11 bucata de pamint by RCUPT/CCPUT

NOTE CURS 11 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE 11. În fiecare grupare de case sau comunitate de muncă oferiţi cea o foarte mică bucată de pămînt nevoilor locale utilizind următoarele paternuri:

TERENUL COMUNITAR LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ LOCURI GRAVE APA LINIŞTITĂ SPORTUL LOCAL LOCURI DE JOACĂ AVENTUROASE ANIMALELE sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu

• TERENUL COMUNITAR

TERENUL COMUNITAR

SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5

TERENUL COMUNITAR Fără un teren comun sistemul social al oricărei comunităţi nu poate funcţiona. Acest teren comun este folosit de mai multe familii sau grupe de muncă şi el este inima şi sufletul oricărei grupări umane. În trecut terenul public, cel dintre case şi străzi, preluau această funcţiune socială. Azi din cauza automobilelor (circulaţie şi parcări), vechiul teren care avea un rol social nu mai poate juca acest rol. Aceasta produce un efect distrugător asupra caselor care se găsesc acum izolate, rupte social una de alta, pentru că nu mai au un teren comun.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

TERENUL COMUNITAR Aranjamente1900 oraşul grădină

TERENUL COMUNITAR Alys Beach 2003

TERENUL COMUNITAR New urbanism

TERENUL COMUNITAR

What is a Pocket Neighborhood?

TERENUL COMUNITAR

Acest teren comunitar are 2 funcţiuni sociale şi anume: 1. terenul comunitar face posibil ca oamenii să se simtă confortabil în exteriorul clădirilor şi al terenului lor privat, permiţîndu-le să se simtă legaţi cu întregul sistem social.

2. terenul comunitar este locul de întîlnire pentru oameni. În trecut prima funcţiune era esenţială. Astăzi oamenii au relaţi sociale la servici, la şcoală, în grupuri de interese, pe internet etc. Terenul comun dintre case joacă un rol psihologic important chiar dacă omul nu are nici o legătură cu vecinul său. Este ca şi cum clădirea ta este despărţită de oraş printr-o falie şi de fiecare dată cînd vrei să ajungi în casa ta trebuie să treci peste această falie. Casa ta este în fapt izolată, ca atare şi tu ca proprietar eşti izolat de societate. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

. TERENUL COMUNITAR A doua funcţie a terenului comunitar este ca loc de întîlnire pentru fluxul activităţilor comune ale grupului. Terenurile mari studiate pînă acum, precum parcul, nu satisfac această nevoie fină. Terenul trebuie să fie suficient de mare pentru a putea adăposti locul de joacă al copiilor şi al reuniunilor mici ale grupului. Aceasta reprezintă cca 25% din terenul privat. Acest patern nu poate fi realizat fără cooperarea oamenilor din comunitatea respectivă. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

TERENUL COMUNITAR

TERENUL COMUNITAR • AŞADAR: Oferiţi peste 25% din terenul unei grupări de case unui teren comun care este aproape de casele ce-l împart. Automobilul nu trebuie să domine acest teren comunitar.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

• LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE

. TERENUL COMUNITAR Împărţiţi terenul comun în aşa fel încît să fie delimitat de FAŢADE EXTERIOAE SUDICE-105, SPAŢIUL POZITIV EXTERIOR-106, în aşa fel încît cele mai mici terenuri private să fie un fel de buzunare deschise spre el IERARHIA DE SPAŢII DESCHISE-114. Oferiţi funcţiuni comune acestui teren CAMERA EXTERIOARĂ PUBLICĂ-69, SPORTUL LOCAL-72, GRĂDINA VEGETARIANĂ-177 şi Legaţi aceste terenuri comunitare între ele pentru a forma SPAŢII DE JOACĂ LEGATE-68.

Dacă automobilul merge pe terenul comunitar transformaţi spaţiul în STRĂZI VERZI-57 Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE În interiorul terenului comun este necesar a amplasa locuri de joacă pentru copii. Dar ele trebuiesc legate între ele.

Dacă copii nu se joacă suficient cu alţi copii de vărsta lor în primii 5 ani de viaţă există şanse mari ca ei să sufere ulterior de boli mintale. Şi aceasta se întîmplă din cauză că părinţii nu-i mai lasă pe copii să se joace pe străzi din cauza maşinilor. Afecţiunea din relaţia copil-mamă poate să lipsească dar relaţia copil-copil este indispensabilă. Dacă nu ai avut prieteni în copilărie deranjamentele psihice ulterioare sunt majore după studiile făcute în armata USA.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE Locurile de joacă pentru copii drenează copii; Nu toate locurile de joacă sunt locuri de joacă; Părinţii întîlnesc părinţi la locurile de joacă pt copii Ca un copil să se poată juca cu un copil de vîrsta lui este nevoie de 64 gospodării să fie conectate la terenul comunitar la nivelul de numar actual de copii ai unei familii. Să presupunem că 25% din populaţia grupării sunt copii şi aceştia sunt distribuiţi de la 0 la 18 ani. Pentru a forma o grupă de joc de 5 copii, un copil de vărsta X cu copii de X-1 şi X+1 are nevoie 64 gospodării. Problema este că o grupare este formată din 12 case ceea ce presupune legarea a 5 astfel de grupări pentru a ajunge la cca 64 gospodării. (ex Ingolstadt, Stockholm)

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISORA 2013 EXISTENT

Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE

• AŞADAR: Proiectaţi terenuri comune, alei, grădini în aşa fel încît cel puţin 64 gospodării să fie legate printr-o bucată de teren ce nu este traversată de trafic. Stabiliţi că acest teren este locul de joacă înlănţuit pentru copiii din aceste gospodării. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE For example, 50m from the entry door was established as a suitable distance to the nearest 100–200mp playground for small children and 150m to a more equipped 1500–2000mp playground. Jansson M, Persson B, 2010, "Playground planning and management: An evaluation of standard-influenced provision through user needs" Urban Forestry &amp; Urban Greening 9 33-42 (p. 34)

Această legătură se face între CASE GRUPATE-37, STRĂZI VERZI-51, CASA COPILULUI-86. În spaţiul locului de joacă trebuie să fie noroi, plante, animale, apă APA LINIŞTITĂ-71, ANIMALELE-74, LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS-73 Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

• CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ

CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ Este necesar să delimităm o parte din terenul comun pentru a-l defini cu mai multă exactitate. Aceasta pentru că sunt puţine locuri în zilele noastre din domeniul public al unei vecinătăţi care să permită locuitorilor săi să zăbovească liniştiţi acolo chiar cîteva ore. Astfel: -bărbaţii caută berăriile de la colţ unde pot să pălăvrăgească, -adolescenţii caută locuri speciale unde pot să se întîlnească, -bătrînii caută locuri unde pot găsi alţi bătrîni, -copii caută noroi, nisip, apă pentru joacă, -mamele stau lîngă locul de joacă al copiilor pentru că pot schimba informaţii şi bîrfe cu alte mame tinere etc. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ

SURSA: Radoslav R

STRASBOURG 2012

CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ STUDIU DE CAZ 2013-14 UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE

Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița

CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ

Este vorba de spaţii nedefinite complet, de camere exterioare neterminate care se pot adapta la diferite nevoi . (ex cart. Odobeşti). Spatii in asteptare – microinterventii informale LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS-73, SOCIETATEA ADOLESCENŢILOR-84, STANDUL DE MÎNCARE-93 etc. Locuirea modernă suferă de lipsa acestui soi de spaţii pentru că oamenii nu vor să ajungă într-un spaţiu pe care nu-l simt al lor În arhitectura modernă totul este fixat cu claritate. Preluarea acestui tip de spaţiului nedefinit trebuie să se facă treptat. Ceea ce este nevoie este un schelet suficient de bine definit pentru ca oamenii să se oprească acolo. PERGOLE Numai atunci un grup comunitar îl va recrea şi şi-l va însuşi. În societatea medievală în sec 12-13-lea erau multe structuri asemănătoare. Erau scenele, locurile pentru adunări publice, de pe străzi sau din pieţele publice etc Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ

• AŞADAR: În fiecare vecinătate sau comunitate a muncii construiţi un loc ca o cameră exterioară, parte dintr-o piaţă, un loc închis, cu un acoperiş poate, cu stîlpi, pergole, fără pereţi. Plasaţi-o în faţa unei alei importante şi în mijlocului vizibilităţii a mai multe case sau locuri de muncă. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

• LOCURILE GRAVE (CIMITIRELE

LOCURILE GRAVE (CIMITIRELE) Tranziţia unei persoane prin viaţă trebuie să fie vizibilă în fiecare comunitate în fiecare stadiu al ei.

Moartea nu este o excepţie la această regulă. Nici un om care întoarce spatele morţii nu poate fi în viaţă. Prezenţa morţii printre cei vii trebuie să fie un fapt zilnic, care lipseste în cultura modernă.

Astăzi locuirea lîngă un cimitir este considerată înspăimîntătoare. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCURILE GRAVE (CIMITIRELE) Totuşi în orice cultură există forme de ceremonie în jurul morţi, privitoare la intristarea în faţa morţii. Ceva este comun în toate culturile şi anume că se dă posibilitatea comunităţii prietenilor lăsaţi în viaţă să recunoască faptul morţii, goliciunea, pierderea şi propria transcendenţă. În acest fel se aduc clarificări asupra faptelor noastre de viaţă şi asupra morţii.

Dacă suntem scutiţi de această experienţă milenară putem deveni depresivi, fără dorinţă de viaţă. Această stare derivă şi din faptul că din păcate s-au construit astăzi cimitire imense departe de tumultul vieţii cotidiene. Ca să rezolvăm această problemă propunem următoarele reguli: Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

BRASOV - LOC GRAV LINGA BISERICA

LOCURILE GRAVE (CIMITIRELE) 1 - trebuie distrusă scara marilor cimitire şi trebuie reinstaurată legătura între locurile de înmormîntare şi comunităţile locale prin descentralizarea cimitirelor. Fiecare poate să-şi aleagă o bucată pentru un loc de veci de teren în parc, pe trenul său, pe terenul comun, etc 2 - locurile respective necesită o îngrăditură, alei în faţa mormintelor, morminte vizibile, protecţie prin ziduri joase, copaci. 3 - dreptul de proprietate trebuie stabilit legal 4 - propunem un proces similar ca în Grecia Antică. O parte de cimitir nu trebuie să fiinţeze mai mult de 200 de ani după care rămăşiţele sunt aruncate în mare, cu excepţia celor a căror memorie trebuie să formeze istoria colectivă. 5 - ritualurile care însoţesc evenimentul morţii trebuie să fie împărtăşite de întregul grup şi de familie, ceea ce presupune că prietenii duc sicriul în procesiunea de pe stradă, sicriul să fie din brad sau din stejar şi să se petreacă o reuniune în jurul mormîntului. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCURILE GRAVE

CIMITIRE / CARTIERE

Sursa: CCUPT

LOCURILE GRAVE (CIMITIRELE) STUDIU DE CAZ EXITENT 2013-14 UTR DIMBOVITA TIMISOARA

Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița

LOCURILE GRAVE

1.City of the Dead, the Cairo necropolis, in 1904 by Eduard Spelterini 2.Street with tombs in southern City of the Dead sursa:http://en.wikipedia.org/wiki/City_of_the_Dead_(Cairo) 23.11.2013

LOCURILE GRAVE (CIMITIRELE)

Dacă este posibil amplasaţii aceste locuri în spaţiile liniştite DOSURI LINIŞTITE 59 Oferiţi aici LOCURI CU COPACI-171, LOCURI DE ŞEZUT-241

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

APA LINIŞTITĂ

Acest patern oferă un anume tip de apă pentru o anume comunitate. Este vorba de bazinele de înot care oferă copiilor un acces pe o latură mai sigur. Trebuie mai întîi să şti să înoţi . Pentru a învăţa să înoţi trebuie mai întîi ca bazinele să fie larg răspîndite în oraş în aşa fel ca fiecare locuitor să ajungă în cîteva minute la acest bazin (ex timişoara scenariu). În trecut se creştea pe malul unei ape, a mării care aveau o trecere lină de la uscat în apă. Bazine din ziua de astăzi au treceri brusce. Paternul nostru presupune intrarea graduală de la apa mică la apa mare. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

APA LINIŞTITĂ STUDIU DE CAZ 2013-14 UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE

Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița

APA LINIŞTITĂ • AŞADAR: În orice vecinătate, oferiţi o apă liniştită, un bazin de înot. Faceţi ca bazinul să fie deschis publicului permanent şi liber şi permiteţi accesul în bazin pe o latură care porneşte cu apa de 2cm pentru a ajunge pînă la apa de 2m Accesul în Bega ACTUALA este impotriva acestui pattern

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

APA LINIŞTITĂ Ar fi bine ca bazinul de înot să facă parte dintr-un sistem de apă curgătoare OCHIURI DE APĂ ŞI CURSURI DE APĂ-64. El trebuie să fie expus la sud FAŢA SUDICĂ A EXTERIOARELOR-105. Dacă e posibil înfrumuseţaţi laturile bazinului ca o CAMERA PUBLICĂ EXTERIOARĂ-69, ZIDURI DE ŞEZUT-243.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

APA LINISTITA LONDRA 2011

SURSA: GM BA

APA LINISTITA

Londra 2011 Hyde Park AB / GM

APA LINISTITA

Londra 2011 Hyde Park AB / GM

• SPORTUL LOCAL

SPORTUL LOCAL RECREEREA Facilitatile sportive in aer liber sunt disponibile in aproape toate comunitatile. Acolo sunt poteci, piste de biciclete, piste de alergat, locuri de joaca, si parcuri de skate Oamenii obisnuiti alearga, sau ,erg pe biciclete in parcul lor favorit, la cafeneaua lor, la biblioteca lor, la teatru. Spatiile publice sunt locurii de joaca/ Multe facilitai sunt la distante pietonale/ Retelele sociale ce leaga oamnii la activitati variate/ Tehnologiile ajuta toate virstele si abilitatile/ Landmarkurile interactive si displaiurile sunt in spatial public/ Indifferent daca vremea este buna sau rea oamenii sunt active si in exterior Importanta activitatii fizice pentru sanatate si wellness este legata dde dezvoltarea unei varietati largi de optiuni de recreere ce depasesc activitatile traditionale. Ele variaza de la mersul la facilitatile zilnice precum magazinul, cafeneaua, la sporturile extreme. Comunitatile recreationale se vor dezvolta in continuare in zone informale si formale pentru practicarea sporturilor in aer, in apa, pe pamint. Comunitatile online permit imprastierea de cunostiinte despre noi activitati. Asistenta tehnologica prin aparatura precum proteze si robotica vor ajuta oamenii sa stea active indiferenti de limitarile fizice. â&#x20AC;˘

Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND

SPORTUL LOCAL 1918 curs pentru pompieri SUA

SPORTUL LOCAL Anumite zone din oraş au nevoie să fie completate de locuri pentru sport şi acest patern ne spune distribuţia şi structura acestor centre. Corpul uman nu se uzează dacă îl foloseşti ci doar invers. În societăţile tradiţionle corpul este folosit în fiecare zi în diferite moduri. În societatea noastră modernă omul îşi foloseşte doar mintea stînd la calculator, trupul rămînînd nefolosit. Această ruptură este distrugătoare. Rata de mortalitate la cei ce fac zilnic sport este mult mai redusă ca la cei care nu fac deloc sport. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

SPORTUL LOCAL SPORT GROUNDS IN RESIDENTIAL AREAS proposed

SPORTUL LOCAL

MARATON AMSTERDAM 2010 SURSA :RD

SPORTUL LOCAL

Atrofierea fizică a corpului uman este ceva uzual deja. Pentru a evita această stare de lucruri este obligatoriu a răspîndi în comunitate tot felul de locuri care oferă oportunităţi pentru activităţi fizice nu departe de fiecare casă sau loc de muncă.

Aceasta presupune ca terenuri mici de sport, bazine de înot, săli de gimnastică, etc să fie la fel de răspîndite ca băcăniile sau bodegile de colţ. Astfel sportul local va forma o porţiune naturală a comunităţii. Ele sunt centre suportate de locuitorii care le utilizează, coordonate printr-un program de prevenire a bolilor de ex. prin dans sau înot. Sportul are ceva care nu se întîlneşte la alte activităţi. Succesul, sudoarea sunt momente pe care alte meserii nu le pot oferi. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

Milano 20123 san siro

SPORTUL LOCAL

• AŞADAR: Răspîndiţi locurile pentru sport individual şi cel de echipă în fiecare comunitate a munci şi în fiecare vecinătate. Faceţi aceste acţiuni vizibile trecătorilor ca aceştia să fie invitaţi la a participa.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

SPORTUL LOCAL Trataţi locurile de sport ca pe nişte clase speciale din clădiri reconoşcibile, care sunt deschise, în care este uşor de intrat, în care jucătorii şi privitorii se schimbă rapid CLĂDIRI COMPLEXE-95, CAMERE DE BAIE-144. Combinaţi-le cu piscinele comunităţii APA LINIŞTITĂ-7. Amplasaţi-le în calea oamenilor CLĂDIRI ÎN DRUM-101, DESCHIDERI CĂTRE STRADĂ-163 Oferiţi locuri unde oamenii pot să se oprească şi să zăbovească LOCURI DE ŞEZUT-241, ZIDURI DE ŞEZUT-243

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

SPORTUL LOCAL

Terenuri de sport Raza de influneta a terenurilor si salilor de sport, pe UTR uri

SURSA:“STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara

SPORTUL LOCAL

Scoli si terenuri de sport Raza de influenta a facilitatilor sportive pe UTR uri

• LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS În orice comunitate este nevoie de un loc mic, care este diferenţiat de restul spaţiului, unde jocul este sălbatic şi unde copii pot să se joace cu tot felul de lucruri vechi. Un castel făcut din carton, pietre nisip sau crengi este pentru un grup de copii de 1000 ori mai bun decît un loc de joacă finisat într-o fabrică. Jocul are multe funcţiuni dintre care amintim şansa copiilor de a sta împreună, de a-şi folosi corpul, de a-şi face muşchi, de a-şi testa îndemînarea.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS

SURSA:-„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS Dar cel mai important lucru pe care îl poate oferi jocul este dezvoltarea imaginaţiei. Aceasta presupune înţelegerea creşterii, a tensiunii şi a viitorului. Imită realitatea socială. Copii intră în contact cu lumea, se luptă cu imaginea ei, reformulînd-o constant. Tipurile de joacă de astăzi reduc rolul imaginaţiei producind un copil pasiv, deşi ele arată excepţional de frumos. Ele nu satisfac o nevoie fundamentală şi anume jocul aventuros. Nevoia de aventură, de imaginaţie în joc este sarcina pe care comunităţile trebuie sa le rezolve. Aceste locuri de joacă trebuie făcute din diferite materiale, cu diferite spaţii Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

Sursa:-“Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978953-51-0100-0,

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS

• AŞADAR: Amplasaţi un loc de joacă în fiecare vecinătate. Acest loc nu trebuie să fie finisat, cu asfalt, cu balansoare, ci trebuie să fie făcut din materiale brute de tot felul, precum ar plase, cutii de carton, bare, copaci, frîngii, iarbă, apă, unde copii pot crea sau recrea lumea •

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS ? MUNCHEN 2008

SURSA:GM

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS? MUNCHEN 2008

SURSA:GM

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS? MUNCHEN 2008

SURSA:GM

LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS Asiguraţi-vă că aceste locuri de joacă sunt însorite LOCURI ÎNSORITE-161, că au piste de biciclete, de skate, suprafeţe de noroi ALEI PENTRU BICICLETE-56, GRĂDINI CE CRESC SĂLBATIC-172, PEŞTERI PENTRU COPII-203, delimitaţi-le cu un GARD VIU-173, sau cu un PERETE DE ŞEZUT-243 Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

• ANIMALELE

ANIMALELE Indiferent de delimitările dintre proprietăţi majoritatea animalelor trec deobicei prin ele. Este nevoie de un patern care să susţină viaţa animalelor. Acestea au o importnţă majoră în natură precum copacii, florile sau iarba. În viaţa copiilor contactul cu animalele joacă un rol important în dezvoltarea lor emoţională. Dacă ideea de parc este acceptată ca un spaţiu deschis pentru copaci, flori, etc, ideea unui spaţiu pentru cai, oi, vaci, păsări, iepuri, pui, capre, peşti, fluturi, insecte etc nu este încă acceptat. Contactul cu animalele este mult mai uşor de realizat de copii, decît contactul lor cu cei de vîrsta lor.

Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

ANIMALELE

Conceptul de animal lipseşte din oraş. Există totuţi trei tipuri de animale şi anume: -animalele din grădinile zoo, -cele răsfăţate şi -cele dăunătoare. Din păcate nici unul din aceste tipuri nu oferă susţinerea emoţională a oamenilor şi nici echilibru ecologic. Cele răsfăţate nu au o viaţă a lor şi sunt astfel puţine ocazii prin are oamenii pot să experimenteze animalitatealor. Animalele parazite precum şobolanii, gîndacii de bucătărie, depind de mizerie. Animalele din zoo sunt puţin accesibile majorităţii oamenilor şi ele suferă de obicei de psihoze. Este perfect posibil de a introduce animalele în structura ecologică a oraşelor într-un sens folositor. Exemplele sunt numeroase şi anume caii pentru transport, porcii pentru reciclare, vacile, caprele, albinele, etc. Păsările sunt necesare pentru echilibrul insectelor. Apar două dificultăţii şi anume legiile care au alungat prezenţa lor din cauza bălegarului sau a malariilor şi incapacitatea multor animale de a supravieţui în oraş fără protecţia omului.

ANIMALELE

SURSA:-„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5

ANIMALELE • AŞADAR: Trebuie luate măsuri de protecţie legale prin care se permite oamenilor să crească animale pe parcela lor sau pe domeniul public. Trebuie creată o bucată de teren public îngrădit unde animalele sunt libere să pască cu iarbă, copaci şi apă. Terenul nu trebuie să fie asfaltat (verde legat) în aşa fel încît terenul nu trebuie să fie curăţat. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

ANIMALELE Asiguraţi-vă că zonele verzi STRĂZI VERZI-5, VERDELE ACCESIBIL -60, sunt conectate între ele pentru a forma o înlănţuire între ele pentru animale domestice şi sălbatice. Amplasaţi aceste zone lîngă CASA COPIILOR-86 şi lîngă şcolile locale Asiguraţi-vă că bălegarul este folosit pentru fertilizare COMPOST-178 Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R

ANIMALELE

• MULTUMESC