NOTE CURS 14 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE
14. În toate grupurile de muncă, înclusiv în ateliere, birouri, chiar şi în grupurile de învăţare pentru copii încurajaţi formarea următoarelor paternuri ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE MICI BIROURI NEPROTOCOLARE LEGĂTURILE DINTRE BIROURI MAESTRU ŞI UCENICUL SOCIETATEA ADOLESCENŢILOR FRONTURILE DE ATELIERE CA ŞCOLI CASA COPILULUI sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
• ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE
Unde vor fi situate noile capitale office din România- Timisoara Orașele vizate: Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Constanța, Brașov și Ploiești. TIMIŞOARA Stocul de spații de birouri din oraș este de 70.000 de metri pătrați. În cea mai mare parte, este vorba despre clădiri construite sau renovate după 2005, împărțite în suprafețe de circa 2.000 de metri pătrați fiecare și oferind o rată de eficiență scăzută. În comparatie cu piața office din București, majoritatea clădirilor de birouri din Timișoara pot fi clasificate de tip B si C, având în vedere calitatea, mărimea, facilitățile și specificațiile tehnice. Mai mult de o treime din stocul timișorean de clădiri office se regăsește însă în clădirea de clasă A City Business Center, dezvoltată de omul de afaceri Ovidiu Șandor, cu o avere estimată de „Forbes România” la 21 de milioane de euro. Complexul situat în zona centrală a orașului de pe Bega include cinci corpuri cu o suprafaţă de 43.000 de metri pătrați închiriabili. În prezent, sunt date în folosinţă trei clădiri cu o suprafaţă totală de 25.000 de metri pătrați închiriați în proporție de 90%, urmând ca alte două să fie finalizate în 2012 şi 2013. În luna mai, Ovidiu Șandor a început construcția celei de-a patra clădiri, pentru care a beneficiat și de o finanțare europeană, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Clădirea, care va fi livrată în iunie 2012, va avea o suprafaţă închiriabilă de 9.500 de metri pătrați. Conf RALF CONSULTING - JONES LANG LASALLE sept 2011 Pentru TIMISOARA • 89.000 mp din care gradul B 50% • Din gradul A 70% sunt in CBC (City Business Center) • Gradul C cca 26.500 mp • Libere in sept 2011 7% in gradul A, 10% in gradul B, 50% in gradul C • Cererea estimate este de 50.000-70.000 mp • Suprafata CBC final 5 corpuri 43.000mp • Chiria este la CBC de 15-17 eu/mp/luna la care se adauga servicii de 3-5eu/mp/luna
Unde vor fi situate noile capitale office din România- Cluj Al doilea oraș de provincie ca mărime a stocului de spații de birouri este Cluj, cu o suprafață închiriabilă totală de 60.000 de metri pătrați. Rata de ocupare este ridicată, iar gradul de disponibilitate este de numai 3-5%. Cam la fel de puţin ca în anii de glorie ai pieţei imobiliare din Capitală. Spre deosebire de Timişoara, spaţiile moderne de birouri din Cluj sunt situate în mai multe clădiri apropiate ca suprafaţă, precum Maestro Business Center, situat în zona central (10.000 de metri pătrați), Amera Tower (8.900 de metri pătrați, dintre care 4.000 închiriați de ING Insurance Central Europe anul trecut), Cluj City Center (13.000 de metri pătrați) și Olimpia Business Center (aproape 6.000 de metri pătrați). Aceste clădiri sunt disparate în oraș, nu există încă o zonă destinată clădirilor office, cum a devenit Pipera în București pentru piața imobiliară înghețată a ultimilor ani.
Unde vor fi situate noile capitale office din România IAŞI În Iași, oraș cu un stoc de birouri de 40.000 de metri pătrați, piața este încă imatură, potrivit lui Cristian Ustinescu de la DTZ. Din stocul total, 55% reprezintă clădiri noi, 35% construcții renovate, iar restul de 10% sunt structuri vechi. Singurul proiect în dezvoltare este Palas, deținut de antreprenorul Iulian Dascălu. Două clădiri din acest complex office, în suprafață de 7.300, respectiv 5.000 de metri pătrați, au fost deja livrate. Prima dintre ele a fost finalizată în septembrie 2010, iar a doua încă nu este complet operațională. Al treilea corp, cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați închiriabili, va fi livrat în al patrulea trimestru din acest an. Compania RED Management, care a dezvoltat în București complexul office Iride Business Park din Pipera – vândut în 2003 austriecilor de la Immofinanz contra sumei de 63 de milioane de euro, o tranzacție-record la acea vreme – deține în Iași 20 de hectare din platforma Terom, unde a funcționat o fabrică de confecții. Dezvoltatorul anunța în 2009 că va construi pe acest lot un complex de birouri. Intenția nu s-a materializat însă. Oricum, Iași pare a fi un oraş atractiv pentru companii, pentru că este un important centru universitar și, implicit, un larg bazin de resurse umane bine pregătite.
Unde vor fi situate noile capitale office din România- Brasov Un alt potențial pol de dezvoltare pentru segmentul office este Brașov. Grupul belgian Vlerick a inaugurat recent prima fază a Brașov Business Park, cu suprafața de 24.000 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de peste 30 de milioane de euro. Spațiile sunt închiriate în proporție de 70%. Complexul este singurul de acest tip din orașul de sub Tâmpa, piața de birouri fiind altfel slab dezvoltată. Companiile își desfășoară în general activitatea în vile, în spații ce nu depășesc 500 de metri pătrați. Alte orașe ce pot fi interesante pentru dezvoltatorii imobiliari de pe segmentul office sunt Constanța, datorită portului, și Ploiești, care atrage multinaţionale precum Vodafone. Compania desfășoară operațiuni de back-office în 10.000 de metri pătrați de spații de birouri. Stocul cumulat din toate aceste orașe de provincie este de aproximativ 215.000 de metri pătrați, nici jumătate din cei 570.000 ridicați în zona Pipera din București. Îmbucurător este însă că în orașele mari din țară sunt demarate noi proiecte pe un segment neglijat în perioada de boom, o noutate
ANDREI PANAIT, Unde vor fi situate noile capitale office din România FORBES ROMÂNIA 28 iulie 2011
ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE Toate tipurile de muncă, fie ca este vorba de cea din birouri, fie de cea industrială sau agricolă este puternic descentralizată conf. paternurilor RISIPIREA LOCURILOR DE MUNCA -9, CENTURA INDUSTRIALA-42, si grupată in comunităţi mici COMUNITATEA MUNCII-41. Paternul ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE ajută la generarea acelor paternuri mai mari ce se referă la organizarea muncii. Nimeni nu se simte fericit la muncă dacă nu simte că face parte din acel angrenaj. Asadar un om se bucură la muncă doar dacă intelege sensul intregului si cînd este responsabil de calitatea întregului. Aceasta se poate întîmplă doar dacă paternul este preluat de grupuri umane mici autoguvernabile, suficient de mici pentru a putea oferi contactul direct faţă in faţă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE Munca este o formă de viaţă, cu recompensa sa intrinsecă; orice ce fel de organizare a muncii ce nu respectă această idee, ce tratează munca ca ceva instrumental, cu un alt final, este inumană.
In filozofia budistă există 3 nivele concomitente de abordare a muncii: a. Să ofere o şansă omului să-şi utilizeze şi să-şi dezvolte facultăţile sale şi să se autodesăvîrşească. b. Să ofere o şansă omului să-şi stăpînească egocentrismul prin contactul cu alţi oameni, lucrînd intr-un colectiv c. Să ofere o şansă omului să-şi dobîndească bunuri materiale Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE Daca nu se realizează toate aceste nivele munca devine plictisitoare, ridicolă şi se poate fi asimilată cu o marfă. Astfel ea tinde să considere odihna ca o alternativă a muncii şi nu ca o parte componentă a aceluiaşi proces de viaţă precum este considerată munca in filozofia budista.
Esenţa civilizaţiei trebuie să rămînă o purificare a caracterului uman şi nu o multiplicare a nevoilor. Revoluţia industrială a condus astfel la alienarea indivizilor. Această alienare este amplificată dacă avem de a face cu organizaţii ale muncii care sunt mari. Rata absenteismului in astfel de organizaţii este de pînă la 20%. Apare sindromul alcolismului (a se vedea Rusia). Durata de viaţă este dependentă de satisfacţia muncii şi nu neapărat de fumat, alcool, sex, etc. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
. ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE
ASADAR: Incurajaţi formarea de ateliere de muncă cu 5-20 muncitori. Faceţi ca fiecare grup să fie autonom, cu respect pentru organizaţie, cu relaţii cu alte grupuri, cu bilanţ financiar propriu. Unde munca este mai complicată şi se cere o organizaţie mai mare, mai multe astfel de grupuri se pot federaliza şi pot coopera pentru a produce produse complexe. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
. ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE Aşezaţi grupurile de muncă într-o clădire astfel ca să respecte LEGATURILE DINTRE BIROURI -82, CLADIRILE COMPLEXE-95, dacă grupul de muncă este prea mare şi dacă este din servicii, despărţiţi-l în departamente autonome, uşor de identificat, dar nu cu mai mult de 12 persoane MICI SERVICII NEPROTOCOLARE -81; în orice caz divizaţi munca in echipe de muncă mici, intr-o cooperativă cu oamenii care au un spatiu comun MAESTRU SI DISCIPOLUL -83, MICI GRUPE DE LUCRU -148
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• MICI BIROURI NEPROTOCOLARE (NEBIROCRATICE
MICI BIROURI NEPROTOCOLARE (NEBIROCRATICE)
Toate birourile ce oferă servicii publicului COMUNITATEA MUNCII - 41, UNIVERSITATEA CA LOC DE MUNCA - 43, PRIMARIA LOCALA - 44, CENTRU DE SANATATE - 47, SOCIETATEA ADOLESCENTILOR - 84 au nevoie de departamente organizate in subsidiare, unde publicul să se poate adresa direct funcţionarului. Dezvoltarea acestor mici departamente poate genera treptat acest patern. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MICI BIROURI NEPROTOCOLARE (NEBIROCRATICE) Departamentele şi serviciile publice nu funcţionează bine dacă ele sunt prea mari. Cind ele sunt prea mari, calităţile umane dispar, şi acolo apare birocraţia, protocolarul. Acest fenomen se poate înlătura prin două căi. -In primul rînd prin dimensionarea mică a fiecarui serviciu si prin automizarea acestora. Cind oamenii nu pot comunica intre ei direct, apare nevoia de regulamente formale, şi în eşalonul superior aceste regulamente formale sunt urmărite orbeşte. -In al doilea rind prin schimbarea naturii pasive a relaţiei cetăţeanului cu programul serviciilor prin care să se piardă puterea de intimidare. Putem concluziona ca un serviciu nu trebuie să depăşească 12 persoane. (inclusiv staful). Fiecare serviciu trebuie sa fie relativ autonomcoordonat foarte fin de organizaţia mamă. Aceasta se poate face prin accentuarea autonomiei fizice. Aceasta presupune o zona ce este sub jurisdictie proprie si care să aibă o uşă directă spre public. Acest patern se aplica la primarii, centre medicale, etc. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
. MICI BIROURI NEPROTOCOLARE (NEBIROCRATICE)
ASADAR: In orice institutie ce are departamente ce oferă servicii publice:
1. asiguraţi-vă că fiecare departament este cît se poate de autonom 2. nu permiteţi ca nici un serviciu sa aibă mai mult de 12 persoane 3. oferiţi fiecarui departament acces direct din traseul publicului
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
. MICI BIROURI NEPROTOCOLARE (NEBIROCRATICE) Aranjaţi aceste departamente in spaţiu, acordindu-le la prescriptiile din LEGATURI INTRE BIROURI- 82, CLADIREA COMPLEXĂ-95; -dacă traseul publicului este interior realizati TRECEREA PRIN CLADIRE-101, si realizaţi fronturile serviciilor vizibile precum in FAMILIA DE INTRARI- 102. Oriunde serviciile sunt legate cu viata publică a comunităţilor, trebuie sa le amestecati cu grupurile ad-hoc create de cetateni ŞIRAGUL DE PROIECTE COMUNITARE-45, aranjaţi spaţiul interior al departamentelor in acord cu SPAŢIILE BIROURILOR FLEXIBILE -146, si asiguraţi camere unde oameni se pot organiza in mici echipe de 2-3 persoane MICI GRUPURI DE LUCRU – 148. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• LEGATURILE DINTRE BIROURI
LEGATURILE DINTRE BIROURI In orice comunitate a muncii există diferite grupuri umane şi este foarte importantă amplasarea lor in spaţiu. Care dintre aceste grupuri trebuie sa fie mai aproape si care mai departe? Dacă răspundem corect la această intrebare ajutăm la realizarea COMUNITĂŢII MUNCII -41, ATELIERE SI BIROURI AUTOGUVERNABILE -80, MICI BIROURI NEBIROCRATICE -81.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
LEGATURILE DINTRE BIROURI Dacă 2 părţi dintr-un birou sunt prea separate, oamenii nu se vor deplasa cît este nevoie şi dacă este mai mult de un etaj între ele, comunicarea va fi foarte redusă. In practica actuală, funcţiile ce necesită cea mai densă legatură sunt alipite. Este complet eronat. Este vorba doar de eficienţă. Aşadar în acest caz, oamenii trebuie să nu se mişte şi să stea doar in scaun. In realitate oamenii trebuie să fie sănătoşi la minte dar şi la trup. O deplasare face ca omul să se gîndească la altceva. Un birou va funcţiona bine dacă oamenii nu vor simti că deplasarile ce le au de facut in interior nu sunt supărătoare. Ele trebuie sa fie suficient de scurte dar nu prea scurte. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
LEGATURILE DINTRE BIROURI
Lucrurile se complică daca avem de a face cu deplasarea pe verticală. Din cercetari o scară este echivalentul a 30m pe orizontală Două rampe sunt echivalentul a 100m pe orizontală. Procentajul persoanelor cunoscute este de 12,2 % dacă se află la acelasi nivel, 8,9% dacă este un etaj diferenţă şi 2,2% dacă sunt două etaje diferenţă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
LEGATURILE DINTRE BIROURI ASADAR: Pentru a stabili distanţa corectă dintre departamente calculaţi numărul de deplasări/zi făcute intre două departamente. Dacă deplasarea se face de 2 ori pe ora lungimea poate fi de 30m. Dacă se face o dată pe oră avem 70m lungime acceptabilă. Dacă avem de 4 ori/zi avem 100m lungime acceptabilă . Dacă avem de 2 ori/zi avem 150m lungime acceptabilă. Dacă avem una pe saptamină deplasarea poate fi de 175m. Diferenţa dintre departamente poate fi de maximun 2 nivele; o rampa este echivalentul a 30m, iar 2 etaje sunt echivalentul a 100m Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
LEGATURILE DINTRE BIROURI Respectati pentru clădirile de birouri LIMITA CELOR 4 NIVELE- 21, Conformaţi clădirile cu CLADIREA COMPLEXA -95. Oferiţi fiecărui grup de muncă de la etajele superioare o scară proprie pentru a putea fi legată direct cu publicul STRADA COMERCIALĂ -100, SCĂRI DESCHISE -158. Daca există coridoare interne intre grupurile de lucru construiţi-le suficient de late pentru a funcţiona ca nişte străzi TRECEREA PRIN CLADIRE -101, şi identificaţi fiecare grup de muncă clar, daţi-le o intrare bine marcată in aşa fel ca oamenii să o găsească uşor FAMILIA DE INTRARI- 102 • Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• MAESTRU SI UCENICUL
MAESTRU SI UCENICUL RETEAUA DE INVATAMINT -18 trebuie să realizeze descentralizarea procesului. Acest patern ajută la formarea ATELIERE ŞI BIROURI AUTOGUVERNABILE-80 si la REŢEAUA DE INVĂŢĂMINT- 18. Fundamental in invatamint este faptul că o persoană invaţă ajutată de cineva care ştie întradevar ceea ce trebuie să facă. Prin comparatie cu acest mod, invăţarea prin lectură este sterilă. In sec XII-lea tinerii invăţau prin muncă lingă marii maeştri, ajutindu-i pe acesta. El trebuia să facă un “masterat”. Practicarea arhitecturii, avocaturii, comerţului, serviciilor sociale, ingineriei, medicinii, etc are potential să se adapteze acestui mod, dacă asezămintul fizic este centrat pe munca comună, bazată pe efortul maestrului si pe cei 6 ucenici care ajută. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MAESTRU SI UCENICUL ASADAR Aranjaţi munca in fiecare grup, birou, in asa fel incit munca si invăţamintul să meargă mînă în mînă. Trataţi fiecare parte a muncii ca o oportunitate de a invăţa. Experienţa IPROTIM 3 luni la fiecare disciplină In sfirsit, organizaţi munca în jurul tradiţiei maestrului şi ucenicului şi sustineţi această formă de organizare socială prin divizarea spaţiilor de lucru in grupări spaţiale distincte – unul pentru fiecare maestru şi ucenicii săi 6 la număr –unde ei pot muncii şi se pot intilni. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MAESTRU SI UCENICUL Aranjati spaţiile de muncă ca BIROURI SEMIPRIVATE -152, si cu DELIMITAREA SPAŢIILOR DE MUNCĂ-183. Tineţi grupele de lucru mici şi daţi fiecarui grup o zonă comună, un spaţiu de intilnire comun ZONA COMUNA CA UN CENTRU-129, MINCATUL IN COMUN-147, GRUPURI DE LUCRU MICI-148, MICI CAMERE DE INTILNIRE -151, Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• SOCIETATEA ADOLESCENTILOR
SOCIETATEA ADOLESCENTILOR Echilibrul CICLULUI VIEŢII -26 cere ca tranziţia de la copilarie la maturitate să fie subtilă şi că ea trebuie facută prin instituţia adolescenţei. Acest patern poate insoţi RETEAUA DE INVAŢĂMINT-18, şi poate contribui la MAESTRU ŞI UCENICII-83. Adolescenţa este perioada de trecere de la copilarie la maturitate. In societăţile tradiţionale această trecere a fost acompaniată de anumite ritualuri, care corespund cerinţelor psihologice ale tranziţiei. In societatea modernă liceul nu este capabil să asigure această trecere
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
SOCIETATEA ADOLESCENTILOR In Africa de Est un băiat pentru a deveni barbat este îmbarcat intr-o călătorie de 2 ani care presune depăşirea cu bine a unor lucrari mai simple sau mai complicate care culminează cu uciderea unui leu. Tribul şi familia îşi recunoaşte şi îşi asumă obligaţia de parte din acest ritual. In societatea modernă, din raţiuni complexe, procesul de tranzitie şi timpul afectat acestui a fost mult extins. Adolescenţii isi extind perioada de tranziţie de la 2 la 6 ani, respectiv de la 12 la 18 ani. Nici un tînăr nu doreşte să fie ca parinţii lui. Apar transformările sexuale. Pubertatea pune in joc o mulţime de probleme precum delicventa, sinucidere, droguri, fuga de acasă, anxietatea. Liceul nu rezolvă aceste probleme. In perioada cînd aceşti tineri au nevoie să se strîngă împreună in grupuri, pentru a explora pas cu pas lumea adulţilor prin munca, dragoste, ştiinte, lege, obiceiuri, călătorie, jocul comunicaţiilor, guvernare ei sunt trataţi ca niste copii de la gradiniţă .Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York
prelucrat Radoslav R
SOCIETATEA ADOLESCENTILOR Liceul ar trebui să se oprească la 14 ani. Pentru a putea fi mai aproape de societate prin muncă. Adolescenţii trebuie încurajaţi să formeze societăţi in miniatură în care există diferenţieri, responsabilitate la fel ca la adulţi. Trebuie să se asigure posibilitatea ca adolescentul să aibă responsabilitate unul faţă de altul, să aibă diferite grade de putere si de autoritate. Pentru aceasta este necesar ca fiecare comunitate să aibă mai multe societati de adolescenti in parte delimitate, păzite, ajutate de adulţi Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
SOCIETATEA ADOLESCENTILOR ASADAR: Inlocuiti liceul cu institutii ce au ca model societatea adultă, (liga studenţilor, alte acţiuni – balul bobocilor) în care elevii preiau mai multă responsabilitate pentru a învăţa structura socială, cu roluri clar definite şi forme de disciplină. (Responsabilitate) Oferiţi acestei instituţii un ghidaj al maturilor, pentru invăţarea structurii sociale, cu condiţia de a menţine instituţia in miinile adolescenţilor. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
SOCIETATEA ADOLESCENTILOR Oferiţi un loc central în care grupele sociale funcţionează şi fiecare au un director. In interiorul locului central oferiţi mîncare comună pentru adolescenţi, oportunităţi pentru sport si joc, biblioteci şi consultanţă pentru reţeaua de invăţămint ce oferă elevilor acces la clase, la comunitaţile de muncă si la ateliere care sunt raspindite peste tot in oras RETEAUA DE INVATAMINT -18, SPORTUL LOCAL-72, MINCATUL COMUN-147, ATELIERELE DE ACASA -157 si proiectarea cladirilor se face in conformitate cu CLADIREA COMPLEXA -95
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• FRONTURILE DE ATELIRE CA SCOLI
FRONTURILE DE ATELIRE CA SCOLI CASA COPILULUI - 86 oferă bazele învăţămintului după cum RETEAUA DE INVATAMINT-19 reprezintă fundamentul lui într-o comunitate. Odată cu creşterea copilului acesta devine tot mai independent şi astfel la aceste paternuri trebuie adăugate şi alte instituţii. In jur de 6-7 ani copii dezvoltă o mare nevoie de a invăţa prin a face, prin marcarea prezenţei lor in comunitate, în afara casei lor. Daca există un loc corect alcătuit, aceste nevoi ale copiilor sunt legate direct de o indeminarea de bază si de o atitudine de a invăţa. O şcoala este prea mare, ceea ce conduce la un raport prea mare Profesor-Elev. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
FRONTURILE DE ATELIRE CA SCOLI ASADAR: In loc de mari scoli publice pentru copii de 7-12 ani alcătuiţi şcoli independente pentru fiecare nivel. Tineţi şcoala mică, cu o administraţie mică şi un raport profesor elev de 1:10 amplasaţi în partea publică a comunităţii un atelier de studii si incă 3-4 incăperi pentru acţiuni ad hoc. (sala etaj 6) Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
FRONTURILE DE ATELIRE CA SCOLI Plasaţi şcoala pe o strada pietonală STRADA PIETONALA- 100, lingă alte funcţiuni amplasati ateliere ATELIERE SI BIROURI AUTOGUVERNABILE-80, şi la distanţa de mers pe jos faţă de un parc VERDELE ACCESIBIL -60. Faceţi o parte identificabilă într-o clădire CLADIREA COMPLEXA -95 si daţi o bună deschidere spre front ca sa fie legată cu strada DESCHIDEREA LA STRADA -165 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• CASA COPILULUI (CRESA)
CASA COPILULUI (CRESA) In cadrul fiecărei comunităţi sunt sute de copii Relaţia lor cu lumea este ajutată de COPII IN ORAS -57, LOCURI DE JOACA LEGATE-68. Citeodată este nevoie de un loc comun unde pot sta părinţii si copii citeva ore sau chiar zile. Acest patern face parte integrantă din RETEAUA DE INVATAMINT -18 Nevoia de a privi copii mici este mult mai profunda ca problemă socială decit relatia babby -siter. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA COPILULUI (CRESA) munchen 2010
Sursa: GMS
CASA COPILULUI MUNCHEN 2010
Sursa: GMS
CASA COPILULUI (CRESA) In realitate copii au nevoie de acces la lumea adultilor alţii decit parinţii lor şi acces la alţi copii Aceste intilniri nu se pot produce doar in familiile lor Aşadar apare nevoia unei case a copilului, un loc unde copilul poate fi în siguranţă şi supravegheat ziua si noaptea. Aceste nevoi au fost absorbite in trecut de famiile tradiţionale unde varietatea adulţilor şi a altor copii era mare. Aceste familii mari au dispărut şi creşterea copilului a rămas doar în mîna mamei. Astfel părinţii vor dori ca copii lor să fie brilianţi, compozitori, arhitecţi actori, cintareti etc ceea ce este narcisism. Rupeţi acest cerc vicios: a. Copii nu trebuie sa fie exclusiv socializati de părinţi. b. Părinţii trebuie să aibă viaţa lor si să nu trăiască numai prin copii lor.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA COPILULUI (CRESA) Casa copiilor readuce relaţia părinte-copil prin aducerea copilului intr-o situaţie socială autentică cu mai mulţi copii si mai mulţi adulţi 1. fizic este o casă mare cu grădină 2. casa este la o distanţă pietonală de casa de unde provin copii (copii ce merg pe jos la scoală invaţă mult mai mult decit cei ce merg cu maşina. Ei pot să facă harta cognitiva a zonei. Ei nu sunt inspaimintaţă că se pierd 3. trebuie să fie acolo un staf de 2-3 adulţi ce administrează casa şi poate chiar să locuiască acolo. Este vorba de o casă reală 4. părinţii şi copii se intilnesc acasă seara 5. plata se face pe oră, zi sau saptamină sau lună. Este nevoie de minimum 30 copii. 6.casa trebuie să fie localizată intr-un asezămint familiar – o cafenea unde se intilnesc maturii. 7. casa trebuie sa fie relativ deschisă cu o trecere publică prin ea. 8. locul de joacă trebuie să fie scăldat de soare inconjurat cu o delimitare joasa unde pot sta maturii care pot supravegheze jocul şi unde copii pot vorbi cu trecătorii
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA COPILULUI (CRESA) ASADAR: in orice vecinătate construiţi o casă a copilului o a doua pentru a hoinarii sau un atelier unde copilul poate sta o oră, sau o zi, sau o săptamină . Trebuie să fie un om care locuieste acolo. Trebuie să fie deschisă 24 din 24 copiilor de toate virstele, Faceţi o colectie de clădiri mici CLADIREA COMPLEXA -95, proiectaţi un traseu important prin clădire pentru ca ceilalti să-i poată vedea, TRECEREA PRIN CLADIRE-101, ataşaţi LOCUL DE JOACA AVENTUROS -73, faceţi casa ingrijitorului ca parte integrantă a casei copilului CASA TA PROPRIE -79, trataţi spaţiul comun ca pe un centru a unei familii mari FAMILIA- 75, zona comuna ca INIMA UNEI FAMILII- 129 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• MULTUMESC