NOTE CURS 09 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE
09. Printre grupările de case şi comunităţi de muncă, încurajaţi formarea neformală şi treptat de drumuri locale şi de alei prin următoarele paternuri: ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG INTERSECŢIA ÎN FORMĂ DE „T” STRĂZI VERZI REŢEAUA DE ALEI PIETONALE ŞI REŢEAUA DE MAŞINI POARTA PRINCIPALĂ IN COMUNITATE UTR TRAVERSAREA ARTERELOR TROTUARUL RIDICAT PISTELE DE BICICLETE COPII ÎN ORAŞ
sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
• ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG Nimeni nu doreşte un trafic greu pe strada lui. El este foarte zgomotos, plin de noxe şi mai ales este periculos. Reţelele constante oferă patternuri diverse de mişcare; Reţele egale provoacă cvartale inegale Maşinile sunt însă de neexclus unde trăiesc oamenii. Arterele locale sunt calea care trebuie să asigure accesibilitatea auto, dar în acelaşi timp să impiedice traficul greu. Această dilemă într/o comunitate se poate rezolva doar dacă aceste artere sunt rezolvate în formă de zig zag care nu oferă scurtături pentru a traversa o zonă. Această buclă trebuie proiectată pentru a descuraja un volum înalt de trafic, adică să servească mai puţin de 50 maşini adică 50 de case. (ex Cetatea) Fundătura este un astfel de aranjament, dar ea are un defect din punct de vedere social. Se blochează întradevăr tranziţia auto, dar oamenii simt sentimentul de claustrofobie pentru au o singură intrare Pentru a evita acest neajuns este obligatoriu ca aleea pietonală să continue pentru a atinge altă fundătură (ex Germania) Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG PIATA SPITALULUI ARAD existent propunere 2014
sursa: stud Udma; Udma, mentor Danciu M, Radolsav R Studiu an IV FAUT UPT 201
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG AŞADAR: Proiectaţi arterele locale astfel încît să formeze zig zaguri. O astfel de buclă este bine venită, indiferent cît de lungă ar fi strada, dacă face scurtătura auto prin ea imposibil de realizat. Nu permiteţi nici unei bucle să servească mai mult de 50 maşini (adica 50 case) şi proiectaţi-o strîmtă de 6-7 lăţime. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG CA ETAPA INTERMEDIARA PIETONIZARII TOTALE SE PUTEA APLICA ACEST PATERN IN CETATE
Sursa: CCUPT
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG Proiectaţi toate intersecţiile între arterele locale în formă de T, evitînd cele în 4 colţuri INTERSECŢIA ÎN FORMĂ T-50. Suprafaţa acestor străzi locale trebuie să aibă o structură care evită asfaltul STRĂZI VERZI-51. Parcajele trebuie scoase de pe aceste străzi MICI PARCAJE-103, LEGĂTURA DINTRE MAŞINI-113. Unde traficul este foarte ocazional puneţi strada locală fără trotuar REŢEAUA DE ALEI ŞI MAŞINI-52
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG
La traversăririle aglomerate trebuie o traversare ridicată (ex Piata Badea Cîrţan Timisoara) mai amplă decît ceva simplu INTERSECŢIA DE ARTERE 54
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
ARTERE LOCALE ÎN FORMĂ DE ZIG ZAG
SEMINAR discutie Giraţia Descurajeaza circulatia in viteza?
• INTERSECŢIA ÎN FORMĂ DE T
INTERSECŢIA ÎN FORMĂ DE T
Accidentele de circulaţie sunt mult mai dese la intersecţii în 4 decît la intersecţiile în formă de T. La o intersecţie normală sunt 16 puncte de conflict, la una în forma de T sunt doar 3. Aceste intersecţii trebuie să fie la 40m una de alta şi la unghi drept (ex negativ Girocului)
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
INTERSECTIA IN FORMA DE T STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
INTERSECŢIA ÎN FORMĂ DE T AŞADAR: În U d V proiectaţi un sistem de străzi în aşa fel încît 2 străzi să se întîlnească sub forma de T şi cît mai aproape de un unghi drept
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
• STRĂZI VERZI
STRĂZI VERZI
Există prea mult astfalt în oraşe. O arteră locală care este folosită doar pentru acces la case are puţină nevoie de asfalt. Multe din ele pot fi verzi. Asfaltul nu este bun pentru joaca copiilor, pentru dren, pentru animale şi plante ( ex. universitate Trier, Germania). El este bun doar la viteză mare. Pentru o zonă rezidenţială este preferabil a se folosi pavele înierbate care transformă strada într-un punct nodal al vecinătăţii. Maşinile se pot mişca acolo, dar nu domină zona. Strada verde funcţionează bine, dacă nu este folosită pentru parcaje. Acestea trebuie să fie poziţionate grupate la capătul acestor străzi verzi.
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
STRĂZI VERZI
Sursa:Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
STRAZI VERZI SI PARCAREA ECOLOGICA STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
STRAZI VERZI SI PARCAREA ECOLOGICA STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
STRĂZI VERZI AŞADAR:
La artere locale închise pentru traficul greu plantaţi iarbă şi pavele înierbate pentru a forma o suprafaţă netedă de care are nevoie maşina ocazional. Nu faceţi distincţie între stradă şi pietonal cînd unităţile de locuit sunt servite de aceasta.
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
STRĂZI VERZI Cînd o arteră este o stradă verde, ea va atrage activităţi comune TERENUL COMUN-67; Cîteodată este plăcut a face alei perpendiculare pe aceste străzi verzi REŢEAUA DE ALEI ŞI MAŞINI-52; Pentru a păstra caracterul verde al străzii parcajele pentru vizitatori la capătul acesteia LOTURI DE MICI PARCAJE –103; aliniamentele de copaci şi de flori vor face strada mai frumoasă COPACII FRUCTIFERI-170; FLORI RIDICAT-245; Pavajul nu trebuie să fie continuu CRĂPĂTURI ÎNTRE PAVAJE-247;
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
• REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI Maşinile sunt periculoase pentru pietoni. Dar activitatea cea mai intensă se petrece tocmai la intersecţia dintre maşină şi pietoni. În ultimile deceni este o practică uzuală de a separa maşinile de pietoni. În oraşele engleze noi unde este separaţie nu este atîta viaţă. Sunt locuri unde maşina şi pietonul este bine să se întîlnească pentru a atrage viaţă. Piccadilly Circus, Times Square, Champs Elysee sunt vii pentru pietonul stă alături de maşină. ??? În ţările subdezvoltate bărbaţii stau toată ziua lîngă maşină, se fac că o repară şi beau bere, povestesc. Copii se joacă în parcaje etc. Este aşadar important să găsim un aranjament pentru a folosi ambele avantaje adică cele două să fie separate dar ele să se întîlnească frecvent Traversările pietonale se fac la 50 de metri de intersecţiile auto. (Bilbao) În practică reţeaua de artere şi aleile pietonale sunt puse una după alta la unghi drept. Aceasta se poate întîmpla la străzi cu trafic redus. La străzi cu trafic mare ele pot sta alături ca la Champs Elysee. În acest caz este obligatoriu PLIMBAREA RIDICATĂ 55 adică trotuarul la altă cotă decît strada. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
REลขEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAล INI MILTON
Sursa: Radoslav R
KEYNES UK 2012 PIETONAL DENIVELAT FATA DE RUTIER
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI AŞADAR : Exceptînd traficul cu densitate foarte înaltă şi foarte joasă proiectaţi aleile pietonale paralele faţă de calea rutieră, nu departe de el, în aşa fel încît aleile să formeze treptat o a doua reţea, distinctă de sistemul de artere şi ortogonale faţă de acestea (ex legătura dintre Cetate cu fostele zone industriale de pe lîngă calea ferată)
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI REVITALIZARE CONEXIUNI PIETONALE INTRE ZONA IULIUS -MALL SI “CETATE” PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT PENTRU REGENERAREA ZONEI ISTORICE
Sursa: CCUPT
REลขEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAล INI IN CAZUL CA UTR NU INDEPLINESTE CONDITIILE DE AUTOFINANTARE, AUTOGUVERNARE AUTOGESTIUNE ( LIPSA FACILITATI, POPULATIE, ETC) ESTE NEVOIE DE CONEXIUNI PIETONALE DENIVELATE FATA DE RETEAUA MAJORA RUTIERA
Sursa: CCUPT
REลขEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAล INI STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI ANALIZA CONECTIVITATE EXISTENTA CENTRU ZONA DACIA CU CENTRUL MAGIC “CETATE” TIMISOARA
SURSA: stud Condoros A., mentor Radoslav R lucrare dizertatie “Reabilitare zona Circumvalatiunii Timisoara” master urbanism 2009-2010 FAT
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI PROPUNERE CONECTIVITATE CENTRU ZONA DACIA SI IULIUS MALL CU CENTRUL MAGIC “CETATE” TIMISOARA
SURSA: stud Condoros A., mentor Radoslav R lucrare dizertatie “Reabilitare zona Circumvalatiunii Timisoara” master urbanism 2009-2010 FAT
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI PROPUNERE CONECTIVITATE PRIN PARCUL BOTANIC DINTRE CENTRU ZONA DACIA CU CENTRUL MAGIC “CETATE” TIMISOARA
SURSA: stud Condoros A., mentor Radoslav R lucrare dizertatie “Reabilitare zona Circumvalatiunii Timisoara” master urbanism 2009-2010 FAT
REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAŞINI Unde aleile sunt de a lungul arterei ele se fac cu 10 cm mai ridicate Insotite de aliniamente de arbori necesar si in timpul iernii pentru depozitare zapada
PLIMBAREA RIDICATĂ-55. Utilizaţii TRAVERSĂRILE RIDICATE -54 (ex. Badea Cîrţan)
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
REลขEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI SEGREGATA FATA DE ARTERELE PENTRU MAล INI Spatiu verde pentru depozitarea zapezii
Sursa: Radoslav R
โ ข PORลขILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE
PORŢILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE Orice parte dintr-un oraş oricît de mică ar fi, i se întăreşte identitatea, distincţia ei, dacă aleea care intră în ea este marcată printr-o poartă. (ex oraşele medievale) . Astfel ea este mai marcată şi cu mai multă viaţă Este vorba de o poartă fizică, un pasaj între clădiri apropiate, o avenue de copaci, o poartă printr-o clădire. Funcţia tuturor acestor propuneri este de a marca locul unde aleea traversează delimitarea şi ajută să se menţină delimitarea. Toate sunt entităţi solide care creează sentimentul de tranziţie (ex China pragul la porţi). Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
PORลขILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE
SURSA:
PORลขILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
PORลขILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE MILANO PALERMO
SURSA: Radoslav R
PORŢILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE
AŞADAR: Marcaţi fiecare delimitare din oraş care are sensul de a separa o grupare de case printr-o poartă prin care întră aleia principală
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
PORŢILE PRINCIPALE DE ACCES IN COMUNITATILE LOCALE Faceţi această poartă un obiect solid, vizibil de pe fiecare traseu de apropiere, punctaţi-o ca o gaură, creaţi un pod (ex China) sau o schimbare de nivel sau de material (Iulius Mall), dar faceţi „un lucru” ca la INTRAREA PRINCIPALĂ-110, dar mult mai mare. Unde este posibil întăriţi simţămîntul de tranziţie a persoanelor care trec prin ea prin schimbare de lumină, suprafaţă, privelşte, de nivel, curs de apă TRANZIŢIA INTRĂRII-112 (ex China). În orice caz trataţi intrarea principală ca un punct de pornire pentru o circulaţie pietonală în interiorul teritoriului DOMENIUL DE CIRCULAŢIE-98 Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
• TRAVERSAREA ARTERELOR
TRAVERSAREA ARTERELOR Este vorba de un tratament fizic deosebit ca traversările pietonale să funcţioneze în siguranţă. Aceasta deoarece unde pietonalele traversează străzile automobilul ar putea accidenta pietonul, chiar dacă acesta are prioritate. Aceasta se întîmplă fiindcă traversare şi partea carosabilă se află la acelaşi nivel. Semafoarele, avertismentele, zebrele nu sunt suficiente pentru atenţia unui şofer de TIR . Aceştia trebuie să frîneze, dar toată lumea ştie că nu te poţi lăsa pe mîna altuia. Aranjamentele fizice actuale dau prioritate automobilului şi nu pietonului la traversări.
Drumul e continuu, rapid, pe cînd pentru pietoni este o întrerupere (obs - benzile şarpe din Timişoara).
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
TRAVERSAREA ARTERELOR TRAVERSARE INEL I DECIZIE LUATA IMPOTRIVA CONECTIVITATII ZONEI ISTORICE CENTRALE DE BASTION ASTFEL IN LOC DE A TRANSFORMA BASTIONUL INTR-UN “POD” DE LEGATURA DINTRE CENTRU ISTORIC SI FACULTATEA DE MEDICIAN A FORMAT O BARIERA TIMISOARA BASTION 2013
SURSA: Radoslav R
TRAVERSAREA ARTERELOR Traversările pietonale sunt pieţe publice; Oamenii aşteaptă la traversări; Viaţa unei străzi începe la traversare; Pietonii merg pe rosu daca traficul e scazut; SoHo incepe cu semafoarele; Semafoarele crează zgomot de trafic; Traversare ridicata; Sistemul de semnale la traversari; Traversarile-zebra - colorate alb; alte culori - diferite texture de pavaj Traversare cu repaus pe mijloc Calmare de traffic SURSA: Mikoleit a. Purckhauer M ( 2011) URBAN CODE ed gta Verlag
TRAVERSAREA ARTERELOR Faptul că pietonul se simte în siguranţă pe trotuar este pentru că acesta este ridicat TROTUARUL RIDICAT-55. Ar trebui preluat acelaşi principiu şi la traversare străzilor. (ex Olanda,). În cazul în care pietonul trece pe o traversare care este la 2-6 centrimetri deasupra carosablului şi racordul este o pantă, ambele cereri sunt îndeplinite. Panta de racord de pînă la 6% este suficientă pentru ca maşina să încetineze. Pentru a marca şi mai mult acest semnal se poate schimba culoarea pavimentului (ex Piaţa Badea Cîrţan) sau aleea pietonală poate fi marcată la traversare cu o pînză ACOPERIŞUL DE PÎNZĂ-244. În cazul că avem de a face cu o stradă largă traversarea devine imposibilă. În acest caz trebuie să creem insule între benzi (ex Londra sunt decalate - ex Timişoara – hotel Continental). Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
TRAVERSAREA ARTERELOR STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
TRAVERSAREA ARTERELOR STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
TRAVERSAREA ARTERELOR AŞADAR: În orice punct în care pietonalul traversează o stradă cu trafic mare care crează o întîrziere mai mare de 2 secunde la traversare, este nevoie de o „articulaţie” o ridicătură a traversării în carosabil. Aceasta se petrece prin continuarea pietonlui ridicat peste carosabil şi inclinaţi carosabilul pentru racordare. Amplasaţi insule între benzi (ex Timişoara) şi marcaţi traversările cu o pînză pentru a o face mai vizibilă.
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
TRAVERSAREA ARTERELOR DN SIBIU BRASOV
SURSA:Radoslav R
TRAVERSAREA ARTERELOR Pe o parte sau pe ambele părţi construiţi o piaţetă MICI PIEŢE PUBLICE-61 pentru ca traversarea să se termine în ea, în care să se găsească STANDURI DE MÎNCARE-93, REFUGII DE TRANSPOT ÎN COMUN-92. Asiguraţi MICI LOCURI DE PARCARE-103
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
• TROTUARUL RIDICAT
TROTUARUL RIDICAT Lîngă arterele principale din cînd în cînd este nevoie de trotuare paralele cu carosabilul şi nu cum s-a cerut în REŢEAUA DE ALEI PIETONALE ŞI REŢEAUA DE MAŞINI-52. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
Maşinile în mişcare rapidă întimidează, copleşesc pietonii. Maşina este stăpînul şi pietonii sunt slugile. Pietonii se simt vulnerabili fiindcă sunt fie prea aproape fie prea jos în raport cu maşina. SURSA: Mikoleit a. Purckhauer M ( 2011) URBAN CODE ed gta Verlag
TROTUARUL RIDICAT Prima cerinţă este lăţimea trotuarului. Pe Champs Elysee pietonalul a fost mai lat de 10m astăzi el este de peste 15m şi este foarte confortabil. Pietonalul de 5 m pentru o stradă comercială este confortabil, dar nu se poate sub 4m. Un pietonal convenţional nu este mai lat de 2m. Dacă nu avem această posibilitate atunci trebuie să punem trotuar doar pe o singură parte şi cu traversări din 70-100m Care trebuie să fie înălţimea trotuarului pentru ca pietonul să se simtă în siguranţă.? Experienţa spune cca 35cm. Este nevoie şi de balustradă unde trotuarul este direct paralel cu carosabilul rapid (ex Badea Carţan). Mai există un motiv pentru această înălţime şi anume vederea blocată din cauza maşinilor care au cca 150cm şi nivelul ochiului este tot la 150cm. Adăugînd 35cm se poate vedea pe cealaltă parte a carosabilului.
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
TROTUARUL RIDICAT AŞADAR : Orice trotuar de a lungul unei artere de viteză trebuie să fie înălţată la 35cm, cu o balustradă între ele. Trotuarul trebuie să fie cît de larg posibil
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
TROTUARUL RIDICAT Protejaţi trotuarul ridicat printr-o balustradă sau un ZID DE ŞEZUT-243. Se poate introduce peste trotuar. o ARCADĂ-119 În locurile în care maşina poate descărca pasageri construiţi trepte spre pietonul ridicat, suficient de largi TREPTE DE ŞEZUT- 125.
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
TROTUARUL RIDICAT STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
• PISTELE DE BICICLETE ŞI LOCURILE DE REZEMARE ALE ACESTORA
PISTELE DE BICICLETE ŞI LOCURILE DE REZEMARE ALE ACESTORA (date din studiu în Europa) Bicicletele sunt ieftine, sănătoase şi bune pentru mediu, dar mediul artificial nu este proiectat penru ele. Bicicletele pe arterele principale deranjează automobilele, pe trotuare deranjează pietonii. Pentru rezolvarea acestor conflicte trebuie rezolvate următoarele probleme:
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE CURSA BICICLETE TIMISOARA 1898
SURSA:
PISTELE DE BICICLETE PISTA BIKE CALIFORNIA 1890 NEFINALIZATA
SURSA: Photograph: Cycle Infrastructure/nai010
PISTELE DE BICICLETE PROPUNERE LONDRA
Photograph: /Foster and Partnershttp://www.parkingconsultants.com/london-cycling-now-considered-mass-transport
PISTELE DE BICICLETE POD PENTRU BIKE& PIETONI LA ETAJ 13 DIN Chongqing CHINA .
SURSA: http://www.chinatoday.com/photo/bridge-between-buildings.htm
PISTELE DE BICICLETE MARS DE SUSTINERE A IDEII DE CONSTRUIRE DE PISTE BICICLETE TIMISOARA Decernarea Diplomei de Excelenta pentru “Verde pentru Biciclete” pentru “Regenerare Urbana” 2012
sursa: Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE
MARS DE SUSTINERE A IDEEI DE CONSTRUIRE DE PISTE BICICLETE Decernarea Diplomei de Excelenta pentru “Verde pentru Biciclete” pentru “Regenerare Urbana” TIMISOARA 2012
sursa: Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE
HELSINKI 2012 FOSTA LINIE FERATA URBANA TRANSFORMATA IN PISTA BICICLETA
SURSA: Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE HELSINKI 2012 FOST TRAEEU DE LINIE FERATA TRANSFORMATA IN PISTA BICICLETA
SURSA: Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE BARCELONA 2012 PISTA BIKE PE ALEEA PIETONALA
SURSA: Gaman MS
PISTELE DE BICICLETE MILANO 2012 LOCURI DE PARCARE SI INCHIRIAT BIKE
SURSA: Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE MUNCHEN TRAVERSARE PIETONI & BIKE A STRAZII DE CAT I
SURSA: Gaman MS
PISTELE DE BICICLETE MUNCHEN PARCARI BIKE
SURSA: Gaman MS
PISTELE DE BICICLETE TIMISOARA PISTA BIKE PE TROTUAR
SURSA: Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE TIMISOARA 2005 „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara”
SUPRAFAŢĂ OCUPARE TEREN / TIP DEPLASARE staţionare deplasare Om 1,0 mp. 1,5 mp Bicicletă 1,5 mp 3,0 mp Automobil 25 mp 75,0 mp la 50 km/oră NUMĂR AUTO PE LOCUITOR Strassbourg 3 auto/ 1 locuitor Napoli 1 auto/ 2 locuitori Timişoara 1 auto/ 3 locuitori
SURSA: Radoslav R & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
TIPUL ŞI FRECVENŢA DEPLASĂRILOR
OLANDA – DEPLASARI SPECIFICE
STRASSBOURG Franţa Maşini proprii 74% Transport în comun 11% Biciclete, scutere, etc 15% DELFT Olanda Maşini proprii 26% Biciclete
oraşe mari peste200.000 loc oraşe medii sub 200.000 loc. Deplasări navetişti Maşină proprie Biciclete
37,4%
44,4%
31,2%
29,5%
Mers pe jos
8,8 %
8,1%
Tren
11,0%
14,5%
41%
Autobuz, tren Deplasări la cumpărături Maşini proprii
9,8% 25,6%
28,4%
Biciclete
26,4%
38,8%
Mers pe jos
41,0%
34,3%
Tren 1,5% Autobuz, tram, metrou 12,2%
2,1% 2,9%
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
LUNGIMEA DEPLASĂRILOR - procente Almada (Portugalia) Sub 10 km - 45% Sub 5 km - 25 % Olanda Sub 5 km - 40%
ATENTIE!
Până la 7,5 km deplasarea se poate face cu bicicleta
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
Motive generale pentru utilizarea automobilului privat Flexibilitate Intimitate Deplasări directe fără transfer Promptitudine Studiu de caz Almada (Portugalia) rapiditate 41%, confort 22%, lipsa alternativelor 18%, deplasare pentru a face sport 10, pentru a merge acasă să mănânce 9%, pentru a duce copii la şcoală 9%, necesitatea maşinii pentru deplasări de serviciu 9%, motive de sănătate 6%, altele 7% SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE ŞI LOCURILE DE REZEMARE ALE ACESTORA bicicletele sunt în pericol unde întîlnesc traficul greu bicicletele sunt în pericol lîngă parcaje. Parcarea vehicolelor face dificilă vederea bicicliştilor şi invers. Deasemeni este un pericol pentru bicicliştii care merg străns faţă de auto parcate şi deschiderea uşilor poate provoca accidente. bicicletele pun în pericol pietonii de a lungul trotuarelor, fiindcă oamenii tind să conducă bicicletele pe aleile pietonle şi nu pe carosabil la şcoli, universităţi se poate prelua un teren care să fie folosit doar de biciclete
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE ŞI LOCURILE DE REZEMARE ALE ACESTORA
Unde pista de biciclete este alături de trotuar ea trebuie să fie separată de aceste cu cîţiva cm sub
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE ŞI LOCURILE DE REZEMARE ALE ACESTORA AŞADAR: Construiţi un sistem de piste de biciclete, cu următoarele caracteristici: pistele vor avea o suprafaţă marcată (roşu).
Ele trebuie să fie paralele cu arterele de viteză sau alături de aleile pietonale majore. Un loc de rezămare la fiecare clădire
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
NUMĂR BICICLETE / LOCUITOR OLANDA – 14 milioane biciclete la 16 milioane locuitori 2000 Până în 2010 în Olanda deplasarea pe bicicletă trebuie să crească în oraşe până la 20.000 locuitori de la 29% la 50 %
ROMANIA TIMISOARA ? PROBLEME TRAFIC BICICLETE Lipsă piste distincte Lipsă continuitate reţea piste biciclete Accidente frecvente biciclete - masini Sistem complicat de traversare strada, etc.
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
RETEA ÎN ÎNTREG ORAŞUL MARCAJ COLORAT TRAVERSARE STRADA ALATURI DE PIETONI LOCURI DE PARCARE PARALELE CU STRADA PISTA SEPARATA /INCLUSA IN STRADA
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE “Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
RETEA PENTRU BICICLETE MAJORA – DIN 500m IN 500m, PISTE SEPARATE CE LEAGA CARTIERELE CU CENTRU SI MARILE CENTRE DE ACTIVITATE ( UNIVERSITATEA, SCOLILE, GARILE, TERENURI DE SPORT, etc.)
RETEA DE CARTIER DIN 200m IN 300m, PE PISTE MARCATE IN CADRUL SOSELELOR, LEAGA PUNCTE STRATEGICE DIN CARTIER PRECUM SCOALA, MAGAZINELE SI FACE LEGATURA CU RETEAUA MAJORA
RETEA DE ZONA REZIDENTIALA – DIN 100m IN 100m PE TROTUATE, VOPSIT CU CULOARE ROSIE
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005
NORME EUROPENE - PARCARE BICICLETE 1,5 mp pentru parcare bicicleta Functiune: locuire 1 loc – apartament scoala 1 loc – 4 elevi comert 1 loc – 150 mp comert sport 1 loc - 20 utilizatori spital 1 loc - 6 paturi
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005 PROIECT TRASEU PISTA PENTRU BICICLIŞTI SF APROBAT 2002 TRASEU RUTIER PE PENETRATII SEPARAT DE RUTIER PINA PE INELUL II SI APOI PINA IN CETATE
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005 PROIECT TRASEU PISTA PENTRU BICICLIŞTI SF APROBAT 2002 SECTIUNI CARACTERISTICE
SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
PISTELE DE BICICLETE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
PISTELE DE BICICLETE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
PISTELE DE BICICLETE MILANO RETEAUA RUTIERA - BICICLETE
SURSA: http://blog.bikedistrict.org/2013/11/05/lo-stato-della-bici-04-la-citta-delle-biciclette/#
PISTELE DE BICICLETE MILANO RETEAUA BIKE
SURSA: http://blog.bikedistrict.org/2013/11/05/lo-stato-della-bici-04-la-citta-delle-biciclette/#
PISTELE DE BICICLETE ŞI LOCURILE DE REZEMARE ALE ACESTORA Construiţi un loc de parcare pentru biciclete pe faţada principală a clădirilor în aşa fel încît să ne deranjeze fluxul de acces INTRAREA PRINCIPALĂ-110, cu un acoperiş ARCADE 119, refuzaţi intrarea bicicletelor DOSURILOR LINIŞTITE-59, ZIDURI DE GRĂDINI-173
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
• COPII ÎN ORAŞ
COPII ÎN ORAŞ Reţele de circulaţie şi alte paternuri oferă siguranţă pentru copii altele nu. Astfel se ajunge la concluzia că trebuie alcătuit un patern care să asigure un loc în care copii să fie liberi şi în siguranţă. Acest patern ajută cu siguranţă REŢEUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT-18 Dacă copii nu sunt capabili să exploreze lumea adulţilor ei înşişi nu pot deveni adulţi. În oraşele noastre nimeni nu-şi permite acest lux ca să lase copii să exporeze liber lumea adulţilor din cauza pericolelor. Adulţii transmit din experienţa lor copiilor din acţiunile lor şi nu din expuneri. Copii învaţă prin acţiune şi prin copiere.
Dacă educaţia copiilor se reduce doar la şcoală şi acasă totul devine inaccesibil şi misterios şi copilul nu găseşte rostul de a se maturiza. Această separare între lumea copiilor şi cea a adulţilor nu era în societăţile tradiţionale. În satele noastre tradiţionale copii trăiau alături de părinţii lor la cosit, la păscut, la recoltare unde ascultau vorbe despre destinul satului şi a lumii etc În oraşul modern viaţa este periculoasă şi copii nu sunt lăsaţi pe stradă. Pot fi răpiţi, furaţi, bătuţi. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
COPII ÎN ORAŞ Există o rezolvare prin care se pot delimita anumite părţi din oraş unde copii pot să hoinărească liberi, în care aceştia pot atinge toate experienţele adulţilor. Poate fi vorba de un traseu care traversează oraşul prin părţile sale interesante şi sigure. Nu este vorba de un traseu izolat ci este folosit de toţi. Este o alee pentru biciclete. Traversările sunt marcate cu semafoare.
Adulţii şi mai ales bătrînii sunt alături şi deseori îi aşteaptă la un colţ (Piaţa Unirii). Traseul trece pe lîngă unde sunt activităţi care pot influenţa viaţa copiilor precum ar fi.... Acolo trebuie să fie vitrine, uşi.
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
COPII ÎN ORAŞ
MUNCHEN 2010 LOC DE JOACA PENTRU COPII
SURSA:Gaman MS
COPII ÎN ORAŞ
MUNCHEN 2010 LOC DE JOACA PENTRU COPII
SURSA:Gaman MS
COPII ÎN ORAŞ STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
COPII ÎN ORAŞ STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT
COPII ÎN ORAŞ AŞADAR: Ca parte dintr-o reţea de piste de biciclete, dezvoltaţi un sisten de alei extrasigure separate total de automobile, cu case şi ateliere de a lungul ei, în aşa fel încît să fie mulţi ochi care supraveghează. Lăsaţi-o să treacă prin fiecare vecinătate, în aşa fel încît copii să meargă prin ele fără să traverseze artera principală. Lăsaţi-o să curgă prin tot oraşul, printre ateliere, străzi pietonale, şantiere, băcănii, şi alte activităţi în aşa fel încît copii să poată hoinării pe bicicletele sau tricicletele lor în voie. Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
COPII ÎN ORAŞ Aşezaţi pe acest traseu FERESTRE SPRE STRADĂ-164, treceţi pe lîngă LOCURI DE JOACĂ CONECTATE-68, LOCUL DE JOACĂ AVENTUROS-73, ŞCOALA CA UN FRONT DA MAGAZINE-85, CASA COPIILOR-86, dar şi pe lîngă VÎRSNICI PRETUTINDENI-40, COMUNITĂŢILE DE MUNCĂ-41, UNIVERSITATEA CA O PIAŢĂ-43, LOCURI GRAVE-70, SPORTUL LOCAL-72, ANIMALELE-74, SOCIETATEA ADOLESCENŢILOR- 84
Sursa: Alexander, C, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
MULTUMESC