06 paternuri de locuire ppt m

Page 1

NOTE CURS 06 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE

06. În jurul acestor centre locale daţi posibilitatea naşterii următoarelor paternuri de locuire în acord cu grupurile umane sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu


PATERNURI DE LOCUIRE 0. limita celor 4 niveluri 1. gospodăria mixtă (amestecul de gospodarii) 2. gradientul de viaţă publică 3. locuinţa grupată 4. locuinţa înşiruită 5. locuinţa colectivă (cu terase şi casa scării publică) Condominium, apartamente 6. Locuințe mobile, remorci, probleme:Pubelele, Depozitare Gunoi, Intretinerea mediului inconjurator (Sursa -Mikoleit, Anne, Purckhauer, Moritz 100 Lessons for Understanding the rile City, gta Verlag, 2011)

7. vîrsnicii pretutindeni în comunitate probleme: tot al 13-lea pieton are părul alb; Oamenii bătrîni stau pe bănci; Băncile de stat se pun în pieţe publice; (Sursa -Mikoleit, Anne, Purckhauer, Moritz 100 Lessons for Understanding the rile City, gta Verlag, 2011)

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


Romania sursa:


ISTAMBUL 2011 sursa:Gaman MS


• LIMITA CELOR 4 NIVELURI


LIMITA CELOR 4 NIVELURI TIMISOARA 2008 PUZ LOCUINTE INALTE P+ 15E

sursa RR


LIMITA CELOR 4 NIVELURI LOCUIREA locuirea in cadrul UTR ului (comunitatii): trebuie sa fie integrata cu alte functiuni; trebuie sa fie adaptata celor in virsta si celor cu copii putini; trebuie ca noile apartamente sa fie de marimi si folosinte variate trebuie ca cele existente sa fie capabile sa fie reutilizate pentru marimi si folosinte variate trebuie sa existe accesibilitate pietonala la comert, birouri, restaurante, cafenele, centre comunitare, centre de sanatate, educatie, spatii verzi, cultura, entertainment, etc. trebuie ca spatiul exterior sa integreze pietonii, ciclistii, locurile de joaca pentru copii, ecologia, etc; trebuie ca automobilele sa fie oaspeti si sa ii respecte pe ceilalti; ASADAR: In zone cu densitati mari sunt multe cladiri cu apartamente mici ce sunt: adaptabile pentru munca acasa adaptabile la noile provocaril individuale

Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM ; prelucrare Radoslav R


LIMITA CELOR 4 NIVELURI 7 ratiuni pentru care locuirea in cladiri inalte omoara viata comunitatii: 1. Locuintele in imobile inalte separa oamenii de strada; 2. Locuintele in imobile inalte nu sunt la scara umana; 3. Locuintele in imobile inalte reduc puternic sansa contactelor sociale; 4. Locuintele in imobile inalte sunt sprawl uri pe verticala; 5. Locuintele in imobile inalte =gentrificare si inechitate Locuintele in imobile joase si medii=resiliency si affordability 6. Locuintele in imobile inalte nu sunt verzi; 7. Locuintele in imobile inalte nu sunt bune pentru sanatate;

Sursa:Tazmine Loomans


LIMITA CELOR 4 NIVELURI Clădirile înalte au avantaje reale doar în domeniul speculativ pentru proprietarii de teren şi pentru bănci. Sunt mai scumpe ca construcţie, sunt mai scumpe ca întreţinere de cele mai mute ori distrug peisajul, cel mai important lucru este că distrug viaţa socială, prin creşterea criminalităţii, prin dificultatea de educare a copiilor, prin izolarea celor în vîrstă Ele dăunează viaţa raţională şi spirituală a oamenilor. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LIMITA CELOR 4 NIVELURI EFECTELE INALTIMII CLADIRILOR DE LOCUIT

Dezordinea mentală şi alienarea socială se amplifică cu cît creştem înălţimea clădirilor. Există o puternică corelare între nesănătate şi înălţime prin faptul că în aceste cazuri oamenii îşi petrec tot mai mult timp în apartament. Înălţimea mare îi răpeşte pe oameni de pe pămînt şi îi îndepărtează în a merge pe jos, în a merge în parcuri, în a avea avea contacte sociale, etc. Copiilor li se amplifică disfuncţionalităţilor kinetice dacă locuiesc în apartamente în imobile cu mai mult de 4 nivele. Copii de vărstă mică din blocurile înalte sunt privaţi de relaţii cu copii de vîrsta lor. Adolescenţii nu participă la viaţa comunităţii. Mamele sunt anxioase că nu pot să-i supravegheze pe cei mici de la fereastra bucătăriei. Accesul prin coridoare neluminate, prin lifturi din exterior la apartamente este o barieră imensă penru copii şi bătrîni de a ajunge la spaţiul public.. Contactele sociale sunt la cei de pînă la 2-3 ani din blocuri înalte de doar 29% pe cînd la copii din casele joase aceste contacte ajung la 86%. Datele din studiile aferente ne arată că copii din imobilele înalte încep să se joace mult mai tîrziu decît copii de la imobilele cu puţine niveluri. Doar 2% din copii sub 2 ani se joacă afară spre deosebire de cel din imobile joase unde aceştia ajung la 27%. Din copii de pînă la 5 ani în blocurile înalte 27% din aceştia nu se joacă afară spre deosebire de cei pînă la 4 niveluri care ajung la 59%. Pe vîrstnici această imobilitate îi face mai predispuşi spre accidente şi le scurtează viaţa Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LIMITA CELOR 4 NIVELURI

AŞADAR:

oricît de mare densitate se doreşte, majoritatea clădirilor trebuie să aibă maximum 4 nivele. În anumite zone anumite clădiri pot depăşi acest prag, dar nu pentru locuinţe.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LIMITA CELOR 4 NIVELURI

STRATEGIE DE REGENERARE URBANA 2005 pentru ZONELE REZIDENTIALE AU Timisoara sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” autor Radoslav R., et al. aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

PLANIFICĂRI SPAŢIALE SPECIFICE A.U.T. A - INFRASTRUCTURA ÎN A.U.T. B – LOCUIREA ÎN A.U.T. C– A.U.T. – COMERŢ D– A.U.T. –INDUSTRIA ŞI SERVICII E– A.U.T. – PARCURI ŞI PROTECŢIA MEDIULUI F– A.U.T. – ECHILIBRU SOCIAL G– A.U.T. - ISTORICĂ H– A.U.T. - UNIVERSITARĂ I – A.U.T - SPORT ŞI DESTINDERE

Ba. TIPOLOGIE: 1. LOCUIREA TRADIŢIONALĂ ÎN CASE INDIVIDUALE 2. LOCUIREA ÎN BLOCURI COLECTIVE (CONDOMINIUM) 3. LOCUIREA inMIXTURĂ ÎNTRE CELE DOUĂ TIPURI ÎN A.U.T Bb. OBIECTIVE: 1. REGENERARE FIZICA SI SOCIALA 2. RIDICAREA CALITATII VIETII 3.PASTRAREA SI DIVERSIFICAREA CARACTERELOR DISTINCTE ale UTR-urilor


Strategie 2005 pentru LIMITA CELOR 4 NIVELURI LOCUIREA ÎN BLOCURI COLECTIVE (CONDOMINIUM) AU Timisoara sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” autor Radoslav R., et al. aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

C. PROGRAME: 1. ASIGURAREA IDENTITATII PROPRII PENTRU FIECARE UNITATE DE VECINATATE PRIN ELABORAREA DE REGULI

2. REDUCEREA DENSITĂŢII ÎN ZONELE REZIDENŢIALE DE BLOCURI PRIN RECONVERSIA SPAŢIILOR DE LA PARTER 3. REALIZAREA ÎN FIECARE ZONĂ REZIDENŢIALĂ DE LOCURI DE JOACĂ PENTRU COPII, PLATFORME UTILITARE, ZONE VERZI, PARCARI, GARAJE

4. REALIZAREA ÎN FIECARE CARTIER DE SĂLI DE SPORT, BAZINE DE ÎNOT ÎN FIECARE CARTIER ŞI TERENURI DE SPORT & BISERICI CU CENTRE SOCIALE, CANTINE PENTRU SARACI, AZILE PENTRU COPII STRAZII, PENTRU BATRINI. 7. CREAREA DE CENTRE DE CARTIER: PROMENADE, SPATII COMERCIALE, MAGAZIE, PIETE AGROALIMENTARE, SCUARURI, 8. CONSTRUIREA DE FÎNTÎNI – LOCURI DE SOCIALIZARE 8. APARTAMENTE DE LUX ÎN BLOCURI CONDOMINIUM PE MALUL CANALULUI BEGA ÎN LOCUL FOSTEI INDUSTRII 9. REDUCEREA DE TAXE LOCALE: -TAXE SCĂZUTE PENTRU LOCUIRILE SOCIALE&SCUTIRI DE TAXE PENTRU REABILITARE TERMICĂ PE IMOBIL 10 PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT CU PARTICIPARE GUVERNAMENTALĂ PRIVIND REABILITARE TERMICĂ PE IMOBIL


LIMITA CELOR 4 NIVELURI STRATEGIE 2005 pentru LOCUIREA TRADIŢIONALĂ ÎN CASE INDIVIDUALE AU Timisoara sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” autor Radoslav R., et al. aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

C. PROGRAME: Densificare prin supraetajare, extindere laterala, si in cazul parcelelor adinci reparcelare prin PUZ uri (consultarea intregului cvartal) pentru construirea de locuinte individuale Extindere program: Sursa:-“Studiu director privind densificarea tesutului urban in Timisoara” – Radu Radoslav, Ana-Maria Branea, Marius Gaman, Tudor Morar, - URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr 4/2010, pg 74-77, ISSN 1844-802X


LIMITA CELOR 4 NIVELURI POLITICA IN DUPA 2007 TIMISOARA, ROMANIA PENTRU REVITALIZAREA ZONELOR DE LOCUIT CONSTRUITE

A. TIPOLOGIE: 1. LOCUIREA TRADIŢIONALĂ ÎN CASE INDIVIDUALE Densificare prin construire de blocuri colective prin HCLT 140/2007 şi 300/2008 Efecte: distrugerea calităţii vieţii în zonele rezidenţiale traditionale distrugerea comunitatilor traditionale distrugerea intereselor proprietarilor din zonele rezidentiale traditionale Peste 100 de procese pentru PMT intentate de Asociatia Proprietarilor din Zonele Rezidentiale (APZR) 2. LOCUIREA ÎN BLOCURI COLECTIVE (CONDOMINIUM) Mansardarea blocurilor prin HCLT si 141/2007 Efecte: distrugerea calităţii vieţii în zonele rezidenţiale de tip condominium prin densificarea zonelor care depaseau normele europene fara lift incalcarea legislatiei in vigoare Redurerea capacitatii de a oferi spatii corespunzatoare pentru facilitati strict necesare precum: Locuri de joaca, locuri de parcare, Gradinite, Scoli, infrastructura edilitara, etc 3. LOCUIREA in MIXTURĂ ÎNTRE CELE DOUĂ TIPURI ÎN A.U.T sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” autor Radoslav R., et al. aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;


• AMESTECUL DE GOSPODĂRII


AMESTECUL DE GOSPODĂRII Amestecul de tipuri de unităţi de locuit poate genera sau poate distruge caracterul unei UNITĂŢI DE VECINĂTATE-14, GRUPĂRI DE CASE-37, COMUNITĂŢI A MUNCII-41, CICLULUI VIEŢII -26. Ce amestec de tipuri de locuire poate genera viaţa în aceste paternuri, deoarece nici un stadiu al vieţii de sine stătător nu este în sine suficient ? Oamenii au nevoie de susţinere şi confirmare de la alţi oameni care sunt în alte stadii ale ciclului vieţii, după cum au nevoie de susţinere din partea celor din stadiile similare cu ei din ciclul vieţii.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


AMESTECUL DE GOSPODĂRII Din păcat în oraşele noastre sunt zone întregi numai cu garsoniere, sau numai cu apartamente cu două camere, sau numai cu gospodării ceea ce produc în mod sigur zone cu oameni singuri, cu cupluri, cu familii cu copii segregate, fără ca aceşti oameni să se putea ajuta între ei. Dacă avem un amestec favorabil de gospodării, există posibilitatea de a avea contacte între stadii diferite ale vieţii, ceea ce produce şansa ca fiecare persoană să se găsească faţă în faţă cu viaţa celorlaţi membrii ai comunităţii lui.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


AMESTECUL DE GOSPODĂRII TIMISOARA DISTRIBUTIA CLADIRILOR COLECTIVE CONSTRUITE DUPA 1965 PE ETAPE

SURSA:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


AMESTECUL DE GOSPODĂRII

DEZVOLTARI DE TIP SPRAWL IN ZMT CU PRECADERE LOCUINTE INDIVIDUALE DE TIP GOSPODARII MARI

SURSA:-“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X


AMESTECUL DE GOSPODĂRII

Adolescenţii pot vedea cupluri tinere cu copii, oamenii în vîrstă pot supraveghea copii, oamenii singuri pot fi susţinuţi de familiile mari şi viceversa, tinerii privesc la adulţi ca la nişte modele etc. Aceasta înseamnă că oamenii îşi pot vedea sănătos de drumul lor prin viaţă. Nevoia de mixtură primează nevoii oamenilor de a sta alături de oameni din acelaşi stadiu al vieţii. Din studiile americane ale anilor 70 într-o zonă metropolitană este nevoie de: cca 40% din unităţile de locuit pentru familii, 15% pentru cupluri, 30% pentru oameni singuri şi 15% grupează gospodării. Grupul pentru care se cere această proporţie nu este nici la nivelul oraşului, dar nici la nivelul fiecărei case. Este vorba de o grupare de cca o duzină de familii care poate ajunge pînă la 500 persoane UdV

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


AMESTECUL DE GOSPODÄ‚RII la scara UTRTimisoara CAMPUS UNIVERSITAR Legenda

Locuinte individuale

Locuinte colective

Camine studentesti

sursa: Budau_Fratila_Luca, 2014 studiu an IV FAUT UPT


AMESTECUL DE GOSPODĂRII

AŞADAR: Încurajaţi creşterea unui mixaj de tipuri de gospodării în fiecare vecinătate, în fiecare grupare de case astfel încît unităţile de locuit pentru: o persoană, pentru un cuplu, pentru o familie cu copii şi gospodăriile să stea faţă în faţă.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


AMESTECUL DE GOSPODĂRII Asiguraţi-vă că în fiecare U.d.V. există loc pentru bătrîni OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI-40, că există locuri de joacă pentru copii LOCURI DE JOACĂ ÎNLĂNŢUITE-68. Detaliaţi fiecare tip de unitate de locuit în concordanţă cu FAMILIA-75, CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ-76, CASA PENTRU UN CUPLU-77, CASA PENTRU O PERSOANĂ -78

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE În interiorul unei U.d.V. sunt anumite zone unde viaţa este mai activă NODURI DE ACTIVITATE-30 şi alte zone în care activitatea este mai slabă DENSITATEA INELELOR-29. În orice aranjament este important de a diferenţia grupurile de locuinte şi traseele ce le leagă, în acord cu dorinţa de extrovertire sau de introvertire ale locuitorilor respectivi. Această diferenţiere este nevoie să se petreacă deoarece oamenii sunt diferiţi unul faţă de altul, fapt care se dovedeşte şi prin felul prin care ei doresc să-şi amplaseze casele într-o U.d.V. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE

În SUA, în conformitate unor studii de specialitate 20% din unităţile de locuit doreau să fie aproape față de centrul comercial, 60% doreau o distanţă medie față de centrul comercial, 20% doreau o distanţă mare față de centrul comercial,. Sugerăm ca să folosim trei tipuri de unităţi de locuit funcţie dacă se află: -lîngă activitate, -departe de activitate sau -la mijloc urmărind următoarele cerinţe pentru traseele de legătură: -trasee de a lungul serviciilor pentru a asigura aglomerarea, înghesuiala, pentru a lega activităţi; -trasee îndepărtate de servicii, ce descurajează traficul, cu multe fundături sau străzi la unghi drept cu cele de trafic mare; -tipuri intermediare de trasee ce leagă cele mai îndepărtate şi liniştite trasee cu cele centrale. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE UdV GIROC Vest TIMISOARA

SURSA: Stud. Barbu_Orășteanu_Popa, mentori: Danciu MI, RadoslavR studiu an IV FAUT UPT 2014


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE UdV GIROC Vest TIMISOARA

SURSA: Stud. Barbu_Orășteanu_Popa, mentori: Danciu MI, RadoslavR studiu an IV FAUT UPT 2014


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE Acest patern este important pentru constituirea unui grup de case de 12 în care în mod cert: -4 „extrovertiţi” doresc să fie mai aproape de pietonal şi de acţiunea comunitară, -4 „introvertiţi” doresc depărtarea maximă de activităţi şi doresc o zonă privată cat mai puternică şi -4 doresc să aibă din ambele situaţii cate puţin.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE AŞADAR: Faceţi foarte clară distincţia dintre cele 3 tipuri de oameni, respectiv: cei ce doresc locuri liniştite, cei ce doresc străzi aglomerate şi cei ce doresc din ambele. -Asiguraţi-vă că locurile dorite a fi liniştite sunt legate pietonal şi casele sunt retrase fizic. -Asiguraţi-vă că locurile dorite a fi active sunt pe străzi aglomerate pe care sunt mulţi oameni de a lungul întregii zile şi casele respective sunt expuse. -Asiguraţi-vă că sunt case la mijloc care trebuie să fie pe traseele între cele două tipuri. Oferiţi fiecărei vecinătăţi un număr egal de case din aceste 3 tipuri. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE

Folosiţi acest patern pentru a ajuta diferenţierea de case atît în UdV cît şi în grupul de case. Densitatea înaltă o amplasaţi de a lungul străzilor comerciale aglomerate LOCUIREA SUPRAETAJATĂ DE TIP MUŞUROI-39, CASE ÎNŞIRUITE-38, şi densităţile joase de a lungul dosurilor GRUPAREA DE CASE-37, CASE INŞIRUITE-38. pietonalele aglomerate trebuie să fie pentru arterele principale STRĂZI PIETONALE-100, PIETONALE RIDICATE-55 şi pentru dosuri STRĂZI VERZI-51,

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRADUL DE EXTROVERTIRE ŞI DE INTROVERTIRE UTR Circumvalatiuni Bogdanesti TIMISOARA

Sursa: stud Popa M, Ungureanu RC, Suciu LM, Ignuta A, mentor Radoslav R, studiu an IV FAT UPT 2008-2009


GRADUL DE EXTROVERTIRE ĹžI DE INTROVERTIRE

Gradientul de introvertire/ extrovertire al zonei Circumvalatiuni Bogdanesti CONCLUZIE: Imobilele din zona extrovertita pot fi supraetajate

Sursa: stud Popa M, Ungureanu RC, Suciu LM, Ignuta A, mentor Radoslav R, studiu an IV FAT UPT 2008-2009


• GRUPAREA DE CASE


GRUPAREA DE CASE Oamenii nu se vor simţi confortabil în casele lor decît dacă se formează o grupare de case care are un teren public între ele ce leagă gospodăriile între ele. Dacă casele sunt înşirate ca în prezent de a lungul unei străzi şi strada aparţine domeniului public al oraşului nu există premizele ca nevoile oamenilor să fie satisfăcute. Dacă terenul public nu aparţine şi comunităţii respective membrii acesteia nu se pot manifesta creativ. Nevoia ca o parte din terenul unei vecinătăţi să fie al comunităţii respective este esenţial pentru orice interacţiune în acea vecinătate. Pe o stradă obişnuită 93% din vizite se fac în dreapta în stînga, în spate şi două case vis a vis. Este vorba de un cerc în care locuitorii se acordă la legile grupării spaţiale Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRUPAREA DE CASE Rimnicul Vilcea, in urma dezvoltarii de dupa 2000

Sursa: stud Sandru I, mentor Danciu MI, Radoslav R studiu an IV FAUT UPT 2014-2015


GRUPAREA DE CASE

1920 welwyn

Sursa:


GRUPAREA DE CASE CITE JARDIN DRANCY 1920 PENTRU DESCENTRALIZAREA PARISULUI

Sursa:


GRUPAREA DE CASE

Letchworth 1908

Sursa:


GRUPAREA DE CASE propunere reparcelare rezultate din alipirea unor zone rurale CHISODA la TIMISOARA

Sursa-“Studiu director privind densificarea tesutului urban in Timisoara” – Radoslav R, Branea AM, Gaman MS, Morar T, -


GRUPAREA DE CASE Densificare zone rezidentiale cu locuinte insiruite prin micsorarea parcelor initiale de peste 1000mp la cca 500mp Chisoda Timisoara

Sursa: stud Anghel A. mentor Radoslav R Master urbanism 2008- Densificare zone rezidentiale


GRUPAREA DE CASE

autor: Nishinoyama-HouseKazuyo-Sejima-and-Associatesgrupare de case cu inaltime redusa densitate mare

Sursa: http://archrecord.construction.com/projects/building_types_study/multi-family-housing/2014/1410-slideshow.asp?slide=5


GRUPAREA DE CASE autor: Nishinoyama-House-Kazuyo-Sejima-and-Associates-

Sursa: http://archrecord.construction.com/projects/building_types_study/multi-family-housing/2014/1410-slideshow.asp?slide=5


GRUPAREA DE CASE Nishinoyama-House-Kazuyo-Sejima-and-Associates-

Sursa: http://archrecord.construction.com/projects/building_types_study/multi-family-housing/2014/1410-slideshow.asp?slide=5


GRUPAREA DE CASE Problema este dimensiunea grupării de case. Din ceea ce am studiat pînă acum rezultă că grupul lucrează cel mai bine dacă are 8-12 case Se asigură nevoia ca toţi locuitorii grupului să stea la masă împreună, să poată vorbi fiecare cu fiecare faţă în faţă, putînd decide asupra terenului care le aparţine. Se pot schimba astfel noutăţi asupra a ceea ce se întîmplă străzii, asupra grădinăritului şi ce este mai important se poate ţine legătura cu întreg grupul.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRUPAREA DE CASE QUEBEC GRADINA ILEGALA CU LEGUME petitie semnata de peste 25.000 impotriva acestui cod

sursa: http://www.huffingtonpost.com/2012/07/20/illegal-kitchen-garden_n_1687558.html


GRUPAREA DE CASE Este nevoie de o bucată de teren comun făcut prin regulamente locale TERENUL COMUN-67, şi de regulamente pentru alcătuirea de grupări sociale viabile FAMILIA -75. Se pot implementa în acest caz şi LOCUINŢE ÎNŞIRUITE-38 şi LOCUINŢE CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI-39 In toate cazurile terenul comun este o condiţie sine qua non Este focarul şi unirea fizică a întregului grup. Gruparea nu trebuie făcută prea impenetrabilă pentru că ea poate deveni claustrofobă. Este necesar să existe cîteva capete deschise (un sat in Maramureş) Gospodăriile trebuie să se organizeze ca o corporaţie capabilă să gestioneze terenul comun. Se poate transfera şi unei singure case îngrijirea terenului comun. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRUPAREA DE CASE

sursa: -Stud Nicolau J Bistrean I, Sas A, mentor Radoslav R, studii an V 2008 FAT UPT extindere Fardea, jud Timis “CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0,


GRUPAREA DE CASE

sursa: -Stud Nicolau J Bistrean I, Sas A, mentor Radoslav R, studii an V 2008 FAT UPT extindere Fardea, jud Timis “CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


GRUPAREA DE CASE UdV ARMONIEI, TIMIČ˜OARA, este formata din case insiruite grupate in jurul unor fundaturi pentru a permite si utilizarea in viitor a parcelei foarte inguste. Parcela initiala (proprietate privata PMT de 1,52 ha) a fost impartita in parcele (S=150mp) care au fost atribuite gratuit de PMTpentru tinere familii cu perspectiva. Locuintele sunt construite de fiecare proprietar in parte, utilizind diverse IMM de constructii. Densitatea de 28,6 locuinte/ha respectiv 85 locuitori/ha. Din cauza ca s-a urmat constructia zonei pas cu pas, comunitatea (si mai ales cu ajutorul copiilor) s-a format spontan, fiind plina de viata .

Sursa: Radoslav R 2012


GRUPARE DE CASE UdV ARMONIEI, TIMIČ˜OARA grupare de case carora le lipseste deocamdata facilitatile ( scoala, gradinita, biserica, retail, etc) la distante rezonabile

Sursa: Radoslav R 2012


GRUPAREA DE CASE

AŞADAR: Aranjaţi casele pentru a forma grupări identificabile de 10-12 case în jurul unui teren comun. Aranjaţi astfel gruparea ca fiecare locuitor să poată merge pe jos printre case fără a se simţi un intrus

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


GRUPAREA DE CASE Acest patern este pentru densităţi de 30 case la ha. La densităţi mai mari introduceţi şi CASE ÎNŞIRUITE-38, sau LOCUINŢE CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI-39. Oferiţi un teren comun în toate cazurile între case TEREN COMUN-67 şi un atelier comun CASA ATELIER-157. Traseele pietonale aparţin DOMENIULUI CIRCULAŢIEI- 98, şi amplasaţile pentru a fi aglomerate sau liniştite funcţie de GRADUL DE EXTROVERTIRE- INTROVERTIRE -36. Parcările trebuie făcute în LOTURI MICI DE PARCARE -103 organizaţi casele după mărimea grupului social şi anume FAMILIA-75, CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ-76, CASA PENTRU UN CUPLU-77, CASA PENTRU O PERSOANĂ-38, PROPRIA CASĂ-77

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


• CASE ÎNŞIRUITE


CASE ÎNŞIRUITE În anumite părţi ale comunităţii densitatea este necesară a fi mai mare decît la GRUPAREA DE CASE care are 30 case pe ha. Această densitate mai mare este în concordanţă cu DENSITATEA DIN INEL- 29 şi GRADUL DE EXTROVERTIRE-36. Pentru densităţi cuprinse între 30 şi 60 de case la ha. casele înşiruite sunt rezolvarea. Este obligatoriu ca în spatele grădinilor să fie o alee de 1m lăţime. La un front de min de 4,5m casele sunt foarte înguste şi foarte adînci. Adincimea maxima trebuie sa fie de 50m La un front de max 9m preţul drumului este foarte scump. Suprafaţa parcelei poate fi de la 150-250mp pînă la 400mp Propunerea este de a construi case pe alei REŢEAUA DE ALEI ŞI MAŞINI- 52 care sunt perpendiculare pe străzi

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


CASE INSIRUITE UdV HISTRIA TIMIČ˜OARA a fost construita prin programul ANL in 2000 cu case insiruite, ridicate de un singur constructor . Terenul a fost atribuit gratuit de PMT ( parcele de 150-250mp) pentru familii tinere parcela initiala a fost de 1,125ha cu o densitate de 45 locuinte /ha si 138 locuitori/ha

Sursa: Radoslav R 2002


CASE INSIRUITE UdV HISTRIA TIMIČ˜OARA din cauza ca ansamblul a fost construit de un unic constructor deodata,fara aportul viitorilor proprietari, viata comunitara nu s-a infiripat

Sursa: Radoslav R 2002


CASE INSIRUITE propunere CCPUT distante minimale in spatele caselor individuale

Sursa-“Studiu director privind densificarea tesutului urban in Timisoara” – Radu Radoslav, Ana-Maria Branea, Marius Gaman, Tudor Morar, - URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr 4/2010, pg 74-77, ISSN 1844-802X


CASE INSIRUITE Munchen 2012 Strada pietonala cu parcaje in capat

Sursa- Gaman M 2012


CASE ÎNŞIRUITE AŞADAR: Pentru aranjamentul de case înşiruite, plasaţi-le de a lungul aleilor pietonale care debuşează în artere locale La aceste intersecţii poziţionaţi locurile de parcaje. Oferiţi fronturi largi şi adîncimi mici

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


CASE INSIRUITE Caragiale despre Bucureștii lui

“El va găsi mai întîi că, la poporul român din veacul XIX, vecinii erau unii cu alţii eminamente politicoşi şi discreţi. Plecînd din capătul unei strade, el ar vedea că fiecare casă, una după alta, întoarce spatele celei de la stînga şi are în faţă spatele celei din dreapta“.

Comentariul lui Caragiale avea în vedere regulamentul urbanistic căruia îi datorăm casele-vagon şi care, avînd spre stradă numai o latură, cu faţada către o curte îngustă de-a lungul parcelei, economisea segmentul de stradă.

Coane Iancule, cui ne-ai lăsat? ANDREI PIPPIDI, 21 – 27 iulie 2011 Dilema


CASE INSIRUITE EVOLUTIE CASE DE TIP VAGON BUCURESTI

sursa CCUPT 2012


CASE INSIRUITE

SECTIUNE LONGITUDINA LA CASE DE TIP VAGON BUCURESTI

Sursa: CCUPT


CASE INSIRUITE SECTIUNE TRANVERSALA TRADITIONALA CASE DE TIP VAGON BUCURESTI

sursa CCUPT 2012


CASE INSIRUITE

SECTIUNE LONGITUDINA LA CASE DE TIP VAGON BUCURESTI REZULTATA PRIN DENSIFICARE RIDICAREA INALTIMI LA P+4 E

sursa CCUPT


CASE ÎNŞIRUITE Proiectaţi case individuale de a lungul aleilor pietonale CASE LUNGI ŞI SUBŢIRI-109. Casele trebuie acordate cu diferitele tipuri de gospodării FAMILIA-75, CASA PENTRU O FAMILIE MICĂ- 76, CASA PENTRU UN CUPLU-77, CASA PENTRU O SINGURĂ PERSOANĂ-78. Construiţi artere rutiere ce traversează aleile la unghiuri drepte ARTERE CU SENS UNIC- 23, REŢEAUA DE ALEI PENTRU PIETONI ŞI MAŞINI-52 şi plasaţi mici loturi deparcare în afara arterelor MICI LOCURI DE PARCARE -103 Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


• LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI Dacă densitatea creşte peste 70 unităţi de locuire la 1ha şi se respectă LIMITA CELOR 4 NIVELE- 21, gruparea de unităţi devine condominium de un tip deosebit Fiecare oraş are locuri unde densitatea de 70-110 unităţi de locuire la ha în conformitate cu DENSITATEA INELELOR-29. Dar blocurile uzuale care ating această densitate sunt impersonale. Pentru a rezolva această problemă este necesar să asigurăm trei nevoi şi anume:

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

1-contactul cu pămîntul, cu terenul este strict necesar 2- existenţa unei grădini exterioare, motiv pentru care multă lume nu iubeşte locuirea la bloc 3- oamenii au nevoie de unicitatea apartamentului lor.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

“oamenii au nevoie de unicitatea apartamentului lor” LOCUINTE COLECTIVE CARTIERUL SOARELUI, TIMISOARA 2007

SURSA:-Isopescu B, Piscoi C, Rigler R, Sabau S, Sgircea M, Spiridon A, Tomescu T , Valean P , Coordonator Radoslav-R (2009) “inBetween” – colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5,


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

“oamenii au nevoie de mixtura de functiuni” prin schimbarea functiunii rezidentiale in spatii de comert si servicii LOCUINTE COLECTIVE CARTIERUL SOARELUI, TIMISOARA 2007

SURSA:-Isopescu B, Piscoi C, Rigler R, Sabau S, Sgircea M, Spiridon A, Tomescu T , Valean P , Coordonator Radoslav-R (2009) “inBetween” – colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5,


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

oamenii au nevoie de contactul cu pămîntul, oamenii au nevoie de existenţa unei grădini exterioare,

SURSA:-Isopescu B, Piscoi C, Rigler R, Sabau S, Sgircea M, Spiridon A, Tomescu T , Valean P , Coordonator Radoslav-R (2009) “inBetween” – colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5,


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE SI GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

sursa Gaman M S


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM

GRADINI PRIVATE LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

sursa Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC ACCES LA AP DE LA PARTER DIRECT DIN SPATIUL PUBLIC MUNCHEN 2010

Sursa: Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

sursa Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE SI GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

sursa Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE SI GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

sursa Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE SI GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

Sursa: Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE SI GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC MUNCHEN 2010

sursa Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM Munchen 2009

sursa Gaman MS


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM GRADINI PRIVATE SI GRADINA PUBLICA LA PARTER BLOC BERLIN 2013 sursa RR

Sursa: Radoslav R


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

Probleme la blocurile condominium existente: 1-Lipsa legăturii cu terenul şi cu vecinii este sursa multor dezordini mentale, caz prezentat la LIMITA CELOR 4 NIVELE-21, 2-Viaţa de apartament este ruptă brutal de viaţa în stradă prin ascensor (casele cu multe etaje în Italia care au scări direct cu spaţiul public)

3-Grădina privată este lipsa cea mai mare pe care o constată cei care locuiesc la bloc. Este comparabilă această nevoie individuală cu nevoia colectivă exprimată prin PRELUNGIRILE ORAŞULUI ÎN TERITORIU -3. Grădinile miniaturale din Japonia, atelierele exterioare, porticurile în grădini sunt exemple de cum se poate rezolva cazul. Dacă s-a cerut oamenilor să-şi deseneze poziţia dorită a apartamentul lor pe un bloc, cel mai căutat loc a fost cel de pe extremităţi deoarece acolo omul avea ceva deosebit. Balcoanele sunt locurile unde personalitatea fiecăruia se remarcă. Cele mai multe AC în TM au fost de construire a balcoanelor la parter

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R



LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI CARTIER LOCUINTE MUSUROI ALEXANDRA&AINSWORTH LONDRA

Sursa Gaman MS 2011


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI ZONA ALEXANDRA&AINSWORTH LOCUINTE MUSUROI ZONA A INTORS SPATELE LINIEI CF adiacenta South Hampstead London

Sursa Gaman MS 2011


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI CARTIER LOCUINTE MUSUROI ALEXANDRA&AINSWORTH Strada pietonala interioara complexului South Hampstead London

Sursa Gaman MS 2011


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI CARTIER LOCUINTE MUSUROI ALEXANDRA&AINSWORTH Scarii, terasa inerbata la fiecare apartament; Strada pietonala South Hampstead London

Sursa Gaman MS 2011


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI CARTIER LOCUINTE MUSUROI ALEXANDRA&AINSWORTH Parcaj subsol South Hampstead London

Sursa Gaman MS 2011


CARTIER LOCUINTE MUSUROI ALEXANDRA&AINSWORTH Scarii, terasa inerbata la fiecare apartament; Strada pietonala South Hampstead London Sursa BA si GM 2011

LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

Un singur tip de clădire poate îndeplinii toate aceste cerinţe şi anume cel în care: -scara de acces la fiecare apartament din spaţiul public trebuie să fie exterioară, -grădina trebuie să fie suficient de lată şi să aibă un strat gros de pămînt pentru gazon şi arbuşti şi -casa trebuie să fie terasată. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI

• AŞADAR: Pentru a construi intre 90-120 unităţi de locuit la ha şi pentru a nu depăşi limita celor 4 nivele, construiţi imobile condominium de tip muşuroi. Construiţi–le pentru ca fiecare unitate a forma terase legate printr-o scară centrală mare exterioară legată de o grădină comună. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


LOCUIREA ÎN CONDOMINIUM DE TIP MUŞUROI Lăsaţi oamenii să-şi proiecteze casele lor cu individualitate, avînd terase cu pămînt ca şi cînd ar fi CASA TA PROPRIE-79. Fiecare terasă acoperă apartamentul de dedesubt TERASA GRĂDINĂ-118. Scara centrală rămîne liberă dar acoperită ( Sighişoara Ardeal) SCARA DESCHISĂ-158, şi amplasaţi terenul comun la capătul scării comune aranjîndu-l cu flori, locuri de joacă etc. Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


• OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Deseori oamenii în vîrstă sunt lăsaţi uitării şi singuri şi atunci este nevoie de un patern special pentru aceasta. Oamenii bătrîni au nevoie de oameni bătrîni, dar au nevoie şi de tineri alături şi tinerii au nevoie de contacte cu cei bătrîni. Tendinţa naturală este ca oamenii bătrîni să stea în comunităţi. Dar dacă aceste comunităţi sunt prea izolate sau prea mari există un mare pericol atît pentru bătrîni cît şi pentru tineri. Tinerii nu au şansa de a beneficia de compania înţelepţilor, iar aceştia din urmă se simt izolaţi. Astfel cei în vîrstă se retrag fiindcă ei au mîndria lor, ei nu vor ca să stea cu cineva care nu îi apreciază şi caută justificări pentru noua lor poziţie. Trecutul devine necunoscut şi totul se repetă cu aceleaşi greşeli

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI LOCUINTE COLECTIVE CARTIERUL SOARELUI, TIMISOARA 2007 ,

SURSA:-„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Pentru refacerea societăţii tradiţionale este nevoie şi de integrarea fizică (retragerea lor pe aceiaşi stradă, magazine, servicii şi teren în comun). Dar în mod evident ei au nevoie şi alţii de vîrsta lor ceea ce înseamnă servicii speciale (centre de bătrîni de cartier- strategie Timişoara). Există îngrijire completă, semi îngrijire şi totală independenţă. Pentru acesta este nevoie de:

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI

În urmă cu 10-15 ani, în acest bloc erau foarte multe familii cu copii (5-15 ani), care pe atunci încă se bucurau de jocurile din spatele blocului, transformând spațiile publice în locuri de joacă. Acum tinerii sunt în general plecați la studii iar puținii copii nu mai sunt interesați de activități în aer liber, fostele locuri de joacă fiind acum parcări. Vârstnicii, acum majoritari, sunt extrem de atașați de comunitatea creată în timp și de caracterul alert al zonei. Ei sunt cei care utilizează spațiile publice din fața blocului, ca loc de socializare. Nr. locatari/ scară : aprox. 120 5 x scară = 1 bloc : aprox. 600 locatari/ bloc

Sursa: stud Trofin, Livitchi, Trofin, mentori Danciu M, Radoslav R – UTR Govindari, Resita, Romania Studiu an IV FAUT UPT 2014


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Strategie de regenerare propusa pentru ECHILIBRU SOCIAL in AU Timisoara PLANIFICĂRI SPAŢIALE SPECIFICE A.U.T. A - INFRASTRUCTURA ÎN A.U.T. B – LOCUIREA ÎN A.U.T. C– A.U.T. – COMERŢ D– A.U.T. –INDUSTRIA ŞI SERVICII E– A.U.T. – PARCURI ŞI PROTECŢIA MEDIULUI F– ECHILIBRU SOCIAL IN A.U.T. G–ZONA ISTORICĂ IN A.U.T. H– ZONA UNIVERSITARĂ IN A.U.T. I –SPORT ŞI DESTINDERE IN A.U.T F b. OBIECTIVE: 1. REGENERARE FIZICA SI SOCIALA 2. RIDICAREA CALITATII VIETII

sursa: Radoslav R., et al. (2005) Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aaprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI PROGRAME CENTRE SOCIALE COMUNITARE AU TIMISOARA FB1 Realizarea de “Centre de zi” pentru vârstnici în fiecare cartier-comunitate de 7000 locuitori FB2 Realizarea de “Centre de zi” pentru diverse categorii de persoane defavorizate în fiecare cartier -comunitate de 7000 locuitori. FB3 Realizarea de “Cantine pentru Săraci” în fiecare cartier -comunitate de 7000 locuitori FB4 Realizarea de “Centre pentru Copii” străzii sau persoane fără mijloace de subzistenţă în fiecare cartier -comunitate de 7000 locuitori

FB5 Realizarea de “Centre Sociale” în cadrul bisericilor, mănăstirilor, centrelor religioase pentru ajutorarea persoanelor defavorizate în fiecare cartier comunitate de 7000 locuitori

sursa: Radoslav R., et al (2005) Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI CENTRE SOCIALE COMUNITARE STRATEGIE AUT 2004

sursa: Radoslav R., et al (2005) Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Centru Comunitar Social Cartier Soarelui TIMISOARA

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Concept 1 Centru Comunitar Social Cartier Soarelui TIMISOARA

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Concept 2 Centru Comunitar Social Cartier Soarelui

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Concept 3 Centru Comunitar Social Cartier Soarelui

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Concept 4 Centru Comunitar Social Cartier Soarelui

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI 1Centru Comunitar Social Cartier Soarelui Timisoara

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Urbanism 2Centru Comunitar Social Cartier Soarelui

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Urbanism 3Centru Comunitar Social Cartier Soarelui

Sursa: stud Demian S, Costeant C, mentori Radoslav R, Gaivoronschi V Studiu Urbanism&Arhitecturaan IV V2008-2009-2010 FAT UPT sursa-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban”– coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI In viitor viata independenta dupa 80 de ani este va fi un lucru comun pretutindeni, si oamenii in virsta trebuie sa fie sunt integrati in comunitatea lor cu toate grupurile de virsta. Comunitatile trebuie sa ofere acces la facilitate si conexiuni sociale in cadrul distantelor pietonale, cu optiuni de transport pentru cei cu probleme. -sa fi in virsta, dar sa te simti tinar, sa ramii independent, la fel de activ social si fizic; -statul de sanatate al oamenilor in virsta va fi monitorizat online in timp real cu ajutorul aparatelor si senzorilor; -se va verifica prin monitorizare statistica sanatatea lor (prin ceasuri smart si alte device), reducind vizitele lor la facilitatile de sanatate si tinind famiile lor mereu informate. -doctorii, surorile medicale si mebrii familiei te pot monitoriza de la distanta cu vizite periodice pentru controale fizice; -avantajele acestui tip de ajutorul medical inlocuieste multe cadre medicale si servicii casnice -se asteapta ca prin imbunatatirea sanatatii si prin wellness, prin avantajele ingrijirii sanatatii de tip nou, generatia decreteilor la virsta de 80 de ani vor trai ca acum la 60. generatiile in virsta isi vor prelungii independenta si calitatea vietii. se vor dezvolta apartamentelor mici, adaptabile la servicii de sanatate specifice; , comunitati vibrante vor insotii acest stil de viata;

Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM prelucrare Radoslav R


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI 1- trebuie să le permiţi să stea în vecinătatea pe care o cunosc cel mai bine_aşadar cîţiva bătrîni în fiecare vecinătate 2- trebuie să le permiteţi oamenilor bătrîni să stea împreună chiar în grupuri mici, dar nu izolate de oamenii tineri din vecinătate 3- trebuie să permiteţi oamenilor bătrîni ce sunt independenţi să trăiască independent, fără să piardă beneficiile comunităţii. 4- trebuie să le permiteţi oamenilor în vîrstă ce au nevoie de ingrijire sau de prepararea hranei să aibă o casă fără a fi duşi în azile de bătrîni. Aceasta înseamnă că poate 20 vor trăi în case centrale, 20 în cămine intercalate printre case şi 10 în cămine izolate.

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI AŞADAR: Creaţi locuinţe pentru 50 de bătrîni în fiecare vecinătate. Plasaţi-le în cele trei inele astfel: 1.- În zona centrală UdV cu îngrjire şi masă asigurată 2.- cămine lîngă aceste zone centrale UdV 3.- cămine departe de zonele centrale UdV, amestecate printre alte case, dar nu mai departe de 200m de inima vecinătăţii. Toate acestea în aşa fel încît cele 50 de case formează o grupare singură coerentă, cu centrul lor clar

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI Construiţi toate căminele (cele depărtate sau nu) ca nişte: CAMERE MICI-155, cîteodată legate de casele cu familii mari FAMILIA- 75 Prevedeţi aceste zone centrale UdV cu ingrijire pentru vărsnici prevedeţi în jurul bătrînilor spaţii unde aceştia să facă ce pot mai bine educaţie şi grija faţă de copii REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT-18, CASA COPIILOR-86, AŞEZAREA MUNCII- 156,

Sursa: Alexander, C., et al, A Pattern Language, New York 1977 prelucrare Radoslav R


• MULTUMESC


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.