NOTE CURS 05 2014-2015 AN IV STRUCTURI URBANE
05. Încurajaţi formarea de centre locale în şi între comunităţi şi vecinătăţi prin următoarele paternuri sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
Încurajaţi formarea de centre locale
- NUCLEE EXCENTRICE - DENSITATEA FUNCŢIE DE DISTANTA FAŢĂ DE CENTRU - NODURI DE ACTIVITATE - PROMENADA -STRADA COMERCIALĂ - VIAŢA DE NOAPTE - INTERŞANJABILITATE
• NUCLEE EXCENTRICE
NUCLEE EXCENTRICE Într-o comunitate se va stabili cu mare rigurozitate densitatea prin LIMITA CELOR 4 NIVELURI-21. Tot aşa s-a stabilit că la o populaţie de cca 300.000 locuitori avem un centru care asigură MAGIA ORAŞULUI-10. Densitatea medie a oraşului este firesc să scadă de la aceste centre spre margine. Ca atare fiecare COMUNITATE DE 7.000 (UTR) trebuie să aibă o densitate medie funcţie de aproprierea sa de centru mare. Întrebarea este cum variază această densitate, deoarece intră în joc şi principiul enunţat în DELIMITAREA SUBCULTURILOR-13 care cere ca fiecare comunitate să fie înconjurată de servicii. Densitatea comunităţilor este importantă pentru că ea stabileşte identitatea acestora şi fără această densitate stabilită în întregul oraş există haos. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
Dacă densitatea locală este răspîndită aiurea în oraş, apare fenomenul potrivit căruia zonele cu densităţi mari care sunt capabile să susţină activităţi intense nu pot să o facă, ceea ce produce incoerenţă într-un oraş La fel se petrece şi cu zonele cu densitate scăzută, care au puterea să susţină linişte şi care sunt disipate fără noimă în oraş. Aceste două premize fac ca oraşul să nu aibă nici zone cu activităţi liniştite şi nici zone cu activităţi intense. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA:“STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
NUCLEE EXCENTRICE
Un oraş este plin de viaţa dacă posedă ambele tipuri de zone cele cu activitate intensă NODURI DE ACTVITATE-30, şi zone cu locuri liniştite LOCURI SACRE-24, DOSURI LINIŞTITE -59. Pentru ca un oraş sa funcţioneze armonios este nevoie ca răspîndirea zonelor active şi a celor liniştite să se facă riguros în conformitate cu cele 5 nivele următoare: Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE 1-un fel de centru apare la fiecare comunitate de 7.000 (UTR). Acest tip de centru urmează paternul numit STRADA COMERCIALĂ - 32 sau REŢEAUA DE MAGAZINE -19 care trebuie să fie prezentă la fiecare 10.000 locuitori. 2-din paternul DELIMITĂRILE SUBCULTURILOR-13 rezultă că serviciile trebuie amplasate în delimitarea dintre subculturi, ajutînd formarea acestora. Serviciile nu trebuie amplasate în interiorul comunităţii ci între comunităţi conform acestui patern. 3-centrul trebuie totuşi să facă parte din interiorul comunităţii. El are un bazin de absorţie care nu este un cerc ci mai degrabă un semicerc cu latura deschisă spre centrul mai mare. Aceasta deoarece oamenii merg la cumpărături la centrul comercial cel apropiat de centrul oraşului şi nu la cele de la marginea opusă centrului mai mare. Aceasta presupune că centrul nou trebuie să fie amplasat în delimitarea
Sursa:Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 pg 153
NUCLEE EXCENTRICE 4-deşi am stabilit că centrul trebuie să fie în delimitare el trebuie totuşi să pătrundă puţin şi în comunitate. Este o nevoie psihologică a oamenilor de un centru geometric al comunităţii lor. Aşadar trebuie să intrăm înspre centrul geometric cu spaţiul din delimitarea lui . 5-deşi ştim că un centru trebuie să fie în delimitarea lui nu ştim încă cît de mare este el. Într-o comunitate în care densitatea este foarte mare centrul va fi foarte mare, iar într-o comunitate în care densitatea este mică centrul va fi mai mic. Dacă se îndeplinesc cele 5 puncte de mai sus se poate asigura că un oraş are şi puncte liniştite şi puncte active
Sursa:Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 pg 155
NUCLEE EXCENTRICE centre functionale/ centre cu potential nefunctionabile/ comunitatii fara centru Situatia existenta 2010
Sursa:RCUPT
NUCLEE EXCENTRICE NUCLEE EXCENTRICE SI LEGATURILE PIETONALE cu zona centrala 2012 RCUPT propunere
Sursa:RCUPT
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Gaman M., Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE UTR FABRIC TIMISOARA
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Gaman M., Malaerscu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA
Sursa: Stanciu Mădălina, studiu an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav
NUCLEE EXCENTRICE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 a FAT UPT utor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 FAT UPT autor Malaescu A mentor Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE
AŞADAR: Încurajaţi formarea de densităţi mari şi mici pentru a configura văi şi vărfuri într-un oraş după următoarele reguli: -consideraţi un oraş ca o colecţie de comunităţi de 7.000 (5.00010.000) locuitori, care vor avea dimensiunea de cca 500-3.500m lăţime funcţie de densitatea fiecărei comunităţi. -marcaţi punctul din delimitarea fiecărei comunităţi care este cel mai apropiat de centrul major al oraşului. Acest punct va avea vîrful de densitate din zonă şi va fi inima nucleului excentric. -densităţile înalte sunt permise a intra din delimitare înspre centrul geometric al comunităţii. Astfel se extinde nucleul central spre centru geometric. -continuaţi această densitate mare pentru a forma o semilună, de mărime în acord cu posibilităţile regiunii.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
NUCLEE EXCENTRICE SI LEGATURILE PIETONALE cu zona centrala 2012 RCUPT propunere
NUCLEE EXCENTRICE Procedînd astfel putem calcula densitatea medie la distanţe diferite de la mărimea acestei umflături DENSITATEA INELULUI-29, putem stabili amplasamentele străzior comerciale şi promenadelor spre partea densă a semilunei NODURI DE ACTIVITATE-30, PROMENADE-31, STRĂZI COMERCIALE-32.
Trebuie să vă asiguraţi că LOCURILE SACRE-24, DOSURILE LINIŞTITE-59, APA LINIŞTITĂ-71 nu se găsesc în aceste centre excentrice Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
• DENSITATEA INELELOR
DENSITATE Suprafeţele construite ale oraşelor Atlanta şi Barcelona, reprezentate la aceeaşi scară
Sursa: http://alain-bertaud.com/images/AB_The_spatial_organization_of_cities_Version_3.pdf
DENSITATEA INELELOR Densitatea este un indicator esential pentru sustenabilitatea comunitatilor Oamenii doresc să fie împreună pentru a face cumpărături, pentru a apela la servicii, pentru surexcitare pur şi simplu. Dar tot ei doresc să fie departe de aglomeraţie pentru a avea linişte. Echilibrul exact între aceste două dorinţe diferă de la o persoană la alta. Diferenţele de densitate între cele două dorinţe antagonice rezolvă acestă problemă. În general este indicat să avem trei tipuri de densităţi. Dacă facem o analiză a densităţilor actuale într-un oraş şi mulţumirea oamenilor ce trăiesc în acele densităţi date pentru că le satisfac dorinţele, ne aflăm în una din următoarele situaţii clare şi anume că oamenii sunt mulţumiţi sau nu. Dacă avem o vecinătate dată, cu o suprafaţă dată, şi un număr mare de persoane mulţumite atunci acea zonă va avea o configuraţie stabilă.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DENSITATEA INELELOR În lumea de azi cînd variaţile de densitate sunt fluente, mulţi oameni sunt siliţi să trăiască în medii în care echilibrul dintre linişte şi activitate intensa nu corespunde cu dorinţa lor. In acest caz cei bogaţi pot plăti pentru satisfacerea dorinţelor lor, iar cei săraci sunt forţaţi să rămînă pe loc. Totul este legitimat de ceea ce specialiştii economiei de piaţă numesc „teren de vînzare” care presupune că preţul depinde de distanţa faţă de centru, ceea ce produce în fapt o configuraţie instabililă. In sensul densităţii stabile din acest patern preţul terenului nu va fi hotărîtor diferit de distanţa sa faţă de centru mare,
din cauză că în fiecare comunitate vor fi trei inele cu densităţi diferte în care orice om îşi poate găsi echilibru funcţie de caracteristicile sale. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DENSITATEA INELELOR
Cele mai mari preţuri pentru apartamente sunt plătite în centrul oraşului şi în jurul centrului oraşului CLUJ NAPOCA 2014
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
DENSITATEA STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIM ISOARA
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav
DENSITATEA INELELOR
AŞADAR: După ce nucleele unei comunităţi sunt clar marcate, trebuie definite 3 inele cu densităţi descrescînde de locuire în jurul acestor nuclee centrale. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DENSITATEA INELELOR În interiorul inelelor de densitate, încurajaţi ca locuirea să ia forma grupului de case, ceea ce presupune autoguvernarea a 8-15 case CASE GRUPATE-37, sau CASE INŞIRUITE-38 sau CONDOMINUIM SUB FORMĂ DE MUŞUROI-39, funcţie de densitatea dorită.
În zonele cu densităţi suficient de mari construiţi spaţii publice POMENADA-31, MICI PIEŢE PUBLICE-61. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DENSITATEA INELELOR BUCURESTI PERSOANE/LOCUINTA 2002
Sursa:The new Bucharest: Two decades of restructuring Mariana Nae a, David Turnock b, Cities 28 (2011) 206–219 journal homepage: www.elsevier.com/locate/cities
DENSITATEA INELELOR
BUCURESTI SUPRAFATA LOCUIBILA MEDIE 40-60MP 2002
Sursa:The new Bucharest: Two decades of restructuring Mariana Nae a, David Turnock b, Cities 28 (2011) 206–219 journal homepage: www.elsevier.com/locate/cities
DENSITATEA INELELOR DENSITATI Sir Peter Hall • • • • • • • •
• • • •
Unit / ha pers /ha sursa Los Angeles 15 60 Milton Keynes 1990 17 68 Dezvoltare urb in Anglia1981-91 22 88 Densitate minimă pt autobuze 25 100 Local Government Management Board Sustainable – Setlements Guides Sector privat 1960-70 25 100 Interbelic 30 120 Raymond Unwin 1912 30 120 Tudor Walters 1919 30 120 Local Government Management Board s Setlements Manual on the preparation of state aides housing schemes Sector Privat 1980-1990 30 120 Manchester Hulme 1970 37 148 Densitate medie netă Londra 42 168 Newman si Kenworthy Ebernezer Howard Garden City 1898 45 180 Tomorow A peaceful path to real reform
DENSITATEA INELELOR
• • • • • • • • • • • • • • • • •
Unit / ha pers /ha sursa Densitate minimă pentru servicii de tren 60 240 Local Government Management Board Sustainable – Setlements Guides Densitate minima pentru tramvaie 50 Abercrombe densităţi scăzute 62 247 Greater London Plan 1944 RIBA 62 247 Homes for the future group Densităţi înalte în noile oraşe 64 256 Urban Initiatives cu creşteri scăzute Hertfortshare Hulme Manchester planned 80 320 Hulme guide to development Victorian Edwardian 80 320 Urban Initiatives Abercrombe densităţi medii 84 336 Greater London Plan 1944 Central accesible urban density 93 370 Friends of the Earth Holly Street London 1990s 94 376 Levit Bernstein Architects Abercrombe densităţi mari 124 494 Greater London Plan 1944 Urban Neighbourhood maximum 124 494 URBED Hulme Manchester planned 1930 150 600 Hulme guide to development Densitatea medie netă Islington 185 740 Milner Holland Densitate planificată Singapore 1970 250 1000 Scoffham şi Wale Kowloon actual 1250 6000 Scoffham şi Wale Source: Rudlin and Falk, Building the 21st century Home
DENSITATEA INELELOR ROMANIA inainte de 1990 - UNITATI REZIDENTIALE INDIVIDUALE 30 UNIT/HA= cca 90pers/ha - UNITATI REZIDENTIALE COLECTIVE 70 (P+4E) = 210 pers/ha 110 (P+7E) =330pers/ha IN LUME Los Angeles 2000 15 unit/ha=60pers/ha Oras gradina Anglia cca 1900 30 -48 unit/ha=180pers/ha Oras nou Anglia cca 1950 60-80 unit/ha= Densitate planificată Singapore1970 250 unit/ha =1000pers/ha Densitate minima pentru autobuze 25 unit/ha=100 pers/ha Densitate minima pentru tramvaie 50 unit/ha=200pers/ha Densitate minima pentru tren -metrou 60 unit/ha=240 pers/ha
DENSITATEA INELELOR raportat la un hectar, 15 unitati de locuit individuale au densitatea egală cu cea a unui turn de șase etaje. 20 locuințe/ha, corespunzând la 40 de locuitori / ha Lozano (1990) consideră că relația dintre densitate, diversitate și intensitate se răsfrânge asupra unor praguri, numite praguri viabile la care, cuplat cu o diversitate suficientă a funcțiunilor – vorbim de fapt de o densitate funcțională – ar apărea suficientă animație. Pragul de 130 locuințe/ha (260 locuitori) este cel la care ar exista o diversitate suficientă de funcțiuni, bine repartizate, prag care Jacobs susține că este insuficient. Intensitatea optimă pentru a genera urbanitate, potrivit autoarei, s-ar creea undeva la o densitate de 60-80% acoperire a terenului și o densitate de minimum 175 locuințe/ha (350 locuitori/ha) și maximum 350 locuințe / ha (700 locuitori/ha). Ieșirea din acest interval conduce implicit la standardizare, deci la absența diversității și implicit a intensității.
DENSITATI Metrou: Sisteme Urbane Populatii intre 600.000 si 1.000.000 loc : Copenhaga populatie peste 600.000 densitate 6792 loc/kmp Stockholm populatie peste 800.000 densitate 4782 loc/kmp Timisoara populatie 306.466 (2012) densitate 2370 loc/kmp Pol de Crestere Timisoara populatie 370.601 densitate 343 Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012.
Sistemul Urban Timisoara Arad populatie: cca 600.000 locuitori Copenhaga-cladiri cu 6 nivele curti interioare semiprivate (asociatia de proprietari) in care toate apartamentele au acces in acest spatiu. Toate serviciile sunt accesibile pietonal din UTR- scoala, locuri de munca, retail, sisteme de transport multiple (pietoni, bike, bus, tram si linga o statie de metrou), etc .
Sursa: “Our Nordic modes of transportation “http://populus.ca/plan/2015/01/15/nordic-density/ 31. 01. 2015
DENSITATEA INELELOR DENSITATI PLAN SISTEMATIZARE TIMISOARA 1964 in nord 56 pers/ha; in sud 103 pers/ha; in centru 198pers/ha
DENSITATEA INELELOR Densitatea populatiei pe intreg teritoriul orasului
“STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Densitatea populatiei Municipiului Timisoara
DENSITATEA INELELOR Profilul densităţii în alte oraşe din România Timisoara Sursa: MicroMapper
rosu 240pers/ha galben111-152pers/ha albastru14-43pers/ha
DENSITATEA INELELOR Densitatea aflată în scădere rapidă în oraşele din România
Densitatea populaţiei în zonele construite (persoane/hectar) Modificarea densităţii 1992 • Braşov 101 • Bucureşti 104 • Cluj-Napoca 76 • Constanţa 84 • Craiova 76 • Iaşi 95 • Ploieşti 83
2002 73 90 67 71 65 77 76
2012 52 70 58 56 47 62 61
1992 până în 2012 -48,4% -32,7% -23,6% -33,7% -37,6% -34,6% -26,7%
• Timişoara
60
55
-20,6%
69
Sursa: MicroMapper
DENSITATEA INELELOR Pe măsură ce numărul populaţiei a scăzut, dimensiunile suprafeţei urbane construite a crescut Suprafaţa construită în oraşele selectate (în hectare) Schimbări ale zonei construite
1992 2002 • • • • • • • •
2012
Braşov 3.511 3.928 4.360 Bucureşti 20.251 21.497 23.955 Cluj-Napoca 4.295 4.410 5.346 Constanţa 4.258 4.382 4.566 Craiova 4.045 4.628 5.152 Iaşi 3.596 3.966 4.224 Ploieşti 3.039 3.120 3.238 Timişoara 4.920 5.130 5.568
1992 până în 2012 24,2% 18,3% 24,5% 7,2% 27,4% 17,5% 6,5% 13,2%
DENSITATEA INELELOR
DENSITATEA BUCURESTI Sursa: MicroMapper
DENSITATEA INELELOR
ZONE DE CASE INDIVIDUALE TIMISOARA-TIPOLOGII DUPA DENSITATI SURSA: -“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0
DENSITATE NORMATĂ RO 30 IMOBILE / HECTAR DENSITATE NORMATĂ EU 36 IMOBILE / HECTAR
DENSITATEA INELELOR TIPOLOGII DE INTERVENTIE PENTRU DENSIFICARE DEZDENSIFICARE TIMISOARA SURSA:-“STUDIU DIRECTOR PRIVIND DENSIFICAREA TESUTULUI URBAN IN MUNICIPIUL TIMISOARA- LOTUL 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu PRIMARIA MUNICIULUI TIMISOARA , coordonator proiect RR
DENSITATEA INELELOR ZONA LINISTITA
ZONA COMERCIALA
TIPOLOGII DE INTERVENTIE PENTRU DENSIFICARE ZONE LOCUINTE INDIVIDUALE TIMISOARA SURSA:-“STUDIU DIRECTOR PRIVIND DENSIFICAREA TESUTULUI URBAN IN MUNICIPIUL TIMISOARA- LOTUL 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu PRIMARIA MUNICIULUI TIMISOARA , coordonator proiect RR
DENSITATEA INELELOR
REDUCERE DENSITATE DEZDENSIFICARE ZONE BLOCURI BLOC STANDARD EXTINDERE PARTER SPATII COMERCIALE
BLOC PE STRADA ACTIVA EXTINDERE PARTER CU SPATII CU ALTA DESTINATIE SURSA:-“STUDIU DIRECTOR PRIVIND DENSIFICAREA TESUTULUI URBAN IN MUNICIPIUL TIMISOARA- LOTUL 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu PRIMARIA MUNICIULUI TIMISOARA , coordonator proiect RR
DENSITATEA INELELOR
BLOC STANDARD REDUCERE DENSITATE EXTINDERE PARTER SPATII COMERCIALE MARIRE DENSITATE PRIN MANSARDARE
SURSA:-“STUDIU DIRECTOR PRIVIND DENSIFICAREA TESUTULUI URBAN IN MUNICIPIUL TIMISOARA- LOTUL 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu PRIMARIA MUNICIULUI TIMISOARA , coordonator proiect RR
NODURILE DE
ACTIVITATE
NODURILE DE
ACTIVITATE
Dacă activităţile sunt răspîndite aiurea în oraş nu se obţine nimic bun pentru acesta. În timpul creşterii unui oraş prin paternurile dezvoltate pînă acum, vor apărea nişte puncte fierbinţi în care cele mai multe trasee se vor întîlni. Dacă viaţa publică este prea disipată în oraş ea nu va avea nici un impact asupra comunităţii respectivă. Studiile ne arată că ele au nevoia de se concentra, de a se grupa. Pentru această grupare este necesar ca activităţile să se adune în jurul unor foarte mici pieţe publice care să funcţioneze ca nişte noduri de activitate. Aceste noduri trebuie să indeplinească următoarele caracteristici: Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
1. Fiecare nod trebuie să dreneze toate traseele din comunitatea ce o înconjoară. Astfel traseul pietonal major trebuie să ducă în piaţă, ajutat de pietonalele minore care trebuie să se strîngă ca într-o pîlnie în pietonala majoră. 2. Pentru a ţine o activitate concentrată trebuie să facem o piaţă mică, mult mai mică decît ne putem imagina. -Strazile înguste duc mai mulţi pietoni Strazile înguste duc mai putin traffic; Este vorba de o piaţă de 15 pe 20m. Această dimensiune se va discuta în paternul MICI PIEŢE PUBLICE-61 3. Activităţile grupate în jurul unui nod trebuie astfel alese încît să aibă între ele o relaţie specială de compatibilitate. Nu este suficient a grupa o biserica cu un cinematograf şi o grădiniţa sau staţia de poliţie, pentru că ele nu se suportă mutual. Pentru a se crea intensitate în aceste noduri activităţile trebuie să atragă acelaşi tip de oameni, în aceiaşi perioadă a zilei. VIAŢA DE NOAPTE -33 4. Nodurile de activitate trebuie distribuite pretutindeni în comunitate astfel încît nici o locuinţă sau loc de muncă să nu fie mai mult de 150 m de ele. Astfel echilibrul dintre „activ şi liniştit” poate fi atins.
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Gaman M., Malaerscu A mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
AŞADAR: Creaţi noduri de activitate împrăştiate în comunitate la distanţă de 300m unul de altul. În primul rînd identificaţi acele puncte din comunitate unde acţiunile par a se concentra deja singure. Apoi modificaţi traseele din comunitatea respectivă pentru a aduce cît mai multe dintre ele în aceste puncte. Faceţi apoi ca fiecare astfel de punct să funcţioneze ca un nod în reţeaua de trasee. În centrul fiecărui nod formati o mică piaţetă publică şi înconjuraţi-o cu o combinaţie de activităţi comunitare şi magazine care se susţin mutual. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
Staţiile de transport public dirijează traficul pietonal; Statiile de transport public sunt la graniţe; Statiile de transport si Wc publice sursa:Mikoleit A, Purckhauer (2011) URBAN COD, ed gta Verlag)
NODURILE DE ACTIVITATE STATII extraurbane PROPUNERE TRAMTREN 2014 sursa: Radoslav R, Danciu M -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”) coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
NODURILE DE
ACTIVITATE
STATII urbane PROPUNERE TRAMTREN 2014 VAR 2 sursa: Radoslav R, Danciu M -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”) coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
NODURILE DE
ACTIVITATE
STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARTA
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav
NODURILE DE
ACTIVITATE
Conectaţi nodurile care sunt cele mai dense cu un traseu important pentru promenadă PROMENADA-31, stimulaţi crearea de centre speciale pentru acivităţile de noapte VIAŢA DE NOAPTE-33. Dacă noul traseu este alcătuit deja, asiguraţi-vă că acesta trece prin centrele nodurilor de activitate în aşa fel încît să intensificaţi viaţa viitoare în TRASEE ŞI ŢELURI-120. Diferenţiaţi traseele în aşa fel încît ele să fie mai late spre centru şi mai înguste spre margini
GRADUL DE VIAŢĂ PUBLICĂ-36. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
Construiţi în inima fiecărui centru o piaţă publică MICA PIAŢĂ PUBLICĂ-61 şi înconjuraţi-o cu activităţi care se susţin mutual COMUNITATEA MUNCII-41, UNIVERSITATEA CA LOC DE SCHIMB-43, PRIMARIA LOCALĂ-44, CENTRELE DE SĂNĂTATE-47, LOCUL DE NAŞTERE-65, SOCIETATEA TEENAGERILOR-84, ŞCOLILE CA FRONTURI DE MAGAZNE-85, MAGAZINELE INDIVIDUALE-87, CAFENELELE-88, BERĂRIILE -90, STANDUL DE MÎNCARE-93
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
Eevolutia spatiilor publice -piete
EVOLUTIA NODURILOR DE ACTIVIATE IN TIMISOARA 1700 - 1990 sursa: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,
NODURILE DE ACTIVITATE PROPUNERE 1984 “CENTRU CIVIC” TIMISOARA COMUNISTA concentreaza piramidal activitatea in centru CETATE slabind si mai tare centrele periferice
sursa: RR
NODURILE DE
ACTIVITATE
PROPUNERE 1984 “CENTRU CIVIC” TIMISOARA COMUNISTA concentreaza piramidal activitatea in centru “Cetate” slabind si mai tare centrele periferice sursa: RR
NODURILE DE
ACTIVITATE
NODURI DE ACTIVITATE SI LEGATURILE PIETONALE cu zona centrala NODURI DE ACTIVITATE MULTIPLICATE PRIN STRATEGIA PROPUSA sursa: CCUPT 2012 RCUPT propunere
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Racasan C mentor Radoslav R
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Racasan C mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Racasan C mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Fratila I mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Fratila I mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor ………mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor ……….mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Bogdan D mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Fratila I mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor …….mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor …… mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor ……mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
PALATUL CULTURII REFUNCTIONALIZARE SPATIU INTERIOR Pentru extinderea spatiului public exterior in interior sursa: 2006 RR
FOYER PALATUL CULTURII SPATIU PUBLIC
PIATA VICTORIEI SPATIU PUBLIC
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Pascu G mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Pascu G mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Pascu G mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Florei A mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Scurtu C mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Scurtu C mentor Radoslav R
NODURILE DE
ACTIVITATE
SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Aradului Vest Timisoara master urbanism 2009-2010 autor Scurtu C mentor Radoslav R
• PROMENADA
PROMENADA Streets and sidewalks comprise close to 80 percent of a city’s public space. These streets not only represent essential corridors of commerce and industry, they serve as front yards, playgrounds, and theaters which showcase the expressions of urban life. It lies in the hands of the public to define how they use this wealth of space, but it is the responsibility of city leaders in transportation to stir their minds to imagine all the possibilities http://nacto.org/designingcities/ 2012.10.16
Fiecare subcultură, sau comunitate (UTR) are o promenadă. Promenada ajută, precum am studiat la formarea nodurilor de activitate, să dreneze populaţia de care este nevoie înspre ele. Fiecare subcultură cere un centru pentru viaţa sa publică, un loc de unde să-i vezi pe alţii şi în care să fi văzut de ceilalţi. Că se cheamă „pasco”, „pasegiato”, „corso” plimbarea de seară are ceva comun în toate micile oraşe sudiste. Oamenii merg acolo pentru a se plimba de sus în jos, pentru a se întîlni cu prietenii, pentru a vedea ce străin a mai apărut etc.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PROMENADA FRANKFURT 2012 sursa rr
PROMENADA FRANKFURT 2012
sursa rr
PROMENADA Este locul în care oamenii merg să se întîlnească pentru ca împărtăşesc acelaşi set de valori. Nu uitati: Oamenii se plimbă la soare; Oameni atrag oameni; Pietonii se plimbă pe trotuare; Pietonii sunt cumpărători potenţiali; Trotuarul este o intrare potenţială; Localnicii şi turiştii utilizează în acelaşi timp străzile; Oamenii se plimbă mai încet dupăamiaza; Ritualurile comportamentale rezultă din ore de lucru diferite; Oamenii care se plimba au destinatia in minte; Pietonalele bune au o bună insiruire de destinatii de a lungul lor; Sursa: Mikoleit A, Purckhauer M, ( 2011) URBAN COD , ed gta Verlag
PROMENADA
Destinatiile sunt mai attractive daca te invita sa stai; Străzile au fost odată spaţii comunale; Oamenii stau cu spatele protejat; Arta stradala, Intretinerea cladirilor, Graffiti, Cladiri abandonate, Ziduri oarbe la fatade; Grilaje la ferestre; Porticuri; Sursa: Mikoleit A, Purckhauer M, ( 2011) URBAN COD , ed gta Verlag
Ele sunt străzi teatrale care invită la plimbare.
PROMENADA BARCELONA –RAMBLAS
sursa Ganman MS
PROMENADA De ce e gol ? Str Marasti Timisoara 2012.09
sursa RR
PROMENADA Str Marasti Timisoara 2012 .09
Strada in Santa Brigida cca 1900
PROMENADA
sursa RR
Tallin Estonia zona istorica de ce este gol?
PROMENADA Tallin Estonia zona istorica de ce este gol?
sursa RR
PROMENADA
sursa RR
Riga Letonia restaurare strada secesion 1900 fara oameni de ce?
PROMENADA
BARCELONA 2012 sursa BA
Before: Broadway and Times Square, New York City, pre-2007. Congestion, cabs and car culture dominate. After: the same location, Broadway at Times Square in 2009, after Gehl Architects worked with the City of New York and the Department of Transport on a major urban realm and bibycle strategy in New York. Photo courtesy Department of Transport (DOT). Sursa :Cities for people: Jan Gehl http://assemblepapers.com.au/2013/06/13/cities-for-people-jangehl/?goback=%2Egde_97473_member_249724420 PROMENADA
Ashrafieyh Square, Amman, Jordan pre-2005 after: Gehl Architects worked with the Greater Amman Municipality on an urban realm strategy for a car-free, pedestrianfocused public space. Photo courtesy Gehl Architects.
PROMENADA
PROMENADA TIMISOARA PROMENADA Piata Maria 1900 pe o singura parte (copaci umbrosi) SURSA COLECTIA Emil Konya http://www.facebook.com/photo.php?fbid=359551617476753&set=o.335697079861865&type=1&relevant_count=1
PROMENADA TIMISOARA PROMENADA Piata Maria 1900 pe o singura parte (copaci umbrosi
PROMENADA
Condiţiile principale, într-un oraş pentru creerea unui astfel de patern sunt după cum urmează:
Distanţa de parcurs pînă la promenadă să nu fie mai mare de 20 minute pe jos. Relaţia dintre bazinul de absorţie al promenadei şi dimensiunea ei este una foarte directă. În DENSITATEA PIETONALĂ-123 se specifică că locurile cu mai puţin de o persoană la 50-100mp vor determina o pietonală moartă. Este aşadar esenţial ca numărul de oameni ce trebuie să se plimbe pe o pietonală să fie suficient de mare pentru ca să avem această densitate care aduce viaţă.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PROMENADA
Lungimea promenadei.
La 10 minute de mers pe jos poţi să parcurgi cca 450m (45m pe minut) care este lungimea corectă pentru pietonalul însuşi. Aceasta înseamnă 450m pietonalul la care se mai adaugă încă de două ori 450m bazinul de absorţie ceea ce presupune o suprafaţă de 1350m pe 900m respectiv 120ha. La o densitate de 130 locuitori la 1 ha avem nevoie de cca 16.000 locuitori în bazinul de absorţie. Dacă o cincime din ei folosesc promenada o dată pe săptămînă pentru o oră între 18-20 oricînd în această perioadă sunt peste 100 de oameni pe pietonală.
Lăţimea promenadei Cu 100mp pe persoană la o lungime de 450m este nevoie de 7 m lăţime, ceea ce presupune o îngustime mult mai mare decăt ne-am imaginat.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PROMENADA NODURI DE ACTIVITATE SI LEGATURILE PIETONALE cu zona centrala NODURI DE ACTIVITATE MULTIPLICATE PRIN STRATEGIA PROPUSA necesita puncte de interes intermediare la 450m sursa: -“Spaţiu Public, Element Cheie în Administrarea Oraşului” (“Public Space Key Element of the City Administration”) Radu Radoslav, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, ISSN 1844-802X
PROMENADA SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 Se necesita pe traseele pietonale spre Cetate dinspre Traian si Badea Cartan puncte de activitate nou create autor Gaman M., Malaescu A mentor Radoslav R
PROMENADA STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA 2013-2014 PROPUNERE
Sursa: Stanciu Mădălina, mentor Radoslav R an IV, studiu paternuri UTR Dimbovita Timisoara Facultatea de Arhitectură și Urbanism, 2013-14 UPT
PROMENADA Există promenade de succes pentru 2.000 locuitori dar şi pentru 2 milioane ca la Las Ramblas din Barcelona. Într-un sat pescăresc de 2.000 locuitori în setul de valori plimbatul ocupă o poziţie de vîrf, astfel că nu este nevoie de atîta populaţie. La Barcelona evenimentul este regional pentru că lumea vine de la zeci de km cu maşina ca după ora 10 seara să participe la acest ritual. Caracteristica de succes pentru o promenadă este aşadar densitatea mare a utilizatorilor. Deasemeni ea trebuie asociată cu locuri de atracţie precum sunt locurile de mîncare sau micile magazine. Trebuie avut în vedere întotdeauna o „destinaţie” un scop pentru o plimbare, precum băutul unei cafele sau servirea unei îngheţate, motive care sunt real sau pur imaginare. Distanţa între punctele de atracţie nu are voie să fie prea mare respectiv cca 500m.
Punctele de atracţie pot fi o biserică, o îngheţată, un bar, un cinema şi pe parcurs trebuie să fie locuri de stat, bănci Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PROMENADA
AŞADAR: Încurajaţi formarea graduală de promenade în inima fiecărei comunităţi, legînd astfel nodurile de activitate principale. Amplasarea lor trebuie să fie centrală astfel încît din orice punct al comunităţii să nu mergi mai mult de 10 minute pe jos pînă la ea. Punctele de interes trebuie amplasate la cele două capete pentru a asigura o mişcare constantă de du-te vino. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PROMENADA
DUBROVNIK sursa: RR 2008
PROMENADA
DUBROVNIK sursa: RR 2008
PROMENADA Nu contează cît de lată este promenada ci doar cîţi oameni absoarbe ea conform cu DENSITATEA PIETONALĂ-123. Promenada este dependentă de activităţile de a lungul ei NODURI DE ACTIVITATE-30. Unele din promenade trebuie să fie deschise noaptea VIAŢA DE NOAPTE-33 şi vor conţine o concentrare de magazine STRADA COMERCIALĂ-32. Trebuie ca din cînd în cînd să includem aici nebunii CARNAVALUL-58, DANSUL PE STRĂZI-63 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PROMENADA
PROMENADA Studiu pietonala Iulius Mall extindere III-Cetate Legatura principala paralela cu strada Sursa: FAUT UPT an IV 2014 Autori Tamas Emanuel, Boldor Mihaela, Tarina Zoltan mentori Danciu M, Radoslav R
PROMENADA Studiu pietonala Iulius Mall extindere III-Cetate Legatura secundara paralela cu strada Sursa: FAUT UPT an IV 2014 Autori Tamas Emanuel, Boldor Mihaela, Tarina Zoltan mentori Danciu M, Radoslav R
PROMENADA Studiu pietonala Iulius Mall extindere III-Cetate Legatura principala paralela cu strada Sursa: FAUT UPT an IV 2014 Autori Budau,Fratila,Luca mentori Danciu M, Radoslav R
SCHIMB DE IDENTITATE
PROMENADA Studiu pietonala Iulius Mall extindere III-Cetate Legatura principala paralela cu strada Animare cu chioscuri Sursa: FAUT UPT an IV 2014Autori Budau,Fratila,Luca mentori Danciu M, Radoslav R
MOD DE TRANSLATARE A IDENTITATII
PROMENADA Studiu pietonala Iulius Mall extindere III-Cetate Legatura secundara /principala prin parc Sursa: FAUT UPT an IV 2014 Dogar Domokos mentori Danciu M, Radoslav R
• STRADA COMERCIALĂ
STRADA COMERCIALĂ Acest patern ne ajută să completăm MAGIA ORAŞULUI-10 şi PROMENADA-31, după cum în realitatea ajutăm să se genereze şi REŢEAUA DE COMERŢ-19 Centrele comerciale depind esenţial de modul prin care se face accesul la ele. O condiţie importantă este că ele trebuie să fie lîngă o arteră de trafic intens. Dar sunt situaţii cînd comercianţii au nevoie şi de linişte, de un acces pietonal favorabil. Dacă cele două principii se suprapun centrul nu funcţionează corect. (str. Brîncoveanu) Deseori marile magazine sunt înşiruite de a lungul marilor artere de circulaţie ţinînd cont doar de artera de mare trafic (ex.
magazinul Bega).
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STRADA COMERCIALĂ Vînzătorii stradali sunt poziţionaţi în acord cu parcursul soarelui; Vînzătorii stradali facilitează mişcarea pietonală; Magazinele globale îşi vînd mărfurile lor pe străzi populare; Vînzătorii posedă cunoştiinţe analitice ale cartierului; Magazinele atrag alte magazine; Brandurile comerciale atrag oamenii. Prezenta oamenilor atrag brendurile; Lanturile familiare de magazine sunt landmark-uri; Vînzătorii stradali completează selecţia de magazine din jur; Turiştii cară bagaje; Magazinele ofera pungi, bagaje; Traficul uman este complementar cu orarul magazinelor; Vînzătorii stradali întăresc fructuaţiile orare;
STRADA COMERCIALÄ‚
Budapesta 2012 sursa:RR strada comerciala tactica prudentiala
STRADA COMERCIALÄ‚
Budapesta 2012 Strada comerciala Tactica prudentiala sursa:RR
STRADA COMERCIALĂ Locurile de concentrare comerciale depind de locurile goale; Vînzătorii stradali urmează golurile distruse; Mărfurile sunt depozitate in pivnita; Livrările sunt limitate la orele matinale ale dimineţii; Livrările cu furgoneta blochează strada; Magazinele conduc oamenii; Magazinele sunt noi, clădirile sunt vechi; Proprietarii de magazine îşi pun gunoaiele în afara străzii; Petrecerea zilei se intimpla pe stradă; Muncitorii au haine de lucru
STRADA COMERCIALĂ GALATI 1941 STR PORTULUI
STRADA COMERCIALĂ Soluţia adoptată azi este shoping centerul care este amplasat de a lungul unei artere de circulaţie fiind ideale doar pentru maşini. (ex. Billa, Kaufland, Iulius-Mall etc) Chiar dacă există un pietonal interior pentru oameni (Iulius Mall), ele ca ansambluri sunt rupte de oraş şi trăiesc în mijlocul unei parcări imense. (STRATEGIA CELOR 2 MALL URI) Pentru a imbina avantajele ambelor premize prezentate magazinele trebuie aranjate de a lungul une străzi care este ea însăşi pietonală, dar care are în capete o arteră de mare trafic( ex Viena).
STRADA COMERCIALÄ‚ SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 Se necesita pe traseele pietonale spre Cetate dinspre Traian si Badea Cartan puncte de activitate nou create autor Gaman M., Malaerscu A mentor Radoslav R
STRADA COMERCIALĂ STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav
STRADA COMERCIALĂ
AŞADAR: Încurajaţi centrele comerciale locale aranjate sub forma unor scurte străzi pietonale, care intersectează artere principale de trafic intens. Trebuie să existe parcaje în spatele magazinelor Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STRADA COMERCIALĂ ISTAMBUL 2012 SURSA GAMAN
MS
STRADA COMERCIALĂ
ISTAMBUL 2012 SURSA GAMAN
MS
STRADA COMERCIALĂ ISTAMBUL 2012 bazar SURSA GAMAN
MS
STRADA COMERCIALÄ‚ BERNA strada comerciala cu portic 2010
sursa rr
STRADA COMERCIALÄ‚
BERNA strada comerciala cu portic 2010
sursa rr
STRADA COMERCIALÄ‚
BERNA strada comerciala cu comert la subsol 2010
sursa rr
STRADA COMERCIALÄ‚
BERNA strada comerciala cu portic la parter ridicat 2010 sursa rr
STRADA COMERCIALÄ‚ Zuger Elvetia strada comerciala cu parter ridicat 2010
sursa rr
STRADA COMERCIALÄ‚
Whitechapel & Commercial Road_London comert ambulant sursa GAMAN MS
STRADA COMERCIALÄ‚
Whitechapel & Commercial Road_London comert ambulant
sursa GAMAN MS
STRADA COMERCIALÄ‚
Whitechapel & Commercial Road_London comert ambulant GAMAN MS
sursa
Venezia 2008 STRADA COMERCIALĂ
Rotterdam 2009 sursa RR
STRADA COMERCIALÄ‚ Strada medievala Tallin Estonia 2012
STRADA COMERCIALĂ Talinn sursa RR
STRADA COMERCIALĂ Trataţi caracterul fizic al străzii ca orice STRADĂ PIETONALĂ-100 REŢEA DE TRASEE PIETONALE ŞI DE MAŞINI-52, perpendiculare cu principalele ARTERE CU SENS UNIC-23, avînd magazine cît de mici MAGAZINE INDIVIDUALE PROPRII-87. Unde strada comercială traversează o arteră majoră oferiţi prioritate pietonului TRAVERSAREA ARTERELOR-54 (ex. Bilbao). Asiguraţi locuri de parcare în spatele magazinului PARCAJE PROTEJATE- 97, ACOPERIŞUL DE PÎNZĂ-244 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STRAZI COMERCIALE Timisoara 2014 sursa lucrare dizertatie master urbansim autor Badescu R, mentor RR 2014
Badescu R
STRADA COMERCIALÄ‚
STRADA COMERCIALĂ STUDIU DE CAZ CUM S-AU DISTRUS STRAZILE COMERCIALE DIN TIMISOARA? STR BRINCOVEANU STR RESITA
STRADA COMERCIALĂ
STRADA COMERCIALĂ
SITUATIA PARTERELOR EXISTENT - PERSPECTIVE
STRADA COMERCIALĂ
STRADA COMERCIALĂ STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA 2013-14
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița
โ ข VIAลขA DE NOAPTE
VIAŢA DE NOAPTE
Acest patern se referă la activităţile de noapte. Multe din activităţile oraşului se opresc în timpul nopţii, aşa că cele care stau deschise toată noaptea vor face mult pentru viaţa oraşului. Aceasta deoarece:
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
VIAŢA DE NOAPTE Oamenii se bucură dacă au unde merge noaptea. Noaptea într-un oraş este ceva special Activităţile de seara precum cafeneaua, cinema, îngheţata, staţiile de benzină, barurile trebuie adunate într-un singur loc pentru că nici una din ele nu rezistă singure. Mulţi oameni nu ies noaptea în oraş pentru că simt că nu au unde merge. În fapt oamenii simt nevoia de a ieşi afară şi nu de a merge la un stabiliment anume. Un centru luminat funcţionează ca un focar de atracţie pentru
aceşti oameni.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
VIAลขA DE NOAPTE SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 Se necesita pe traseele pietonale spre Cetate dinspre Traian si Badea Cartan puncte de activitate nou create autor Gaman M., Malaerscu A mentor Radoslav R
VIAŢA DE NOAPTE • _ frica de întuneric este o experienţă umană pentru doar de căteva decenii există lumină artificială. În trecut în noapte trebuia să fi protejat şi nu să te plimbi. • _crimele se petrec pe o stradă cînd este lumină, dar ea nu este suficientă • _este necesar ca să existe minumum de 7 surse de lumină. • _ centrele de seară pe care omul nu le poate folosi şi noaptea sunt slabe. Lincolm Center din New York este un astfel de exemplu. Nimeni nu merge la balet sau la teatru în timpul nopţii. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
VIAŢA DE NOAPTE Ca atare trebuie activităţi care se susţin reciproc grupate, pentru a face micile pieţe să aibă viaţa de noapte. Un teatru, un restaurant, un bar, un magazin deschis toată noaptea sau o cafenea, un meeting hall, o berărie sau un bar, un bowling sau o gară, un hotel, un night club, un cazino sunt funcţiuni care se sprijină reciproc şi fac să funcţioneze viaţa de noapte. Spoturile vieţii de noapte animă traficul pietonal; Oamenilor le e frică de întuneric; Multe lumini iluminează noaptea Alte tipuri de utilizarea terenului: baruri; magazine pentru adulti; magazine unde se vind bauturi; Bail bonds Statiile de benzina Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
VIAŢA DE NOAPTE
AŞADAR: Amplasaţi împreună magazine, locuri de distracţie şi servicii ce sunt deschise toată noaptea pentru a crea centre de viaţă noaptea, bine luminate, sigure, cu viaţă care cresc activitatea pietonală în timpul nopţii prin acele pieţe publice iluminate Încurajaţi ca aceste centre de viaţă de noapte să fie risipite în tot oraşul. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
VIAŢA DE NOAPTE Trataţi proiectarea fizică a vieţii de noapte ca orice NOD DE ACTIVITATE-30, cu singura diferenţă că toate funcţiunile sunt deschise şi noaptea. Acest loc poate cuprinde PRIMARIA LOCALĂ-44, CARNAVALUL-58, DANSATUL PE STRĂZI-63, CAFENEAUA PE STRADĂ-88, BERĂRIA-90, HANURILE-91 in Romania doar BORDELURILE Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
โ ข STAลขIA DE SCHIMB
STAŢIA DE SCHIMB Este locul unde oamenii pot schimba bicicleta cu trenul sau cu autobuzul pentru a lua o linie de mai mare distanţă (ex negativ, autogara, gara Timişoara). (EX POZITIV POSIBIL AEROPORT) Interschimbul joacă un rol central în transportul public. Dacă acest rol nu este îndeplinit corect sistemul de transport public nu este în stare să se susţină. Fiecare din noi are nevoie de transportul în comun. El este făcut pentru utilizatorii curenţi şi nu pentru cei ocazionali precum suntem noi de obicei. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
Staţiile de transport public dirijează traficul pietonal; Statiile de transport public sunt la graniţe; Chioscuri ziare, mincare Wc urile publice;
STAŢIA DE INTERSCHIMB
Reteaua metropolitana a sistemului de trenuri TOKYO
Pentru a menţine un flux sigur de utilizatori interschimbul trebuie să fie uşor de folosit după cum urmează:
1. locuirea şi locurile de muncă trebuie să fie distribuite în jurul staţiilor de schimb 2. staţia de schimb trebuie conectată la fluxul de oamenil prin străzi pietonale 3 .trebuie să fie uşor să schimbi un mod cu altul de călătorie.
STAลขIA DE INTERSCHIMB
Reteaua metropolitana a sistemului de trenuri TOKYO
STAลขIA DE INTERSCHIMB
Tokyo-Metro-Map
STAŢIA DE INTERSCHIMB STATI DE INTERSCHIMB LA AEROPORT SI STATII TERMINALE LA GARA DE NORD SI DE EST SURSA:-„Timisoara 2030 –A Metropolitan Area of European Importance” articol publicat in SCIENTIFIC BULLETIN of the „POLITEHNICA” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE, Tomul 52(66), Fascicola 2, 2007, pg 59-69, ISSN 1224-6026, ed POLITEHNICA,
STAลขIA DE INTERSCHIMB
STATII DE INTERSCHIMB majore PROPUNERE TRAMTREN 2014 sursa: CCUPT autori Radoslav R, Danciu M 2014
STAลขIA DE INTERSCHIMB STATII DE INTERSCHIMB AEROPORT PROPUNERE TRAMTREN 2014 sursa: CCUPT autori Radoslav R, Danciu M 2014
STATII DE INTERSCHIMB aeroport TV Timisoara PROPUNERE Sursa: lucrare dizertatie master urbansim 2014 autor Lozovan I, mentor RR, Harta M
STAลขIA DE INTERSCHIMB
STAŢIA DE SCHIMB a. Muncitorii sunt sufletul staţiilor de schimb. Astfel o parte din locuinţele din jurul staţiilor de schimb trebuie date oamenilor care depind direct de transportul în comun ca de exemplu oamenii bătrîni OAMENII ÎN VÎRSTĂ PRETUTINDENI-40 b. Staţia de schimb trebuie amplasată astfel încît deplasarea la şi de la ea să fie sigură, nu trebuie să fie murdară sau părăsită. Ea trebuie să fie în continuarea pietonalelor. Loturi de parcare trebuie să fie lîngă staţia de schimb. Trebuie să fie suficiente magazine şi chioşcuri pentru a menţine un flux suficient de mare în jurui ei. c. Ea trebuie să fie la max 200m de mers pe jos între punctele de schimbare dintre tipuri diferite de transport în comun (exnegativ gara autogara Timişoara). Dacă avem aceaşi tip de transport în comun distanţa trebuie să se reducă la 30m la linii obişnuite, 70 m la liniile rapide şi 100m la tren. Legăturile dintre staţii trebuie să fie acoperite prin ARCADE-119. Legăturile nu trebuie să aibă traversări de artere majore. În caz că ele există totuşi trebuie traversări subterane sau supraterane. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STAŢIA DE SCHIMB • AŞADAR: În orice staţie a reţelei de transport în comun trebuie: Sa înconjuraţi aceste staţii cu locuri de muncă şi locuire pentru cei ce necesită în mod special transportul public
Legaţi staţia cu reţeaua pietonală exterioară şi menţineţi această continuitate prin mici magazine şi chioşcuri şi cu parcaje Distanţele de transfer trebuie să fie sub 100m şi ca excepţie 200m Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
STAลขIA DE INTERSCHIMB STATII DE INTERSCHIMB URBANE SURSA: lucrare dizertatie reabilitare zona Fabric Timisoara master urbanism 2009-2010 Se necesita pe traseele pietonale spre Cetate dinspre Traian si Badea Cartan puncte de activitate nou create autor Gaman M., Malaerscu A mentor Radoslav R
STAŢIA DE INTERSCHIMB STATII de SCHIMB URBANE, PENTRU FUNCTIUNI –LOCUIRE, ZONE RESTRUCTURARE INDUSTRIE/SERVICI, ZONA UNIVERSITARA 20 sursa: CCUPT autori Radoslav R, Danciu M 2014
STATIA DE INTERSCHIMB STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA EXISTENT 2013-14
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița
STATIE DE INTERSCHIMB STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA PROPUNERE 2013-14
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița
• MULTUMESC