NOTE CURS A05 05 LEGILE NATURALE ALE MORFOGENEZEI FORMELOR URBANE
DEZVOLTAREA RADIAL CONCENTRICA/ LINIARA
adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014 Surse:
LEGILE DEZVOLTĂRII SPAŢIALE Ţesuturile urbane existente trebuie să reacţioneze la schimbările survenite într-un oraş, datorate fie creşterii populaţiei, fie unor noi inovaţii tehnologice care privesc producţia, circulaţia, fie unor catastrofe provocate de forţele naturii sau de cele umane. Ţesutul urban a unei localităţi maturate este foarte rigid şi nu permite decît schimbări prin adăugiri sau corecturi. Principalul element în această schimbare este comoditatea şi timpul. Principala lege după care se conduc aşezările în dezvoltarea lor este: legea minimizării distanţelor, adică minimizarea eforturilor.
schimbările survenite într-un oraş, datorate creşterii populaţiei EVOLUTIE TIMISOARA PRIN DUBLAREA POPULATIEI IN PERIOADA HASBURGICA& MAGHIARA
SURSA:“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA”Radoslav Radu, et al, rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,Nr. 12-13/2012,
schimbările survenite într-un oraş, datorate creşterii populaţiei EVOLUTIE TIMISOARA PRIN DUBLAREA POPULATIEI IN PERIOADA DINTRE 1880-1914
SURSA: RR
schimbările survenite într-un oraş, datorate creşterii populaţiei EVOLUTIE TIMISOARA PRIN INGLOBAREA COMUNITATILOR RURALE PERIURBANE INTRE1948-1953
SURSA:“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA”Radoslav Radu, et al, rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,Nr. 12-13/2012,
schimbările survenite într-un oraş, datorate creşterii populaţiei EVOLUTIE TIMISOARA PRIN DUBLAREA POPULATIEI IN URMA INDUSTRIALIZARII FORTATE 1865-1989
SURSA:PUG Timisoara conceput 1998 aprobat 2002
schimbările survenite într-un oraş, datorate creşterii populaţiei EVOLUTIE TIMISOARA & BUCURESTI DUPA 1990
SURSA 1:“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA”Radoslav Radu, et al, rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,Nr. 12-13/2012, Sursa 2: Ianasi L., Alexandru M., (2014) “Conceptul Strategic Bucuresti 2035” ed. Universitara Ion Mincu Bucuresti ISBN 978-606-638-093-5
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc circulaţia EVOLUTIA CAILOR FERATE & EVOLUTIA ASEZARII KOLN 1845-1893-1914-1928-1957-1987
sursa: Curdes G., (1997) “Stadtstruktur und stadtgestaltung 2. Ausflage” ed Verlag w.Kohlhammer ISBN 3-17-014294-1
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc circulaţia CALEA FERATA Timisoara 1857-1857
SURSA:dizertatie master urbanism FAT UPT
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc circulaţia CALEA FERATA Timisoara 1876-1895
SURSA:dizertatie master urbanism FAT UPT
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc circulaţia CALEA FERATA Timisoara 1902
SURSA:dizertatie master urbanism FAT UPT
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc circulaţia DEZVOLTAREA SISTEMULUI TRAMTREN TIMISOARA 2025
SURSA:- Radoslav R, Danciu M-“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”) coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc circulaţia DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT IN COMUN DE MARE CAPACIATE BUCURESTI 2030
Sursa: iIanasi L., Alexandru M., (2014) “Conceptul Strategic Bucuresti 2035” ed. Universitara Ion Mincu Bucuresti
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor noi inovaţii tehnologice care privesc producţia, EVOLUTIA LOCURILOR DE MUNCA TIMISOARA
1991-2014
SURSA 1: LUCRARE DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2008-9 autor BUSILA L, mentor RR SURSA 2:ACTUALIZAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE AL AEROPORTULUI “TRAIAN VUIA” TIMISOARA, beneficiar S.N.AIT-TV S.A., proiectant general UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA, pr. nr. 59/25.05.2012 faza PFN , proiectant de specialitate Radoslav Radu, colaborare SUBCONTROL SA Radoslav D Radu,
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele umane. Macheta Timisoara 1974 cu darimarea tuturor caselor individuale si inlocuirea lor cu blocuri aplicarea Legii 58/29.10.1974 “privind sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane si rurale” necesar pentru dezvoltarea sociala multilaterala a Romaniei
Sursa: IPROTIM Radoslav R
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele umane. TIMISOARA DUPA DECEMBRIE 1989 POSIBIL
Sursa: POSIBILA
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele umane. Hitler A., Speer A., Berlin Axa Nord Sud cu Arcul de Triumf si Marea Sala de reuniuni (cea mai mare din lume ce prevestea Casa Poporului din Bucuresti) ) lucrarea a inceput in 1939 urmind a fi incheiate in 1952 (macheta 1939)
sursa: Landesbildstelle,Berlin
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele umane MUSSOLINI ROMA 1935 Via dell Imperio azi Via dei Fori Imperiali inauguart la a zecea aniversare a Revolutiei Fasciste 1932
Operatiune facuta între 1924- 1932, demolarile au fost facute pe o suprafata de 10 ha, cu 5 biserici si peste 700 locuinte
sursa: Instituto Centrale per il Catalogo e la Documentazione, Rome.
SCHIMBARI CA REACTIE LA DORINTA DE PUTERE IN URMA UNOR CATASTROFE NATURALE 1985- 1989
Bucuresti – Casa Poporului Aleea Victoriei Socialismului - interventie pe tesutul existent organic SUPRAFATA INTERVENTIEI= 240 Ha (dupa unii 1/5 din suprafata Bucuresti –S Vasilescu)
Decizie anuntata de Ceausescu N in 22 martie 1977, in fata arhitectilor
sursa: Concurs internatioanl de Urbanism BUCURESTI 2000, ed SIMETRIA, Bucuresti 1998
ISBN 97-397-9723-7
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele naturii sau de cele umane. SCHIMBARI CA REACTIE LA catastrofe provocate de forţele naturii cutremulul 1977 martie 04 BUCURESTI s-a inceput un concurs cu 17 colective de arhitecți, in 1997 au fost selectionate 6 colective (din Timisoara a fost selectionat arh Fackelmann cu un colectiv din care a facut parte si RR ), au fost respinse toate si s-a format un colectiv condus de Petrescu A, sub directa coordonare a lui Ceausescu . Ceausescu inspectind planurile Casei Republicii 1987
sursa: Monografia Bucuresti
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele naturii sau de cele umane. SCHIMBARI CA REACTIE LA DORINTA DE PUTERE Demolarea Halelor din Piaţa Unirii (prim plan) şi Casa Poporului în construcţie, 1985 ( plan secund). Pentru a se construi sediile institutiilor RSR si bulevarde ( axa E-V de 92m latime avind ca ex Casa Poporului)
Sursa: Fotografie de Andrei Pandele. http://bukresh.blogspot.ro/
SCHIMBARI CA REACTIE LA DORINTA DE PUTERE IN URMA UNOR CATASTROFE NATURALE 1985- 1989 Bucuresti – Casa Poporului interventie pe tesutul existent organic:
SURSA:Concurs internatioanl de Urbanism BUCURESTI 2000, ed SIMETRIA, Bucuresti 1998
ISBN 97-397-9723-7
SCHIMBARI CA REACTIE LA DORINTA DE PUTEREIN URMA UNOR CATASTROFE NATURALE 1985- 1989 Bucuresti – Casa Poporului Aleea Victoriei Socialismului
Sursa: MARIA DE BETAˆ NIA UCHOˆ A CAVALCANTI Department of Theory of Art, The Federal University of Pernambuco, Pernambuco, Brazil Urban reconstruction and autocratic regimes: Ceausescu’s Bucharest in its historic context Planning Perspectives, 12 (1997) 71–109
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele naturii sau de cele umane. Bucureşti 1988
Sursa: MARIA DE BETAˆ NIA UCHOˆ A CAVALCANTI Department of Theory of Art, The Federal University of Pernambuco, Pernambuco, Brazil Urban reconstruction and autocratic regimes: Ceausescu’s Bucharest in its historic context Planning Perspectives, 12 (1997) 71–109
schimbările survenite într-un oraş, datorate unor catastrofe provocate de forţele naturii sau de cele umane.
Sursa: MARIA DE BETAˆ NIA UCHOˆ A CAVALCANTI Department of Theory of Art, The Federal University of Pernambuco, Pernambuco, Brazil Urban reconstruction and autocratic regimes: Ceausescu’s Bucharest in its historic context Planning Perspectives, 12 (1997) 71–109
FACTORII DETERMINANTI AI CRESTERII URBANE PE UN ANUMIT TIP DE SPATIU DETERMINA MODELLE TEORETICE TEME SEMINAR: SA SE EXEMPLIFICE URMATOARELE TIPURI DE ORASE
1. ORASUL CRESTERII CONCENTRICE (ex.. ) 2. ORASUL LINIAR (ex.. ) 3. ORASUL TENTACULAR (ex.. ) 4. ORASUL CENTURII LIMITROFE (ex.. ) ( DEPINDE DE BARIERELE DE EXTINDERE) 5. ORASUL MULTINUCLEIC (ex.. ) (PETICIT / Depinzind de centre de interes – temporar ) minimizarea distanţelor, minimizarea eforturilor
LEGILE DEZVOLTĂRII SPAŢIALE Dacă studiem evoluţia în timp a ţesutului urban după hărţi putem obţine informaţii interesante despre problemele acelei aşezări şi motivele schimbărilor survenite într-o anume perioadă istorică a dezvoltarii sale. (STUDIU DE CAZ METAMORFOZARE TIMISOARA) Prima concluzie a unui astfel de studiu este faptul că odată cu creşterea teritoriului, ţesutul urban dezvoltă structuri ierarhice. Aceasta presupune apariţia unor axe principale sau majore şi respectiv axe secundare care au relevanţă diferită în deservirea teritoriului.
morfogeneză urbană Prin morfogeneză urbană se înţelege apariţia unei noi forme urbane rezultate: dintr-o nevoie nouă prin transformare unei forme urbane existente.
Această nouă formă urbană trebuie să fie distinctă de cea iniţială, să aibă un alt caracter. Acest nou caracter se manifestă prin schimbarea raporturilor dintre teritoriul respectiv şi aria de deservire sau dintre teritoriu respectiv şi cantitatea/calitatea de utilizatori. Acest nou raport face în fapt ca forma urbană iniţială să fie percepută altfel.
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMIŞOARA 1716 orasul orienal-turcesc
sursa: RR
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMIĹžOARA 1734 orasul colonizat de Imperiu Hasburgic
Sursa:
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMIŞORA 1750
CETATEA orasul existent rosu
propunere suburbii verde pentru sustinerea CETATII
Sursa: Ostereichisches Staatsarchiv –Krigsarchiv, Wien, Kartensammlung, K VII k 283
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMIȘOARA1750
DEZVOLTARE
CENTRIFUGA RADIALA
Sursa: CCUPT
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA SUB IMPERIUL HASBURGIC CRESTERE CONCENTRICA RADIALA PRIN INTINDERE
sursa: - Radoslav R., Badescu S., Branea AM., Danciu MI., Gaman MS., (2012) “ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –- rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98107, ISSN 1844-802X
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA SUB IMPERIUL HASBURGIC CRESTERE CONCENTRICA PRIN TRAGERE
sursa: - Radoslav R., Badescu S., Branea AM., Danciu MI., Gaman MS., (2012) “ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –- rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98107, ISSN 1844-802X
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA SUB IMPERIUL HASBURGIC
COLONIZARILE AUSTRIECE 1718- 1813 au fost facute in principal pe axa rutiera Timisoara Viena extindere masiva pe o directie
Sursa:Radoslav R., ( 2013) “Regionalizarea, un panaceu?” prelegere conferintei Arhitectura in identitate regional tinuta la Societatea “Sara Banateana” http://www.youtube.com/watch?v=ezBiys1iD5Q&list=PLJA6Gk_aOUFKHML2gG7HsSchDue9CZgd_&index=1
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA SUB ADMINISTRATIE MAGHIARA COLONIZARILE MAGHIARE 1791- 1900 au fost facute in principal pe axa navala Bega-Tisa extindere masiva pe o directie
Sursa:Radoslav R., ( 2013) “Regionalizarea, un panaceu?” prelegere conferintei Arhitectura in identitate regional tinuta la Societatea “Sara Banateana” http://www.youtube.com/watch?v=ezBiys1iD5Q&list=PLJA6Gk_aOUFKHML2gG7HsSchDue9CZgd_&index=1
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1849 morfologie neschimbata semnificativ
Sursa:Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1872-1875 PROPUNERE dupa preluarea administratiei de Maghiari cu trasarea axei Opera, axei podului Mihai Viteazul1880 si axei pod Michelangelo-1964 unificare tragere
Sursa:Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1890 dezvoltare radiala centripeta
Orasul sub administratie maghiara cu fenomenul de recentrare prin unificarea centrelor de comunitati existente cu centrul “CETATE”
Sursa: CCUPT
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA I893 autor YBL cu trasarea axei Esplanedei Opera viitoare Catedrala (1937), axei podului Mihai Viteazu dispare axa pod Michelangelo (1964), port industrial in locul actualelor parcuri si in Sud Est
Sursa: PMT Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1913 cu intarirea axei Esplanedei Opera viitoare Catedrala (1937), axei Gara de Nord Opera, axei podului Mihai Viteazu dispare axa pod Michelangelo (1964), dispare port industrial in locul actualelor parcuri si in Sud Est, se traseaza sistemul inelar al strazilor CD Loga, etc
Sursa: PMT Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA cca 1950 Extinderile catre centre de comune absorbite dupa 1950 desen pe Schita de Sistematizare 1965
sursa: - Radoslav R., Badescu S., Branea AM., Danciu MI., Gaman MS., (2012) “ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –- rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98107, ISSN 1844-802X
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1965 Schita de Sistematizare continuarea unificarii centrelor de comunitati existente cu centrul “CETATE” axa pod Michelangelo (1964), b dul Parvan, zona stadion
Sursa: IPROTIM Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2002 completari si extinderi pe radiale PUG TIMIĹžOARA intocmit 1998 aprobat 2002
sursa: PMT Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1998 Periurban Timisoara propunere in PUG 1998 cu extindere de influenta administrativa spre vest
ZONA TIMIŞOARA STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2000
sursa: PMT Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 1998 ZONA PERIURBANA TIMISOARA PUG TIMISOARA1998 cu extindere de influenta spatiala spre vest
sursa: PMT Radoslav R.,
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2007 Pozitionare euroregiune DKMT in Europa transfrontaliera
-sursa:“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - responsabil proiect_ proiectant general autor Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2007 pozitionare Timisoara in DKMT
sursa: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - responsabil proiect_ proiectant general autor Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2006 pozitionare Timisoara in DKMT
sursa: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - responsabil proiect_ proiectant general autor Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2003 sistem urban (zona metropolitana) Arad Timisoara propunere de dezvoltare radiala pe o directie principala intre cele doua orase
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2012 EXTINDERE TENTACULARA radial dupa 1995
sursa: - Radoslav R., Badescu S., Branea AM., Danciu MI., Gaman MS., (2012) “ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –- rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98107, ISSN 1844-802X
DEZVOLTARE DE TIP “sprawl” ROMANIA TIMISOARA
SEMINAR VA ROG SA DETERMINATI IN JURUL TIMISOAREI ACEST TIP DE DEZVOLTARE
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA scenariu 2005 Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala pe penetratii majore a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 –etapa I- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita, cu albastru extinderi in curs 2005, lunca Timisului culoar ecologic
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA scenariu 2005 Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala pe penetratii majore in sud pina la culoarul ecologic verde albastru al riului TIMIS a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 –etapa II- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala prin completare in sud pina la culoarul ecologic verde albastru al riului TIMIS a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 – etapa III- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa I extindere pe penetratii
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu II
Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa II extindere pe penetratii pina
la centura.
Sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0
Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa III extindere pina la centuta apoi pe penetratii
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu II
Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa IV extindere pe penetratii Sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2006 SISTEMUL URBAN ARAD TIMISOARA POL DOMINANT IN DKMT cu peste 500.000 locuitori sprijinindu-se pe Szeged- Novisad- Deva Hunedoara Simeria , POLUL PRINCIPAL AL EUROREGIUNII DKMT
sursa: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - responsabil proiect_ proiectant general autor Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2007 POZITIA TIMISOAREI ARAD - NOD PRINCIPAL AL INTERMODALITATII EUROREGIONALE FEROVIARA-RUTIERA
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2007 Dezvoltare spatiala axa Arad Timisoara existent 2007
Sursa: LUCRARE DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2007, Dezvoltare spatiala axa Arad Timisoara, autori Tudor D., Plugar A., Popescu C, mentor RR
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2007 Dezvoltare spatiala POLICENTRICA cu axa prioritara Arad Timisoara 2020 in DKMT propunere 2007
Sursa: LUCRARE DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2007, Dezvoltare spatiala axa Arad Timisoara, autori Tudor D., Plugar A., Popescu C, mentor RR Sursa:-„Timisoara 2030 –A Metropolitan Area of European Importance” articol publicat in SCIENTIFIC BULLETIN of the „POLITEHNICA” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE, Tomul 52(66), Fascicola 2, 2007, pg 59-69, ISSN 1224-6026, ed POLITEHNICA
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2007 Dezvoltare spatiala POLICENTRICA axa prioritara Arad Timisoara 2020 propunere 2007 Scoaterea caii ferate din zona centrala Timisoara; centura feroviara in sud; tren TGV albastru cu statie la aeroport
LUCRARE DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2007
Sursa: LUCRARE DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2007, Dezvoltare spatiala axa Arad Timisoara, autori Tudor D., Plugar A., Popescu C, mentor RR -„Timisoara 2030 –A Metropolitan Area of European Importance” articol publicat in SCIENTIFIC BULLETIN of the „POLITEHNICA” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE, Tomul 52(66), Fascicola 2, 2007, pg 59-69, ISSN 1224-6026, ed POLITEHNICA
MASTERPLAN OLANDA “TIMISOARA 2030” PROPUNERE 2009 DIRECTIE STRATEGICA SI SPATIALA DE DEZVOLTATRE A MUN TIMISOARA SPRE EST AEROPORT SI AUTOSTRADA CONSTANTA TIMISOARA ROTTERDAM
SURSA: Meta van Drunen (2009) “Masterplan Timisoara 2030 “ rev Urbanismul seria Noua nr 4/2010 pg 68
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2012 Evolutie de tip “sprawl� radiala centrifuga printr-o dezvoltare necontrolata prin degradarea mediului natural, prin incarcarea bugetelor locale, prin ruptura fizica si sociala accentuata in oras si in aglomerarea urbana, prin pierderea centralitatii
Sursa: CCUPT
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2010 CENTRE TIMISOARA 2010 existent CENTRE SECUNDARE PE CAILE DE ACCES/ PE EXTINDERE/ PE RECONECTAREA FRAGMENTELOR/PE VALORIFICAREA POZITIILOR LINIARE/ANEXAREA LOCALITATILOR/ INGLOBATE/ DE ECHILIBRU/ DE DESCENTRALIZARE ,
sursa: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIVcapitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978606-554-423-9
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2010 CENTRE TIMISOARA INDEPENDENTE 2010 propuneri CE TIPURI DE MORFOGENEZA: IN CRIZA/HIPERTROFIAT/ HIPOTROFIAT/ REINVENTAT/ CONSERVAT/ DEPLASAT?
sursa: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIVcapitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu
MORFOGENEZA STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2010 Legătura pietonale dintre centrul magic CETATE ( RECENTRARE) şi celelate centre de UTR propunere comuna dizertatie master urbanism FAT UPT 2011coordonare RR ,
sursa: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIVcapitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9
LEGILE DEZVOLTĂRII SPAŢIALE •
Diferenţierea acestor axe se referă atît la reţeaua de străzi cît şi ulterior la cea de canal, de apă, de electricitate, gaz, care la scară mai mare se numesc culoare. (ex pe Timişoara canalizare_2010) • Elementele cheie ale acestor ierarhii sunt arterele principale de circulaţie – penetratiile, radialele care captează fluxul şi inelele şi tangentele.
• Dacă nu există bariere naturale sistemul radial-inelar este cel mai eficient în captarea teritoriilor vecine • (ex Deva vs Timişoara)
MORFOGENEZA TIMISOARA PE CULOARE Situatia 2005 Timisoara retele stradale fara apa, fara canalizare, fara imbracaminte asfaltica, suprapuse
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
MORFOGENEZA TIMISOARA PE CULOARE CANALIZARE EXISTENTA IN AGLOMERAREA URBANA TIMISOARA 2005
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
MORFOGENEZA TIMISOARA PE CULOARE CULOARE CANALIZARE PROPUNERE STRATEGICA IN AGLOMERAREA URBANA TIMISOARA 2005
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
RECAPITULARE Evoluţie Timişoara 2a _Timişoara se dezvoltă după principiul radial concentric 1893-2010 2b _ prima dezvoltare pe axele radiale (legătura cu centrul) 1750, 1895, 1998,2010 2c _a doua dezvoltare între axele radiale (legătura în interior) 2d _ apariţia inelelor ulterioară 2e _ procesul de îmbătrînire şi ciclurile de viaţă ale strcturilor urbane şi a infrastructurii produce nevoia de modernizare 2f _ costurile de întreţinere şi de modificare în aceste zone sunt mai mari decît dacă s-ar reconstrui funcţiunile pe un alt amplasament 2g _ dacă transformarea structurii nu poate satisface noile nevoi ale funcţiunii este nevoie de o inlocuire a funcţiunii de pe acel amplasament şi mutarea ei pe un altul, fie o divizare a amplasamentului 2h _ unele funcţiuni nu-şi pot desfăşura bine activitatea într-o construcţie îmbunătăţită sau chiar reconstruită pe acelaşi amplasament, se aleg aceste momente pentru construcţia pe un alt aplasament. 2i _se utilizează noile inovaţii tehnologice 2j _ noile amplasamente se găsesc în zonele “moi” sau în afara oraşului “urban fringe”, “sprawl”. 2k _ dacă structura urbană depăşeşte o anumită mărime, anumite funcţiuni din zonele centrale care satisfăceau oraşul mic, nu mai fac faţă de exemplu circulaţiei sau locurilor de parcare 2l _ se formează strîmtori din nodurile principale din oraş şi la intersecţia dintre zona centrală şi periferie. 2m _ apare nevoia de lărgire a ţesutului central sau apariţia unor noi sisteme de circulaţii (a aparut Calea ferată) 2n _ ciclic apar în aceste momente noi nevoi pentru spaţii comerciale servicii sau birouri care consumă spaţii publice fără contarea lor socială sau ecologică.
MORFOGENEZA ORADEA EVOLUTIE 1669 -1760
SURSA: Radu Radoslav şi colectiv (2007) „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
MORFOGENEZA ORADEA EXISTENT 2005
SURSA: Radu Radoslav şi colectiv (2007) „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
MORFOGENEZA 2005 ORADEA PROPUNERE EVOLUTIE 2015
SURSA: Radu Radoslav şi colectiv (2007) „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
MORFOGENEZA 2005 ORADEA PROPUNERE EVOLUTIE CAI DE COMUNICATII 2015
SURSA: Radu Radoslav şi colectiv (2007) „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
MORFOGENEZA DEVA HUNEDOARA SIMERIA EVOLUTIE1910
SURSA:-Radoslav R et al ( 2006) “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - finalizat 2008
MORFOGENEZA DEVA HUNEDOARA SIMERIA EVOLUTIE1965
SURSA: Radoslav R, et al (2006) ‘Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - finalizat 2008
contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA
MORFOGENEZA DEVA HUNEDOARA SIMERIA EVOLUTIE1975
SURSA:- Radoslav R, et al (2006) “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - finalizat 2008
MORFOGENEZA DEVA HUNEDOARA SIMERIA EVOLUTIE1965
SURSA: Radoslav R, et al (2006) -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - finalizat 2008
contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA
MORFOGENEZA DEVA HUNEDOARA SIMERIA SITUATIE 2005
SURSA:- Radoslav R, et al (2006) “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara finalizat 2008
MORFOGENEZA TERITORIU ZONAL INTERORASENESC DEVA HUNEDOARA SIMERIA 2007 TERENURI CONSTRUITE / ZONE INUNDABILE APE CURGATOARE
SURSA:- Radoslav R, et al (2006) “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - finalizat 2008
MORFOGENEZA TERITORIU ZONAL INTERINTERORASENESC DEVA HUNEDOARA SIMERIA Posibil teren construibil rezultat 2025 dublu faţă de 2007 PRIN CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE/SOCIALE SI ECOLOGICE SE ALEG ZONELE DE EXTINDERE
SURSA:- Radoslav R, et al (2006) “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” cu Consiliul Judeţean Hunedoara - finalizat 2008
1. DEZVOLTAREA RADIALĂ Arterele principale, penetraţiile, care unesc centrul oraşului cu marginile lui şi apoi acestea împreună cu ţinutul înconjurător, cu regiunea, euroregiunea, sunt axele radiale.
Deoarece arterele de circulaţie sunt locuri de schimb favorabile, penetraţiile într-un oraş sunt cele mai favorabile pentru că unesc centru cu funcţiunile marginale funcţionînd şi ca un colector pentru amplasamentele mai puţin accesibile dintre axele radiale şi astfel leagă aceste amplasamente cu centura, cu suburbiile şi cu alte aşezări din regiune. Din aceste nevoi de circulaţie mai mari aceste axe principale sunt mai largi ca profil. Fiind forme liniare ele oferă posibilitatea amplasării multor funcţiuni de a lungul lor. Din punct de vedere al accesibilităţii axele radiale sunt aşadar cele mai eficiente.
Timisoara 2010 DEZVOLTAREA RADIAL CONCENTRICA
Rusia MOSCOVA DEZVOLTAREA RADIAL CONCENTRICA
USA DEZVOLTAREA RADIAL CONCENTRICA
DEZVOLTAREA JAPONIA
RADIAL CONCENTRICA LOCAL
NATIONAL LINIAR
ITALIA NORD DEZVOLTAREA
LINIAR RADIAL CONCENTRICA
DEZVOLTAREA RADIALA
Functiunea regionala de acumulare a radialelor
Functiunea locala de conectare a radialelor
Structura spatiala a radialelor Curdes G., (1997) “Stadtstruktur und stadtgestaltung 2. Ausflage� ed Verlag w.Kohlhammer ISBN 3-17-014294-1
ZONELE DE INFLUENTA A POLILOR DIN DKMT ORTISOARA-VINGA UNESTE SU ARAD cu SU TIMISOARA PRINTR-O DEZVOLTARE LINIARA
sursa: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X
BERLIN 2005 RADIAL
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
MOSCOVA 2005 RADIAL
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
PHILADELPHIA 2005 RADIAL
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
STOCKHOLM 2005 RADIAL
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
TOKIO 2005 RADIAL
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
SAO PAULO RADIAL LINIAR PE COASTA
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
A.1
STRUCTURA SPAŢIALĂ A AXELOR RADIALE După cum am remarcat axele radiale ating: - teritoriile marginale (care aparţin “urban fringe”_ urbanul marginal) -suburbii izolate -aşezări invecinate
Ele traversează astfel zone centrale foarte dense şi zone periferice cu densitate redusă. Dacă din punct de vedere estetic această varietate poate fi discutabilă, din punct de vedere al dezvoltării ea este chiar motorul deoarece există spaţii ordonate şi spaţii libere, există spaţii intermediare şi puţin utilizate. Ori aceste spaţii intermediare sunt de fapt rezervele pentru noile funcţiuni care apar la noi inovaţii tehnologice. Aşadar axele radiale sunt elementele principale ale structurii urbane.
RANDSTAD RETEA POLICENTRICA
SURSA:Metropolitan World Atlas 010 Publishers Rotterdam 2005
A2. DEZVOLTAREA INELARĂ Cînd terenurile construite pe axele radiale depăşesc o anumită limită, apar probleme de legături între aceste axe radiale. Ca atare în ţesuturile radiocentrice au apărut inelele, iar în cele ortogonale au apărut diagonalele. Apariţia inelelor este semnul complexităţii unei structuri
DEZVOLTARE POLICENTRICĂ LINIARĂ INELAR RADIALĂ
sursa:PETER HALL Planning and Sustainable Development of Metropolitan Capital Regions –state of tehe Art –conferinta
DEZVOLTARE POLICENTRICĂ LINIARĂ INELAR RADIALĂ sursa: PETER HALL
sursa:PETER HALL Planning and Sustainable Development of Metropolitan Capital Regions –state of tehe Art –conferinta
3. DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ – MODEL ESENŢIAL ÎN ŢESUTURILE URBANE Etapa 1 - Aşezările s-au dezvoltat în prima etapă de a lungul căilor de comunicaţii, de a lungul drumurilor existente pînă la o numită limită (Ex.Timişoara 1800). Etapa 2 - se ocupă şi spaţiile de lîngă axe Etapa 3 –se ocupa şi spaţiile dintre axele radiale (ex Timişoara 2010) SE REIA PROCESUL Această dezvoltare în etape poate fi tulburată -în primul rînd de existenţa unor graniţe fizice sau administrative. -În al doilea rînd ea poate fi oprită de situaţia juridică a terenurilor, de tipul de proprietate, de motive tehnice (terenuri mlăştinuoase, proaste, abrupte, sau de limita administrativă a oraşului sau în trecut de zidurile de apărare) Dacă analizăm structura urbană ortogonală, vom constata că nu există în principiu astfel de porţiuni care să fie nefolosite.
.
1 Schema radiala,
2.Schema inelara, 3.Schema inelar-radiala
1
2
3
Sursa: Curdes G., (1997) “Stadtstruktur und stadtgestaltung 2. Ausflage� ed Verlag w.Kohlhammer ISBN 3-17-014294-1
AMSTERDAM 1600 DEZVOLTAREA INELARĂ CANALE
Sursa:
AMSTERDAM 1940 PROPUNERE DEZVOLTAREA INELARĂ
Sursa:
1. DEZVOLTAREA RADIALĂ Arterele principale, penetraţiile, care unesc centrul oraşului cu marginile lui şi apoi acestea împreună cu ţinutul înconjurător, cu regiunea, euroregiunea, sunt axele radiale.
Deoarece arterele de circulaţie sunt locuri de schimb favorabile, penetraţiile într-un oraş sunt cele mai favorabile pentru că unesc centru cu funcţiunile marginale funcţionînd şi ca un colector pentru amplasamentele mai puţin accesibile dintre axele radiale şi astfel leagă aceste amplasamente cu centura, cu suburbiile şi cu alte aşezări din regiune. Din aceste nevoi de circulaţie mai mari aceste axe principale sunt mai largi ca profil. Fiind forme liniare ele oferă posibilitatea amplasării multor funcţiuni de a lungul lor. Din punct de vedere al accesibilităţii axele radiale sunt aşadar cele mai eficiente.
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTELE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTELE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTELE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTELE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTELE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
DEZVOLTAREA RADIALĂ PE DIRECTII PRINCIPALE PUNCTELE CARDINALE
Sursa: http://www.fastcoexist.com/3028233/visualizing-how-much-us-and-european-cities-conform-to-a-street-grid
A2. DEZVOLTAREA INELARĂ Cînd terenurile construite pe axele radiale depăşesc o anumită limită, apar probleme de legături între aceste axe radiale. Ca atare în ţesuturile radiocentrice au apărut inelele, iar în cele ortogonale au apărut diagonalele. Apariţia inelelor este semnul complexităţii unei structuri STUDIU DE CAZ EVOLUTIE BEIJING
Beijing 1936 DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 1972 DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 1975 DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 1981 DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 1992 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 1999 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 2000 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 2001 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 2003 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 2004 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Beijing 2008 INFRASTRUCTURA TRANSPORT- DEZVOLTAREA INELAR RADIALĂ
Radial centric vs retea reticular retea
Caracteristici Radial Orbitale: Lupta pentru centru/ Congestia traficului/ Fara alternative pentru deplasari pe drumuri/ Echilibru instabil al sistemului de traffic/ Aprovizionare limitata a centralitatii/ Lupta pentru un singur centru/ Aprovizionarea controleaza piata terenurilor/ Specula majora imobiliara a terenurilor/ Competivitate a terenurilor lipsita de fair/ Infrastructura aprovizionarii mai putin eficienta (ml/mp) Caracteristici Reticular Retea: Raspindire omogena de activitati/ Distributie omogena a traficului/ Deplasari pe drumuri alternative (zigzag)/ Sistem echilibrat a unui trafic stabil/ Extinderea aprovizionarii pentru centralitatii/ Locatii alternative ale centralitatii/ Cerere de piata controlata/ Speculatia terenului limitata/ Produce o competivitate adecvata/ Infrastructura a aprovizionarii mai eficienta (ml/mp)
Sursa: Pedro Ortiz (FEU UR) 110211 CiTi portiz1@worldbank.org
Structura reticular retea ortogonală este mai permisiva ĂŽn schimbarea centrelor.
Sursa:
ZONA METROPOLITANA New York
Structura reticulara retea ortogonală este caracterizata: Raspindire omogena de activitati/ Distributie omogena a traficului/ Deplasari pe drumuri alternative (zigzag)/ Sistem echilibrat a unui trafic stabil/ Extinderea aprovizionarii pentru centralitatii/ Locatii alternative ale centralitatii/ Cerere de piata controlata/ Speculatia terenului limitata/ Produce o competivitate adecvata/ Infrastructura a aprovizionarii mai eficienta (ml/mp)
Sursa:
URBANUL MARGINAL se utilizează noile inovaţii tehnologice - noile amplasamente se găsesc în zonele “moi” sau în afara oraşului “urban fringe”, “sprawl”.
2e _ procesul de îmbătrînire şi ciclurile de viaţă ale structurilor urbane şi a infrastructurii existente poate produce nevoia de modernizare 2f_costurile de întreţinere şi de modificare în aceste zone sunt mai mari decît dacă s-ar reconstrui funcţiunile pe un alt amplasament 2g _ dacă transformarea structurii nu poate satisface noile nevoi ale funcţiunii, este nevoie de o inlocuire a funcţiunii de pe acel amplasament şi mutarea ei pe un altul, fie o divizare a amplasamentului
“URBAN FRINGE” (URBANUL MARGINAL)– ELEMENT FUNCŢIONAL ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIALĂ. Aachen Utilitati in “urban fringe” 1820 – 1900
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2. Auflage ed Kohlhammer
URBANUL MARGINAL dacă structura urbană depăşeşte o anumită mărime, anumite funcţiuni din zonele centrale care satisfăceau oraşul mic, nu mai fac faţă de exemplu circulaţiei sau locurilor de parcare
se formează strîmtori din nodurile principale din oraş şi la intersecţiile dintre zona centrală şi periferie. apare nevoia de lărgire a ţesutului central sau apariţia unor noi sisteme de circulaţii (a aparut Calea ferată/ zonele pietonale) ciclic apar în aceste momente noi nevoi pentru spaţii comerciale, servicii sau birouri care consumă spaţii publice fără socotirea efectelor lor sociale sau ecologice.
STRATEGIE DE DEZVOLTARE KOLN CU RADIALE VERZI CULOARE ECOLOGICE COMUNITATEA LOCALA SI A LANDULUI CUMPARA IN VIITORII 20 DE ANI TERENURILE AGRICOLE
SURSA
DEZVOLTARE DE TIP “sprawl” SUA
5 MOTIVELE PENTRU CARE TREBUIE SA SE STABILEASCA O STRATEGIE PENTRU MODIFICĂRILE STRUCTURILOR URBANE
-Ţesuturile urbane complexe din zonele urbane dense sunt deobicei foarte stabile. -Aceasta face ca să nu fie posibile schimbări majore, ci doar minore într-un timp mare şi asta doar în zonele “vulnerabile” -Deobicei aceste zone “vulnerabile” sunt zone /cu funcţiuni neimportante ( ex Cetatea Timişoara _plombele), / cu densităţi reduse (zonele cu case individual Timişoara), /cu teren impropriu pentru construcţii (zonele mlăştinuoase_Freidorf), care par zone ascunse ochiului investitorilor. /calea ferata Timisoara GN-GE -Urbanizarea lor implică fie costuri financiare, fie politice, fie de epocă care sunt la prima atenţie mari. Intervenţiile majore în aceste locuri se pot petrece doar dacă structura ţesutului urban are strîmtori urbane de netrecut (Timisoara/ pasajul subteran al autostrăzii din Detroit), sau dacă structura urbană a suferit de pe urma unor catastrofe naturale (cutremurul din Bucureşti) sau umane (războiul în Germania), sau în perioadele de transformări economice mari (tranziţia romînească)
6. STABILITATEA ŞI SCHIMBAREA ÎN MODUL DE ALEGERE A AMPLASAMENTELOR. FUNCŢIE DE TIPUL DE ŢESUT Structura urbană radial concentrică stabileşte amplasamente pentru întreaga suprafaţă a aşezării şi centrul şi centrele cartierelor. Acestea sunt greu de modificat prezentînd o mare intoleranţa la schimbare. Structura ortogonală este mai permisiva în schimbarea centrelor. Dacă însă se doreşte inserarea unor elemente noi precum sunt inelele în acest tip de ţesut acest lucru este dificil. Dar de ele este nevoie pentru realizarea de legături mai lesnicioase şi pentru noduri. Prin aceste inserţii se crează noi sisteme de amplasare. Nodurile sunt foarte accesibile (staţiile de benzină) . Aici se amplasează funcţiuni care necesită suprafeţe mari de teren şi de contacte multiple (mall-uri, centre comerciale, comerţ en gros). Aceste funcţiuni au nevoie de poziţionare pe străzi principale şi de acces uşor în teritoriu (autogara).
Regiunea Kรถln : dezvoltarea asezarii 1840 1987
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2. Auflage ed Kohlhammer
Regiunea KÜln : dezvoltarea tesutului stradal 1840 – 1987
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2. Auflage ed Kohlhammer
Regiunea KÜln: dezvoltarea sistemului asezarii 1840 – 1987
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2. Auflage ed Kohlhammer
KÜln: dezvoltarea tesutului stradal principal-secundar 1845 – 1987
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2. Auflage ed Kohlhammer
KÜln: dezvoltarea structurii construite 1845 – 1987
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2. Auflage ed Kohlhammer
Köln: dezvoltarea şi decăderea suprafeţelor căilor ferate 1845 – 1987
SURSA: Curdes G (1997) Stadtstruktur und Stadtgestatung 2.
Auflage ed Kohlhammer
Bucuresti 1906 EXISTENT rezultata din alipirea neierarhica a parohiilor model greu de adaptat la retea radial concentrica sau ortogonala
SURSA: Bucuresti 2000- Concurs International de Urbansim, 1997, ed Simetria Bucuresti
Bucuresti 1906 PROPUNERE ` pentru dezvoltarea retelei carosabile rezultata din alipirea neierarhica a parohiilor model greu de adaptat la retea radial concentrica sau ortogonala
SURSA: Bucuresti 2000- Concurs International de Urbansim, 1997, ed Simetria Bucuresti
LUCRARE SEMINAR ANALIZA SWOT pe cele trei layere Economic/social/ecologic EFECTE POZITIVE/NEGATIVE ALE SOLUTIEI TRANSPORTUL INTERMODAL ÎN SISTEMUL URBAN TIMIŞOARA, ROMANIA
TRANSPORTUL INTERMODAL ÎN SISTEMUL URBAN TIMIŞOARA, ROMANIA TTT
SURSA: Prof. dr arh Radu Radoslav Drd arh. Mihai-Ionuț Danciu “Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbană Timișoara” de pe lângă Universitatea Politehnica Timișoara (RCUPT) CONGRESUL NATIONAL DRUMURI SI PODURI CLUJ NAPOCA ROMANIA 10/13 sept 2014
VIITORUL VA FI URBAN
SURSA: Arthur D. Little and UITP 2014
www.adl.com/FUM2.0
MOBILITATEA ESTE PRIORITATEA NR 1 PENTRU ORASE
SURSA: Arthur D. Little and UITP 2014
www.adl.com/FUM2.0
COMPARATIE UTILIZARE SPATIU DE AUTOMOBILE vs UN AUTOBUZ.
SURSA: http://sourceable.net/sustainable-cities-need-reduce-parking/?goback=%2Egde_104424_member_5837316699631661057 09.02.2014
CRESTEREA ORGANICA LA INTERSECTIA CELOR TREI TIPURI DE DEZVOLTARE
SURSA:“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0
România poate fi placa turnantă a comerțului Asia-Europa SUT la nivel European, poate fi placă turnantă pentru Europa Centrală
SURSA 1 : Plancontrol SRL & CCPUT, 2011 SURSA 2: (Dumitrescu, 2009)
SUT între Coridoarele Pan Europene
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
SISTEM URBAN TIMISOARA in euroregiunea DKMT DEMOGRAFIE
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
Sistemul Urban Timisoara-Arad (SUTA) in euroregiunea DKMT
Sursa: Radoslav, R et al 2012 -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,
SISTEM URBAN TIMISOARA in euroregiunea DKMT TRANSPORT AERIAN - AEROPORTURI
SURSA 1 : - ACTUALIZAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE AL AEROPORTULUI “TRAIAN VUIA” TIMISOARA, beneficiar S.N.AIT-TV S.A., proiectant general UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA, pr. nr. 59/25.05.2012 faza PFN , proiectant de specialitate arh Radoslav Radu, CCPUT, 2011
SCENARIU DE DEZVOLTARE SPATIALA PRIORITAR A SPRE NORD-EST AUTOSTRADA AEROPORT AUTOSTRADA
SURSA: Meta van Drunen (2009) “Masterplan Timisoara 2030 “ rev Urbanismul seria Noua nr 4/2010 pg 68
Reteaua de autogari interurbane autorizate si clandestine in ZMT
SURSA: CC UPT 2013
Rețeaua Rutieră în cadrul Municipiului Timișoara 2005 NECESAR DE TRAVERSARI NOI PESTE CALEA FERATA SI BEGA
SURSA „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
Disfunctionalitățile dintre rețeaua rutieră și cea feroviară în cadrul Municipiului Timișoara
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
shema propusa a sistemul de cai ferate in S.U.T si conexiunile lui cu coridoarele europene necesita centura feroviara PROPUNERE IN NORD
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
TREN METROPOLITAN – OPTIMIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE DE CALE FERATA, PENTRU DEZVOLTAREA ZONEI METROPOLITANE TIMISOARA PROPUNERE 2005
SURSA „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
scenariu propus transportului feroviar in MT si conectivitatile ei cu suburban regio necesita solutia CENTURA FERIVIARA NORD EXTERIOR si TRAM –TRAIN INTERIOR
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
ACCESIBILITATEA FEROVIARA INTERSCHIMB REGIO-INTER REGIO
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
reteaua de transport rutier si feroviar in ZMT propunere 2014
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
CONCENTRAREA CENTRELOR LOGISTICE existente IN DREPTUL AEROPORTULUI INTERNATIONALA TRAIAN VUIA TIMISOARA
SURSA 1 : CCPUT, 2014
Autogari clandestine si autorizate pentru transportul extraurban relocarea lor in dreptul Aeropotului International Traian Vuia Timisoara
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
Extindere Aeroportul International Traian Vuia Timisoara/ Centrul Cargo/ Centru Intermodal
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
racorduri rutiere extraurbane MT necesare pentru conectivitatea ei cu autostrada si drumurile nationale. responsabilitati?
SURSA 1 : Plancontrol SRL & CCPUT, 2013
TGV VARIANTA 1 PROPUNERE 2014 TIMISOARA KIKINDA SZEGED pe densitate populatie
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
TGV VARIANTA 1 TIMISOARA KIKINDA PROPUNERE 2014 NECESITA TRAVERSARE ORAS SI SCHIMBAREA TRASEULUI CF EXISTENT
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
TGV VARIANTA 2 PROPUNERE 2014 TIMISOARA SZEGED pe densitate populatie
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
TGV VARIANTA 2 PROPUNERE 2014 TIMISOARA SZEGED NECESITA CENTURA CF IN NORD
SURSA : Lucrare Diploma FAUT UPT, 2014, Nod intermodal de transport aero, feroviar si rutier la Aeroport international TV, Tm Autor: Lozovan R , mentori: Radoslav R, Harta M
TGV 2004 VARIANTA 2 TIMISOAR SZEGED
SURSA : Radoslav R. (2007) “Timisoara 2030 –A Metropolitan Area of European Importance” articol publicat in SCIENTIFIC BULLETIN „POLITEHNICA” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE, Tomul 52(66), Fascicola 2, 2007, pg 59-69, ISSN 1224-6026, ed POLITEHNICA,
SISTEMUL TRAMTREN TIMISOARA 2025
TAMPERE tramtren http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
73% din costuri sustinute de bilete Distante pietonale de la statii la locuinte/locuri de munca 400-600-800m Distante intre statii 180-1600m Viteza medie 19-22km/h Viteza maxima in exterior 70km/h Lungime tram 30m Project timeline Studiu inceput 2006 The City Council makes decisions about implementation in 2016 based on detailed plans made in 2015 - 2016. The first section of the tram system from Hervanta to City centre should be completed and in traffic in 2018 or 2019. The whole system should be completed by 2022.
TAMPERE
SURSA: http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
DEZVOLTARII VIITOARE
SURSA: http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
UNIVERSITATI
SURSA: http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
LOCURI DE MUNCA & LOCUINTE
SURSA: http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
Viteza medie 19-22km/h Viteza maxima in exterior 70km/h
SURSA: http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
TAMPERE tramten extindere regionala
SURSA: http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
Marimea oraselor unde opereaza tram trenul functie de eficienta economica/sociala/ecologica In Franta cele 27 sisteme urbane ce folosesc sau sunt in constructie opereaza in: 4 in sisteme urbane si Paris peste 1,000,000 locuitori. 14 in sisteme urbane sub 400,000 locuitori 5 in sisteme urbane sub 200,000 locuitori Frecventa 4-5 minute Statii de la 0,4km la 1,6 km Lungime peron 80m SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
Reims centru oras iarba/tram/auto
SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
LeMans statii
SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
Reims sens unic/ iarba/ pietonal
SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
ORLEANS TRAVERSARE ZONA CENTRALA
SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
ORLEANS TRAVERSARE ZONA CENTRALA
SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
Nantes zona rezidentiala imobile individuale
SURSA: A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
TTT TRAMTRENTIMISOARA EFECTE 2015
PROPUNERE 2015 RETEA TRAMTREN TIMISORA (TTT)
varianta 1a Gara Nord GN-Josefin-Dimbovita; GN- Bogdanesti prin str Hasdeu restul identic varianta 1b Solventul- Dimbovita restul identic in ambele cazuri se poate incepe cu extinderea caii tramvai nord Cetatii- Miresei- Divizia 9 Cavalerie Gara Est
in acest caz TTT poate functiona si fara finalizarea centurii feroviare pe nord a SUT
SURSA: DANCIU M & RADOSLAV (2015)
Eliminarea disfunctionalitatilor dintre rutier si feroviar prin aplicarea solutiei tram-tren in MT prin traversarea zonelor rezidentiale dense TTT VARIANTA 1. FINALA
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
TTT VARIANTA 1 etapa I si nodurile de schimb principale /secundare urbane galben zone cu densitati peste 80 unit. locuinte/ha .
SURSA SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
TTT VARIANTA 1 etapa 1 Nod intershimb principal GN si extindere retea tramvai cca 900m pe strada Hasdeu
SURSA 1 : CCPUT, 2014
TTT VARIANTA 1 etapa II si nodurile de schimb principale/secundare urbane
SURSA SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
TTT VARIANTA 1 sau 2 Nod intershimb principal GE si extindere retea tramvai pe str Miresei/Divizia 9 Cavalerie L=1950M
SURSA 1 : CCPUT, 2014
TTT VARIANTA 1 sau 2 Nod intershimb principal GE
SURSA 1 : CCPUT, 2014
TTT VARIANTA 1 etapa finala si nodurile de schimb principale/secundare urbane
SURSA: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
EFECT I A APLICARII SOLUTIEI TTT VARIANTA 1 Terenuri ce intra in regenerare urbana in zona centrala
SURSA: CCPUT, 2014
SUPRAPUNERE PUZ URI APROBATE DE PMT 2014 CU EXCEPTIA EXTINDERE MALL III IN CURS DE APROBARE
SURSA 1 : ARH. HANCHES prin amabilitate
CENTURA VERDE ECOLOGICA EXTERIOARA LA 10-15 KM DE ORAS PROPUNERE 2012 IMPOTRIVA VINTURILOR DOMINANTE ADUCATOARE DE PRAF
SURSA -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9
SITUATIA EXISTENTA TIMISOARA 2014 Reteaua de cursuri de apa & spatii verzi
SURSA : autori Radoslav R, Danciu M CCPUT 2014
Amplificarea retelei de cursuri de apa & spatii verzi propunere pe scurgerea naturala a pantelor ca urmare a implantarii TTT VARIANTA 1 sau 2 cu scoaterea caii ferate din urban in urma finalizarii centurii feroviare nord
SURSA : autori Radoslav R, Danciu M CCPUT 2014
Amplificarea retelei de cursuri de apa & spatii verzi propunere pe scurgerea naturala a pantelor ca urmare a implantarii TTT VARIANTA 1 sau 2 cu scoaterea caii ferate din urban in urma finalizarii centurii feroviare nord DETALIU ZONA CENTRALA Inelul verde-albastru se inchide
SURSA : autori Radoslav R, Danciu M CCPUT 2014
Amplificarea retelei majore&minore de cursuri de apa & spatii verzi in nord vestul urbanului fara distrugerea zonei agricole private (conf Masterplan 2012) 2013 propunere Jasmina Nicolau& Radoslav
SURSA“Spatiu rural- Agricultura urbana- Coridoare verzi -Studiu de caz Timisoara nord vest” conferinta Radoslav R, Badescu S, Nicolau J., Zilele Academice Timisene, editia a XIII-a, Timisoara, 23-24 mai 2013, simpozionul “Tendinte si directii in arhitectura locuintei”
EFECT INDUS AL AMPLIFICARII CENTRULUI CETATE+ MALL III propunere 2015 AMPLIFICAREA RETELEI PIETONALE CENTRE COMUNITATI-CENTRU MARE CETATE MALL III
SURSA : studiu an IV FAUT UPT 2014 –amlificare zona centrala prin extinderea Mall III
EFECT INDUS AL APLICARII SOLUTIEI TRAMTREN VARIANTA 1 AMPLIFICAREA CENTRULUI CETATE+ MALL AMPLIFICAREA RETELEI PIETONALE CENTRE COMUNITATI-STATII TTT-CENTRU MARE CETATE
SURSA: DANCIU M & RADOSLAV (2014)
• MULTUMESC