MORFOLOGIA STRUCTURILOR URBANE
• TEORIILE AFERENTE
“MORPHE” înseamnă formă, configuraţie. Termenul de „morfogeneză” este folosit în biologie, denumind legăturile ce se formează în conformitate cu o anume configuraţie. Noţiunea generală de morfogeneză presupune „procesul de formare a unor noi structuri morfologice ale organismelor”. Dacă analizăm structura urbană, putem concluziona că noţiunea de morfogeneză urbană poate fi determinată de apariţia unei noi forme urbane printr-un proces de creere de forme noi (proces de formalizare).
Dacă luăm exemplul studiului morfogenezei biologice, prin analogie putem studia morfologia organismul urban. În organismul urban apariţia unei noi forme urbane, diferită de cea a organismului urban iniţial, se datorează dezvoltării structurii urbane iniţiale, care se poate face: prin evoluţie, (prin metamorfozare- transformare). Această metamorfozare (proces de evoluţie în sens pozitiv sau negativ) este rezultatul apariţiei unor noi elemente morfologice urbane în teritoriu elemente ce privesc: parcela, gruparea de case, unitatea de vecinatate, unitatea teritoriala de referinta, cartierul, oraşul, zona metroplitana, regiunea) ce îl îmbogăţesc.
EXEMPLU DE MORFOGENEZA URBANA - EVOLUTIE HUNEDOARA CASTELUL CORVINILOR (HUNEAZILOR) SEC XXI lea
Sursa:
EXEMPLU DE MORFOGENEZA URBANA - EVOLUTIE HUNEDOARA relatia castel Corvinilor -zona centrala urbana inceput sec XX lea
Sursa: Arhivele Combinatului Hunedoara
EXEMPLU DE MORFOGENEZA URBANA - EVOLUTIE HUNEDOARA relatia castel-zona industriala -siderurgica la inceput de sec XX-lea
Sursa: (1964) Adler L., Solomon Z.; Arhitectura industriala in RPR: 20 de ani derealizari in domeniul constructiilor industrial 1944 – 1964, Ed. Tehnica, Bucurestir
EXEMPLU DE MORFOGENEZA URBANA - EVOLUTIA HUNEDOARA relatia castel-zona siderurgica dupa demolarea combinatului poza 2013
Sursa: Danciu M
Stadionul Domitian metamorfozat in Piazza Navona ROMA Roma Antica (peste 1.000.000 locuitori) metamorfozata in Roma Medievala (50.000 locuitori) (se remarca Pantheonul in ambele imagini in partea de sus)
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Palatul Califului metamorfozat in OraĹ&#x; Bagdad (Irak) sec VIII- sec IX
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Dezvoltare rurală metamorfozare prin consolidare
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Metamorfozare Palat prin Extindere de noi functiuni -Servicii in exteriorul Palatului JAPONIA
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Leeds UK sec IX lea metamorfozare dezvoltare urbană pe limite de proprietăţi agricole
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
SUA 1938 metamorfozare teritoriala in urma crizei din 1929 prin revizuirea “aranjament speculativ”in“creştere organică”
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Metamorfozare teritoriala prin continuitate strazi extindere Munchen Perlach 1909 oraş grădină
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Timisoara “Cetate”metamorfozare Spatiu Public scenariu 2004 cultura europena vs cultura orientala
Sursa: Radolsav R „TIMISOARA′S PUBLIC SPACE BETWEEN BALKANIZATION AND EUROPEANIZATION” – SCIENTIFIC BULLETIN of The “Politehnica” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE vol.54(68), Fascicola 2, 2006, ISSN 1224-6026, Ed Politehnica
Radburn New Jersey 1928 Clarence Stein metamorfoza urbana datorata noilor functiuni aparute- SEPARARE automobilul vs pieton
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Metamorfozare Beijing 2008 prin pozitionare dotari sportive necesare pentru noua olimpiadă
Metamorfozare Balrampur India proiect de renovare urbană Petrick Geddes prin acupunctura demolări minore pentru igienă, trafic şi pastrarea viaţă publică tradiţională
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
morfogeneză urbană Prin morfogeneză urbană se înţelege apariţia unei noi forme urbane rezultate: dintr-o nevoie nouă prin transformare unei forme urbane existente.
Această nouă formă urbană trebuie să fie distinctă de cea iniţială, să aibă un alt caracter. Acest nou caracter se manifestă prin schimbarea raporturilor dintre teritoriul respectiv şi aria de deservire sau dintre teritoriu respectiv şi cantitatea/calitatea de utilizatori. Acest nou raport face în fapt ca forma urbană iniţială să fie percepută altfel.
Această metamorfoză se poate petrece
prin continuitate (prin menţinerea elementelor constitutive ale formei urbane ca număr, ca diversitate şi ca relaţii structurale) prin discontinuitate (prin modificarea elementelor constitutive ale formei ca număr, ca diversitate şi ca relaţii structurale) în anumite momente ale evoluţiei şi în acest din urmă caz avem de a face cu apariţia unei noi forme urbane.
Aceaste operaţiuni se petrec:
A. prin continuitate în evoluţie care conduce la materializarea diferită a formei urbane (la percepţia diferită de către utilizator a acelei forme urbane), B. prin discontinuitate în evoluţie care conduce la schimbarea identităţii formei
Aceaste operaţiuni se petrec: A. la nivelul formei urbane la scara mica cu toate că se conservă caracterul şi identitatea de formă urbană, prin creşterea sau descreşterea componentelor de formă urbană ca număr, ca intensitate a relaţiilor sau prin schimbarea zonei de deservire. Această creştere sau descreştere conduce la apariţia unei noi forme urbane definită printr-o altă complexitate sau rol în zona la scara mica B. la nivelul formei urbane la scara mare, cu toate că se conservă caracterul şi identitatea de formă urbană, prin creşterea sau descreşterea componentelor de formă urbană ca număr, ca intensitate a relaţiilor sau prin schimbarea teritoriului de deservire. Această creştere sau descreştere conduce la apariţia unei noi forme urbane definită printr-o altă complexitate sau rol în teritoriu la scara mare
Aceaste operaţiuni se petrec:
A - ca rezultat al unei decizii, care naşte o nouă formă urbană B - ca rezultat al unei schimbări la un anume palier al unei forme urbane existente prin modificarea unui element constitutiv (care se manifestă prin schimbarea caracterului său, a identităţii de formă) care naşte o nouă formă urbană.
Aceaste operaţiuni se petrec:
a.- se păstrează identitatea de formă urbană în timp cu „schimbarea caracterului acesteia” prin apariţia discontinuităţii în evoluţia sa. În cazul transformărilor prin continuitate nu se schimbă caracterul, fiindcă formele urbane elementare (textura) rămîn aceleaşi, aşadar nu-şi schimbă caracterul. b.- se schimbă identitatea de formă urbană.
„O nouă formă urbană” presupune apariţia în discuţie a UTILIZATORULUI, care funcţie de cultura sa, o poate considera ca pe ceva nou (depinde de comportamentul său, de înţelegerea sa, de o nouă utilizare a formei, de un nou consum de spaţiu, etc ) -ex. str CD LOGA imobile mic burgheze interbelice transformate de comunitatea romilor post revolutie DISCUTIE
MORFOGENEZA URBANĂ CA PROCES AL APARIŢIEI SAU EVOLUŢIEI UNEI FORME URBANE COMPLEXE. Formele urbane elementare sunt forme statice, putînd suferind doar transformări topologice. Formele urbane complexe permit metabolismul în urma apariţiei discontinuităţilor. Apariţia unui nou organism urban se poate petrece doar în două cazuri de morfogeneză urbană şi anume: -Prin apariţia unei noi forme urbane complexe noi -Prin discontinuitate în evoluţia formei urbane existentă, pozitivă sau negativă Apariţia unei noi forme urbane complexe prestabilite se poate datora luării unei decizii umane, rezultate dintr-o nevoie nouă.
CETATEA TIMISOARA 1740 SUPRAPUSA PESTE SITUATIA ACTUALA DISCONTINUITATE -CONTINUITATE
Sursa: Radoslav Radu aplicatie serviciul Date Urbane PMT pe documente de la Opris M
Berlin 1737 metamorfozare prin modificare culturala extinderea în sud Dorotheenstadt 1674 grid dezvoltare triunghiulară Friedrichstadt (cu piaţa Rondell) Under den Linden între cele două dezvoltări
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Berlin 1756 metamorfozare prin modificare culturala Under den Linden (Opera st, Univ Humbold dr)
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Berlin 1752 metamorfozare prin modificare culturala Friedrichstrasse locuinte de tip cazarma
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Berlin 1735 metamorfozare prin modificare culturala Rondel operatiune baroca
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Berlin1789 94 metamorfozare prin modificare culturala Under den Linden Poarta Branderburg operatiune baroca
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Berlin 1939 metamorfozare prin modificare culturala propunere
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Berlin 1952-57 metamorfozare prin modificare culturala Stalinaller (azi Karl Marx Allee)
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Metamorfoza urban prin aparitia de functiuni noi EVOLUTIA CAILOR FERATE KOLN 1845-1893-1914-1938-1957-1987
SURSA:Curdes G., ( 1997) “Stadtstruktur und stadtgestaltung 2. Ausflage” ed Verlag w.Kohlhammer ISBN 3-17-014294-1
Frankfurt/Mein gara 1897 1936 metamorfozare formei urbane din fata garii prin modificare culturala
SURSA:Von Gerkan, Meinhard – Architecture for Transportation, ed. Birkhauser ,1997
Frankfurt/Mein gara 1936 forma urbane din fata garii prin modificare culturala
SURSA:Von Gerkan, Meinhard – Architecture for Transportation, ed. Birkhauser ,1997
Paris 1616 Curtea Reginei azi Grand Ĺ&#x;i Petit Palais metamorfozare forma urbana prin modificari culturale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Paris 1697 proiectul bulevardelor exterior incintei metamorfozare forma urbana prin modificari culturale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Paris 1734-39 Poarta St Antoine. Bastionul este Grand Boulevard . Place Royale (Vosges) 1605-12 metamorfozare forma urbana prin modificari culturale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Paris mijlocul sec XVIII trasare noi axe din secXVII metamorfozare forma urbana prin modificari culturale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Paris 1765 plan Pierre Patte suprapus pe existent metamorfozare forma urbana prin modificari culturale
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Lucrările HaussmannParis dupa 1855 metamorfozare forma urbana prin modificari culturale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Milan cca 1832
SURSA:Branch M.C.(1997) An Atlas of Rare city Maps- ed Princeton Architectural Press
Milano Piata Domului 1832
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Milano cca 1900 – 2014 pasaj Vittorio Emanuel ce leaga Scala cu Domul
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Torino 1300/1629/1673/1714
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Torino cca 1840 vs 1950
SURSA:Branch M.C.(1997) An Atlas of Rare city Maps- ed Princeton Architectural Press Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Torino 1682 Piazza Realle azi Piazza S. Carlo Via Nuova azi Via Roma între S Carlo şi S Cristina
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Genova Strada Nuova 1550
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Genova cca 1840
SURSA:Branch M.C.(1997) An Atlas of Rare city Maps- ed Princeton Architectural Press
Genova 1950
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
FlorenĹŁa 1871 capitala Italiei 1864-1871
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Roma cca 1840
SURSA:Branch M.C.(1997) An Atlas of Rare city Maps- ed Princeton Architectural Press
Roma 1932 via dei Fori Imperiali (revoluţia fascistă) lat 30m uneşte Colosseum cu Piazza Venezia
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Roma grandezza epoca fascistă –demolarea piaţa traian sec2 îc pentru axe de circulaţie şi defilări
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
oraşele coloniale În oraşele coloniale se produce diferenţierea dintre localnici şi colonizatori. Formele urbane existente sunt marginalizate şi li se interzice contopirea cu noile forme pentru a forma un organism urban unitar. În fapt se ignoră cultura locală prin introducerea unor modele şi stiluri formale straine (europene). _definiţia culturii_ Oraşul băştinaşilor este distrus ca la Saigon, la Timişoara este marginalizat ca la Cracovia de Nova Hutta regimului comunist polonez.
oraşele coloniale a- interventii pe teren virgin -în secolul XVIII-lea apare Timişoara 1718, -St Petersbourg la inceputul secolului XVIII - în secolul 19-lea apare Sydney 1788, Saigon 1865, Vladivostok 1861 - în sec 20-lea oraşul Victoria (Romania) după 1950 toate sunt forme urbane complexe noi care în timp au dovedit vulnerabilităţi în domeniul socialului, culturii, urbanismului. Unele dintre ele s-au edificat lîngă oraşe existente care sunt lăsate să decadă Cracovia / Nova Huta b- intervenţii radicale în forma urbană existentă precum ar fi oraşul grădină, oraşul modern, etc.
oraşele coloniale Principiile oraşului european considerate ca simboluri ale superiorităţii europene intră în conflic deschis cu vechile oraşe din colonii. (ex. strada islamică şi strada barocă). Diferenţele morfologice (parcelarul, plin-gol, trama stradală existentă) sau structurale (funcţiuni, activităţi, relaţii dintre acestea) sunt dificultăţi insurmontabie în metamorfozarea în timp a formei urbane.
Saigon-Ho Chi Mihn dupa modelul Paris
Modelul Paris 2007
Calcutta cca 1840 CULTURA URBANA LOCALA
SURSA: Branch M.C.(1972)- An Atlas of Rare City Maps –Comparative Urban Design 1830-1842, ed Princeton Architectursl Press- New York
New Dehli axa guvernamentală metamorfozare coloniala britanica in afara culturii locale
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
New Dehli axa guvernamentală metamorfozare coloniala britanica in afara culturii locale parada saptaminii victoriei 1945
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Constantinopol cca 1840 cultura locala balcanica
SURSA: Branch M.C.(1972)- An Atlas of Rare City Maps –Comparative Urban Design 1830-1842, ed Princeton Architectursl Press- New York
1581 Cholula ĂŽn Mexic metamorfozare coloniala spaniola (Legile indiilor) in afara culturii locale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Quito Ecuador plan sec XVIII metamorfozare coloniala spaniola (Legile indiilor) in afara culturii locale
Sursa: Benevolo L., (1983) - Histoire de la ville – ed. Parentheses,
Cultura urbana locala orientala de continuare a sistemului agricolirigat
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Washington 1791 schita initial Jefferson Thomas
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Washington azi după planul 1792 metamorfozare capital amondial
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
MORFOLOGIA URBANA
elemente morfologice urbane: parcela, gruparea de case, unitatea de vecinatate, unitatea teritoriala de referinta, cartierul, oraĹ&#x;ul, zona metroplitana
Morfologia este ştiinţa care studiază configuraţiile şi formele. Prin „situaţii morfologice” înţelegem forma exterioară a configuraţilor. Prin „morfologie urbană” înţelegem forma bi şi tridimensională a structurii fizico-constructive a oraşului. Morfologia oraşului este alcătuită din: forma ţesuturilor, forma cvartalelor de teren, forma clădirilor, cît şi din integrarea altor elemente spaţiale precum sunt: căile ferate, rîurilor, canalelor, suprafeţelor libere din oraş şi teritorii într-o structură
În noţiunea de “morfologie” sunt incluse şi legaturile specifice dintre elementele sale. Aceste elemente formează atît structura cît şi organizarea şi logica acesteia. Astfel în timp ce ţesuturile oraşelor pregătesc terenul pentru construcţie, construcţiile pot fi văzute ca elemente de umplere a spaţiilor rămase libere în ţesut. Aceste elemente sunt reglementate pe de o parte de ţesut, dar au şi oarecare libertăţi interioare. Se pot astfel diferenţia formele construite care depind în totalitate de ţesut (construcţiile din Cetate), de cele care depind parţial sau sunt independente (construcţiile pe teren viran).
tesutul vs construcţii
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
Morfologia urbană Morfologia orasului este diferita de imaginea orasului, pentru ca imaginea cuprinde doar părţile vizibile construite ale orasului, pe cînd morfologia urbană reprezintă atat structura construită cît şi structura spaţiilor libere. Pentru a avea o privire morfologică a unei structuri urbane (şi sensul unei astfel de notiuni) este necesară înţelegerea întregii structuri în conexiunea şi logica ei. Aceasta logică nu este văzută doar prin prisma unei cercetări arheologic-istorice a oraşului, care studiază forma şi structura la care s-a ajuns, ci sunt importante şi proprietăţile structurii precum ar fi: calităţile, lipsurile, stabilitatea, omogenicitatea, eterogenicitatea, elasticitatea etc.
Morfologia urbană Proprietăţile structurii urbane se schimbă mai lent decît activitatile care au loc în interiorul lor. Un ţesut de construcţii permite, prin proprietăţile lui, desfăşurarea unor anumite activitati şi exclude alte activităţi. Un ţesut urban are deci o structura de proprietăţi cu care trebuie să mulţumească într-o oarecare măsură fiecare comunitate locală, deoarece în el se pot aduce schimbări doar foarte motivat si foarte lent.
STRUCTURA MORFOLOGICA Istoria isi pune amprenta asupra structurii morfologice -perioadele vechi se regasesc in zonele centrale, unde structurile urbane, desi foarte valoroase sunt si cele mai vulnerabile; valorile istorice implica, dupa caz de crize sau situatii de urgenta, interventii specifice pentru dimensionarea la MINIM a pierderilor. -perioadele recente, caracteristice periferiilor sau, izolat, regasite si in alte spatii pericentrale sau chiar centrale, se caracterizeaza printr-o morfologie mult mai adecvata unor interventii de urgenta. Studiul morfologiei implica adecvarea interventiilor, tinand cont de caracteristicile infrastructurii fizice, ale gradului de concentrare a cladirilor, a dimensionarii strazilor.
CADASTRU PE SUPORT MAGNETIC MUNICIPIUL TIMIŞOARA - FINALIZAT ÎN 2000 plan de situatie la scara 1: 5000 tesut si constructii
Sursa: Radoslav R, Primaria Municipiului Timisoara
TIMISOARA GIS 2000 tesut si constructii
LEGENDA: ACTUALIZARE A.C. –GALBEN; DEZMEMBRĂRI-ROZ; VÂNZĂRI TERENURI-ALBASTRU
Sursa: Radoslav R, Primaria Municipiului Timisoara
MORFOLOGIA URBANA SCARA URBANA , DESIGNUL URBAN, ELEMENTELE DE MASURA URBANA SCARA URBANA are o mare importanta in morfologia urbana, fiind folosita in rezolvarea unui numar de probleme, (ex. interactiunea sociala si activitatea psihica, criminalitatea, etc) DESIGNUL URBAN traditional se concentreaza asupra perceptiilor care afecteaza comportamentul uman. elemente ale formei urbane: scara umana, transparenta, complexitatea, coerenta, apropierea, imprejmuirea; ELEMENTE DE MASURA URBANE: arhitectura memorabila, uniformitatea inaltimii cladirilor, numarul pietonilor, trotuarul pietonal, raportul dintre inaltimea cladirilor si latimea strazii, proportia comuna a geamurilor, etc.
MORFOLOGIA URBANA Exista 3 tipuri de masuratori in morfologia urbana: 1.Designul retelei stradale (street network design). 2. Parcelarul -intensitatea utilizarii terenului. 3.Tiparul de teren folosit.
DESIGNUL RETELEI STRADALE din perspectiva istorica Bulevardele largi din Paris sunt rezultatul istoriei transformarilor urbane. Din 1852 pina in 1871, cladirile au fost demolate pentru a permite constructia bulevardelor largi prin cvartalele vechiului Paris si pentru a crea spatiu in jurul cladirilor istorice, ca de ex Notre Dame sau Palais du Louvre. Aceasta a fost facuta nu doar ca sa permita miscarea fara obstacole, dar si pentru a impedica construirea de baricade. In Olanda ringurile canalelor sunt trasatura cea mai importanta a arhitecturii din Amsterdam. Aceste canale concentrice construite de a lungul sec 17 lea au devenit iconul planingului urban si al arhitecturii. Sistemul de strazi din Helsinki Finlanda au fost trasate de un plan cu strazi drepte si largi plasate intr-un grid geometric In SUA multe orase nu au inceput planingul urban cu un sistem de tip grid. Cu toate acestea multe orase nord americane au adoptat mai tirziu sistemul de tip grid ca facilitator pentru subdiviziuni si pentru vinzarea la licitatii a marilor parcele de teren. Sistemul de tip grid a fost vazut ca o salvare la incendii, suprapopularii si dezastrelor. Unul din primele orase care au folosit acest sitem a fost Philadelphia in 1682. Cu toate acestea cel mai perfect sistem de tip grid din lume a fost fondat in Manhattan, inima orasului New York. Sistemul de tip grid din Manhattan a fost proiectat in 1811 si a fost ales pentru practicitatea lui, pentru usurinta sa de a fi implantat si pentru facilitatile lui in dezvoltarea real estate.
DESIGNUL RETELEI STRADALE cultura urbana a oraselor poate fi definita de planurile retelei stradale
Los Angeles cu subdiviziunile sale, Paris cu bulevardele sale, Viena cu Ringstrasse sau, Timisoara cu inele sale Bucurestiul cu bulevarde sale Braila cu semiinele sale Drobeta Turnu Severin cu diagonalele sale New York cu gridul a controlat haosul si a impus ordinea
MORFOLOGIA URBANA DESIGNUL URBAN : consta in aranjamentul, aparitia si functionalitatea oraselor, si in particular forma si folosinta spatiilor urbane publice. A fost asemanata in planificarea urbana, ca arhitectura de exterior. Teoria designului urban are de-a face cu designul si managementul spatiilor publice si felul in care spatiile publice sunt experimentate si folosite. Spatiile publice (definitia SP) includ totalitatea spatiilor folosite zi de zi; ca de exemplu strazile, pietele, parcurile si infrastructura publica. In orice analiza dezvoltarea tiparelor poate fi masurata, si cum acestea se schimba in timp.
MORFOLOGIA URBANA Designul stradal măsoară reţeaua stradala internă şi externa.
legăturile interne: -numarul de intersectii impartite in strazi inchise si intersectii propriu-zise -in harta anterioara legătura internă este ilustrată prin raportul intersectiilor normale şi intersectiile “cul-de-sacs”. legătura externădistanta medie intre punctele de acces; cu cat distanta este mai mare, cu atat este mai saraca legătura externă. legătura externa este ilustrata de lungimea segmentului ă din jurul perimetrului cartierului; această linie reprezintă distanta mediana dintre distantele punctelor de acces din interiorul sau exteriorul cartierului.
MORFOLOGIA URBANA
2. Parcelarul -Intensitatea utilizarii terenului include dimensionarea lotului pentru o singura familie sau dimensionarea caselor doar cu spatiu parter
-dimensionarea lotului: cu cît este mai mică dimensiunea lotului, cu atît este mai mare intensitatea (densitatea). . -spatiul parter: cu cat este mai mare parterul, cu atat creste si intensitatea. (POT)
Parcelarul vs construcĹŁii
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
În 1573, în perioada lui Filip al II-lea regulile de colonizare au fost adunate într-un document denumit Legile Indiilor, un produs tipic renascentist. Inspiraţia acestui cod provine din tratatele clasice ale lui Vitruviu care a fost tradus in Spania în 1526. Spaniolii, prin Cortez, au cucerit Tenochtitlan, actualul Mexico City şi prin Pizarro au cucerit Curco pe care le-au distrus, construind un organism nou, obligând populaţia să-şi modifice comportamentul după regulile noilor cuceritori de modelare a unei aşezări. Prima aşezare proiectata de conchistadori a fost Santa Domingo in 1493. Coloniile din nordul Americii Latine vor deveni parte a Statelor Unite, iar „LEGILE INDIILOR” vor influența și reglementările urbanistice ale acestora- „Land Ordinance of 1785” care introduce diviziunea teritorială ca instrument de organizare. Originile acestui sistem se găsesc din timpul perioadei coloniale, cand asezările sunt gandite ca ansambluri de unități (loturi) atat pentru spațiul urban/ orașul propriu-zis cat și pentru organizarea terenului din jur.
a. Așezările umane se împart în: -capitale -orașe -sate și cuprind 3 funcțiuni majore: pueblos (civile), presidios (militare), missiones (complexe monahale). b. Un oraș ia în jurisdicție și teritoriile dimprejur. Este format din spațiu urban și teren viran. C.Spatiul urban (public și privat) e împărțit în: -Peonias (lot de 46×92 picioare =13,8x27,6m) -Caballerias (lot de 92×184 picioare=27,6x55,2m =aprox. 5 peonias)
(structuri ierarhice)
În America de Nord relaţia dintre rural si urban este şi mai strânsă ca în celelalte teritorii ale lumii noi. Oraşul Savannah Reţeaua oraşului a fost organizată in circumscripţii, fiecare măsurând 98 x 82m. Pe latura de est si vest a fiecărui pătrat loturile au fost concepute pentru clădiri publice ca de exemplu biserica şi spaţii comerciale. Celelalte laturi au fost divizate in 4 loturi de case. Circumscripţia este un termen politic. Aşadar planul oraşului a fost transpunerea in teren a unui sistem politic. Zece mici proprietari au format o unitate, 4 unitati au format o circumscripţie care avea un ofiţer politic care era poliţistul. Unităţile au fost grupate in doua şiruri de 5 loturi de case, aşezate spate in spate, impărţind o alee. Străzile principale erau rareori mai înguste de 23m lătine. Dimensiunile loturilor la Savannah erau de 18m x 27m, S=486 mp in oraşul Mobile din Alabama loturile aveau 15m x 43m. S=645mp
(structuri ierarhice)
IERARHIILE STRUCTURILOR URBANE Herat Afganistan -
Sursa:KOSTOF S.,(1991) THE CITY SHAPED Urban Patterns and Meaning Through History, ed A BULFINCH PRESS BOOK
STUDIU DE CAZ SISTEMUL URBAN TIMISOARA MORFOLOGIE URBANA
1.Designul retelei stradale (street network design). 2. Parcelarul – intensitatea utilizarii terenului. 3.Tiparul de teren folosit.
Sursa: Radoslav R, et al -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA – rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X
COLONIZAREA HASBURGICA A LOCALITAILOR IN SPRIJINUL “CETATII” TIMISOARA in principal pe axa vienei
Sursa: Radoslav R, et al -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA – rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista
MORAVITA Cca 1770 RETEA STRADALA / PARCELAR/ TIPARUL FOLOSINTEI
Sursa: Radoslav R, et al -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA – rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X
MORAVITA Suprafata parcela 40 x 38 m = 1520mp 40 x 90 m = 3600 mp PARCELA IMPARTITA IN DOUA TEREN CONSTRUCTII cca 500mp SI REST TEREN GRADINA
Profil stradal 32 m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
VOITEG cca 1770 RETEA STRADALA PARCELAR
TIPARUL FOLOSINTEI
Sursa: Radoslav R, et al -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA – rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista
VOITEG S parcela 20 x 94 m = 1880 mp PARCELA IMPARTITA IN DOUA TEREN CONSTRUCTII cca 500mp SI REST TEREN GRADINA
Profil stradal
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
=40 m
COLONIZAREA MAGHIARA A LOCALITAILOR IN SPRIJINUL TIMISOAREI in principal pe axa canalui Bega
Sursa: Radoslav R, et al -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA – rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista
UIVAR S parcele 28 x 75 m = 2100mp PARCELA IMPARTITA IN DOUA TEREN CONSTRUCTII cca 500mp SI REST TEREN GRADINA
Profil stradal 35 m strada principal
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
20 m strﾄホile secundare
DUMBRAVITA S Parcele 37,5 x 75 m = 2812,5mp PARCELA IMPARTITA IN DOUA TEREN CONSTRUCTII cca 500mp SI REST TEREN GRADINA
Profil stradal
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
40 m
Orasul gradina Densitatea la Letchworth este de 30 case la ha Aceasta înseamnă pentru o parcelă dimensiunea de 18m pe 30m adâncime S=500mp de lot,
EXTINDEREA MUN TIMISOARA INTRE 1948-1953 PRIN INGLOBARE TESUTURI RURALE
Sursa: Radoslav R, et al -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA – rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X
2.Dimensiune parcela agricola zona Mehala intrata in TERITORIU.ADMINISTRATIV TIMISOARA TAT - foarte putine parcele de 500mp; parcele intre 800mp si 1200mp; 1300mp si 1500mp; - parcele intre 4000mp si 8000mp; strazi cu latimea de 9m, strazi cu latimea de 26, 27m str. Samuil Sagovici si Martir Cernaianu si bv. Cetatii 27m Calea Torontalului 40 -55m str. O Balea 30 -43m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
4. Dimensiune parcela agricola zona Fratelia intrata in T.A.T. in 1948 - parcele de aprox 650mp pe str. Secerii, str Eternitatii, str Emil Zola; - parcele de aprox.1000-1500mp str. Chisodei, str.Margaritarilor - parcele intre 2000mp si 3000mp str.Bujorilor Latimi ale strazilor de 16-20m
5. Dimensiune parcela zona Plopi intrata in TAT in 1949 Parcele de aprox 450-500m Sursa: MapSys 9.0 (PMT) Latimea strazilor de 14m
3. Dimensiune parcela agricola zona Ciarda Rosie intrata in T.A.T. in 1953 - parcele de 700mp pe str Neajloc, str Stoica de Hateg, str Dimitrie Dinicu - parcele de aprox. 1300mp pe str.Anina. Str Matei Millo, str Euripide - parcele intre 1500-300mp pe restul strazilor Latime strazi de 9m, 16m si 20m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
6. Dimensiune parcela zona Ghiroda Noua intrata in TAT in 1949 Parcele intre 400 si 600mp Latimea strazilor intre 12-14m; Calea Ghriodei de 20m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
1.Dimensiune parcela agricola zona Freidorf intrata in T.A.T. in 1951 Parcele cu dimensinuni variind intre 1300si 5000mp, cele mai multe de 3000mp si foarte putine de 500-700mp Latimi ale strazilor de la 9m la 25m str.Ioan Slavici -25m; str. Podgoriei 20m; Str.Anton Bacalbasa -13m; str.Romanitei 22m; str. Agronomiei, str George Georgescu -14m;
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
zona Freidorf intrata in T.A.T. in 1951 Parcele cu dimensinuni variind intre 1300si 5000mp str.0. Paganini -16m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
7. Dimensiune parcela interbelica zona Kogalniceanu Parcele intre 500 si 1.700mp Latimea strazilor majoritatea de 15m, strada Kogalniceanu de 35,50m 8. Parcelarile 1990-1997 Ghiroda Noua suprafete de aprox 450-500mp latimea strazilor de 6m (zona Bobalna cu str.Radu Tudoran, Ionel Teodoreanu)
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
9. Dimensiune parcela intre anii 2000-2008 -
parcele de aprox 500mp- 600mp -zona Mures Musicescu cu strazi de aprox.9m, str.Tosca de 17m - parcele intre 600mp si 900 mp in zona Calea Urseni (- str.Neajlov, str Nicolae Stoica de Hateg si str Dimitrei Dinicu cu latimea strazilor de 12,50m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
9. Dimensiune parcela intre anii 2000-2008 - parcele de 500-600mp (str.Magnolei, str Toporasilor str Margaretelor, str Orhideelor, str Petuniei) cu latimea strazilor de 12-14m
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
- parcele de aprox 600mp -zona Sere str. Eugen Coseriu, str Horia Hulubei si str Tristan Tzara, cu latimea strazilor intr 10 si 13m - parcele intre 350 si 700mp str Artur Rubinstein, str. Vlad Banateanu, str. Marius Moga, str.Aurel Pop Cu latimea strazilor intre 9-10,50m
9.b. Dimensiune parcela intre anii 2000-2008 - parcele de aprox 550mp -zona Campului str. Ion Luca Banateanu, str Vasile Cretu, str Liviu Tempea, str Efta Botoca, str Mariana Dragicescu Cu latimea strazilor de 12,5m,
-parcele de aprox 600mp -zona Sere str. Eugen Coseriu, str Horia Hulubei si str Tristan Tzara, cu latimea strazilor intr 10 si 13m -parcele intre 350 si 700mp str Artur Rubinstein, str. Vlad Banateanu, str. Marius Moga, str.Aurel Pop Sursa: MapSys 9.0 (PMT) Cu latimea strazilor intre 9-10,50m
12 Dimeniune parcele ANL str Campului – str. Garabet Ibraileanu
– parcele de 230mp
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
PUZ ANL str Campului TIMISOARA
P+1E+M P+1E+M P+1E+M P+1E+M P+1E+M P+1E+M P+1E+M P+1E+M
P+1E+M P+1E+M P+1E+M P+1E+M
LEGENDA: LIMITA TERENULUI STUDIAT ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE (P - P+2) ZONA MIXTA LOCUINTE/SP. VERZI CIRCULATII AUTO CIRCULATII PIETONALE ZONE VERZI
BILANT TERITORIAL: Suprafata studiata = 9000 mp Suprafata parcelei = 7415 mp POT = 35% CUT = 1,00
Sursa: Radoslav R PMT 04/2002
parcele de 500mp (10 parcele) parcele 760 mp (12 parcele) pe care s-au contruit cate doua sau 4 apartamente 2000 ROW HOUSES. THESE WERE BUILT WITH FINANCIAL SUPPORT FROM THE LOCAL COMMUNITY (THAT GAVE THE 150-250 sqm LOTS FOR FREE TO YOUNG FAMILIES), BY DEVELOPERS. THE BLOCK’S SURFACE IS 1,125 HA, WHILE ITS DENISTIES REACH 46 HOUSING UNITS/HA AND 138 INHABITANTS/HA. ZONA HISTRIA ANL
HISTRIA AREA, TIMIȘOARA – AREA OF ROW HOUSES THIS UdV does not CONTAIN ALL THE NEDEED FACILITIES: KINDERGARDENS, SCHOOLS WITH SPORTS GROUNDS, GYM, CHURCH, COMMERCE, ETC
THE ARMONIEI UdV, TIMIȘOARA, IS MADE OUT OF ROW HOUSES GROUPED AROUND CUL-DE-SACS, WHICH WERE BUILT WITH FINANCIAL SUPPORT FROM THE LOCAL COMMUNITY (THAT GAVE THE 150 sqm LOTS FOR FREE TO YOUNG FAMILIES), BY EACH OWNER INDIVIDUALLY. THE BLOCK HAS A SURFACE OF 1,51 HA AND IT REACHES THE FOLLOWING DENSITIES: 28,6 HOUSING UNITS/HA 85 INHABITANTS/HA. In this case the dwelling were buidt by the owners
ARMONIEI UdV, TIMIȘOARA – ROW HOUSES GROUPED AROUND CUL-DE-SACS THIS UdV does not CONTAIN ALL THE NEDEED FACILITIES: KINDERGARDENS, SCHOOLS WITH SPORTS GROUNDS, GYM, CHURCH, COMMERCE, ETC
13 Parcele tineri casatoriti str Traian Vuia Timisoara atribuite in 2012 cu 8 x 20mp suprafata de 160mp
Sursa: MapSys 9.0 (PMT)
Zona metropolitana Timisoara1 S= 830mp
Sursa: RR
Zona metropolitana Timisoara2 S= 830mp
Sursa: RR
3.Tipologia de teren folosit, cuprinde tipare mixte de folosinta a terenului si doua măsurători de accesibilitate. Dimensionarea designului urban a fost folosita pentru a explica variatia unui fenomen urban, ca de exemplu criminalitatea, capitalul social, interactiunea sociala si transport. Caracteristicile designului urban au un important impact in modul in care oamenii percep si experimenteaza spatiul. Odata cu inventia automobilului, majoritatea elementelor de design urban devin concentrate pe experienta pe care o ai din interiorul masinii. Semnele sunt tot mai mari, cladirile sunt asezate in “spatele” strazilor, iar copacii sunt taiati in asa fel incat sa permita citirea semnelor din trafic. Alte elemente ale designului urban sunt influentate de nevoia de a creea spatii adecvate pentru automobile: parcarile “limiteaza” multe drumuri; intersectiile cu unghiuri de intoarcere necesita treceri largi, iar garajele, mai mult decat geamurile, sunt elementele care domina in multe resedinte din cartiere. La o scare pietonala, diferite elemente capata importanta. Aceasta da necesitatea de a crea cladiri inalte care sa capteze atentia ochiului.
LUCRARE SEMINAR 2 ANALIZA SWOT EFECTE POZITIVE/NEGATIVE ALE SOLUTIEI GRUNBLAU ÎN SISTEMUL URBAN TIMIŞOARA, ROMANIA DE INLOCUIRE FUNCTIONALA A CAII FERATE CU UN CULOAR ECOLOGIC
Inelul verde
Natural: Cursuri de apă
EXTRAS PUG PRELIMINAR 2013
EXTRAS MASTER PLAN 2012
Radoslav R, Gaman M, Danciu M, 2012 SITUATIE EXISTENTA A PADURILOR IN RELATIE CU INTRAVILANUL “MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV ED POLITEHNICA TIMISOARA”
Radoslav R, Gaman M, Danciu M, (2012) propunere PADURI IN RELATIE CU INTRAVILANUL “MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV ED POLITEHNICA TIMISOARA”
HCL 235/2005
SPATIU RURAL TIMISOARA
EXTRAS PUG PRELIMINA R 2013 situatie existenta canale de desecari
PROPUNERE CULOARE ECOLOGICE –PERDELE ARBORI PE ANUMITE CANALE DE DESECARI SI RESTUL TEREN RURAL CONF hcl.
EXTRAS PUG PRELIMINA R 2013 modificare lungire centura vest AUT
EXTRAS PUG PRELIMINAR 2013 zona metropolitana
DKMT EUROREGIUNE CORIDIARE ECOLOGICE MAJORE PROPUNERE 2009
Radoslav R, Gaman M, Danciu M, (2012) propunere din “MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV ED POLITEHNICA TIMISOARA” PROPUNERE CENTURA VERDE CORIDOR ECOLOGIC 2012 pe EXTINDERE “NATURA 2000”
Inelul verde