NOTE CURS 12 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE
12. În interiorul grupurilor încurajaţi formarea micilor instituţii sociale independente precum familia sub toate formele ei, grupul de lucru, prin următoarele paternuri: FAMILIA CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ CASA PENTRU UN CUPLU CASA PENTRU O PERSOANĂ CASA PROPRIE sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
• FAMILIA
FAMILIA Faptul ca azi toate guvernele se străduie să sprijine familia demonstrează ca ea are mare nevoie de ajutor. Famila nu a insemnat, pina acum cel mult două veacuri, doar tata, mama, şi copii, ci şi slujitorii, familiarii. Nucleul familiei nu este prin el însuşi o formă socială viabilă. Societatea tradiţională a fost bazată pe familia extinsă formată din trei generaţii, cu părinţi, copii, bunici, unchi, mătuşi care trăiau toţi într-o singură gospodărie. Odată cu apariţia industrializării şi la noi, mobilitatea a crescut în căutarea unui loc de muncă, a unei căsătorii, a unei educaţii mai înalte, a unei stări materiale mai bune, etc. Emigrarea a creat o altă problemă cea a copiilor rămaşi în ţară Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
FAMILIA
În aceste vremuri singura parte din vechea familie a rămas nucleul familiei: tata, mama, copilul. Şi din acestea multe familii sunt distruse în urma divorţului. Nucleul familiei din păcate nu este o formă socială viabilă. Ea este prea mică. Fiecare persoană dintr-un nucleu familiar este prea slab legat de ceilalţii membrii ai familiei. Orice conflict cît de mic devine critic. Membrul familiei nu se poate adresa mătuşii, unchiului, fraţilor, etc. Din această cauză orice moment critic se amplifică în spirală, copii devin pradă fiind nevoiţi să se alieze cu unul din părinţi, ceea ce conduce în final la divorţ.
În familiile americane există un sentimant puternic de deprimare mai ales în rîndul femeilor. Şi aceasta pentru că nu sunt suficient de mulţi oameni în jur (pentru acţiuni comune) pentru descărcarea tensiunilor acumulate. • Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
FAMILIA
Îndiferent de mărimea unei familii este nevoie în locuire de un echilibru între intimitate şi comunitate. Pe de o parte fiecare familie, fiecare cuplu, fiecare persoană are nevoie de un domeniu privat care este o nevoie teritorială. Pe de o altă parte fiecare are nevoie şi de un domeniu comun. În mişcarea hippy s-a experimentat o construcţie comună.
Aşadar dacă un spaţiu nu oferă un loc potrivit personalităţii fiecărei fiinţe, încep problemele. Ca atare cuplurile, tinere fiecare subgrup trebuie să aibă o gospodărie independentă, sau o separare pe camere, sau chiar în cadrul unei camere. Domeniul privat este în contrast cu spaţiul comun. Cel mai important spaţiu comun este bucătăria, locul unde se mănîncă şi o grădină. Luarea mesei în comun într-o grădină noaptea, joacă rolul cel mai important pentru sudarea unui grup. Masa şi discuţiile din timpul pregătirii mîncării oferă posibilitatea discuţiilor despre proiecte, copii, întreţinere (MINCAREA IN COMUN – 147) . Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
FAMILIA
Un stimulent pentru intărirea vieţii comuntare este dreptul de preemţiune în vînzarea unei unităţi de locuit membrilor grupului respectiv.
. FAMILIA • AŞADAR: Stabiliţi procesele ce încurajează ca grupuri de 8-12 persoane să se adune împreună şi să aibă părţi de spaţiu comune. Problemele ce trebuie indeplinite sunt: 1- realizarea unui domeniu privat pentru persoane şi grupuri de persoane pentru a forma o familie extinsă: este vorba de domeniul cuplului, de camere private, de subgospodării pentru familii mici. 2- realizarea unui spaţiu comun pentru împărţirea unor funcţiuni importante pentru viaţa grupului precum gătitul, munca, grădinăritul, ingrijirea copiilor, etc. 3- realizarea unui loc, la intersecţiile cele mai importante, unde grupul să stea împreună şi poate discuta. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
FAMILIA Fiecare gospodărie individuală din marea familie trebuie să aibă un teritoriu propriu bine definit ce este controlat CASA PROPRIE -79, Trataţi teritorile individuale în concordanţă cu paternurile gospodăriilor individuale precum CASA PENTRU FAMILII MICI-76, CASA PENTRU UN CUPLU-77, CASA PENTRU O PERSOANĂ-78 şi construiţi un spaţiu comun între ele unde membrii diferitelor tipuri de familii se pot întîlni, pot lua masa împreună ZONE COMUNE ÎN INIMA COMUNITĂŢII-129, LUAREA MESEI ÎMPREUNĂ-147 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ
CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ În acord cu paternul FAMILIA -75 fiecare nucleu familiar trebuie să fie membru al unui grup mai mare de gospodării. Formaţii aşadar un GRUP DE CASE- 37 Într-o unitate de locuit pentru o familie mică cea mai critică relaţie este între părinţi şi copii Multe gospodării mici sunt sufocate de copii. Copii doresc să se afle în preajma adulţilor, părinţii nu au energie sau suflet să-i ţină pe copii în zone speciale; În final întreaga casă pare o cameră de joacă pentru copii cu hainele acestora, cu desene, pantofii, triciclete, jucării etc Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ
O casă pentru o familie mică necesită 3 zone distincte: -un domeniu al cuplului, rezervat adulţilor, -un domeniu pentru copii unde copii sunt stăpînii -o zonă comună între cele două legate cu ambele. Domeniul cuplului trebuie să fie mai mult decît o cameră, deşi camera face parte din el. Aici este un loc doar a lor ca adulţi. Copii pot intra aici dar este limpede că este locul adulţilor. Domeniul copiilor este un teritoriu pe care îl împart doar ei. Probleme este că adulţii nu trebuie să fie excluşi din el ci doar că atunci cînd edi sunt în această lume să se simtă că este vorba de lumea copiilor Zona comună conţine funcţiuni pe care adulţii cu copii şi le mpart şi anume: luatul mesei, statul împreună, jocul, poate îmbăiatul, grădinăritul, etc. Acest teritoriu comun trebuie să fie mai mare ca oricare din celelalte două. Nu este vorba de împărţirea clasică zi-noapte, ci adulţi- copii Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ
• AŞADAR: Oferiţi casei trei zone distincte: Un domeniu pentru părinţi Un domeniu pentru copii Un domeniu comun Concepeţi cele trei domenii de mărimi asemănătoare, dar cel mai mare să fie cel comun Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ
Trataţi casa pentru o familie mică ca oricare altă casă ca o piesă distinctă în teritoriu CASA TA PROPRIE -79. Construiţi cele 3 părţi distincte în acord cu ZONA COMUNĂ ÎN INIMA CASEI-125, DOMENIUL CUPLULUI -136, GRUPAREA DE PATURI -143, şi aceasta cu DOMENIUL COPIILOR-137 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• CASA PENTRU UN CUPLU
CASA PENTRU UN CUPLU În mod ideal fiecare cuplu este parte dintr-un grup mai mare de gospodării FAMILIA- 75. Dacă nu se poate aşa, încercaţi să construiţi casa pentru un cuplu în aşa fel încît să se lege cu alte pentru a începe să se formeze un grup de gospodării sau GRUP DE CASE- 37
Într-o gospodărie împărţită doar de două persoane problema cea mai complicată este ca fiecare să aibă dreptul la solitudine şi la intimitate Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU UN CUPLU Trebuie urmărite următoarele paliere: 1- cuplul are nevoie de un domeniu comun unde cei doi să funcţioneze împreună, să invite prietenii, să rămînă singuri. 2- Fiecare membru al cuplului are nevoie de un loc unde să-şi păstreze individualitate, fără să-l subjuge pe celălalt Aşadar este foarte important ca o casă mică să fie concepută ca un loc în care două persoane să fie împreună, dar unde din cînd în cînd ei pot să fie singuri în demnitate, în aşa fel încît celălalt să nu se simtă părăsit sau izolat. Poate fi vorba de 2 locuri mici, poate camere, poate alveole, poate un colţ, poate un paravan în aşa fel încît să se înţeleagă că acolo este un loc privat, unde fiecare din cei doi se simte el însuşi, în care fiecare poate să-şi urmărească propria activitate
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU UN CUPLU
Odată ce posibilitatea de retragere pentru fiecare este realizată, există toate premizele ca cei doi să reziste. Există şi o altă problemă şi anume: În primii ani de viaţă a unui cuplu, evoluţia împreună a casei joacă un rol esenţial în şansa de reuşită a cuplului. Îmbunătăţirea casei, fixarea ei, lărgirea ei, oferă şansa cunoaşterii reciproce, şansa rezolvării împreună a problemelor.
Aşadar este necesar ca cuplul să-şi schimbe casa treptat şi nu să cumpere o “casă de vis” pe care nu mai are ce să facă cu ea. Experienţa de a o modifica-o cere şansa ca ea să se construiască treptat. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU UN CUPLU
• AŞADAR: Concepeţi casa pentru un cuplu ca fiind făcută din două tipuri de locuri şi anume un domeniu împărţit de cuplu şi o lume intimă pentru fiecare. Imaginaţi-vă un domeniu împărţit jumătate public-jumătate privat, în care lumea privată este pe de a întregul privată şi individuală Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU UN CUPLU
Trataţi casa ca o piesă distinctă în teritoriu, într-un fel de proprietate CASA PROPRIE-79. Proiectaţi partea comună în acord cu DOMENIUL CUPLULUI -130, şi daţi fiecărei persoane o lume individuală O CAMERĂ PENTRU FIECARE-141 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• CASA PENTRU O SINGURĂ PERSOANĂ
CASA PENTRU O SINGURĂ PERSOANĂ Mai mult ca orice tip de casă cea pentru o persoană are nevoie să fie parte dintr-o gospodărie mai mare FAMILIA -73. Aţi văzut casa un burlac? O dată ce se realizează cererea ca gospodăria pentru o persoană să face parte dintr-un grup mai mare, problema care apare este nevoia de simplitate. Piaţa cu case pentru o persoană este mare în Romania, dar este grupată, nefăcînd parte din grupări cu alte tipuri. Pe de altă parte o casă mare este greu de locuit pentru o persoană singură (bătrînă) Este nevoie de un loc cu o simplitate mare, un loc cu multe alveole pentru luat masa, pentru o floare, pentru dormit, pentru baie, dar totul într-o cameră. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA PENTRU O SINGURĂ PERSOANĂ
• AŞADAR: Concepeţi o casă pentru o persoană ca un loc de o extremă simplitate; o singură cameră, un studio, cu alveole mai mari sau mai mici în jurul ei. Întreaga casă să nu depăşească 30-40mp Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• CASA TA PROPRIE
CASA TA PROPRIE
Oamenii nu pot să fie sănătoşi şi în confort într-o casă dacă ea nu le aparţine. Toate formele de inchiriere, fie de la proprietari privaţi sau fie din fondurile publice lucrează împotriva procesului natural ca oamenii să formeze comunităţi stabile Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA TA PROPRIE
SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN
CASA TA PROPRIE
Numai utilizind acest pattern oamenii pot face schimbările pe care şi le doresc într-o casă.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CASA TA PROPRIE
SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5
CASA TA PROPRIE
SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5
CASA TA PROPRIE • AŞADAR: Faceţi tot posibilul ca formele tradiţionale de închiriere să fie imposibile, indecente. Daţi fiecărei gospodării casa proprie, cu spaţiu suficient pentru grădină. Desigur faceţi asta unde este posibil să construiţi forme de proprietate ce dau oamenilor controlul asupra casei şi a grădinii lor, în acelaşi timp împiedicaţi speculaţiile funciare şi financiare. Atenţie la apartamentele de blocuri în aşa fel ca fiecare să aibă o mică grădină şi cu acces direct din spaţiu public Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• MULTUMESC