NOTE CURS 01 01a –PROGRAM MASTER URBANISM 01b -CULTURA SI URBANISMUL adnotari RADU RADOSLAV FAUT UPT 2014 Surse principale: NEW SCHOOL NEW YORK 2014 http://www.urbanicityalerts.org/urbanicityalerts/NewSchool13.htm RAPOPORT A, (1984) CULTURE AND THE URBAN ORDER LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS RADOSLAV R., (2000) “ Topos Comportamental” Armonizarea dintre spatiul urban si comportametul uman” , ed Marineasa, Timisoara RADOSLAV R, coordonator (2014) “Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara
NOTE CURS 01
01a –PROGRAM MASTER URBANISM adnotari RADU RADOSLAV FAUT UPT 2014
NEW SCHOOL NEW YORK 2014 http://www.urbanicityalerts.org/urbani cityalerts/NewSchool13.htm
REDEFINIREA URBANISMULUI SI A URBAN DESIGNULUI CA UN CIMP AL PRACTICILOR TRANSFORMATOARE
UN PROGRAM PENTRU STUDENTI CA SA-I INVETE SA CAUTE: O PROFUNDA INTELEGERE A MODULUI IN CARE ORASELE SUNT ASTAZI TRANSFORMATE O PROFUNDA DORINTA DE A PATRUNDE IN STIINTA TRANSDISCIPLINARA NECESARA PENTRU ACEASTA TRASFORMARE
O NOUA ABORDARE A URBANSIMULUI
FOCUSAREA PROGRAMULUI ESTE PE TRANSFORMARILE URBANE: CUM SUNT TRANSFORMATE ORASELE? CUM PROIECTAM TRANSFORMARILE URBANE? IN ACEASTA ABORDARE FORMA TRIDIMENSIONALE A ORASELOR ESTE VEHICOLUL CRUCIAL PRIN CARE INTELEGEM STRUCTURILE SALE DE BAZA si TIPURILE DE INTERVENTII STRATEGICE CERUTE PENTRU A LE IMBUNATATII INTR-UN MOD FUNDAMENTAL
TRANSFORMAREA ORASELOR NOASTRE IN SECOLUL XXI lea
SECOLUL XXI-lea ESTE INTRADEVAR SECOLUL URBANULUI, CU O CRESTERE A POPULATIEI GLOBALE CE TRAIESTE IN ORASE, FENOMEN CE PRODUCE PROVOCARI SEMNIFICATIVE . PENTRU VIITORII TEORETICIENI, CERCETATORI, PRACTICIENI, SFATUITORI, ACESTE PROVOCARI POT FI IN ACELASI TIMP OPORTUNITATI CREATIVE. SCHIMBARILE RAPIDE SI NATURA COMPLEXA A ORASELOR CONTEMPORANE CER: O NOUA TEORIE CRITICA, NOI CUNOSTIINTE STRATEGICE, si O NOUA CERCETARE ACTIONABILA PE CARE MASTERUL O POATE OFERI.
CONECTAREA MASTERULUI
STUDENTII SUNT INCURAJATI SA PARTICIPE LA CURSURI ALTOR UNIVERSITATI PRECUM AR FI: ECOLOGIE URBANA ARHITECTURA AFACERI INTERNATIONALE ANALIZE ALE POLITICILOR URBANE MANAGEMENT NON PROFIT POLITICI ENVIRONMENTALE SI MANAGEMENT SUTENABIL SOCIOLOGIE ETC.
PROGRAMUL NOSTRU DORESTE SA OFERE ACESTE OPURNITATI CREATIVE MULTUMESC
NOTE CURS 01 01b -CULTURA SI URBANISMUL adnotari RADU RADOSLAV FAUT UPT 2014 Surse principale: RAPOPORT A, (1984) CULTURE AND THE URBAN ORDER LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS RADOSLAV R., (2000) “ Topos Comportamental” Armonizarea dintre spatiul urban si comportametul uman” , ed Marineasa, Timisoara RADOSLAV R, coordonator (2014) “Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the predissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara
URBANISTUL ARTIST
LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
URBANISTUL ARTIST MILITAR-GENERAL
LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
URBANISTUL ARTIST MILITAR/GENERAL IMPRESAR
LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
URBANISTUL
ARTIST MILITAR/GENERAL IMPRESAR COMCOMITENT
LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
CE ESTE CULTURA?
CE ESTE CULTURA?
EUGEN IONESCU “cultura are aerul de a fi un instrument ce este mînuit de funcţionari, pentru a fabrica funcţionari, ce vor fabrica funcţionari”
CE ESTE CULTURA?
RAPOPORT A., a) Cultura este definită ca un mod de viata tipică pentru un grup, un mod particular de a produce lucruri
SURSA: RAPOPORT A., (1984) “CULTURE AND THE URBAN ORDER”
CE ESTE CULTURA?
RAPOPORT A., a) Cultura este definită ca un mod de viata tipică pentru un grup, un mod particular de a produce lucruri b) Cultura este privită ca un sistem de simboluri, sensuri si scheme cognitive ce au fost transmise cu ajutorul codurilor simbolice
SURSA: RAPOPORT A., (1984) “CULTURE AND THE URBAN ORDER”
CE ESTE CULTURA?
RAPOPORT A., a) Cultura este definita ca un mod de viata tipica pentru un grup, un mod particular de a produce lucruri b) Cultura este privita ca un sistem de simboluri, sensuri si scheme cognitive ce au fost transmise cu ajutorul codurilor simbolice c) Cultura este privită ca un set de strategii, adaptate pentru supravieţuire SURSA: RAPOPORT A., (1984) “CULTURE AND THE URBAN ORDER”
CULTURA EUROPEANA . la inceputul sec 19-lea isi stabileste granita pe Carpati intarita prin cetatile-baze militare Oradea, Arad, Timisoara, Petrovaradin
Sursa:ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X
CULTURA EUROPEANA
Strategia Europei ZONELE DE INFLUENŢĂ INAINTE DE 2007 ANUL ADERĂRII ROMANIEI LA UE zona balcanica vs zona centraleuropeana Timisoara la interferenta dintre ele
Sursa: Annoni i Kozovska (2010) EU Regional Competitiveness Index 2010, Raport JRC https://www.google.ro/search?q=eu+r egional+competitiveness+index+2010 &rlz=1C1_____enRO470RO470&aq=0 &o 10.08.2012
CULTURA EUROPEANA DUPA 2008 SE MUTA GRANITA CULTURII EUROPENE prin mutarea BAZELOR MILITARE – la DEVESELU - KOGĂLNICEANU-ETC iesirea la mare a Europei Unite (NATO) este la Marea Neagra Sursa: (CENTRU DE CERCETARE PENTRU PLANIFICARE URBANA TIMISOARA)
Sursa: Radoslav R 2013 Centru de Cercetare pentry Planificare Urbana Timisoara -“Regionalizarea, un panaceu?” http://www.youtube.com/watch?v=ezBiys1iD5Q&list=PLJA6Gk_aOUFKHML2gG7HsSchDue9CZgd_&index=1
ZONELE DE INFLUENŢĂ DUPĂ 2007 ANUL ADERĂRII ROMANIEI LA UE SU Timisoara rolul de balama intre cele doua foste zone de influenta balcanica –europa centrala CULTURA EUROPEANA
Sursa: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9
NOILE VALORI EUROPENE INTERNE setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea
Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea,
Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea,
Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul,
Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia,
Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea,
Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, CompetenĹŁa, Modestia Sursa: Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, CompetenĹŁa, Modestia sursa. Maier S.N. (2010)
Cinstea,
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, CompetenĹŁa, Modestia Cinstea, Reciprocitatea, conf. Maier S.N. (2010)
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, Competenﾅ｣a, Modestia -
Cinstea, Reciprocitatea, Cumpﾄフarea,
sursa:Maier SN (2010) sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, Competenﾅ｣a, Modestia Cinstea, Reciprocitatea, Cumpﾄフarea, Indeplinirea Obligaﾅ｣iilor Responsabilitatea conf. Maier S.N. (2010)
sursa:Maier SN (2010) sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
LA CARE PUTEM ADAUGA: (placerea de a trai. Zeitgeist)
CAPACITATEA DE A INVATA Incurajarea participării si ascultării. Un oraş devine un loc cu mulţi invătăţei si mulţi lideri sursa:Maier SN (2010) sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare (placerea de a trai. Zeitgeist)
-O DISCIPLINA FINANCIARA MAI LARGA(a cheltui cit produci) (in sudul Europei se numeste “austeritate”)
echilibrează ţelurile ecologice cu altele precum vieţietatea sau calitatea vietii
sursa:Maier SN (2010) sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare (placerea de a trai. Zeitgeist)
-IDEALISMUL – incurajeaza activismul si o abordare a valorilor care conduc orasul inainte. Nu e rusine sa fi ALTRUITST sursa:Maier SN (2010) sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare (placerea de a trai. Zeitgeist) Sursa: LANDRY C, THE ART OF CITY MAKING 2006
-O ABORDARE SEXISTA– a avea un interes pentru perspectivele celuilalt sex in devenirea orasului.
sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare
(DINCOLO DE TEHNOLOGIE) tehnologia nu poate fi răspunsul la toate problemele unui oras, precum ar fi segregarea sau cultura de cartier. Este necesar sa incurajam schimbarile; dar in acelasi timp sa stopam putin societatea tehnologica: incurajînd curiozitate, creativitate , gîndire critică, competenţe, încredere, concentrare, îngrijorare, cooperare, cetăţenie, etc sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
noile valori europene interne setul de valori al cresterii sustenabile-organice de armonizare (placerea de a trai. Zeitgeist)
-HOLISMUL –
a avea un sistem mai larg de vedere ce impartăşeşte pe lîngă economic si ecologia si cultura
sursa: LANDRY C, (2006) THE ART OF CITY MAKING
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea
sursa: Volkoff V “ Tratat de Dezimformare� ed Antet ISBN 973-8203-40-6 sursa:Sun Tzu - Arta Razboiului
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea Dezimformarea
sursa: Volkoff V “ Tratat de Dezimformare� ed Antet ISBN 973-8203-40-6 sursa:Sun Tzu - Arta Razboiului
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea Dezimformarea Descurajarea
sursa: Volkoff V “ Tratat de Dezimformare� ed Antet ISBN 973-8203-40-6 sursa:Sun Tzu - Arta Razboiului
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea Dezimformarea Descurajarea Dominarea
sursa: Volkoff V “ Tratat de Dezimformare� ed Antet ISBN 973-8203-40-6 sursa:Sun Tzu - Arta Razboiului
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea Dezimformarea Descurajarea Dominarea Blocada
sursa: Volkoff V “ Tratat de Dezimformare� ed Antet ISBN 973-8203-40-6 sursa:Sun Tzu - Arta Razboiului
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea Dezimformarea Descurajarea Dominarea Blocarea Hărţuirea Distrugerea coeziunii şi eficacităţii inamicului prin acţiuni rapide, neaşteptate
?valori europene ? (?externe?) setul de valori al dominarii
Dezorganizarea Dezimformarea Descurajarea Dominarea Blocarea Hărţuirea distrugerea coeziunii şi eficacităţii inamicului, prin acţiuni rapide neaşteptate
Izolarea Uzura folosirea unei puteri combatante copleşitoare inamicului sursa: Volkoff V “ Tratat de Dezimformare” ed Antet ISBN 973-8203-40-6 sursa:Sun Tzu - Arta Razboiului
CU CE VALORI OPERAM? CUM OPERAM? UNDE OPERAM?
Diversitatea, Autenticitatea, Sinceritatea, Curajul, Empatia, Integritatea, Protejarea, Competenţa, Modestia Cinstea, Reciprocitatea, Cumpătarea, Indeplinirea Obligaţiilor Responsabilitatea
Dezimformarea Dezorganizarea Descurajarea Dominarea Hărţuirea Blocarea Izolarea Uzura
in epoca industrială ordinea sociala trebuia sa fie impusa de o ierarhie centralizata, rationala, birocratica “in societatea industriala din sec XIX lea…. birocratia rationala era chintesenta vietii moderne.”… “In societatea informatizata nici guvernele, nici corporatiile nu se pot baza doar pe reguli formale biocratice pentru a organiza oamenii asupra carora detin autoritatea. Descentralizarea, delegarea puterii…. Conditie preliminara.. o astfel de autodeterminare este insusirea
unor reguli si norme de comportament,…” Max Weber
in societatile traditionale nimeni nu rupe pur si simplu relatia daca nu-I convenea. … in societatile moderne relatiile se bazeaza pe “ contract”…. relatia contractuala nu este una morala…. orice parte o poate rupe daca doreste, cu conditia sa respecte termenii cuprinsi in contract. Sir Henry Maine SURSA : FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS
“ ARTA AMERICANA A ASOCIERII” “tendinta societatii de a se auto-organiza intr-un numar imens de asociatii de voluntari si de comunitati. Cele mai înfloritoare ţări, inclusiv SUA, au avut norocul să imbine institutii formale puternice cu o cultura informala flexibila care le-a sprijinit” Alexis de Tocqueville “adevăratele comunităţi se menţin strîns unite prin valorile, normele şi experienţele pe care membrii lor le impărtăşesc. Vrem să încălcăm reguli nedrepte, incorecte, irelevante, sau depăşite şi încercăm să ne bucurăm de cît mai multă libertate personala. Dar pe de altă parte, avem nevoie în permanenţă de reguli noi, care să permit noi forme de efort comun şi să ne facă să ne simţim legaţi unii de alţii în cadrul comunităţilor. …. O societate care are drept scop impunerea de norme şi reguli în numele libertăţii tot mai mari a individului de a alege, se va trezi tot mai dezorganizată, fărămiţată, izolată şi incapabilă de a infăptui scopurile şi sarcinile comune.” F. Fukuyama
SURSA : FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS
CAPITALUL SOCIAL se defineşte simplu ca fiind un set de valori informale impărtăşite de membrii unui grup şi care le permite să colaboreze între ei. Dacă membrii grupului ajung să se aştepte ca şi comportamenrul celorlalţi să fie sigur şi cinstit, vor ajunge
să aibă încredere unul în altul. SURSA : FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS
CAPITALUL SOCIAL normele care produc capital social trebuie să includă în mod substanţial virtuţi precum sinceritatea, îndeplinirea obligaţiilor şi reciprocititatea. În China şi America Latină, familiile sunt puternice şi unite, dar oamenii se încred cu greu la străini, iar nivelurile la care se află cinstea şi colaborarea în viaţa public sunt mult mai scăzute. De aici nepotismul şi corupţia larg răspîndite în viaţa public.
Reforma de la inceputul sec XVI-lea a încurajat cinstea, reciprocitatea şi cumpătarea printre întreprinzătorii particulari,… aceste virtuţi au fost practicate pentru prima dată pe scară largă în afara familiei . Weber
SURSA : FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS
ASOCIATII VOLUNTARE pentru a sustine atit cauze serioase cit si diferite fleacuri
. ” capacitate de a se auto-organiza inseamna nu numai ca guvernul nu este obligat sa impuna ordinea pe cale ierarhica, de sus in jos;
asociatia civica este in acelasi timp si o “scoala de auto-conducere” care ii invata pe oameni deprinderi de cooperare de care acestia sa se foloseasca in viata publica.
SURSA : FUKUYAMA F, (2011) MAREA RUPTURA, ed HUMANITAS
REGENERARE URBANA DIPLOME DE EXCELENTA ACORDATE de RUR Biroul Teritorial Regiunea de Vest PENTRU RECUNOASTEREA MERITELOR INITIATIVELOR PRIVATE-INDEPENDENTE-VOLUNTARE Trebuie sa redefinim scopului tuturor formelor de creativitate, dar mai ales pe cele sociale, focalizîndu-ne pe punerea în practică a multiplelor idei simple, latente din fiecare din noi, în amenajarea sustenabilă a urbanului/teritoriului regional.
Numai prin implicarea culturii locale, prin incurajarea ideilor puse în practică de acţiuni private, premiate de RUR Biroul Teritorial Regiunea de Vest cu DIPLOME DE EXCELENTA începînd cu 2011, se adaugă valorilor economice şi etice, echilibrindu-se astfel dorinţele individuale cu cele colective. Cele 15 DIPLOME, celebrează pe cei care sunt sau poate ar putea fi adevăraţii noştri eroi locali, pentru că aceştia au poate cea mai profundă inţelegere a problematicii urbane/ teritoriului de influenţă. SURSA: RUR BIROUL TERITORIAL REGIUNEA VEST (2014)
Grupul D arc
SURSA: RUR BIROUL TERITORIAL REGIUNEA VEST (2014
Verde pentru Biciclete
Fundatia Rubin
SURSA: RUR BIROUL TERITORIAL REGIUNEA VEST (2014
Modatim Invesment
Festivalul de jazz Garina
SURSA: RUR BIROUL TERITORIAL REGIUNEA VEST (2014
Atletic Club Maraton
Grupul RAOO
Grupul FOR
CERCETARE
SURSA: RUR BIROUL TERITORIAL REGIUNEA VEST (2014
APZRT ( ACTIUNI CIVICE)
SURSA: RUR BIROUL TERITORIAL REGIUNEA VEST (2014
SOCIETATEA FILARMONICA TIMISOARA (PUNEREA IN VALOARE A PATRIMONIULUI)
REGENERARE URBANA PRIN CERCETARE UNIVERSITARA Creativitatea este în pericol să fie sufocată de modă. Aderarea la metodologii standard Colonizatoare este de cele mai multe ori neadecvată realităţilor locale. Toţi profesioniştii urbani trebuie să gîndească precum artiştii, să planifice precum generalii şi să actioneze precum impresarii. Să gîndim, să planificăm şi să actionăm sunt cîteva din sfaturile lui Charles Landry.
Sunt idei care s-au urmărit şi în coordonarea lucrărilor de dizertaţie ale studenţilor de la masterul de "Urbanism şi Amenajarea Teritoriului" şi de la licenţă de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din cadrul UPTimişoara. Lucrari selectate din:
SURSA -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
Lucrare licenta FAUT UPT 2014 – “Potentialul infrastructurii ecologice in dezvoltarea comunei Dumbravita “ autor:Kos Timea indrumatori Graf R, Radoslav R
Lucrare dizertatie master urbanism FAUT UPT 2014 – “Strategii de dezvoltare urbanistica in domeniul comertului in PC Timisoara” autor Badescu R, mentor Radoslav R
SURSA -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
MULTUMESC