08 caracterul mediului local by RCUPT/CCPUT

NOTE CURS 08 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE

08.Stabiliţi politici pentru comunităţi şi vecinătăţi pentru a controla caracterul mediului local în acord cu următoarele paternuri care urmăresc principii fundamentale:

LIMITA CELOR 4 NIVELURI 9% PARCAJE ARTERE PARALELE CU SENS UNIC LOCURI SACRE ACCESUL LA APĂ CICLUL VIEŢII BĂRBATUL ŞI FEMEIA sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu

• LIMITA CELOR 4 NIVELURI

LIMITA CELOR 4 NIVELURI

În general pare că este firesc ca densităţile să fie mai mari în centru şi mai mici la periferie. Totuşi din motive pe care le vom dezvolta în continuare este de preferat să se menţină o limită de înălţime de maximum 4 nivele în orice poziţie în oraş.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI Clădirile înalte au avantaje reale dar doar în domeniul speculativ pentru proprietarii de teren şi pentru bănci care îşi maximizează profiturile. Sunt mai scumpe d. p. v. al construcţiei, sunt mai scumpe ca întreţinere, de cele mai multe ori distrug peisajul. Dar cel mai important lucru este că distrug viaţa socială, prin creşterea criminalităţii, prin dificultatea de educare a copiilor, prin izolarea celor în vîrstă Ele dăunează viaţa raţională şi spirituală a oamenilor.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI ISTAMBUL 2011 LOCUINTE SPECULATIVE

SURSA: Gaman M

LIMITA CELOR 4 NIVELURI ISTAMBUL 2011 LOCUINTE SPECULATIVE

SURSA: GAMAN M

LIMITA CELOR 4 NIVELURI Aceste premize se pot demonstra pe două paliere. În primul rînd este vorba de locuinţe în clădirile înalte care afectează echilibrul mental şi social a familiilor. În al doilea rînd este vorba clădirilor înalte de tip birouri, care afectează relaţiile umane.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI PUZ P+20E ZONA TORONTALULUI TIMISOARA IN ZONA DE CASE INDIVIDUALE P APROBAT CLT 2008 OPERATIUNE SPECULATIVA FARA ACCES LA INFRASTRUCTURA EDILITARA SI RUTIERA

SURSA: PMT

LIMITA CELOR 4 NIVELURI Dezordinea mentală şi alienarea socială se amplifică cu cît creştem înălţimea clădirilor. Există o puternică corelare între nesănătatea mentală şi înălţimea clădirilor, prin faptul că în aceste cazuri oamenii îşi petrec tot mai mult timp în apartament. Înălţimea mare îi răpeşte pe oameni de pe pămînt şi îi îndepărtează de a merge pe jos, de a merge în parcuri, de a avea avea contacte sociale, etc. Copiilor li se amplifică disfuncţionalităţile kinetice dacă locuiesc în apartamente în imobile cu mai mult de 4 nivele. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI ELVETIA ZONA BERNA 2010 INCADRARE IN PEISAJ

SURSA:Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI Astfel în blocurile înalte : -copii de vărstă mică sunt privaţi de relaţii cu copii de vîrsta lor. -adolescenţii nu participă la viaţa comunităţii. -mamele sunt anxioase din cauză că nu pot să-i supravegheze pe cei mici de la fereastra bucătăriei. -accesul prin coridoare neluminate, prin lifturi din exterior la apartamente este o barieră imensă pentru copii şi bătrîni de a ajunge la spaţiul public. -pe vîrstnici această imobilitate îi face mai predispuşi spre accidente şi le scurtează viaţa.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI Datele din studiile aferente în SUA ne arată că copii din imobilele înalte încep să se joace mult mai tîrziu decît copii din imobilele cu puţine niveluri. Astfel: - din copii sub 2 ani în clădirile înalte doar 2% se joacă afară spre deosebire de cel din imobile joase unde aceştia ajung la 27%. -din copii de pînă la 5 ani în clădirile înalte doar 27% din aceştia se joacă afară, spre deosebire de cei care locuiesc în imobile pînă la 4 niveluri care ajung la 59%. -contactele sociale sunt la cei de pînă la 2-3 ani din blocuri înalte de doar 29%, pe cînd la copii din casele joase aceste contacte ajung la 86%.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI ZONA ISTORICA FABRIC TIMISOARA 2010 RESPECTA ACEST PATERN Subzona de blocuri are din constructie 5 niveluri si prin mansardari s-a adaugat inca un nivel incalcindu-se legislatia si calitatea vietii, doar pentru avantaje speculative

SURSA: stud Gaman M, mentor Radoslav R lucrare Dizertatie master urbanism REGENERARE ZONA FABRIC FAT UPT2009-10

LIMITA CELOR 4 NIVELURI La 3-4 nivele (legislaţia noastră permite pînă la 4 nivele fără ascensor) se poate ajunge confortabil de sus jos, de la ferestre se poate vedea şi simţi ce se petrece pe stradă, se pot vedea detalii, se poate vorbi cu cineva. Aşadar: Limita de 4 nivele este cel mai bun raport între clădire şi sănătatea oamenilor. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI MUNCHEN 2009 1.locuinte de la parter extinse cu o gradina si un spatiu comun loc de joaca comunitar 2. pereti verzi, terase acces direct din spatiu public

SURSA: Gaman MS

LIMITA CELOR 4 NIVELURI AŞADAR:

Oriunde, oricît de mare se doreşte să fie densitatea (CUT-ul), majoritatea clădirilor trebuie să aibă maximum 4 nivele. În anumite zone anumite clădiri pot depăşi acest prag, dar nu pentru locuinţe.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI Această limită este valabilă pentru un POT şi un CUT rezonabil. Aceşti coeficienţi împreună cu DENSITATEA pot regla raportul între sănătatea spirituală şi mentală a oamenilor şi eficienţa economică. Înălţimea este în acord cu NUMĂRUL DE ETAJE- 96, cu densitatea DENSTATEA RINGURILOR-29, CASA MUSUROI - 39 CONEXIUNILE DINTRE BIROURI- 82, şi ea ajută la formarea pe mai multe niveluri de apartamente (duplexuri) şi departamente (birouri). Această limită este de preferat, dar sunt şi situaţii în care trebuie să încălcăm această regulă. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

LIMITA CELOR 4 NIVELURI ROTTERDAM 2009

SURSA: Radoslav R

• 9% PENTRU PARCARE

9% PENTRU PARCARE

Liniştea şi integritatea comunităţilor locale depind şi de suma locurilor de parcare aferentă acelei comunităţi. La noi legea prevede 1 loc de staţionare pentru un apartament (ex. -teren oferit automobilelor situaţia din cartierele din Timişoara 19% spre deosebire de SUA - în centrul LA se ajunge pînă la 60% astfalt,). Concentrarea la un loc a prea multe locuri de parcare poate conduce la distrugerea comunităţilor.

Automobilele pot parca în nişe; Automobilele parchează unul peste altul Garaje Parcaje collective supraterane; Parcaje collective terane. SURSA: Mikoleit A& Puckhauer M URBAN CODE, ed gta Verlag 2011

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

9% PENTRU PARCARE „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005

GRADUL DE MOTORIZARE Aglomerarea urbana Timisoara 300 vehicule / 1000 locuitori în 2003 350 vehicule / 1000 locuitori în 2010 400 vehicule / 1000 locuitori în 2020 Austria 300 vehicule / 1000 locuitori în 1980 387 vehicule / 1000 locuitori în 1990 505 vehicule / 1000 locuitori în 2000

SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

9% PENTRU PARCARE “Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” 2005

Almada (Portugalia) Parcarea de destinaţie: gratuit la serviciu 34% gratuit pe stradă 27% cu taxă pe stradă 37% cu taxă în parcaj acoperit 2%

SURSA: Radoslav R& colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

9% PENTRU PARCARE Strasboug 2012 parcaj subteran in fata garii parc la suprafata

Sursa: Radoslav R 2012

9% PENTRU PARCARE ROMANIA

9% PARCAJE ZONA ISTORICA FABRIC TIMISOARA 2010

SURSA:stud Gaman M, mentor Radoslav R lucrare Dizertatie master urbanism REGENERARE ZONA FABRIC FAT UPT2009-10

9% PENTRU PARCARE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT PARCAJE 2014

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

9% PENTRU PARCARE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERI PARCAJE 2014

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

9% PENTRU PARCARE Mediul fizic este şi mediul raporturilor sociale. Empiric se cere a nu se folosi din suprafaţa terenului unei comunităţi mai mult decît 9% pentru parcaje. Dacă se depăşeşte această limită, mediul nu îi mai invită pe oameni în spaţiul public exterior. Aceasta presupune ca nici un lot de teren cu parcaje să nu depăşească 9% din suprafaţa unităţii de referinţă. Aceasta presupune ca într-un oraş să se definească U d V (“zonele de parcaj”) independente, fiecare între 0,4 - 4 ha şi în fiecare din aceste zone să se aplice această regulă .

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

9% PENTRU PARCARE Studii de caz: cartiere din Timişoara în 2004 - Într-o zonă cu 5 nivele la 1 ha sunt între 70 şi 100 apartamente ceea ce presupune nevoia de 70-100 locuri de parcare. 1 loc parcare presupune 25mp ceea ce înseamnă 2.500mp deci 25% din suprafaţa de 1 ha.

Într-o zonă cu 1-2 nivele la 1 ha sunt între 15-17 apartamente ceea ce presupune nevoia de 15-17 locuri de parcare. 1 loc parcare presupune 25mp ceea ce înseamnă 375mp deci cca 4% din suprafaţa de 1 ha. -

Normele pentru Zonele Urbane Extravilane (PUZ) emise de CJT HCJ 87/ 2004 - căile de circulaţie -18-20% din suprafaţa PUZ-ului sursa: Radoslav R

9% PENTRU PARCARE SCENARIU DE DEZVOLTARE B3F – CONSTRUIREA DE PARCĂRI COLECTIVE SUB, TERANE ŞI SUPRATERANE ;

PROGRAME : ÎN ZONELE REZIDENŢIALE 1 LOC /1 AP. PE INELUL II -TERAN ŞI SUPRATERAN LÎNGĂ INSTITUŢII PUBLICE – SUBTERAN, TERAN, SUPRATERAN TANGENT ZONEI CENTRALE CETATE-SUBTERAN 1 LOC LA 20MP DE SPAŢIU COMERCIAL DE PESTE 400MP INTEGRAREA SISTEMULUI TELPARK

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

9% PENTRU PARCARE STRATEGIA 2004 ZONE DE PARCĂRI TERANE REALIZATE (SAU ÎN CURS DE REALIZARE) PE INELUL DOI PRIN IMPLANTAREA DE RETAIL MARE PATRUNDEREA CU AUTO PARTICULAR IN INTERIORUL INELULUI II RESTRICTIONATA

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

9% PENTRU PARCARE STRATEGIA 2004 ZONE DE PARCĂRI SUBTERANE ADIACENTE CETATII PROPUNERI Fiecare Parcaj subteran va avea peste 500 de locuri Aceste parcaje vor contribui la realizarea integrata prudentiala zonei pietonale Cetate

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

9% PARCARE STRATEGIA 2012 ZONE DE PARCĂRI SUBTERANE ADIACENTE CETATII PROPUNERI CCUPT

SURSA: CCUPT

9% PENTRU PARCARE INGOLDSTADT GERMANIA STRATEGIA ZONE DE PARCĂRI ADIACENTE ZONEI CENTRALE ISTORICE PIETONIZATA OPERATIUNE PRUDENTIALA

Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de

9% PENTRU PARCARE ANALIZA SITUATIE EXISTENTA 2005 ZONA ARADULUI TORONTALULUI3054 ap cu 1819 loc parcare cod local 1 loc parcaj la 1 apartament

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

9% PENTRU PARCARE ANALIZA SITUATIE EXISTENTA 2005 ZONA ZONA BUCOVINA - 1730 ap cu 818 locuri parcare

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

9% PENTRU PARCARE ANALIZA SITUATIE EXISTENTA 2005 ZONA CIRCUMVALATIUNII I 2145ap cu 351 loc parcare

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

9% PENTRU PARCARE ANALIZA SITUATIE EXISTENTA 2005 ZONA CIRCUMVALATIUNII SUD 1047 ap cu 467 loc parcare REZULTA CA PE TERENURILE FOSTEI ZONE INDUSTRIALE FRUCTUS ESTE NEVOIE DE EXTINDEREA ZONEI REZIDENTIALE CU TOATE FACILITATILE NECESARE PRINTRE CARE SI UN PARCAJ SUPRATERAN

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

9% PENTRU PARCARE ANALIZA SITUATIE EXISTENTA 2005 ZONA MIRCEA CEL BATRAN – 727 ap cu 560 loc parcare

SURSA:„Radoslav R.,, & colectiv Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

9% PARCARE

SURSA: Ion raducanu http://pixer.mobi/photo?f=100004516355517&o=215126438647900&ch=email_E3%20(click)

9% PENTRU PARCARE MODELE

SURSA:

9% PENTRU PARCARE BUDAPESTA 2010 Zona centrala parcaj subteran cu spatiu verde deasupra

SURSA: Radoslav R

9% PENTRU PARCARE ELVETIA VADUZ Zona centrala parcaj subteran cu spatiu public pietonal deasupra

SURSA: Radoslav R

9% PENTRU PARCARE MUNCHEN 2012 PARCAJ SUBTERAN IN SPATELE BLOCULUI CU SPATIU VERDE DEASUPRA

SURSA: Gaman MS

9% PENTRU PARCARE STUDIU DE CAZ PROPUNERE 2010 SPATIU PUBLIC PIETONAL (COTA PIETII LA COTA PARTERULUI) ARADULUI VEST CU PARCAJ SUBTERAN

SURSA: stud Racasan C., mentor Radoslav R lucrare dizertatie “Reabilitare zona Aradului Vest Timisoara” master urbanism 2009-2010 FAT UPT

9% PENTRU PARCARE STUDIU DE CAZ PROPUNERE 2010 SPATIU PUBLIC PIETONAL (COTA PIETII LA COTA PARTERULUI) ARADULUI VEST CU PARCAJ SUBTERAN

SURSA: stud Racasan C., mentor Radoslav R lucrare dizertatie “Reabilitare zona Aradului Vest Timisoara” master urbanism 20092010 FAT

9% PENTRU PARCARE În discuţie apare şi numărul de locuri de parcare supraetajate şi subterane (ex Timişoara cartier Banu) Parcajul subteran este obligatoriu ca să nu violenteze terenul (să se considere cca 1m pămînt -BRD) Parcajele subterane nu satisfac decît rareori necesităţile. În zonele centrale de birouri este obligatoriu prezenţa doar a parcajelor subterane. Acest patern este legat de REŢEAUA TRANSPORTULUI PUBLIC-16 RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ-9 sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

9% PENTRU PARCARE sediu BRD Timisoara 1998 cu parcaje subterane sub spatiul verde (alb in poza)

sursa: Micsa O

9% PENTRU PARCARE AŞADAR. Nu permiteţi mai mult de 9% din teren să fie afectat pentru parcaje. Pentru a putea respecta această regulă este necesar ca un oraş să fie împărţit în “zone de parcaje”de maximum 4 ha în care să se aplice aceste reguli. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

Parcajele ... Ar trebui să poate cuprinde automobilele ce cată a parca pe o rază de cel mult 150m. Deci distanţa între două parcaje să nu fie mai mare ca 300m Sursa: Sfinţescu Cincinat – Circulaţie, sens unic, parcaje în Bucureşti în Urbanismul –monitor al Uniunii Oraşelor din Romania , nr 3-4 1940, anul XVII (IX)

9% PENTRU PARCARE

Dacă respectaţi paternurile PARCAJE PROTEJATE -97 MICI LOTURI DE PARCAJE -103 regula celor 9% se poate respecta la 70 locuri parcaje la 1 ha ceea ce înseamnă max 4 nivele la imobile.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

• STRĂZILE PARALELE CU SENSURI UNICE

STRĂZILE PARALELE CU SENSURI UNICE Oraşele sunt divizate în zone de transport local unde pietonul este stăpîn, în care automobilul este tolerat, dar în care sunt interzise deplasările de traversare ZONA DE TRANSPORT LOCAL -11, STRAZILE DE CENTURĂ-17. Aceste zone de transport local sunt divizate în comunităţi şi unităţi de vecinătate care sunt despărţite la rîndul lor de DELIMITAREA SUBCULTURILOR-13 sau de DELIMITATEA VECINĂTĂŢILOR-15. Cum trebuie organizate străzile pentru ca aceste zone să

funcţioneze corect ?

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

STRÄ&#x201A;ZILE PARALELE CU SENSURI UNICE Palermo 2012 parcari laterale si un singur fir de circulatie, fara trotuare

SURSA: Radoslav R

STRĂZILE PARALELE CU SENSURI UNICE Străzile din oraşele noastre favorizează congestia rutieră. Deşi maşinile pot merge cu 150km pe oră în oraş ele merg deobicei cu 20km pe oră. Pierderea de viteză se datorează prea multor intersecţii cu sens dublu. Rezultă că pentru a încuraja viteza traficului este necesar să creem o reţea de străzi majore cu puţine intersecţii -inele cu 2-3 km între ele -centuri cu 2-3 km între ele. Pasul următor este realizarea unei reţele de străzi paralele cu sensuri unice din 100-500m in 100-500m care să fie legată de inelele sau centurile adiacente. Partea căruţabilă pentru parcare pe ambele parti este 7,5 m (Sfinţescu Cincinat – Circulaţie, sens unic, parcaje în Bucureşti în Urbanismul –monitor al Uniunii Oraşelor din Romania , nr 3-4 1940, anul XVII (IX) sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

STRĂZILE PARALELE CU SENSURI UNICE SCENARIU DE DEZVOLTARE in Aglomerarea Urbana Timisoara studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005 B3 – INFRASTRUCTURĂ – DEPLASĂRI TRAFFIC

– – –

– – – – –

B3A – REDUCEREA TRAFICULUI DIN ORAŞ PRIN CONSTRUIREA DE CENTURI B3B – COMPLETAREA INELELOR ŞI A PENETRAŢILOR (A RADIALELOR) B3C – DEZVOLTAREA UNUI TRANSPORT PUBLIC EFICIENT B3D -CONSTRUIREA DE STATII DE SCHIMB ÎNTRE TRANSPORTUL URBAN ŞI CEL URBAN B3E - DEZVOLTAREA ZONELOR REZIDENŢIALE CU VITEZĂ MAX. DE 30 km/h B3F – CONSTRUIREA DE PARKINGURI COLECTIVE SUBTERANE, TERANE ŞI SUPRATERANE B3G – CONSTRUIREA DE PISTE DE BICICLETE B3H – CONSTITUIREA DE ZONE PIETONALE

SURSA:Radoslav R.,, & colectiv “Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE ZONA ISTORICA FABRIC TIMISOARA 2010 PENTRU EVITAREA CIRCULATIEI RUTIERE IN PIATA TRAIAN S - APELAT LA SENSURI UNICE PMT in 1998

SURSA:stud Gaman M, mentor Radoslav R lucrare Dizertatie master urbanism REGENERARE ZONA FABRIC FAT UPT2009-10

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE 2014

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE AŞADAR: În interiorul zonei de transport local nu trebuie să fie intersecţii majore de PENETRAŢII, INELE, CENTURI. Construiţi în schimb o reţea de străzi paralele cu sens unic care acced în ARTERELE MAJORE (PENETRAŢII, INELE, CENTURI). În oraşele existente transformaţi structura actuală urbană într-o reţea de străzi paralele cu sensuri unice cu un pas la cel puţin 100m dar nu mai mult de 500m. Aceste străzi cu sens unic debuşeajă în arterele majore care sunt la 2-3-5km. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE Arterele paralele cu sens unic sunt singurele străzi care pot traversa ZONA DE TRANSPORT LOCAL -11; Pentru accesul la grupările de case trebuie restricţionate străzile folosindu-se ARTERELE LOCALE BUCLATE 49; STRĂZILE VERZI 51; Folosiţi intersecţiile în formă de T INTERSECŢIA ÎN T-50; Construiţi traseele pietonale prin translarea lor faţă de arterele auto REŢEAUA DE ALEI-52; ALEILE RIDICATE -55. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI TIMISOARA EXISTENT 2008 CCUPT

SURSA: -Isopescu B, Piscoi C, Rigler R, Sabau S, Sgircea M, Spiridon A, Tomescu A, Valean P Coordonator Radoslav R„inBetween” –colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5,

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI EXISTENT 2008 CCUPT

Număr total de apartamente in zona Numar existent de masini in zona Număr de mașini existente /apartament Număr de mașini /apartament

cca 2900 cca 2200 0.75 1,2 conf normelor locale

Numar de locuri de parcare necesare in zona conf normelor locale = 3500 locuri

Număr total de mașini parcate pe carosabil si pe spatiu verde adiacent=1100 Din care cca 500 legal UN DEFICIT pe carosabil de cca =3000 Număr total de mașini parcate in curtile interioare ale blocurilor in garaje si pe spatiu verde =1.100 Număr total de mașini parcate pe străzi si in curti(legal si ilegal)=2.200

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI PROPUNERI 2008 CCUPT

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE PARCARI - CARTIERUL SOARELUI PROPUNERI 2008 CCUPT

Numar total in varianta propusa: 1150 Avantajele sensurior unice

-permit amplasarea parcajelor pe doua părți, pastrand un trafic fluent; -creste semnificativ numărul parcajelor disponibile; -scade posibilitatea accidentelor;

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE PARCARI - CARTIERUL SOARELUI PROPUNERI CCUPT

Numar total in varianta propusa: 1150 Avantajele sensurior unice

-permit amplasarea parcajelor pe doua părți, pastrand un trafic fluent; -creste semnificativ numărul parcajelor disponibile; -scade posibilitatea accidentelor;

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI PROPUNERI 2008

Dublu sens Situatia actuala-11

Sens unic Varianta propusa-25

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI STR ASTRILOR PROPUNERI 2008

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI STR V BALMUS PROPUNERI 2008

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI STR ASTRILOR PROPUNERI 2008

STRĂZILE PARALELE CU SENSURILE UNICE CIRCULATII SI PARCARI - CARTIERUL SOARELUI STR ORION PROPUNERI 2008

• SITURI

SACRE

SITURI

SACRE

În orice regiune, oraş, comunitate, vecinătate sunt locuri speciale care simbolizează zona, la care oamenii merg pentru a se întîlni cu memoria lor. Ele sunt locuri cu valoare naturale sau cu valoare istorică. Oamenii nu pot să-şi menţină rădăcinile spirituale şi legătura cu trecutul dacă lumea fizică în care trăiesc nu pot să susţină aceste rădăcini. Societatea tradiţională a recunoscut valoarea acestor locuri. Munţii, apele au devenit locuri de pelerinaj, după cum o casă memorială, un stejar, un gorun au puterea de a rememora oameni importanţi, momente importante ale trecutului comunităţilor respective. Societatea modernă ignoră deseori aceste locuri. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

SITURI

SACRE

Nr casa cu nr topo (memoria europeana) Riga 2012

SURSA:Radoslav R

SITURI

SACRE

Tallin Estonia 2012 placa memoriala cu basorefief scriitor national

SURSA:Radolsav R

SITURI

SACRE

placa comemorativa pe pardoseala strazii- muzeul evementelor definitorii Tallin Estonia 2012

SURSA:Radoslav R

SITURI

SACRE

CALAFAT 2014 PALATUL MARINCU donat 1914 PRIMARUL & DIRECTORUL & ARHITECTUL CONSIDERA CA PRIN RESTAURAREA DIN BANI PUBLIICI POT SA RAMINA IN MEMORIA LOCULUI

SURSA:Radoslav R

SITURI

SACRE

Pentru a reuşi în acest patern este nevoie să învestigaţi în orice zonă spaţială: -care sunt locurile de care se simt cel mai ataşat oamenii. -ce legături cu trecutul au aceste locuri. Insistaţi ca aceste locuri să fie conservate activ Timişoara -locurile revoluţiei din 1989. Casa lui Weismuller Odată ce locul a fost identificat şi conservat, accentuaţi accesul pentru a întării sensul public. Cel mai important lucru este ca prin mobilitatea progresivă spre acel loc sacru oamenii care se aproprie de zonă să resimtă acest sentimentul dorit. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

SITURI

SACRE

TIMISOARA 1989 LOCURI SIMBOLICE ALE REVOLUTIEI

sursa:Memorialul Revolutiei Orban

SITURI

SACRE

TIMISOARA 1989 OPERA ŞI BALCONUL OPEREI

sursa:Memorialul Revolutiei Orban

SITURI

SACRE

MUZEUL REVOLUŢIEIE TIMIŞOARA 1989 OPERA ŞI BALCONUL OPEREI imagine din balcon HOLOGRAME AUTORI PROPUNERE:Radoslav R, Gaman M 2012

sursa:Memorialul Revolutiei Orban

SITURI

SACRE

MUZEUL REVOLUŢIEIE TIMIŞOARA 1989 OPERA ŞI BALCONUL OPEREI propunere parter – hol şi pe scările de acces muzeu permanent AUTORI PROPUNERE:Radoslav R, Gaman M 2012

sursa: CCUPT

SITURI SACRE MUZEUL REVOLUŢIEIE TIMIŞOARA 1989 OPERA ŞI BALCONUL OPEREI propunere etaj - sala proiecţii şi acces pe balcon AUTORI PROPUNERE:Radoslav R, Gaman M 2012

sursa: CCUPT

SITURI SACRE Un templu trebuie parcurs doar prin trecerea secvenţială prin curţii succesive. (palatul interzis BEIJING) Frumuseţea atingerii unui vîrf de munte este amplificat de greutatea de al atinge. Frumuseţea unei femei este desăvîrşită prin dezvelirea ei treptată. Trebuie construit în jurul unui loc sacru un aparat care intensifică sentimentele dorite şi fac ca toate drumurile să meargă spre acolo. Pot apărea pe parcurs traseului puncte de unde se întrevede locul sacru. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

SITURI

SACRE

AŞADAR:

Trebuie stabilite regulamente prin care se protejează locurile sacre fie că acestea sunt mici sau mari, fie că sunt la periferie sau în centru în aşa fel încît să nu fie tăiate rădăcinile noastre cu trecutul.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

SITURI

SACRE

Oferiţi fiecărul loc sacru un sit sau o secvenţă de situri, unde oameni să se poată relaxa să se poată bucura şi mai ales pot să simtă prezenţa locului prin: BĂNCI LINIŞTITE -59, PRIVELIŞTEA ZEN-134, LOCUL CU COPACI -171, GRĂDINILE -176. În mod special proiectaţi aproprierea de sit printr-un pietonal şi printr-o serie de porţi graduale FUNDALUL PERFORAT-66.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

• ACCES LA APA

ACCESUL LA APĂ

Apa este unul din elementele cele mai preţioase ale omului. Printre locurile sacre malul oceanului, al mării, al lacurilor, al rîurilor sunt elemente esenţiale. Menţinerea şi curăţenea lor constituie un patern special. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

ACCES LA APA STUDIU AN V 2009 FA UPT SAT FIRDEA, TIMIS, ETAPA I ECOLOGICA PROTEJAREA RIPELOR: stud Nicolau J, Bistrean I, Sas A, mentor Radoslav R

sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0

ACCESUL LA APA MALUL BEGHEIULUI INAINTE DE SISTEMATIZAREA DIN cca1965 AZI IN URMA OPERATIUNILOR DE AMENAJARE A MALURILOR BETONATE ACCES LA APA ESTE RESTRICTIONAT

SURSA:http://www.facebook.com/photo.php?fbid=307829482670477&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1 2013.01.10

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

sursa:stud. PITA C mentor Radoslav R lucrare dizertatie master urbansim “AMENAJARE MALURI BEGA ZONA PODUL MARIA GARA TIMISOARA” 2009-10 FAT UPT

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

Sursa: stud GAMAN M S, MALAESTREANU mentor: Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism AMENAJARE MALURI BEGA ZONA PODUL DACILOR –TURBINA TIMISOARA FAT UPT 2009-10

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

Sursa: stud GAMAN M S, MALAESTREANU mentor: Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism AMENAJARE MALURI BEGA ZONA PODUL DACILOR –TURBINA TIMISOARA FAT UPT 2009-10

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

Sursa: stud GAMAN M S, MALAESTREANU mentor: Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism AMENAJARE MALURI BEGA ZONA PODUL DACILOR –TURBINA TIMISOARA FAT UPT 2009-10

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

Sursa: stud GAMAN M S, MALAESTREANU mentor: Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism AMENAJARE MALURI BEGA ZONA PODUL DACILOR –TURBINA TIMISOARA FAT UPT 2009-10

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

Sursa: stud GAMAN M S, MALAESTREANU mentor: Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism AMENAJARE MALURI BEGA ZONA PODUL DACILOR –TURBINA TIMISOARA FAT UPT 2009-10

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2010

SURSA:stud Gaman M., Malaerscu A mentor Radoslav R lucrare dizertatie “Reabilitare zona Fabric Timisoara” master urbanism 2009-2010 FAT UPT

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2011

sursa: stud Scurtu C mentor: Radoslav R lucrare DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2010-2011: Regenerare urbana artera Pestalozzi si a canalului Bega

ACCESUL LA APA Canalul Bega Timisoara propunere 2014 STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R, studiu an IV, 2013-2014 Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT

ACCESUL LA APA AMSTERDAM 2008 malul apei trafic rutier-bike- pietoni-terase

SURSA:Radoslav R

ACCESUL LA APA AMSTERDAM transformarea prudentiala a rutierului de pe linga canale in pietonal

Sursa: http://theprotocity.com/walking-dead-rethinking-amsterdam-canal/ 09.11.2014

ACCESUL LA APA AMSTERDAM situatia existenta 2014

sursa: http://theprotocity.com/walking-dead-rethinking-amsterdam-canal/ 09.11.2014

ACCESUL LA APA AMSTERDAM transformarea prudentiala a rutierului de pe linga canale in pietonal varianta cu spatiu verde

Sursa: http://theprotocity.com/walking-dead-rethinking-amsterdam-canal/ 09.11.2014

ACCESUL LA APA AMSTERDAM transformarea prudentiala a rutierului de pe linga canale in pietonal varianta cu spatiu verde

sursa: http://theprotocity.com/walking-dead-rethinking-amsterdam-canal/ 09.11.2014

ACCESUL LA APA ORSOVA accesul la apa se face prin traversarea caii rutiere de tranzit

sursaCata's Photography

ACCESUL LA APA RIMINI ITALIA acces ecologic blocat la mare de masa construita

ACCESUL LA APĂ Deşi această nevoie este evidentă, afluxul prea puternic al oamenilor spre apă pot să o distrugă. Autostrăzile (Toronto), şoselele, străzile (b-dul Parvan Timişoara), căile ferate (Turnu Severin), industriile (zona Fabric) fac ca accesul la apă să fie oprit. Malurile nu au voie să cadă în mîini private (ex corect Suedia).

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

ACCESUL LA APA RIGA 2012 CANALE COLECTARE APA PLUVIALA

SURSA:Radoslav R

ACCESUL LA APA RIGA 2012 CANALE NAVIGABILE PENTRU AMBARCATIUNI MICI CU ACCES PIETONAL LIN LA APA

SURSA:Radoslav R

ACCESUL LA APA Berlin 2013 ALBASTRU SI VERDE IN SIMBIOZA ECOLOGICA

SURSA:Radoslav R

ACCESUL LA APA Berlin 2013 ALBASTRU SI VERDE PAJISTI CU ACCES DIRECT

SURSA:Radoslav R

ACCESUL LA APĂ Terenul din apropiere apei trebuie să fie de folosinţă publică. Pe această suprafaţă prezenţa căilor rutiere poate distruge malul apei şi ca atare căile rutiere trebuie îndepărtate de apă. Lăţimea benzii de teren unde nu este voie prezenţa căilor rutiere depinde de mărimea şi felul apei, dar indiferent de aceasta trebuie să existe o pietonală acolo. Dacă avem o dezvoltare urbană slabă lăţimea fîşiei de teren lăsată publicului trebuie să fie de mimin 100m. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

ACCESUL LA APA BERNA GRADINA ZOO 2010 GRADENE PENTRU ACCES DIRECT LA APA

SURSA:Radoslav R

ACCESUL LA APĂ AŞADAR:

Cînd o aşezare umană se dezvoltă lîngă un corp natural de apă, trebuie tratat cu maximă atenţie terenul adiacent ambelor entităţi. Trebuie rezervată domeniului public o fîşie de teren continuu pe lîngă apă (plajele marine). Faceţi tot posibilul ca oameni să aibă acces la apă la intervale normale (ex negativ coasta adriatică a Italiei).

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

ACCESUL LA APA LONDRA 2011 acces direct la apa pajiste-gradene

SURSA:Gaman MS

ACCESUL LA APA LONDRA 2011 acces direct la apa pietonal-gradene

SURSA:Gaman MS

ACCESUL LA APA BARCELONA 2010 mal tratat antropic

SURSA:Gaman MS

ACCESUL LA APA CORIDOARE ECOLOGICE VERDE ALBASTRU IN JURUL CANALELOR DE DESECARI PROPUNERE 2013 PENTRU 2025 IN CAZUL INTRODUCERII TTT

SURSA : CCUPT RADOSLAV R & DANCIU M 2014

ACCESUL LA APA CULOARE ECOLOGICE VERDE ALBASTRU PROPUNERE 2014 PENTRU 2025 IN URMA ELIMINARII CAII FERATE DINTRE GARA DE NORD SI GARA DE EST

SURSA : CCUPT RADOSLAV R & DANCIU M 2014

ACCESUL LA APĂ

Lăţimea fîşiei comune de teren poate varia funcţie de condiţiile ecologice ale apei. În cazul minimal trebuie să fie o pietonală publică de cîţiva metri lăţime PROMENADA- 31 (Fabric). În cazul oceanului poate fi de sute de metri ŢINUTUL -7 În nici un caz nu construiţi artere de circulaţie majoră auto la mai puţin de 1.6km sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

ACCESUL LA APA Suedia Stockholm Hammarby Sjöstad regenerare zona portuara cu locuinte cu acces la apa

SURSA:Photos: Lennart Johansson, Infobild, cover, pages 6–7, 8, 8–9, 10–11 , 12 , 13, 14, 16, 17, 28. Eddie Granlund, cover, pages 4–5, 8, 9, 10, 11 , 12 , 13, 14, 18. Ulf Bergström, cover, pages 1, 10, 11 , 12 , 13, 14, 17, 18, 19, 21 , 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31. Thomas Henriksson, Orangeproduktion pages 20, 22 , 23. Per Skoglund, page 7. Ingrid Johansson, page 7. Stockholm City Museum: pages 6–7. Illustrations: Eco-cycle, Lena Wettrén Bumling AB. Map, Stockholm City Planning Office. Automated waste disposal system, Envac. GlashusEtt, Datamotion. Graphic design/layout: Lena Wettrén, Bumling AB Printers: Alfaprint, 2007

โ ข CICLUL VIEลขII

CICLUL VIEŢII O vîrstă este bine definită doar dacă sunt ceremonii care marchează trecerea de la o vîrstă la alta prin celebrări sau distincţii. Dacă nu se marchează clar aceste ceremonii într-o comunitate, oamenii derapează.

Nu se vor implica în viaţa comunităţii niciodată la nici o vîrstă. Este precum o doamnă s-ar îmbrăca cu o fustă mini la 60 de ani. Ciclul vieţii este o realitate psihologică bine definită, fiecare ciclu are stadii diferite de dificultăţi şi de avantaje proprii. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII Este important să reţinem că trecerea de la un stadiu la altul nu este inevitabila şi ca ea nu se va petrece decît dacă o comunitate poate menţine un echilibru al ciclului vieţii. Fiecare din noi recunoaşte că prin trecerea prin viaţă, noi trecem prin mai multe stadii. Dar este mai greu de recunoscut că fiecare din aceste stadii au avantajele şi dezavantajele aferente. Dar mai ales că fiecare stadiu presupune că anumite experienţe trebuie să se întîmple atunci şi nu în alt stadiu.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIETII

copilul: iniţiativa-vinovăţia copil mare:silinţa-inferioritate

SURSA: -Isopescu B, Piscoi C, Rigler R, Sabau S, Sgircea M, Spiridon A,Tomescu A, Valean P, Coordonator Radoslav RaduinBetween” – colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5

CICLUL VIETII vîrsta înaintată:integritate-disperarea

CICLUL VIEŢII Erik Erikson sugerează încă din 1959 în studiul său “Identitatea şi ciclul vieţii” că fiecare stadiu (pentru el sunt 8 stadii) este caracterizat de: o stare şi o activitate specifică care trebuie îndeplinită de persoana în cauză înainte de a trece la un alt stadiu după cum urmează:

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII 1- încredere-neîncredere: sugar_ relaţia sugar mamă_lupta pentru încredere că mediul îi poate oferii hrană 2-autonomia- ruşine şi îndoială: copilul mic_ relaţia între copii şi părinţi_lupta pentru a sta pe propriile picioare_ lupta pentru a-ţi găsi autonomia faţă de experienţele de ruşine şi îndoială_ lupta pentru obţinerea autocontrolului 3-iniţiativa-vinovăţia: copilul_ relaţia cu familia, cercul de prieteni_căutarea de acţiune_învăţarea de a fi obraznic faţă de teamă şi de a fi vinovat faţă de propriile agresiuni. 4-silinţa-inferioritate: copil mare_ relaţia cu vecinii, şcoala, adatarea la societate_sensul că poate faceun lucru bine, singur sau cu alţii _ nu are experienţă sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII

5- identitatea-difuzia identitţii: adolescentul_ relaţii cu tovarăşii săi şi cu “cei din afara grupului său” _ căutarea de model pentru viaţa sa de la un adult_căutarea continuităţii în propriul caracter impotriva confuziilor sau a dubiilor_moratoriu_ timp a găsi aliaţi pentru transpunerea crezului său de viaţă 6-intimitate –izolare: adultul tînăr_ parteneri ca prieteni_sex_muncă_lupta pentrua avea relaţii concrete cu alţii_găsirea şi pierderea eului propriu prin alţii_lupta impotriva izolării şi a evitării altora. 7-producerea-stagnarea: adultul_ relaţie între persoana respectivă şi diviziunea muncii_ formarea unei gosodării_lupta pentru stabilitte_lupta pentru a nu pierde stabilitatea- simţămîntul stagnării 8-integritate-disperarea: vîrsta înaintată_ relaţia dintre individ şi lumea sa_atingerea înţelepciunii_dragostea faţă de sine şi faţă de obiectele proprii_ deschiderea faţă de moarte_lupta pentru integritatea vieţii_disperarea că viaţa a fost fără sens sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIETII vîrsta înaintată:integritate-disperarea

CICLUL VIETII STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

CICLUL VIEŢII O comunitate poate sau nu să susţină trecerea de la un stadiu la altul. Aceasta se întîmplă deoarece comunitatea primeşte şi dă ceva persoanei în cauză. Această tranzacţie este cheia pentru rezolvarea trecerii de la un stadiu la altul. Există o armonizare mutuală între cei foarte bătrîni şi cei foarte tineri, între adulţi şi tineri, între copii şi copilaşi, între femei tinere şi bărbaţi tineri, etc. Aceste relaţii trebuie să se realizeze la şcoală, în casă, la cafenea, în dormitor, la terenul de sport, în atelierele muncii etc.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII Societatea modernă încearcă în locul acestui aranjament de echilibru în ciclul vieţii să construiască sate de vacanţă, oraşe dormitor, campusuri universitare exterioare oraşului, ghetouri pentru şomeri, cimitire imense, parcuri industriale, azile, etc, etc. Pentru a realiza acest patern este obligatoriu ca fiecare proiect pentru un oraş, o comuntate, o casă, o uşă, o clanţă să fie gîndit pentru a ajuta acest echiliru. Este o problemă vitală pentru realizarea sau nerealizarea încrederii, autonomiei, iniţiativei, identităţii, intimităţii, integrităţii etc, etc în fiecare persoană

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII •

STADIU 1 sugarul încrederea 2 copilaşul autonomia

LOCUL casa, pătuţul, sora, grădina

locul propriu, domeniul cuplului, domeniul copilului, locul comun, jocul în comun 3 copilul locul de joacă, locul propriu, iniţiativa terenul comun, vecinătăţile, animalele 4 copilul mare casa copilului, şcoala, locul silinţa propriu, aventura jocului, club comunitatea proprie 5 tînărul căsuţa proprie, societatea teenidentitate agerilor, cămin, internat, învăţătura, oraşul şi regiunea 6 adultul tînăr gospodăria, domeniul cuplului, intimitate grupe mici de lucru, familia, reţeaua de învăţămînt 7 adultul comunitatea de muncă, familia producătorul ca o primărie, o cameră pentru fiecare, munca aşezată, familia, regiunea independentă 8 persoana în vîrstă munca aşezată, căminul, familia, integritatea regiuni independente

RITUALUL TRECERII locul naşterii, şederea în casă, ieşirea din pătuţ, creerea unui loc mersul pe jos, ziua de naştere specială

primele aventuri în oraş, întîlniri ritualurile pubertăţii, intrarea privată, drumul propriu începutul, căsătoria, munca, casa naşterea unui copil, crearea unui nivel social, casa ziua de naştere specială, schimbarea muncii, recolta moartea, funerariile, locurile grave

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII AŞADAR: Asiguraţi-vă că întreg ciclu al vieţii este reprezentat şi echilibrat în fiecare comunitare. Idealul de echilibru în ciclul vieţii este un principiu esenţial în evoluţia unei comunităţi. Ca atare : -fiecare comunitate trebuie să încludă un echilibru de oameni la fiecare nivel al ciclului vieţii, de la cel mai mic pînă la cel mai în vîrstă şi trebuie să fie dotată cu toate cele necesare pentu susţinea fiecărui stadiu al vieţii -fiecare comunitatea trebuie să conţină toate cele necesare pentru a marca cel mai bine ritualurile de trecere de la stadiu la altul: locuri care susţin doar un stadiu, locuri care susţin trecerea de la un stadiu la altul şi locuri care marchează interacţiunea dintre stadii. sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

CICLUL VIEŢII Ritualurile de trecere au nevoie de: GĂURI ÎN FUNDAL-66. Deasemeni paternul CICLUL VIEŢII-26 se sprijină pe GOSPODĂRIA MIXTĂ-35, BĂTRÎNII PESTE TOT- 40, COMUNITATEA MUNCII-41, PRIMARIA LOCALĂ-44, COPII ÎN ORAŞ-57, LOCUL DE NAŞTERE-65, LOCURI GRAVE-70, FAMILIA-75, CASA PROPRIE-79, MAESTRUL ŞI UCENICUL- 83, SOCIETATEA TEENAGERILOR- 84, ŞCOLILE CA FRONTURI DE MAGAZINE -85, CASA COPIILOR- 86, CAMERA DE ÎNCHIRIAT-153, CĂMINUL TEENAGERILOR-154, CĂMINUL BĂTRÎNILOR 155, LOCUL DE MUNCĂ-156, PATUL CĂSĂTORIEI -187

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

• BĂRBATUL ŞI FEMEIA

BĂRBATUL ŞI FEMEIA Lumea oraşelor din anii 1970 a fost împărţită de a lungul unor linii de demarcare sexuale. Suburbiile sunt pentru femei, locurile de muncă pentru bărbaţi, grădiniţele pentru femei, şcolile profesionale pentru bărbaţi, supermarketurile pentru femei, magazinele cu obiecte metalice pentru bărbaţi. Cu toate acestea nici un aspect al vieţii nu este pur masculin sau feminin. Ştiinţa este dominată de masculi, politica de masculi, diplomaţia de masculi, războiul de masculi etc, Şcolile sunt dominate de femei, casa este dominată de femei etc. Pînă cînd bărbaţii şi femeile împreună nu vor fi capabili să infuenţeze mutual fiecare parte din viaţa oraşului putem doar bănui un patern şi anume:

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

BĂRBATUL ŞI FEMEIA AŞADAR: Faceţi ca fiecare parte din mediu, fiecare clădire, fiecare spaţiu deschis, fiecare comunitate de muncă, comunitate, vecinătate, să fie atît pentru instinctele femeii cît şi pentru cele ale bărbatului. Păstraţi un echilibru între bărbaţi şi femei în orice

proiect indiferent de scara lui.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

BĂRBATUL ŞI FEMEIA

Aceasta înseamnă ca să nu existe nici o zonă de locuit fără magazine pentru bărbaţi, nici o comunitate fără locuri de muncă pentru femei şi locuri pentru ingrijit copii.

sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R

BĂRBATUL ŞI FEMEIA STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2014

Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R studiu an IV, 2013-2014 FAUT UPT

MULTUMESC