NOTE CURS12 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE
12. MAGAZINELE LOCALE ŞI LOCURI DE ÎNTÎLNIE MAGAZINELE PROPRII INDIVIDUALE CAFENELELE STRĂZII BĂCĂNIA DE COLŢ BERĂRIA HANUL CĂLĂTORILOR REFUGIU PENTRU CĂLĂTORI STANDURILE DE MÎNCARE DORMITUL ÎN PUBLIC
sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
• MAGAZINELE PROPRII INDIVIDUALE
Locuri de intilnire:
restaurantul; cafenelele; bibliotecile, librariile; magazinele de colt; galerile de arta; pietele agroalimentare
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII Toate dughenele de pe STRADA COMERCIALĂ- 32, CAFENELELE- 88, BĂCĂNIILE DE COLŢ- 89 trebuie să fie susţinute de ordonanţe şi regulamente locale care să le garanteze independenţa şi siguranţa că nu vor fi înghiţite de marile lanţuri comerciale. Cînd magazinele sunt prea mari sau sunt controlate de stăpîni absenţi ele devin abstracte, de plastic Maximizarea profiturilor financiare cu orice preţ conduce la tendinţa de mărire continuă a spaţiilor comerciale. Ele devin tot mai puternice, şi magazinele mici vor fi controlate total de lanţuri comerciale sau de grupuri financiare. În lanţurile de magazine se inchiriază părţi ce par a fi a micului proprietar, dar administratorii individuali nu mai au controlul asupra mărfii vîndute, a mîncării servite şi ca atare şi calitatea personalului este mai scăzută pentru că nu este nici un interes direct, nici o responsabilitate directă.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII SUFOCATE DE LENTURILE CORPORATISTE
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
Siguranţa mediului care înconjoară magazinul creşte profitul; profitul înalt are ca efect o chirie mai mare; chiriile cresc cu densitatea pietonală; Magazine mici, specializate sunt esentiale pentru a menţine vitalitatea unui cartier; Vitrinele de etalare sunt ca niste oglinzi pentru pietoni; Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII Comunitatea locală poate să păstreze calitatea micilor magazine individuale -dacă prevede limite la mărimea spaţiilor comerciale, -dacă interzice absenţa proprietarilor din propriul lor magazin. Aceasta presupune menţinerea bogăţiei generată de comunitatea locală în mîna comunităţii locale. Mărimea magazinelor din punct de vedere spaţial trebuie să fie mica cca -15mp Precum este în Maroc, Peru, India. Riscul financiar este mare pentru un proprietar mic care poate oricînd da faliment Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978973-626-939-5
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
Viena 1950 străzile vechi neadaptate 1960 comerţul se mută în exterior 1980 comerţul se construieşte şi în interior 2000 comerţul se construieşte doar în interior 1,8mp comerţ pe locuitor. -City manager trebuie să amestece locuirea şi comerţul. Companiile imobiliare nu au bugete pentru studii urbane -Probleme: cerere mare, terenuri puţine. Interese diferenţiate. Mega Spaţii Comerciale= trafic, parcaje, un milion euro pentru evenimente anual = concerte, piscină, acrobaţie, patinaj. Hamburg „Sistemul de locaţii centrale- Modelul de succes pentru Hamburg” populaţia în creştere poate conduce la deşerficare în viitor creştere economică, comercială, calitatea vieţii., cosmopolit Conversie de terenuri. 40% spaţiu verde.120 ha introduse. Crearea de centură. Spaţiu public oferă identitatea comunităţilor. Noduri de atracţie ca spaţiu public 1,8mp comerţ pe locuitor. 4 milioane locuitori în Z.M.
Topul celor mai aglomerate orase de malluri • • • • • • • • • • • • • • • •
Suceava pop 106.000 stoc 98.000mp mp/1.000 loc 925 Oradea 204.000 147.000 721 Arad 165.000 114.000 694 Pitesti 166.000 107.070 645 Cluj 306.000 163.404 534 Constanta 302.000 154.322 511 Deva 66.000 33.528 508 Baia Mare 138.000 59.340 430 Tirgu Mures 144.000 60.048 417 Drobeta Turnu Severin 106.000 43.778 413 Timisoara 312.000 127.296 408 Bacau 176.000 70.752 402 Bucuresti 1.944.000 736.776 379 Sibiu 154.000 50.204 326 Brasov 278.000 81.176 292 Iasi 315.000 86.940 276
Ziarul Financiar 24 11.2011
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII Palermo 2009 SURSA:RR
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII Istambul 2010 SURSA: Gaman MS
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
KURDISTAN 2012 sursa :rr
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII •
• • •
Reorganizarea prin cooperarea spaţiilor comerciale din zonele centrale istorice Spaţiul public oferă identitatea comunităţilor. Spaţiu public trebuie să joace rolul noduri de atracţie • Reorganizarea prin cooperare spaţiilor comerciale din zonele centrale istorice Koblenz - 1983 50% comerţ afară 50% comerţ in interior oraşului 1999 40% 60% 2007 20% 70% aduce vizitatori în centrul istoric Viena – 2001 aprox 20 de străzi comerciale “Corso de Crăciun” 3.71 ha 1600 obiective în centru normal 4,61 ha 2950 obiective centru lărgit • amenajare grajdurile în zonă de muzee şi cultură 60.000 mp • zonă protejată cu 10.000 imobile • 8.000 locuri de parcaje lîngă staţiile de metrou • managementul parcajelor: doar 2 ore ai voie să parchezi • Revitalizarea zonei centrale -faţade 145 milioane euro 3.592 obiective • începînd din 1972 pas cu pas pînă în 2015 • turismul în creştere în centru, numărul locuinţelor scad în centru, • noul centru conţine în principal comerţ, cultură, evenimente Manheim 15 străzi comerciale acum 30 de ani ,azi 100 străzi comerciale Cooperare urbanism comercianţi 20.000 afaceri, 120.000 lucrători, comunicare interumană
Antreprenorul Imbunătăţeste calitatea
Asociaţia străzilor comerciale motivarea micilor afaceri
oraşul Viena lobby
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII • • • • • • • • • •
VIENA turişti din oraş din zonă
2000 4% 68% 28%
2006 7% 71% 22%
• • • • • • •
necumpărători 44% 47% cumpărători 56% 53% o cumpărare 150 euro 200 euro 65% femei accesul pietonal 9% 11% trans comun 55% 57% biciclete 2% 2% auto 33% 29% altele 1% 1% 67% satisfăcuţi transport în comun 38% auto
• • • • •
satisfacţie în centru comerţ 11% preţuri 49% atmosferă 68% servicii cît stau în mag 30min 9% 14% 30-60 min 11% 18% 1-2 ore 34% 28% mai mult de 2ore 46% 40%
2000 sub 25 ani 29% 25-50 ani 48% 50- 65 ani 14% peste 65 ani 7%
49% ofertă
2006 30% 49% 16% 5%
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII •
• B.I.D. Pentru străzile nedefinite. • . Parteneriat Public-Privat pentru reinvestiţie Termen limitat asociere (5 ani) pentru îmbunătăţirea situaţiei. • 100 de centre deficitare în Hamburg
„ B.I. D. “ -instrument pentru revitalizare - legătura cu locul- integrarea comunităţii- finanţare- dezvoltare pe termen scurtservicii sociale- siguranţă- securitate inventat 1970 la Toronto în S.U.A. 1200 BID-uri 1999-2004 Los Angeles Fashion District 90 cvartale 1500 comercianţi cine face parte? Cine plăteşte? BID mixare managenent iniţiativă identificare Viena 2001 aprox 20 de străzi comerciale
•
•
Antreprenorul Imbunătăţeste calitatea
Asociaţia străzilor comerciale motivarea micilor afaceri
oraşul Viena lobby
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII
În sistemul socialist a fost susţinut doar programul de locuinţe sociale nu şi comerţul. Comerţul este motorul pentru revitalizarea centrului oraşului
Comerţul în oraş devine o problemă. Complementaritatea dezvoltării spaţiale este problema principală. Urbanismul comercial este instrument pentru implementarea dezvoltării spaţiale Protejarea pieţelor agroalimentare- legume şi fructe. Pe marile bulevarde comerţul nu rezistă. Bazarele se închid. În afara verii turişti lipsesc. Trebuie realizat un management în comun pentru micile spaţii comerciale. Transportul în comun pentru comerţ şi nu maşini private ci doar taxi . Experienţă la Viena reuşită. Dacă nu sunt oameni pe stradă apare eşecul. Dacă nu există oportunităţi comerţul se prăpădeşte. Comerţul poate devenii un brand pentru turişti. Coabitarea se distruge din cauza marilor mall-uri.
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII Trebuie dezvoltată o politică de stat în dezvoltarea comerţului care este cea de ajutare a comercianţilor pentru că aceştia produc 14% din PIB în EU. Trebuie asigurate condiţii minimale de funcţionare a micilor comercianţi. Spaţii comerciale de peste 3.000mp trebuie să se autorizare doar cu condiţia ca micul comerciant să nu dispară. În ţările în curs noi intrate în EU (Romania, Ungaria, etc) lipseşte un cod etic al comerţului Comercianţii mici trebuie să-şi apere afacerile singuri. Pentru micile afaceri trebuie suport financiar şi facilităţi prin cofinanţare din EU precum ar fi: Microcredite pe 10 ani, scutire de impozite pe 10 ani, infiinţarea o banci de dezvoltare care să asigure toate acestea, etc. Deasemenea ar trebui constitută o cooperare între Primărie şi micii comercianţi pentru absorţia de fonduri EU.
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII • Budapesta • Comerţul mic creşte din 1997 pînă în 2000 şi apoi scade pînă în prezent. • Creşte numărul de restaurante finanţate de nemţi, francezi, italieni de 4 ori în Budapesta din 1996 pînă în 2006 • • Hipermarket 16-24% 32-35% • Supermarket 15% 17% • Discount 15% 16-19% • Magazine mici 22% 5% • Drogerii 27% 16% • Hipermarketuri 2% 12 % • Politica nu trebuie să fie paternalistă ci doar să nu permită concentrarea acestor spaţii în mîna unor lanţuri comerciale. • . (Ungaria a interzis Centrele Comerciale Mari)
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII AŞADAR: Trebuie încurajată dezvoltarea micilor magazine individuale propri.
Pentru aceasta comunitatea locală trebuie să aprobe autorizaţia de funcţionare numai acelor magazine care au proprietarii la faţa locului şi care funcţionează în magazine mici. Clădirile comerciale trebuie încurajate, doar dacă au în structura lor proprie multe spaţii mici pentru închiriere Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
MAGAZINELE INDIVIDUALE PROPRII Fiecare magazin trebuie tratat ca o unitate identificabilă a unei CLĂDIRI COMPLEXE -95. O parte din magazin trebuie afectată unor alei interioare în aşa fel încît clientul să simtă că merge pe o stradă interioară DESCHIDEREA SPRE STRADĂ- 105. Modelaţi interiorul magazinelor fără depozite cu tot expus FORMA SPAŢIULUI INTERIOR -191, PEREŢII GROŞI- 197, MOBILIER LIBER -200 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• CAFENEAUA STRADALĂ
CAFENEAUA STRADALĂ Unităţile de Vecinătate sunt definite de VECINĂTĂŢILE IDENTIFICABILE -14, punctele de focalizare ale interesului sunt date de NODURI ACTIVE – 30, şi MICI PIEŢE PUBLICE- 6. Acest patern şi cel care urmează BĂCĂNIA DE COLŢ 89 oferă identitatea unei vecinătăţii. Cafeneaua stradală oferă un loc unic în oraş, în care oamenii pot lenevii legitim, pot fi văzuţi şi pot să vadă lumea cum se plimbă prin faţa lor Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CAFENEAUA ISTAMBUL SURSA GAMAN MS
CAFENEAUA STRADALĂ Oraşele cu cea mai mare vieţietate sunt cele cu multe cafenele stradale. Motivul acestui succes este faptul că oamenii se bucură dacă se amestecă în public, în parc, pe o stradă, într-o piaţă publică la o cafenea. Cafenelele stradale se amplaseaza în centrele de interes; Condiţilie esenţiale pentru o cafenea de succes ar fi ca locurile de stat să facă parte dintr-o “scenă”. Este un ritual anume precum ar fi cititul ziarului, jucatul unei cărţii, băutul unei beri, a unui cocteil, în aşa fel încît să poţi saluta şi să fi salutati de cei care trec pe acolo. Terasa unei cafenele joacă cel mai bine acest rol deoarece aici un om poate sta ore întregi în public liniştit şi aceasta spre deosebire de statul în parc unde stai liniştit, dar nu te întîlneşti cu nimeni (statul în parc este o experienţă intimă, pe cînd statul la o cafenea este una publică). Cafeneaua stradală este o atracţie a oraşului unde este o mare concentrare de oameni, dar este important ca să fie pretutindeni într-un oraş. În oraşele europene există o cafenea la fiecare colţ de stradă, pentru că ea oferă liantul social necesar bunei funcţionalităţi unei comunităţi, rol pe care îl joacă cluburile. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CAFENEAUA STRADALĂ Cafeneaua Florian Venezia 1720
CAFENEAUA STRADALĂ Cafeneaua Florian Venezia 1720
CAFENEAUA STRADALĂ CAFENEAUA FIALCOWSKI IL CARAGIALE
CAFENEAUA STRADALĂ CAFENEAUA FIALCOWSKI IL CARAGIALE
CAFENEAUA STRADALĂ Cafenelele stradale se amplaseaza în centrele de interes; Tallin Estonia 2012
CAFENEAUA STRADALĂ Tallin Estonia 2012
CAFENEAUA STRADALĂ Helsinki 2012
CAFENEAUA STRADALĂ Helsinki 2012
CAFENEAUA STRADALĂ Condiţiile de succes a unei cafenele sunt: 1- clientelă stabila, ceea ce presupune o locaţie şi un staff ancorat în vecinătatea respectivă 2- terasa trebuie să fie deschisă spre stradă şi să conţină şi alte spaţii precum ar fi cele pentru jocuri, pentru ziare, etc necesare diferitelor stiluri de viaţă dintr-o comunitate 3- trebuie să se servească o mîncare simplă şi o băutură, dar nu este nici restaurant şi nici bar. Este locul unde italienii îşi încep ziua, unde se bîrfeşte asupra meciului care tocmai s-a sfărşit şi asupra celui care va veni. Este un loc pentru discuţii spirituale, pentru lecturi mici, pentru învăţămînt, etc. O discuţie la o cafenea cu studenţii este mult mai favorabilă decît una în atelier Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CAFENEAUA STRADALÄ‚ Timisoara str E. de Savoia 2012.09 Strumberger
CAFENEAUA STRADALĂ Istambul 2011
CAFENEAUA STRADALĂ
AŞADAR: Încurajaţi cafenelele locale să apară în fiecare vecinătate Modelaţi cafenele ca pe nişte locuri intime, cu cîteva încăperi, cu o încăpere deschisă spre o pietonală aglomerată, unde oamenii pot sta cu o cafea sau cu o altă băutură, urmărind lumea care trece prin faţa lor. Construiţi frontul cafenelor în aşa fel încît mesele să stea afară din cafenea, direct în strada Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CAFENEAUA STRADALĂ Construiţi o vitrină largă între terasă şi interior DESCHIDEREA CĂTRE STRADĂ -165, construiţi terasa ca pe un LOC PENTRU AŞTEPTAT-150, lîngă staţia de autobuz, şi lîngă birouri.
Atît terasa cît şi interiorul trebuie să fie variat în ceea ce priveşte scaunele şi mesele SCAUNE DIFERITE -251, TREPTE DE ŞEZUT- 125, PEREŢI DE ŞEZUT-243, ACOPERIŞ DE PÎNZĂ-244 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• BĂCĂNIA DE COLŢ
BĂCĂNIA DE COLŢ
Nevoia de a cumpăra este satisfăcută de PIAŢA CU MAI MULTE MAGAZINE -46 REŢEAUA DE MAGAZINE -19 nu este completă fără un spaţiu lîngă locuinţă. Nu este vorba doar de mersul pe jos pînă la colţ, dar pentru sănătatea psihică locală este esenţial acest loc. Mersul acolo este mai important decît cumpărarea unei pîini. Oamenii bătrîni nu vor să se mute dintr-un cartier şi din cauză că nu mai pot merge la acelaşi magazin ca mai inainte. Peste 80% din oamenii unui cartier ar trebui sa meargă pe jos la aceste băcănii de colţ, la o distanţă care nu trebuie să fie mai mare de 300-400m de la unitatea de locuit. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
BĂCĂNIA DE COLŢ Întrebarea este dacă aceste băcănii de colţ pot rezista la presiunea marilor lanţuri comerciale. Cîţi oameni pot susţine o băcănie? La 1000 de oameni în UdV cu case individuale dacă luăm în calcul numărul de băcănii din Timişoara raportat la populaţi oraşului, dacă considerăm o densitate de 20-30 locuitori la ha. La zona de blocuri unde densitatea este mai mare de cca 80-100 locuitori la ha. Aici se poate merge cu distanţa mult mai apropiată la 200m.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
BĂCĂNIA DE COLŢ AŞADAR: Oferiţi posibilitatea ca în inima fiecărei Unităţi de Vecinătate să apară o băcănie de colţ. Plasaţi această băcănie la fiecare 200m acordînd această distanţa cu densitatea locului (200m la 80-100loc/ha). Amplasaţi-le la un colţ unde se intersectează numărul cel mai mare de oameni care merg în şi dinspre oraş. Şi acest amplasament trebuie să fie între locuinţe Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
BĂCĂNIA DE COLŢ
Feriţi-vă de marile lanţuri, prin realizarea de regulamente locale care interzic construirea lor care să sufoce băcăniile de colţ MAGAZINELE INDIVIDUALE-87 Modelaţi spaţiul cu o intrare clară şi largă în aşa fel încît locuitorul să o poate vedea INTRAREA PRINCIPALĂ-110, DESCHIDEREA SPRE STRADĂ -165 • Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• BERĂRIA
BERĂRIA Într-o Unitate de Vecinătate trebuie să existe un loc special, altul decît o cafenea. Acest loc este un alt tip de focar pentru un grup de U d V sau este legat de PROMENADA- 31, VIAŢA DE NOAPTE- 33
Acest loc este special pentru că din cînd în cînd este nevoie ca oamenii să cînte, să ţipe, unde să-şi aline durerea. Este vorba de un loc public pentru băutură, unde străinii şi prietenii sunt companioni la băutură într-o comunitate mai mare. Nu este vorba de baruri care este un loc pentru singuratici, unde stai pe un scaun în faţa nimănui. Dacă incerci aici o discuţie cu vecinul este o acţiune privită cu suspiciune. La berăriile din Anglia fiecare cumpără o sticlă de bere pentru celălalt (ex Soho 2000) Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
90 BERĂRIA Băutura ii ajută oamenii să se relaxeze şi să devină deschişi unul faţă de altul, să cînte, să danseze. Aceasta se poate întîmpla doar dacă oamenii stau faţă în faţă. 1- locul trebuie să atragă o mulţime de oameni care să fie amestecaţi de diferite funcţiuni precum barul, ring de dans, şemineu, locuri de şezut, grup sanitar, etc în aşa fel încît circulaţia oamenilor să se încrucişeze continuu 2- locurile de şezut trebuie să fie largi pentru cîte 4 -8 sau mai multe persoane, deschise spre ambele părţi pentru a defini grupurile de oameni. Acest tip de aranjament ajută susţinerea grupului şi permit schimbarea personajelor continuu, unul pleacă, altul vine şi mai ales el invită oamenii să stea jos lîngă un străin sau un grup. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
90 BERĂRIA
AŞADAR: Într-o comunitate trebuie să fie un loc mare pentru cîteva sute de oameni ce se pot întîlni la o bere, sau un vin, muzică, dans în aşa fel încît aceştia să se incrucişezeze liber. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
BERĂRIA
Mesele trebuie să aibă două capete libere în spaţii suficient de mari. Construiţi un şemineu FOCUL -181, o varietate de tavane ca înălţime pentru a fi asimulate de diferite grupuri sociale TAVANUL DE ÎNĂLŢIME VARIATĂ- 190. Pentru modelatea acestui spaţiu începeţi cu CLĂDIREA COMPLEXĂ- 94 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• HANUL CĂLĂTORILOR
HANUL CĂLĂTORILOR
BOCSA MONTANA 1900
sursa http://www.facebook.com/iancu.radomirgherman.1#!/photo.php?fbid=310290752424350&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&ty pe=1&theater hotel cu berarie
HANUL CĂLĂTORILOR Turiştii unui oraş tind să se adune în mod natural în jurul centrelor de activitate MAGIA ORAŞULUI-10, NODURI DE ACTIVITATE-30, PROMENADA-31, VIAŢA DE NOAPTE -33, MUNCA COMUNITARĂ -41. În fapt acest patern ne arată cum locurile de cazare pot susţine sau nu viaţa paternurilor enumerate anterior. Se porneşte de la ideea că un vizitator ce stă o noapte într-un oraş străin trebuie să fie şi el asimilat de comunitate şi aşadar are nevoie de o companie. Nu este firesc ca el să fie ascuns izolat într-o cameră cu un tv comportament facilitat şi de un motel Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
HANUL CĂLĂTORILOR ISTAMBUL
HANUL CĂLĂTORILOR
Hanul în decursul istoriei, în afară de momentul actual, a fost locul unde se istoriseau cele mai fabuloase poveşti de către străinii, locul unde se adunau aceştia pentru o noapte, unde mîncau, beau, experimentau cele mai interesante aventuri. Noul tip de cazare inventat în secolul XX presupune că străinului îi este frică de vecin, şi ca atare camera de cazare a fost gîndită ca fiind autosuficientă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
HANUL CĂLĂTORILOR Este adevărată nevoie de securitate, dar şi mai adevărată este nevoia de companie, de a te destăinui unor oameni pe care-i întîlneşti pentru prima şi poate pentru ultima dată. Hanul în istoria umanităţii a jucat acest rol. Hanul lui Mamuc din Bucureşti poate este exemplu cel mai apropiat de ceea ce dorim. Este vorba de o curte mare unde oamenii se întîlnesc, cu o alveolă unde se poate mînca, o alta de unde se poate supraveghea activitatea şi multe alte camere înşirate pe celălalte laturi. Travee unei camere este de cca 3 m cu o treaptă spre locul de dormit. Seara oamenii se întîlnesc în curte, vorbesc, mănîncă împreună. Mărimea curţii este esenţială. Atmosfera de care vorbim apare doar atunci cînd oamenii stau împreună tratînd locul respectiv ca o gospodărie din care şi ei fac parte. O familie care gospodăreşte un astfel de loc nu poate avea grijă de mai mult de 30-60 camere Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
HANUL CĂLĂTORILOR
AŞADAR: Modelaţi hanul pentru călători ca un loc unde aceştia pot plăti o cameră pentru o noapte, dar care drenează toate energiile spre un loc comun, unde mîncarea este oferită în comun, înconjurat de alveole pentru dormit. Dimensiunea favorabilă a unui han este pentru 30-60 oaspeţii Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
HANUL CĂLĂTORILOR
Centrul ospitalităţii este zona centrală, unde oricine se poate întîlnii cu oricine poate bea poate dansa poate discuta ZONA COMUNĂ DIN INIMĂ-129, DANSATUL PE STRĂZI-65, BERĂRIA-90 oferiţi posibilitatea mîncării în comun în jurul unei mese comune MÎNCATUL ÎN COMUN- 147 (Sicilia, LA) Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• REFUGIU PENTRU CALATORI
REFUGIU PENTRU CĂLĂTORI În interiorul unui oraş transportul în comun este esenţial. (În Londra 80% din deplasări se fac cu ajutorul transportului în comun, 12% din străzi aveau taxe de acces în 2000).
Nevoia de refugiu pentru călători este la cca 50m de fiecare casă sau loc de muncă. Refugiul pentru călători trebuie să fie uşor de recunoscut cu activităţi suficiente în jur pentru ca călătorii să se smtă confortabili şi în siguranţă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REFUGIU PENTRU CALATORI
REFUGIU PENTRU CĂLĂTORI
Refugiile pentru călători stau independente, sunt izolate, fără putinţa de a experimenta ceva, cu o relaţie cu imprejurimile defectuoasă. Aşa ceva crează anxietate, sunt făcute doar pentru susţinerea panourilor de publicitate şi nu încurajează transportul în comun. Dacă există legături secrete între acestă activitate şi altele care le întăresc reciproc sistemul funcţionează mai bine. O lumină mai puternică un amplasament la o intersecţie, un stand de mîncare, un chioşc de ziare, un chioşc cu flori fac ca experienţa tuturor să se susţine reciproc. Un copac bătrîn, o cafenea, un acoperiş de pînză, un loc mai amplu de stat, pot realiza o reţea cu refugii de călători diferite Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REFUGIU PENTRU CĂLĂTORI AŞADAR: Modelaţi refugiile pentru călători în aşa fel încît ele să formeze centre rafinate de viaţă publică. Construiţi-le ca o poartă spre o vecinătate, o comunitate a muncii, a unei părţi dintr-un oraş. Amplasaţi-le în aşa fel încît să conlucreze cu alte activităţi precum ar fi un chioşc de ziare, de flori, cu o hartă a locului, cu locuri de stat, tutungerii, băcănii, cafenele, locuri cu copaci, pieţe, intersecţii speciale, etc Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
92 REFUGIU PENTRU CĂLĂTORI Construiţi o poartă spre o vecinătate lîngă un refugiu de călători sau plasaţi refugiul unde se află o poartă deja, POARTA DE INTRARE PRINCIPALĂ- 53. Modelaţi refugiul în acord cu CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ -69, FORMA UNEI ALEI -121, UN LOC DE AŞTEPTARE- 150, STANDUL DE MÎNCARE- 93, şi plasaţi locurile de stat funcţie de soare, protecţia contra vîntului, şi spre o privelişte frumoasă Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• STANDUL DE MÎNCARE
STANDUL DE MÎNCARE Multe din instituţiile noastre funcţionează doar dacă noi luăm ieftin mîncarea pe stradă în drumul nostru spre cumpărături, spre serviciu, spre prieteni. (ex China, Egipt,etc) Standurile cu mîncare contribuie mult la viaţa oraşului şi cu mirosurile ce umplu strada. Dar în locul lor au apărut vînzarea de hamburgheri, care sunt operaţiuni ale unor lanţuri internaţionale, care nu au nimic cu comunitatea locală. Ele sunt doar neonul care le semnalează şi locul de parcare care distruge strada. Dacă dorim să contribuim la îmbogăţirea vieţii sociale, aceste locuri de mîncare trebuie să fie în acord cu strada. Pentru aceasta propunem respectarea următoarelor reguli:
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STANDUL DE MÎNCARE 1- standurile de mîncare sunt amplasate la TRAVERSĂRILE DE ARTERE-54 a REŢELE DE ALEI PIETONALE ŞI STRĂZI-52. Este posibil să le vezi din maşină sau să te aştepţi că le vei găsi acolo, dar nu trebuie însoţite de locuri de parcaje în jurul lor 9% PARCAJE- 22. 2- standurile de mîncare sunt libere să preieie caracterul vecinătăţii din care fac parte. Pot sta liber, deschise, pot fi nişte chioşcuri, dar trebuie să fie parte din stradă. 3- Mirosul mîncării trebuie să fie pe stradă. Standul poate fi înconjura cu locuri de stat acoperite, locuri unde se poate bea o cafea, etc. 4- Standurile de mîncare nu trebuie să fie inchiriate, ci operate de proprii proprietari. Reţeta cea mai bună este cea a unei afaceri familiare. Dacă mîncarea este preparată pe loc de aceştia şi o vînd ei în acord cu ideile lor, recipientele lor, alegerea lor este corect. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STANDUL DE MÎNCARE
AŞADAR: • Concentraţi standurile de mîncare în locurile unde maşinile şi pietonii se întîlnesc. • Ele pot fi fie standuri portabile sau mici tarabe fixe, sau construite în fronturile caselor, semideschise spre stradă
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STANDUL DE MÎNCARE Istambul 2011
• DORMITUL ÎN PUBLIC
DORMITUL ÎN PUBLIC
Acest patern ajută formarea ca anumite locuri precum INTERŞANJABILITATEA-34, PIEŢELE PUBLICE MICI-61, CAMERE PUBLICE EXTERIOARE- 65, CAFENELE-88, STRADA PIETONALĂ-100, TRECEREA PRINTRE CLĂDIRI-101, UN LOC DE AŞTEPTAT-150 să devină democratice aşadar complet publice. Este un succes, un semn al un ui oras creativ, democratic cînd într-un parc, hol public, vin oameni şi cad într-un somn adînc.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DORMITUL ÎN PUBLIC Într-o societate democratică faptul că cineva vrea să doamă în public este ceva natural. (în L.A.). Societatea noastră nu permite astfel de comportamente. Hoinăreala, dormitul în public sunt considerate infracţiuni. Intervine “ordinea publică”, oamenii onorabili devin furioşi, etc. Doar schimbarea mentalităţii poate produce aceasta. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DORMITUL ÎN PUBLIC
AŞADAR: Modelaţi mediul urban cu bănci ample, locuri confortabile, colţuri de şezut pe pămînt, sau nisip. Construiţi-le relativ adăpostite, protejate de circulaţie, ridicate pe o treaptă, cu locuri de şezut, chiar pe gazon, unde se poate citi un ziar şi moţăi puţin Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• MULTUMESC