 1791- 1900 VIZIUNE STRATEGICA & SPATIALA au fost facute in principal pe axa navala Bega-Tisa extindere masiva pe o directie INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA

SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


TIMIŞOARA 1872-1875 VIZIUNE SPATIALA DE UNIFICARE INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA


TIMISOARA 1873 VIZIUNE SPATIALA ESPLANADA In 1872-1875 se construieste cladirea teatrului avind fatadele in stil neorenascentist INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA COMPORTAMENT NOU.


TIMIŞOARA I893 YBL VIZIUNE SPATIALA ESPLANADA COMPORTAMENT NOU INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA


TIMIŞOARA I893 YBL EXTRAS VIZIUNE SPATIALA ESPLANADA COMPORTAMENT NOU INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA


TIMISOARA VIZIUNE SPATIALA

defortificarea a fost aprobata in 1891si in acelasi an s-a produs si demolarea Portii Petrovaradin ESPLANADA COMPORTAMENT NOU INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA .


TIMISOARA 1911 VIZIUNE SPATIALA

Plan aprobat 1912 intocmit de ing Szilard Dimensiune CORSO 340x54m ESPLANADA DEFINITIVATA COMPORTAMENT NOU

INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA .


TIMISOARA 1923-29 VIZIUNE SPATIALA In urma incendiului din Duiliu Marcu a inaltat in exterior Opera la nivelul corniselor cladirilor ce bordeaza esplanada prin ridicarea rezervorului de apa pentru incendiu deasupra axului central INTARIREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA


TIMISOARA VIZIUNE SPATIALA In urma restaurarii dictaturii lui Carol al II lea in 1938 stilul “romanesc si modern” devine oficial autorDuiliu Marcu FATADA OPEREI MODERNIZATA COMPORTAMENT NOU. SCHIMBAREA CAPITALUL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA


TIMISOARA VIZIUNE STRATEGICA&SPATIALA DEPORTARI din 1945-1951 LOCALITATILE DIN JUDETUL TIMIS PREPONDERENTE COLONIZATE IN SECOLELE XVII si XIX lea traumatism cultural si psihologic, inceputul schimbarilor valorilor

SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


TIMISOARA 1950 EXTINDERE STRATEGIE SPATIALA SLABIREA CAPITALUL SOCIAL PRIN INTRODUCEREA UNOR ASEZARI RURALE APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA

SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


TIMISOARA 1965 EXTINDERE STRATEGIE SPATIALA SLABIREA CAPITALUL SOCIAL PRIN INTRODUCEREA UNOR ASEZARI RURALE APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA

SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


TIMISOARA 1965-1989 STRATEGIE STRATEGICA&SPATIALA INTRODUCEREA UNOR CARTIERE DE BLOCURI SLABIREA CAPITALUL SOCIAL VECHI SI INTRODUCEREA UNUI ALT TIP DE CAPITAL SOCIAL APLICATIE CONCOMITENTA PE ENTITATEA SPATIALA SI SOCIALA traumatism cultural si psihologic,

SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


CURS PREDAT STUDIU DE CAZ ESPLANADA (CORSO) TIMISOARA REZULTATUL UNEI VIZIUNI STRATEGICE & SPATIALE COERENTE DISCUTII


CONCEPTE TEORETICE PE CARE OPERAM


UNDE, CUM OPERAM 1. ENTITATEA SPATIALA Operam pe entitatea spatiala intii si apoi entiatea sociala raspunde Arhitecti, Urbanisti, Geografi, Peisagisti, etc care modifica structura spatiala si apoi comportamentul grupului uman 2. ENTITATEA SOCIALA Operam pe entitatea sociala intii si apoi entitatea spatiala raspunde Strategi care modifica structura sociala avind la baza de date din sociologie, phihologie environmentala, antropologie, geopolitica etc care modifica comportamentul grupului uman 3. TOPOS COMPORTAMENTAL Operam pe ambele entitati Baza de date: patternurile ce studiaza interactiunea dintre entitati


PATRIMONIU CULTURAL Entitatea spatiala Oraul istoric Orasul modernist Orasul socialist ORASUL POSTSOCIALIST Entitatea sociala ? SEMINAR -STUDIU DE CAZ

Cum punem in valoare aceste resurse?


HUNEDOARA ? ? ? ? ? ? ? ?


PATRIMONIU NATURAL ? ? ? ? Cum punem in valoare aceste resurse?


ZONE DE PEISAJ CULTURAL

Zone specifice, topografic delimitate în peisaj şi formate prin diverse combinări de elemente naturale şi umane care ilustrază evoluţia societăţii umane, a aşezărilor umane şi caracterului acestora în timp şi spaţiu, cantitatea de valori recunoscute, sociale şi culturale pe care aceste zone ale peisajului le–au acumulat la diferite niveluri teritoriale datorită prezenţei unor elemente fizice care au subzistat, care reflectă modul de utilizare şi activităţile desfăşurate SURSA: Alexandru M., Rev urbanism Serie Noua nr 2 – 200


CONCEPTE CU CARE OPERAM 1. SPATIU PUBLIC (S.P.) Din această multitudine de reflecţii asupra spaţiului public, vom reţine doar calităţile morfologice ale spaţiului: proprietatea asupra lui, accesul în el controlul acestui acces sau de un anume spaţiu, de un anume timp, de un anume proprietar şi de un anume set de reguli de acces.

eliminând tot ce ţine de identitate, de stilul de viaţa, de comportamentul şi de activităţile umane.


SPATIU PUBLIC meeting Timisoara Piata Victoriei 08.11.2014

proprietate publica, acces liber , control redus

Sursa http://www.opiniatimisoarei.ro/wp-content/uploads/2014/11/miting-timisoara-2.jpg 10.11.2014


public, semipublic, semiprivat, privat (Newman 72) în spaţiile publice, proprietar este comunitatea şi este permisă o mare varietate de comportamente umane, având un minim control exercitat. În spaţiile semipublice este permis accesul larg al publicului, dar oamenii locului exercită un anume control asupra comportamentului ce se desfăşoară în acel loc. Spaţiile semiprivate sunt în proprietatea privată, deci nu permit acces publicului larg şi în acelaşi timp au o slabă delimitare vizuală pentru realizarea intimităţii. Spaţiile private sunt în proprietate privată, prezintă un control absolut asupra accesului şi au în acelaţi timp şi o intimitate desăvârşită.


GARA TIMISOARA cca1900 SALA ASTEPTARE SPATIU SEMIPUBLIC, ACCESIBILITATE MAXIMA ANUME CONTROL


IULIUS MALL TIMISOARA

SURSA : Cojocaru E, Tudor B., Tudor D., 2014 FAUT

SPATIU SEMIPRIVAT, ACCES LIMITAT, CONTROL MAXIM


Timisoara SPATIU PRIVAT, ACCES FOARTE LIMITAT, CONTROL MAXIM


2. CULTURA DEFINIREA CULTURII

RAPOPORT A., a) Cultura este definita ca un mod de viata tipica pentru un grup, un mod particular de a produce lucruri b) Cultura este privita ca un sistem de simboluri, sensuri si scheme cognitive ce au fost transmise cu ajutorul codurilor simbolice c) Cultura este privită ca un set de strategii, adaptate pentru supravieĹŁuire


3. IDENTITATEA (I.) Identitatea poate fi individuală sau de grup şi se manifestă prin: sentimentul identităţii, ce este întregul ansamblu de sentimente ce formează unitatea personală, autonomia personală, self controlul, continuitatea personală, participarea afectivă, diferenţierea, încrederea ontologică în sine


IDENTITATEA (I.) După Macchielli A.(1986), o identitate se defineşte prin patru categorii, şi anume:

cele materiale, cele istorice, cele psihoculturale şi cele psihosociale. .


Referinţele materiale sunt reprezentate: de posesiuni (nume, teritorii, locuire, vestimentaţie, etc.), de potenţialitate (putere economică, financiară, intelectuală), şi de aparenţe fizice (trăsături morfologice, semne distintive)


ReferinĹŁele materiale de posesiuni (nume, teritorii, locuire, vestimentaĹŁie, etc.),

Tarani banateni dupa intoarcerea din Baragan

sursa RR


Referinナ」ele psihoculturale sunt reprezentate prin sistemul cultural (premize culturale, religie, coduri culturale, ideologie, sistem de valori culturale, diverse expresii culturale, precum produsele artistice) prin mentalitate (viziune asupra lumii, obiecte nodale, atitudini cheie, norme de grup, habitudinile colective) prin sistemul cognitiv (trトピトフurile psihologice proprii, atitudini, sistemul de valori).


Referinţele psihoculturale prin mentalitate (viziune asupra lumii, obiecte nodale, atitudini cheie, norme de grup, habitudinile colective) BUCURESTI 1856

SURSA http://activenews.ro/wp-content/uploads/2014/10/15.jpg GALERIE FOTO Cum arăta Bucureştiul în anul 1856! Ludwig Angerer, primul fotograf al oraşului activenews.ro


?


Referinţele istorice

sunt reprezentate prin origini (acte de identitate, naştere, numire, filiaţie, înrudire, mituri ale genezei, eroi fondatori)

prin evenimente marcante (etape importante în evoluţie, transformări, influenţe, aculturaţie, traumatisme culturale sau psihologice, modele ale trecutului) prin urme istorice (credinţe, cutume, legi sau norme cu origini în trecut).


Referinţele istorice prin urme istorice (credinţe, cutume, legi sau norme cu origini în trecut). BACOVA SVABEASCA FANFARA 1930


Referinţele psihosociale sunt reprezentate prin repere sociale (statut, vârstă, sex, profesiune, deţinerea puterii, roluri sociale) prin atributele valorii sociale (competenţă, calitate, defecte) prin potenţialitate (capacitate, motivaţie, strategie, adaptabilitate, stil de conduită).


Referinţele psihosociale prin repere sociale (statut, vârstă, sex, profesiune, deţinerea puterii, roluri sociale)


IDENTITATE Aceste referinţe nu funcţionează simultan în definirea identităţii unei persoane ca individ, ci se selectează doar reperele esenţiale de definire şi cele ce determină diferenţele în raport cu alte identităţi.

În concluzie, identitatea se formează nu numai în raport cu sine, ci mai ales, ca rezultat al întâlnirii cu celălalt. Identitatea se formează prin educaţie, socializare şi aculturaţie, ce presupune asimilaţie, confruntare şi naştere de noi identităţi, prin metamorfoză generată de contacte şi interacţiune cu alte identităţi. Nucleul identităţii este configurat şi susţinut prin sentiment şi voinţă.


4. CAPITAL SOCIAL se defineşte simplu ca fiind un set de valori informale impărtăşite de membrii unui grup şi care le permite să colaboreze între ei. Dacă membrii grupului ajung să se aştepte ca şi comportamentul celorlalţi să fie previzibil şi cinstit, vor ajunge să aibă încredere unul în altul.


SETUL DE VALORI UTILIZATE

Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, Competenţa, Modestia conf. Maier S.N. (2010)

Cinstea, Reciprocitatea, Cumpătarea, Indeplinirea Obligaţiilor Responsabilitatea Dorinta de cunoastere CONDUC LA INTARIREA CAPITALULUI SOCIAL

Dezorganizarea Dezimformarea Descurajarea Dominarea Blocada Hărţuirea distrugerea coeziunii şi eficacităţii inamicului, acţiuni rapide neaşteptate

Uzura folosirea unei puteri combatante copleşitoare inamicului

Izolarea CONDUC LA SLABIREA CAPITALULUI SOCIAL


Balrampur India proiect de renovare urbană autor Petrick Geddes acupunctura demolări minore pentru igienă şi trafic şi viaţă publică tradiţională

SURSA: Kostof S. (1991) The City Shaped- ed A BULFINCH PRESS BOOK


ACUPUNCTURA URBANA Acupunctura se refera la modificarile care nu sunt direct vizibile cu interventia in sine Dar care determina ulterior dezvoltari in imediata apropriere Poate fi o facilitate urbana precum o scoala, un parc, un cabinet medical, o conectivitate dintre … “Incizia prin acupunctura” se poate referi la o tactica de abordare, o noua politica urbana legislativa, educationala. Care este scara interventiei? Vopsirea canatului unei ferestre (scara mica urbana) Centru Civic Timisoara (scara medie urbana) ZMT (scara mare urbana) DKMT (scara mica teritoriala) Strategia sectoriala transporturi ( scara medie teritoariala) UE (scara mare teritoriala) dar ea face parte dintr o retea de actiuni ale unei interventii strategice necesara unei schimbari finale Cum poate genera un raspuns adecvat o astfel de interventie unui anumit context si a unor anumiti utilizatori? TIMISOARA MASTERPLAN 2012?


VIZIUNEA STRATEGICA


Fiind un adeptul unei viziunii strategice si unei abordarei mai constructiva a numeroase situatii, am fost implicat in dezvoltari vizionare, sau in selectarea unor scenarii, pe care le-am vazut apoi evoluind in realitate. Planingul este un termen proactiv relationat cu o “realizare viitoare� care are sugesti logice. Pentru atingerea unui rezultat este nevoie sa utilizezi o viziune strategica (poate o viziune) Ea este activata prin parcurgerea a numerosi pasi in interiorul unei scheme a planningului. Viziunea strategica este parte integranta a unui proces de selectie a scenariilor din planning, care vor fi ulterior confirmate sau nu. Ea este folosita in selectarea unor pozitii sau directii dizerabile pe care o entitate, (comunitate) doreste sa le ajunga. Selectia scenariilor va depinde de circumstantele in care organizatiile sau intreprinderile comunitare evolueaza sau pot fi implicate, in dezvoltarea unei viziuni particulare. Viziunea strategica este un element simplu dar de baza in procesul de planning. Aceasta notiune ce statueaza o viziune poate fi facuta in diferite moduri: 1. Desenind o imagine 2. Conducind spre o alta pozitie 3. Povestind in incercarea de a imagina o caracteristica a unei viitoare destinatii 4. Ajungind la un loc sau doar avind un vis.


avem nevoie de vise

Permisiunea sa imaginezi este importanta pentru ca sufletul nostru sa reziste la impactul cu lumea dura din jurul nostru. Actul de visare autentic este un proces foarte greu de indeplinit si daca nu suntem atenti el poate dispare definitiv din viata noastra. Din pacate multe planninguri strategice nu au la baza un act de visare autentic


CUM PRODUCETI O MINCARE NOUA? STUDIU DE CAZ DISCUTII


MULTUMESC


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.