10 terenuri publice deschise by RCUPT/CCPUT

NOTE CURS 10 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE 10. În comunităţi şi vecinătăţi oferiţi terenuri publice deschise unde oamenii se pot relaxa, pot să se vadă şi să aibă contacte sociale prin următoarele paternuri:

CARNAVALUL SPAŢII DOSITE LINIŞTITE VERDELE ACCESIBIL PIEŢE PUBLICE MICI LOCURI ÎNALTE DANSATUL PE STRĂZI OCHIURILE DE APĂ ŞI APA CURGĂTOARE LOCURI DE NAŞTERE LOCURI SFINTE

sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu

• CARNAVALUL

CARNAVALUL La fel cum o persoană individuală visează întîmplări fantastice din cînd în cînd pentru a-şi elibera forţele interioare, tot aşa şi un oraş, o comunitate, o subcultura, are nevoie de visele ei pentru a-si elibera energiile latente . Într-o subcultură o promenadă poate fi strabatută de un ritm mai puternic, din cînd în cînd. În oraşele de azi de la noi această nevoie de acţiuni colective nebuneşti, subconştiente de a intra în joc, fără a deveni acte antisociale a devenit şi mai acută (spectacolele în jurul fotbalului) din cauza stresului trecerii la o societate a cărei reguli nu le stim prea bine. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

CARNAVALUL În trecut,Timişoara fiecare comunitate avea ruga sa sau faşungul său. Circul, bîlciul, carnavalul jucau un rol important. Acestea se petreceau de exemplu în piaţa de alimente (Piaţa Unirii-Piata Josefin-PiataTraian-sîrma) Gradina de Iarna Piata Unirii. Astăzi acest tip de manifestare este înăbuşită (locul lor este luat de supermagazine). Dar necesitatea ei este tot mai puternică. (Ea se manifestă totuşi cu accente antisociale la meciurile de fotbal cu ultraşii). Este nevoie de teatru stradal, de clovni, jocuri pe stradă, în pieţe, în aşa fel încît în decursul unei săptămîni oamenii trebuie să trăiască într-un carnaval (vezi RIO, oraşele europene, str Maresti, de Craciun piata din fata Operei etc). Trebuie pe străzi să fie mîncare simplă, oamenii să se poată amesteca între ei şi cu actorii într-un proces în care sfîrşitul nu este previzibil. (ex. Timişoara, la carnavalul vinului etc) Plesu A “Despre frumusetea uitata a vietii” “Sarbatorile aluneca spre agitatie si munca spre imobilitatea non-actiunii. …prostul obicei al concediilor anuale”. ed Humanitas ISBNA 976-073-50-2905-0

CARNAVALUL SARBATOAREA SUPORTERILOR LUI POLI in PIATA VICTORIEI ICONUL REVOLUTIEI 1989

sursa: Moza S

CARNAVALUL OPERATIUNE “SPONTANA” DE OCUPARE A SPATIULUI PUBLIC 2012

sursa: Radoslav R

CARNAVALUL AŞADAR: Din cînd în cînd desfiinţaţi o parte din oraş pentru un carnaval, care este însoţit de spectacole nebuneşti, acţiuni, expuneri, competiţii, dansuri, muzică, teatru stradal, clovni, travestiuri, evenimente care permit oamenilor să-şi descopere nebuniile proprii. Folosiţi o stradă pietonală, cu chioşcuri, cu corturi temporare de a lungul străzii, cu un teatru exterior la un capăt, etc. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

CARNAVALUL

Dansul pe străzi, standurile de mîncare, o piaţă cu teatru, cu corturi şi acoperişuri de pînză totul ajută să fie vieţietate MICI PIEŢE PUBLICE-61, DANSATUL PE STRĂZI-63, ÎNCĂPERI EXTERIOARE PUBLICE-69, STANDURILE CU MÎNCARE-93, STRĂZILE PIETONALE-100, ACOPERIŞURILE CU PÎNZĂ-244 sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

CARNAVALUL RIO =CARNAVAL

Sursa:

• SPAŢIILE DOSITE LINIŞTITE

SPAŢIILE DOSITE LINIŞTITE

Locurile de muncă au organizarea lor. Este foarte important ca aceste locuri active să fie însoţite complementar de locuri liniştite. Orice operaţiune agitată a angajaţilor din birouri are nevoie să fie însoţită de pauze, de răcorire în natură, în linişte. Spaţiile din jurul Universităţii de Vest -patio, Facultatea de Arhitectură-spate?, malul Begeiului cu plimbări cu locuri de reflexie, cu apa care curge domol ? sunt astfel de locuri necesare. Bega folosita ca transport in comun ar distruge acest patern Aceasta presupune că orice imobil are o faţă activă (strada, maşini, comerţ) şi un dos liniştit unde se pot asculta sunete naturale ale vîntului, ale apei (OGLINZI DE APĂ ŞI APA CURGĂTOARE-64) ale păsărelelor, insectelor, foştenul frunzelor, mirosul florilor,etc. Aceste locuri este bine să fie interconectate între ele “Singuratatea =reflexivitate si constructie de sine “ Plesu A “Despre frumusetea uitata a vietii” sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

SPAŢIILE DOSITE LINIŞTITE

AŞADAR: Oferiţi clădirilor din zonele aglomerate ale oraşului, spaţii liniştite cît mai departe de tumultul acestor zone. (curtile interioare Cetate-Cafeneaua D Arc) Construiţi o alee de a lungul acestui spaţiu liniştit, suficient de departe de clădire ca să primească soarele (ex negativ spatele Fac. arhitectură), dar protejat de zgomotul exterior prin pereţi. Asiguraţi-vă că aleea nu este o scurtătură a traficului aglomerat şi uniţi aceste alei între ele pentru a forma o oază de linişte care conduce spre ochiuri de apă, spre cursurile de apă şi de verdeaţă sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

SPAŢIILE DOSITE LINIŞTITE Dacă este posibil plasaţi aceste zone liniştite acolo unde este apa OGLINZI DE APĂ ŞI CURSURI DE APĂ -64, APA LINIŞTITĂ-71, acolo unde sunt copaci bătrîni LOCURI CU COPACI-171, legaţi-le cu VERDEAŢA ACCESIBILĂ-60, protejaţi-le de zgomot prin ziduri sau clădiri ZIDURILE GRĂDINILOR-173 Dublura de fiecare zi a urbanului activ este parcul urban sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

โ ข SPAลขIU VERDE ACCESIBIL

SPAﾅ｢IU VERDE ACCESIBIL SCHIMBARILE CLIMATICE TEMPERAREA & ADAPTAREA Guvernele, oamenii de afaceri si cetatenii trebuie sa implementeze practici pentru temperarea la schimbarile climatice si la adaptarea teritoriului la acestea; pentru reducerea vulnerabilitatii si pentru cresterea elasticitatii sistemului ecologic, social ecomonic prin: strategii de reducere a consumului de gaz; pregatirea teritoriului pentru cresterea nivelului apei marii; pregatirea pentru dezastre natural si evenimente climatice extreme; modificarea peisajului pentru toleranta la seceta; adaptarea codurilor de construire de imobile la noile conditii climaterice; planificarea managementului apei pluviale; pregatirea coridoarelor ecologice pentru restaurarea habitatului si adaptarea plantelor si a vietii salbatice la noile conditii; cresterea calitatii infrastructurii. Va creste rolul: gradinilor comunitare, piraielor, coridoarelor de riuri, managementul apei de ploaie, scuarurile verzi, padurile urbane, terasele imobilelor verzi, pereti verzi Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM

SPAﾅ｢IU VERDE ACCESIBIL CONCEPTELE DE SUSTENABILITATE : Conectarea ecosistemului si a spatiilor verzi, (parcuri, agricultura, gradini rezidentiale, pajisti, aliniamente de arbori pe strazi, terase gradina) ce pot oferi oportunitati pentru adaptarea si temperarea la schimburile climatic. Utilizarea vegetatia formata din specii ce absorb carbonul, in timp ce ofera habiutatului infiltrarea apei de ploaie si filtrarea poluantilor. Umbra oferita de copaci reduce efectecle incalzirii insulare si consumul de energie. In multe orase sunt oportunitati abundente de crestere a vegetatiei urbane. Conceptele de sustenabilitate sunt integrate in procesul de decizie pentru planificarea tuturor activitatilor urbane Viitoarele orase vor trebui sa imite procesele naturale functionind ca ecosisteme ce include ciclul apei, hranei energiei, gunoiului. Oamenii si alte specii vor fi integrate intr-o planificare spatiala coerenta. Abia de curind am inceput sa intelegem extensia prin care ecosistemele sunt deosebit de valabile ca societatea sa ofere servicii si mincare buna, incluzind apa, aerul curat, polenizarea insectelor, protectia fata de dezasttrele natural. Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM

SPAﾅ｢IU VERDE ACCESIBIL ECOLOGIA SI SPATIILE VERZI: orasul va fi integrat in ecosistem, spatiile verzi vor oferi oportunitati pentru managementul apei, pentru habitatul pasarilor si vietii salbatice, si va conecta comunitatea cu natura; Noile spatii verzi si noile conexiuni vor fi parte a redezvoltarii urbane si teritoriale Teraselor verzi, peretilor vii si bioremedierea vor oferi un nou managemtul apei de ploaie, dar si pentru producerea de alimente locale si locuire pentru pasari si insecte Padurile urbane vor regenera teritoriul prin plantarea de arbori si alte vegetatii in spatiile verzi si pe aliniamentele de drumuri Apa, animalele salbatice, pasarile si insectele vor fi interconectate prin spatiile verzi Restaurarea ecologica este parte a managementului spatiuluii verde, ce include si corpul apei, si specile rare in pericol de disparitie si comunitatile umane Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM

SPAﾅ｢IU VERDE ACCESIBIL ECOLOGIA SI SPATIILE VERZI: Casele vor avea captatoare de apa de ploaie, pereti verzi, terase verzi, panouri solare, turbine eoliene Spatiile verzi urbane vor oferi servicii importante ecosistemului, precum filtrarea prafului, absortia de dioxid de carbon, imbunatatirea calitatii aerului, infiltrarea apei in sol, reducerea efectul de incalzire urbana; accesul la spatiile verzi si ecosistemul are efecte positive asupra sanatatii oamenilor prin imbunatatirea calitatii aerului si reducerea alergiilor respiratorii; peretii verzi, potecile promoveaza activitatea si viata fizica, agricultura urbana faciliteaza dieta diversa, imbunatateste nutritia si securitatea alimentara asigurind conservarea speciilor si limitind suprafata pentru productia de alimente. Municipalitatile au inceput sa considere si sa incorporeze functiunile ecologice si habitatul lor in masterplanuri, rezultind noi proiecte incluzind caracteritici de ecosystem : protectia si conservarea vietii salbatice, restaurarea ecologica, conexiunile coridoatelor verzi, Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL spatiile publice- parc, loc de joaca; teren de sport; piata publica; gradina publica; tarmul, malul, etc Amplasarea spaţiilor verzi ajută la formarea delimitărilor şi a locurilor liniştite. Oamenii au nevoie de spaţii verzi deschise pentru a merge acolo, dacă ele sunt aproape. Dacă sunt la distanţă mai mare de 3 minute de mers pe jos de la intrarea in locuinta, inconvenientul depăşeste nevoia. Din păcate parcurile sunt foarte mari şi prost răspîndite în oraş. (ex Timişoara). Distanţa este descurajatoare pentru folosirea lor.

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

SPAลขIU VERDE ACCESIBIL PROPUNERE DE SCOATERE A CAII FERATE DINTRE GARA DE NORD SI GARA DE EST TIMISOARA 2014 SI CREAREA DE CULOARE ECOLOGICE IN BATAIA VINTULUI

Sursa: Radoslav R, Danciu MI TTT 2014

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL Spatiile verzi sunt fie culoare ecologice (canalul Bega-calea ferata inlocuita de tramtren ) si atunci au functia preponderent ecologica, fie izolate (in retea) si atunci au functia preponderent sociala (balcon-in fata bloculuiscuarurile)

Spaţiile verzi izolate sunt de două categori şi anume balconul propriu sau un mic scuar liniştit la o distanţă pietonală rezonabila. Oamenii care se găsesc la o distanţă mici de scuaruri le folosesc pe cînd cei care sunt la distanţe mai mari nu le folosesc. Intrebarea este cît de mare trebuie să fie un parc pentru a fi aproape de zona rezidenţială şi să fie departe de agitaţie.

Aceasta presupune pentru un scuar o latură de min. 50m şi o suprafaţă de min. 2.000mp-pina la 10.000mp.

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL

Evoluția spațiilor verzi (în hectare) pe cap de locuitor în câteva orașe mari din România .

Sursa : Institutul Național de Statistică

SPAลขIU VERDE ACCESIBIL STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL A study conducted in Helsinki, Finland, indicated that nearly all (97%) city residents participate in some outdoor recreation during the year. Half of the residents make outdoor visits on a daily basis or every second day A study in Helsinki, Finland, showed that a good amount of green areas and easy access (i.e. short distance) to a recreational space increase the number of visits and people living close (<0.5 km) visited the green spaces more frequently (>4 times per week). Sursa: M. Neuvonen, T. Sievanen, T. Susan and K. Terhi, “Ac-cess to Green Areas and the Frequency of Visits: A Case Study in Helsinki,” Elsevier: Urban Forestry and Urban Greening, Vol. 6, No. 4, 2007, pp. 235-247. The social aspects of urban green spaces include diversity of land uses, contribution to health and active life styles in cities, social justice by incorporating all groups and ages of people into green spaces, opportunities to interact and expand social network. From the planning aspects, urban green spaces include business, retail, leisure development, tourism development; employment centers besides residential areas. Sursa: Scottish Executive, “Rethinking Open Space,” The Stationery Office, Kit Campbell Associates, Edinburgh, 2001.

a play ground for children for the social, mental and physical development. Sursa:J. Jacobs, “The Death and Life of Great American Cities,” In: G. Haughton and C. Hunter, Sustainable Cities, JKP, London, 1994.

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL Situatia spatiilor verzi in urbanul din jud.Timis in 2006

Timisoara – supraf totala spatii 486,9Ha 16,05 mp/locuitor, 88ha zone de agrement Lugoj – supraf totala spatii 0,26Ha, 0,05 mp/locuitor, 0,22ha zone de agrement Buzias – supraf .totala spatii 70,5 ha 90,01mp/locuitor, 28,5 ha-zone de agrement Deta – supraf totala spatii 35 ha, 52,9 mp/locuitor, 13,27 ha zone de agrement

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL A study on 26 cities from 15 European countries considers four groups of the 26 cities, according to their population size, such as Metropolis, Big Cities, Medium-Sized Cities and Small Cities [2] Considering the four groups of variables such as urban green areas, forests, agricultural areas and water, another factor analysis shows the two categories of cities included in the study“Natural Green Areas” (N) (such as forest and agricultural areas) “Urban Green Areas” (U) ( such as urban green and water). Finally, the study concludes that the metropolis and the big cities have a high score on the urban green factor [2] Because the cities are old, the cities have a high population density and the cities have a loss of natural areas and natural resources. In addition, medium-sized cities have a relatively high score on the natural green factor due to the availability of natural green areas [2].

Sursa: B. Tuzin, E. Leeuwen, C. Rodenburg and N. Peter, Paper presented at the 38th International Planning Congress on “The Pulsar Effect” Planning with Peaks, Glifada, Athens, 21-26 September 2002

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL

Table 2. Availability of natural and urban green in European cities. Metropoles Population: Big Cities Population: Medium-Sized Cities Population: Small Cities 1.000.000 + 500.000 - 1.000.000 100.000 - 500.000 100.000 Berlin (U) Birmingham (U) Antwerp Leipzig (N) Alphen aan de Rijn Budapest (U) Cracovia (N) Bern Montpellier Freiberg Istanbul (N) Genoa Chemnitz (N) Salzburg Gorlitz Vienna (U) Helsinki (U) Dresden (N) Sarajevo Warsaw (U) Lodz (N) Edinburgh (U) Tallinn Turin Espoo (U) Zurich

Sursa: : B. Tuzin, E. Leeuwen, C. Rodenburg and N. Peter, Paper presented at the 38th International Planning Congress on “The Pulsar Effect” Planning with Peaks, Glifada, Athens, 21-26 September 2002

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL PROPUNERE 2005 PADURE IN JURUL CENTURII RUTIERE BARIERA IMPOTRIVA VINTULUI ADUCATOR DE PRAF IN TIMISOARA

SURSA:“-“TIMIŞOARA VERDE” coautor (Vasile Ciupa, C. Oarcea, Zeno Oarcea, Radoslav Radu) – ed. Marineasa, Timişoara, 2005 – ISBN 973-631-161-9

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL PROPUNERE 2005 PADURE IN NORD VESTUL MUNICIPIULUI LA 15KM BARIERA IMPOTRIVA VINTULUI ADUCATOR DE PRAF IN TIMISOARA

SURSA -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv (dr.arh. Radoslav Radu, 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005

SPAลขIU VERDE ACCESIBIL PROPUNERE 2005 PADURE IN NORD VESTUL MUNICIPIULUI LA 15KM BARIERA IMPOTRIVA VINTULUI ADUCATOR DE PRAF IN TIMISOARA

Sursa: stud Tudor D, Plugar A, Popescu C, mentor Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2008

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL SCENARIU DE DEZVOLTARE 2030 - ZONE CONSTRUITE vs ZONE VERZI :

Sursa: Radoslav R, Branea AM, Badescu S, Gaman MS, MorarT , Nicolau J CCUPT -“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) –- Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL SISTEMUL DE SPATII VERZI MAJORE EXISTENT 2008 IN ZONA METROPOLITANA TIMISOARA

SURSA:“STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL SISTEMUL DE FACILITATI DE AGREMENT MAJORE EXISTENT 2008 IN ZONA METROPOLITANA TIMISOARA

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL SURSA:“STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL PROCENTUL DE PARCURI SI SCUARURI RAPORTAT LA SUPRAFATA MUNICIPIULUI TIMISOARA

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL PARCURI TIMISOARA EXISTENT 2009

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL SCUAR PE UTR EXISTENT 2009

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL PARCURI SI SCUARURI VERZI CUMULATE EXISTENT TIMISOARA 2009

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL UTR –URI LIPSITE DE SCUARURI SI CORIDOARE ECOLOGICE VERZI IN CARE SE PROPUN CONSTITUIREA LOR IN ETAPA I

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL UTR –URI LIPSITE DE SCUARURI SI CORIDOARE ECOLOGICE VERZI IN CARE SE PROPUN CONSTITUIREA LOR IN ETAPA II

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL CENTURA IMPADURITA MAJORA PROPUNERE 2012 IN ZONA METROPOLITANA TIMISOARA IMPOTRIVA VINTULUI ADUCATOR DE PRAF INGLOBIND ZONELE PROTEJATE “NATURII 2000”

SURSA: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL PADURI EXISTENT 2012 PROPUS 2025 TIMISOARA

SV în Cvartal la distanţă de 150m, SV în UdV de 3-400mp cu o suprafaţă de pina 10.000mp, SV în UTR la 800m cu o suprafaţă de 10 ha (sau 5 ha dacă este parc), SV în cartier la 1.600mp cu o suprafaţă de 30 ha (sau 10 ha dacă este parc) , SV în oraş la 3.200m cu o suprafaţă de 60 ha, pădure urbană la 5.000m cu o suprafaţă mai mare de 200-300 ha. SURSA: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL CARTIER/UTR TIMISOARA

titlu de ORAŞ VERDE EUROPEAN (Stockholm sau Hamburg) care aveau îndeplinită printer alte condiţii şi prima condiţie de 300 m a spaţiului verde faţă de unitatea de locuit. SURSA: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL SCUARURI & PARCURI & PADURI EXISTENT 2012TIMISOARA

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL NORME DE SUPRAFATA, TIPURI SI RAZA DE ACTIUNE SPATII VERZI

SURSA: V. Herzele and T. Wiedeman, “A Monitoring Tool for the Provision for Accessible and Attractive Green Spaces,” Elsevier Sciences: Landscape and Urban Planning, Vol. 63, No. 2, 2003, pp. 109-126. doi:10.1016/S0169-2046(02)00192-5

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL RECOMANDARI

Unele tari au formulat recomandări pentru suprafața de spatiu verde. Marea Britanie are standarde care spun ca: - spatiul verde trebuie sa fie la mai putin de 300m de casa - minim 1 hectar de spatiu verde la 1000 de locuitori, - cel putin o suprafata de 20 de hectare la o distanta de 2km de casa - o suprafata de 100 de hectare la maxim 5km de casa - o suprafata de 500ha de spatiu verde la 10km de casa Locuri ale naturii - lacuri; terenuri golf; fintini; riuri, mare; padure; dealuri, munte; deşert,,,,,,,Privelistile, Cerul deasupra SURSA: C. Moughtin and P. Shirley, “Urban Design: Green Dimension,” Published by Elsevier, 2005.

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL Urban heat island effect can increase urban temperatures by 5°C Urban greening can reduce air pollutants directly when dust and smoke particles are trapped by vegetation. Research has shown that in average, 85% of air pollution in a park can be filtered Noise pollution from traffic and other sources can be stressful and creates health problems for people in urban areas. The overall costs of noise have been estimated to be in the range of 0.2% - 2% of European Union gross domestic product In the same review, patients in an hospital whose rooms were facing a park had a 10% faster recovery and needed 50% less strong pain relieving medication as compared to patients whose rooms were facing a building wall. P.Bolund and H. Sven, “Ecological Services in Urban Areas,” Elsevier Sciences: Ecological Economics, Vol. 29, 1999, pp. 293-301. doi:10.1016/S0921-8009(99)00013-0 “

A study in Chicago has shown that increasing tree cover in the city by 10% may reduce the total energy for heating and cooling by 5 to 10% In Mexico City, the centrally located Chapultepec Park draws up to three million visitors a week who enjoy a wide variety of activities .M. Sorensen, J. Smit, V. Barzetti and J. Williams, “Good Practices for Urban Greening,” Inter-American Develop-ment Bank, 1997. http://www.iadb.org/sds/doc/ENV109KKeipiE.pdf.

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL Legislaţie romanească

Intravilan: 20mp/locuitor pînă în 2010 26mp/locuitor pînă în 2013 Pe UdV 5-7% (CJT) OMS 2,2 mp/loc (scuar) în afara parcurilor Legislaţie engleză 1974: Spaţii verzi şi plantate 30,5% 1,7-2,8mp/1000 loc

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL Legislaţie romanească

Spaţiu verde reţea mozaicată sau sistem de ecosisteme seminaturale (vegetaţie lemnoasă,arborescentă, arbustieră, floricolă, erbacee) Parc- minimum 10.000mp (cu dotări şi echipamente destinate activităţilor cultural educative, sportive sau recreative) Scuar- max 10.000mp (amplasat în ansamblurile de locuit, în jurul dotărilor publice, incinte economice, social-culturale, de învăţămînt, amenajări sportive, agrement ) Aliniament plantat – plantaţii de spaţiu verde cu rol estetic de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului, amplasate în lungul căilor de circulaţie sau al cursurilor de apă

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL • AŞADAR: Construiţi un spaţiu verde deschis public (scuar) în interiorul a trei minute de mers pe jos în jur de 250-300m de fiecare locuinţă sau loc de muncă. Aceasta înseamnă că la un interval de 500-600m trebuie să fie un spaţiu verde de min 50 m lăţime şi suprafaţă de cca 2.00010.000mp sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

SPAŢIU VERDE ACCESIBIL Căutaţi copacii bătrîni LOCURI CU COPACI-171. Proiectaţi spaţiul verde ca să formeze şi SPAŢII EXTERIOARE PUBLICE POZITIVE-106, înconjuraţi-le cu copaci, clădiri ZIDURILE GRĂDINILOR-173 Oferiţi anumite spaţii funcţiunilor comunitare SITURI GRAVE-70, SPORTL LOCAL-72, ANIMALELE-74, DORMITUL ÎN PUBLIC-94 sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

MICI PIEลขE PUBLICE pentru comunitati

MICI PIEŢE PUBLICE pentru comunitati O piaţă publică este un loc de intersecţie pentru oameni dar este esenţial ca ea să nu fie prea mare. Un oraş are astfel nevoie de pieţe publice, care sunt camerele publice cele mai mari ale unei colectivităţi. Dar dacă ele sunt prea mari ele sunt ocolite de oameni. Pieţele publice sunt locuri de întîlnire pentru mulţimi de oameni. Aceştia au nevoie de festivităţi, carnavaluri, cuvîntări, dansuri, bîrfe etc, evenimente care trebuie să-şi găsească un spaţiu fizic de desfăşurare în oraş. În proiectele arhitecţilor ele sunt însă prea mari şi aşa ele devin dezolante. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

MICI PIEŢE PUBLICE pentru comunitati Pieţele publice mici sunt mai aglomerate ca cele mari; Pieţele publice şi nişele crează spaţii exterioare pozitive; Oamenii ce stau in mici piete observă mediul lor înconjurător; Pietonii pierduţi în gîndire nu sunt pierduţi; Turiştii stau, rezidenţi trec; Cînd oamenii stau, se dezvoltă grupul uman; Grupurile umane atrag oameni; Grupurile umane merg mai încet ca persoanele individuale Performerii stradali animă spaţiul public;

SURSA: Mikoleit A, Puckhauer M- URBAN CODE, ed gta Verlag 2011

MICI PIETE PUBLICE TIMISOARA EVOLUTIE 1716 vs 1750

SURSA: Radu Radoslav Spaţiu Public, Element Cheie în Administrarea Oraşului” (“Public Space Key Element of the City Administration”), - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, pg 90-95, ISSN 1844-802X

MICI PIETE PUBLICE TIMISOARA EVOLUTIE 1849 vs 1890

MICI PIETE PUBLICE TIMISOARA EVOLUTIE 1946 vs 970

MICI PIETE PUBLICE TIMISOARA EVOLUTIE 1991 vs 1998

MICI PIETE PUBLICE TIMISOARA PROPUNERE PIETE PUBLICE PE UTR CU TRASEE PIETONALE SPRE CENTRUL MAGIC

MICI PIETE PUBLICE

sursa : stud CONDOROS A mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM PIETE PUBLICE CENTRE COMUNITATI ZONA CIRCUMVALATIUNII TIMISOAR 2009-10 FAT UPT

MICI PIETE PUBLICE

sursa : stud COSOROABA E mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM PIETE PUBLICE CENTRE COMUNITATI ZONA CALEA SAGULUI TIMISOARA 2009-10 FAT UPT

MICI PIETE PUBLICE

sursa: stud BRANEA AM mentor : Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM PIETE PUBLICE CENTRE COMUNITATI ZONA CAMPUS UNIVERSITAR I TIMISOARA 2009-10 FAT UPT

MICI PIETE PUBLICE

sursa: stud MORAR T MENTOR: RRDIZERTATIE MASTER URBANISM PIETE PUBLICE CENTRE COMUNITATI ZONA BISERICA ORTODOXA KUTL TIMISOARA 2009-10FAT UPT

MICI PIETE PUBLICE

sursa: stud Racasan C., mentor Radoslav R lucrare DIZERTATIE MASTER URBANISM PIETE PUBLICE CENTRE COMUNITATI ZONA CALEA ARADULUI VEST 2009-10 TIMISOARAFAT UPT

MICI PIETE PUBLICE Transformarea parcarii de la retail Billa Circumvalatiunii Timisoara intr-un parcaj supraetajat acoperit cu verdeata care formeaza o piata publica cu ambele laturi cu spatii comerciale

SURSA: stud. SPATAR A MENTOR: Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM PIETE PUBLICE CENTRE COMUNITATI ZONA CIRCUMVALATIUNIi TIMISOARA 2009-2010 FAT UPT

MICI PIETE PUBLICE DISFUNCTIONLITATI CETATE –ZONA ADIACENTA CLADIRI IN CETATE

SURSA: CCUPT 2012

MICI PIETE PUBLICE- TIMISOARA PROGRAM REVITALIZARE CETATE PRIN TERASE

SURSA :„Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” Radoslav R., & colectiv PMT aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

MICI PIETE PUBLICE- BARCELONA

SURSA: Gaman MS

PIATA PUBLICA STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE 2014 PROMENADA SI PIATA PUBLICA

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

MICI PIEŢE PUBLICE Ca regulă generală pieţele publice funcţionează bine dacă au un diametru de 20m. Dacă se depăşeşte 25m ele devin nepopulate cu excepţia pieţelor centrale precum Unirii, Victoriei, San Marco Densitatea este o trăsătură importantă ceea ce presupune 30mp pe persoană conform DENSITATEA PIETONALĂ-123. Este nevoie de cel puţin 4 oameni pentru a da viaţă unei pieţe de 10m lăţime 12 oameni pentru a da viaţă unei pieţe de 20m lăţime. Şansa ca o piaţă să fie populată este ca ea să conţină 12 oameni ceea ce însemnînd 20m pe 20m Percepţia joacă un alt rol esenţial deoarece: o figură umana nu poate fi recunoscută decît sub 25m, nu poate fi auzită decît sub 20m. Figura umană poate fi recunosctă cu toate detaliile de la 16m. La 30m percepţia figurii umana este deja inconfortabilă

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

MICI PIEŢE PUBLICE

• AŞADAR: Proiectaţi pieţele publice cît mai mici cu putinţă, dar nu mai mult de 15-24m pe direcţia scurtă. Pe direcţia lungă se poate mai mult.

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

MICI PIEŢE PUBLICE La proiectarea pieţelor publice nu uitaţi de DENSIATEA PIETONALĂ-123,

înconjuraţi ca piaţa sa devina un pol activ unde oamenii se adună POLURI ACTIVE-124, definiţi spaţiul public ca SPAŢIUL EXTERIOR POZITIV-106, cu IERARHIA DE SPAŢII DESCHISE-114, FRONTURILE DE CLĂDIRI-122, TREPTE DE ŞEZUT-112 şi cu ceva folositor în mijloc CEVA ACCIDENTAL ÎN MIJLOC-126

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE ÎNALTE În acord cu LIMITA CELOR 4 NIVELE-21 uzual nu ar trebui să fie clădiri mai înalte de 12m. Dar este adevărat că punctual în fiecare comunitate este nevoie de clădiri înalte.

Ele pot oferi caracterul, identitatea comunităţii, respectiv al pieţelor sau al locurilor sfinte.

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE ÎNALTE Instinctul de a urca la locuri înalte de unde poţi vedea şi supraveghea lumea ta este ceva fundamental. Exemplele sunt nenumărate începînd din evul mediu pentru biserici, turnurile din Verona, San Giminiano sau cu stînca din Rio, sau cu Acropola din Atena, Sacre Coeur Paris etc. CATEDRALA ORTODOXA TIMISOARA Ele au două trăsături caracteristice şi anume: 1- oferă un loc unde se poate urca şi de unde poţi vedea lumea şi 2- oferă oamenilor un punct de reper, de orientare Este nevoie de ceva natural sau artificial, dar la care trebuie să faci un efort fizic pentru curăţirea minţii şi a trupului. (ex negativ Cetatea Devei) Este nevoie ca fiecare comunitate de 7.000 să aibă un astfel de loc înalt sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE ÎNALTE TIMISOARA imagine din virful catedralei cca 1970

Sursa: http://goo.gl/Nzu7T

LOCURILE Ă&#x17D;NALTE TIMISOARA imagine din virful catedralei punct turistic major ar pute deveni ascensiunea in turnul Catedralei

Sursa: http://goo.gl/Nzu7T

LOCURILE ÎNALTE – DEVA CETATEA

Sursa: http://goo.gl/Nzu7T

LOCURILE Ă&#x17D;NALTE Deva sub inundatii 197.. Vazuta de pe Cetate

Sursa: http://goo.gl/Nzu7T

LOCURILE Ă&#x17D;NALTE imagine Milano turnul Pirelli 2011

SURSA:Radoslav R

LOCURILE ÎNALTE

AŞADAR: Construiţi locuri înalte ocazionale. Ele pot fi o parte naturală rezultată din topologia locului, sau turnuri artificiale sau părţi dintr-un acoperişul celei mai înalte clădiri din comunitate şi în mod obligatoriu la aceste locuri înalte trebuie o urcare fizică sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE ÎNALTE turnuri RIGA 2012

SURSA: Radoslav R

LOCURILE Ă&#x17D;NALTE turnurile sovietice Riga 2012

SURSA:Radoslav R

LOCURILE ÎNALTE

Zona de la baza turnului este poziţia ideală pentru MICI PIEŢE PUBLICE-61 Treptele sunt obligatorii pentru efort SCĂRI DESCHISE-158 şi pentru şezut TREPTE PENTRU ŞEZUT-125 iar podestele pentru privelişti PRIVELIŞTEA ZEN-134, sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE ÎNALTE BARCELONA –Poblenou

SURSA:Gaman MS

DANSATUL PE STRĂZI Este paternul care statuează condiţiile care încurajează dansul şi muzica pe stradă. Din totdeauna oamenii au dorit să danseze, să cînte, să joace teatru pe stradă. Dansatul pe stradă este imaginea supremă a fericirii. În Mexic fiecare oraş are un podium unde cîntă o orchestră şi cei din comunitatea respectivă dansează în piaţeta publică din faţă (terasele din Timisoara). La Barcelona după amiaza la ieşirea funcţionarilor de la servici în anumite pieţe publice lumea dansează lăsîndu-şi servietele sau femeile plasele în mijlocul „horei”. In oraşele care se pretind „ civilizate” (ex Timişoara) această experienţă umană este interzisa. Oamenii nu se simt confortabili pe stradă, fiind speriaţi unul de altul, fiind stînjeniţi în a se simţi liber. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

DANSATUL PE STRĂZI

Doar printr-o schimbare fizică nu se schimbă o mentalitate. Dar oamenilor le este nevoie să le aduci aminte de nevoile de bază. Muzicienii străzii sunt absolut necesari pentru restabilirea simţămîntului nevoi acestei activităţi de reîncărcare energetică .

Este nevoie de o platformă pentru muzicieni, poate acoperită, cu o suprafaţă de dans în faţă, înconjurată de standuri de mîncare, de locuri de stat pentru cei care vor să rămînă, şi locuri unde se poate bea o bere, etc. (la Viena de sărbătorile de iarnă se bea vin fiert şi se dansează)

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

DANSATUL PE STRAZI BARCELONA 2010

SURSA: GAMAN M

DANSATUL PE STRĂZI

• AŞADAR: De a lungul unei promenade în pieţe şi centre de seară amenajaţi platforme ridicate pentru un loc unde să cînte în picioare trupe (muzicienii străzii şi trupele locale). Platformele pot fi acoperite şi trebuie să fie înconjurate cu o suprafaţă pentru dans. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

DANSATUL PE STRAZI EVENIMENTE FORMALE ÎN SPAŢIUL PUBLIC TIMIŞOARA ORGANIZATE DE ADMINISTRAŢIA LOCALĂ

DANSATUL PE STRĂZI

Plasaţi platforma de dans într-un buzunar de activitate pe o latură a unei pieţe publice sau a unei promenade POLURI ACTIVE-124, CAMERA EXTERIOARĂ PUBLICĂ-69, cu STANDURI DE MÎNCARE -93, în jurul platformei pentru muzicieni. ex pe Corso în alveola de la Violeta sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

DANSATUL PE STRAZI 2012 str Marasesti, Timisoara actiune informala

SURSA:Radoslav R

OCHIURILE DE APĂ ŞI CURSURILE DE APĂ

OCHIURILE DE APĂ ŞI CURSURILE DE APĂ Apa joacă un rol fundamntal în psihologia noastră. a nu se uita ca corpul nostru, este format 70% din apă. Avem nevoie de acces la apă oriunde în jurul nostru este posibil şi aceasta nevoie nu poate realiza fără a avea respect faţă de apă. Accesul la apă este un drept fundamental Dar în oraşul modern apa este ascunsă atingerii noastre. Apa de ploaie se adună în canalizare rezervoarele de acumulare sunt acoperite. (ex Deva lacuri de retenţie pentru apa pluvială PUZ O. Balea Timişoara lac de acumulare PUZ urile actuale li se cer lacuri de retentie pentru apa pluviala). În Bucureşti Dîmboviţa a fost acoperită între războaie. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

OCHIURILE DE APĂ

APA PLUVIALA IN CANALAE EXTERIOARE BERNA 2008

SURSA: Radoslav R

CURSURILE DE APĂ

sursa: GAMAN M, MALAIESCU Mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM 2010 AMENAJAREA MALULUI BEGHEULUI ZONA FABRIC TIMISOARA

CURSURILE DE APĂ

sursa: GAMAN M, MALAIESCU Mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM 2010 AMENAJAREA MALULUI BEGHEULUI ZONA FABRIC TIMISOARA

CURSURILE DE APĂ

sursa: GAMAN M, MALAIESCU Mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM 2010 AMENAJAREA MALULUI BEGHEULUI ZONA FABRIC TIMISOARA

CURSURILE DE APĂ

sursa:Stud PITU C Mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM 2010 AMENAJAREA MALULUI BEGHEULUI ZONA JOSEFIN TIMISOARA FAT UPT

OCHIURILE DE APĂ ŞI CURSURILE DE APĂ Nu putem avea acces la apă la toate formele ei decît dacă ea este expusă, prezervată şi hrănită, printr-o reţea de lacuri, canale etc ( ex PUG Deva). Locurile de acces a copiilor la apă trebuiesc construite cu grijă. Apa curgătoae trebuie accesată pentru a ne putea răcorii picioarele (mai ales copii). (Canalul Bega nu respectă asta) Fîntînile se pot construi în pieţele publice si nu in intersectii. (punctele cardinale Pestalozii-Parvan) Aceasta presupune că orice proiect de casă la orice scară să aibă un loc de stocaj de apă şi un loc în vecinătate cu acces la apă (rezervoare de apă de ploaie) . Avem nevoie de bazine de înot, de bazine ornamentale, fîntîni, cascade, cursuri de apă prin oraşe, rezervoare de apă de ploaie etc

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

CURSURILE DE APÄ&#x201A;

Bega inainte si dupa interventia specialistilor

OCHIURILE DE APA

sursa: http://archplanbaltimore.blogspot.de/2014/11/what-works-developers-on-design.html#%2EVG_Hn-K48fg%2Elinkedin 22.11.2014

CURSURILE DE APÄ&#x201A; Yards Park, Washington DC, concerts

Sursa: http://archplanbaltimore.blogspot.de/2014/11/what-works-developers-on-design.html#%2EVG_Hn-K48fg%2Elinkedin 22.11.2014

CURSURILE DE APĂ PAZIDHS (DEVA-HUNEDOARA SIMERIA) existent 2007

SURSA: - Radoslav R şi colectiv “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara -CCUPT

CURSURILE DE APĂ RIPE/VAI TRANSFFORMATE IN BAZINE DE RETENTIE APA PLUVIALA PAZIDHS (DEVA-HUNEDOARA SIMERIA) PROPUNERE 2007

CURSURILE DE APĂ ROTTERDAM 2008 BAZIN DE RETENTIE APA PLUVIALA URBANA

SURSA:RADOSLAV R

OCHIURILE DE APĂ ŞI CURSURILE DE APĂ • AŞADAR: Prezervaţi toate bazinele şi cursurile naturale şi permiteţi-le să curgă prin oraş. Proiectaţi alei pentru oameni pentru plimbare de a lungul unei ape şi peste apă construiţi pasarele (ex China). Lăsaţi cursul apei să formeze bariere naturale pe care traficul le traversează doar peste poduri. Oriunde este posibil colectaţi apa pluvială în bazine libere şi deversaţi apa pluvială deasupra terenului. Construiţi fîntîni de apă pe stradă. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

CURSURILE DE APĂ GRUN BLAU TIMISOARA

SURSA: DANCIU MI, RADOSLAV R

OCHIURILE DE APĂ ŞI CURSURILE DE APĂ

Dacă este posibil construiţi bazinele de înot cu părţi cu apă curgătoare. Oferiţi locuri pentru contemplarea apei

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

• LOCURILE DE NAŞTERE

LOCURILE DE NAŞTERE

Procesul naşterii este tratat ca pe o boală şi nu ca pe parte sănătoasă a societăţii, ca pe un fenomen natural

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

J65

LOCURILE DE NAŞTERE

• AŞADAR: Construiţi locuri de naştere unde femeile pot merge pentru a avea copii lor. Amplasaţi-le în aşa fel încît naşterea copiilor să fie ceva natural, un moment deosebit pentru întreaga familie care vine aici în perioada premărgătoae pentru educaţie şi îngrijire, unde tatăl să poată să poată să ajute la naştere. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

J65

LOCURI DE NAŞTERE

Introduceţi camere în care după naştere mama cu copilul să poată să stea împreună cu întreaga familie ZONE COMUNE ÎN INIMA ORAŞULUI-129, DOMENIUL CUPLULUI-136, GRĂDINI SEMIASCUNSE-111, ZIDUL GRĂDINII-173

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE

sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE Anumite părţi dintr-o comunitate trebuie să aibă sensul de LOCURI SACRE-24 care prin organizarea lor pot sacraliza terenul. Paternul acesta ne arată care sunt metodele acestea Ce este în definitiv o biserică, o pagodă, o gheamie, un templu? Este un loc de cult, de contemplaţie, dar el este şi o poartă ce permite trecerea din lumea laică în lumea sacră. În fiecare moment important al vieţii unui om el simte nevoia să treacă prin acea poartă. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE Naşterea, căsătoria, moartea este însoţită de ritualuri care sunt fundamentale. În toate societăţile tradiţionale aceste ritualuri sunt o trecere printr-o poartă. Desigur o poartă nu este suficient pentru a crea un ritual. Dar tot aşa nu se poate petrece un ritual într-un mediu cu înjurături. Un spital nu este un loc pentru botez. Casa casatoriilor Timisoara?. Un mall nu este loc pentru o căsătorie sau pentru celebrarea morţii Este important ca orice persoană să aibă capacitatea să fie alături de tovarăşul său cînd acesta trece printr-un punct critic al vieţii lui. Această poartă este necesară pentru a crea sanctietate şi sfinţenie, indiferent de cultură sau confesiune. Locul sfînt trebuie să posede o relicvă sfîntă, o idee, o bucată de pămînt care să primească acest mediu fizic. sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE Există caracteristi invariante pentru un astfel de loc, precum ar fi greutatea de a atinge acel loc, ceea ce presupune bariere de atins, nivele de apropiere printr-o revelaţie graduală, trecerea printr-o serie de porţi. (oraşul interzis Peking, audienţa la Papă, cu aşteptarea în 7 camere). În biserica creştină avem pronaosul, naosul şi tabernacolul. În acest ultim spaţiu doar preotul are voie să intre sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE Biserici pe UTR-uri/CONFESIUNI

SURSA:-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

LOCURILE SFINTE HARTA PAROHIILE ORTODOXE TIMISOARA 2014

sursa:

LOCURILE SFINTE

SURSA:-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

LOCURILE SFINTE

SURSA:-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

LOCURILE SFINTE

SURSA:-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

LOCURI SFINTE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA 2014 PROPUNERE

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

LOCURILE SFINTE

DEALUL CRUCILOR LETONIA loc al memoriei rezistentei impotriva ocupatiei sovietice

SURSA:RADOSLAV R

LOCURILE SFINTE • AŞADAR: În fiecare comunitate sau vecinătate identificaţi locuri sacre ca terenuri consacrate şi formaţi o serie de spaţii marcate prin porţi, din ce în ce mai mici şi mai sacre ca acces şi din ce în ce mai intime. • Atingerea unui spaţiu se poate face doar prin trecerea prin toate celălalte premărgătoare sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE

În fiecare trecere print-un teritoriu construiţi o poartă POARTA PRINCIPALĂ-53, la fiecare poartă un loc de reflecţie pentru o nouă vedere spre următorul spaţiu şi mai selectiv PRIVIREA ZEN-134, si cel mai intern sanctuar capabil să inspire ceva OCHIURI DE APĂ-64, LOCURI CU COPACI-171 sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav Radu

LOCURILE SFINTE

sursa: GAMAN M, MALAIESCU Mentor Radoslav R DIZERTATIE MASTER URBANISM 2010 AMENAJAREA MALULUI BEGHEULUI ZONA FABRIC TIMISOARA

• MULTUMESC