NOTE CURS 04 2014-2015 AN IV STRUCTURI URBANE
04. REลขELE URBANE DIN PUNCT DE VEDERE sociologic, architectural, spatial, ethnologic, al fuziunii transportului sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
Reţele care sunt născute şi încurajate să crească din punerea în relaţie a comunităţilor din gruparea anterioară sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
16. REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC 17. REŢEAUA DE TRAMTREN 18. REŢEAUA DE STRĂZI DE CATEGORIA I-II 19. REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT 20. REŢEAUA DE MAGAZINE
INFRASTRUCTURA Infrastructura este o investitie sociala pe termen lung ce ne permite sa construim mai efficient, in asa fel incit societatea sa functioneze mai bine. Orasele viitorului vor integra sistemul infrastructurii format din transport, canalizare, apa, energie, gunoi (centre de reciclare) etc, pentru a oferi servicii mai bune pentru locuitori, pentru protectia mediului si reducerea costurilor. ASADAR in UTR uri: locuinte multifamiliare (densitati mai mari) comert/ facilitati sociale-educationale/servicii/locuri de munca managemtul apei de ploaie in lacuri de retentie- piraie- canale desecari –riuri Interior: pietonale-bike Un system convenabil pentru biciclete/ extinderea pistelor de bike si pietonale Exterior: .Caile rutiere vor fi transformate sa nu mai fie focusate doar pe automobile, trecindu-se la o mixtura de utilizare. Aplicatiile de deplasari vor permite membrilor comunitatii sa imparta resurse; se va trece la combustibili alternativ-incarcare electrica- porturi de masini electrice; vehicolele se vor conduce singure; comunicarea cu drone Transportul public va fi mai efficient, mai ieftin, si va oferi servicii bune pentru conexiunile din zona metropolitana
Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM , prelucrare Radoslav R
Comparison of space usage by cars versus only one bus. http://sourceable.net/sustainable-cities-need-reduce-parking/?goback=%2Egde_104424_member_5837316699631661057 09.02.2014
โ ข REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Pentru a lega între ele zonele în care pietonul are prioritate (ZTP) de transport public (RTP) este nevoie ca între ele să funcţioneze un flux coerent şi continuu de oameni,informatie şi marfă. Întreaga reţea de avioane, de elicoptere, de trenuri, de vapoare, de feriboaturi, de autobuze, de taxiuri, de minibuze, de lifturi, de scări rulante trebuie să lucreze împreună, ca părţi a unui singur întreg.
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Din cauza multiplilor agenţi economici care gestionează aceste moduri de transport ele nu sunt stimulate să lucreze împreună. Copenhaga ok Olanda Belgia tren nu Timisoara nu Agenţii economici, operatorii în transportul public nu doresc cooperarea, ci doar concurenţa (calea ferata vs autobuze)
Studiu preliminar ARUP MOBILITATE TIMISOARA 2014
Workshop Urban Development Timisoara The Sustainable Urban Mobility Plan and the Opportunities of a Rail Connection between Timisoara Nord and -Est
Workshop Urban Development Timisoara Ce este Sustainable Urban Mobility Plan SUMP? obiective: Accesibiltate pentru toti Siguranta pentru toti Sunet redus Mediu responsabil Mediu atractiv urban/design Prin intelegerea resurselor limitate si constringerilor fizice
prioritizarea interventilor •Infrastructura inbunatatirea jonctiunilor Legaturile rutiere Liniile de autobuze Reteaua ciclabila
Operatiuni orarul Managementul traficului Managenentul operatiunilor cailor rutiere extraurbane majore Schema de inchiriere de biciclete
•Politici Politica pretul biletelor politica Planingul utilizarii terenului Politica referitoare la misiuni politica locurilor de parcarey
O abordare integrata Ce include: Imbunatatirea Transportului Public o schema a managementului parcarilor crearea unei infrastructuri de ciclabile pentru a reduce dependenta de automobil In
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Sistemul actual este organizat pe două dimensiuni. -Oamenii doresc să se mişte între două puncte. -Nici un sistem liniar (trenul este cel mai elocvent) nu poate oferi legături directe între numărul impresionant de puncte din oraş care solicită aceasta. Acest sistem poate funcţiona în fiecare punct doar dacă sunt legături multiple între o multitudine de sisteme diferite. Aceste legături trebuie să fie foarte scurte ca timp şi ca spaţiu. (10-20-30min sau 400-600-1000m)
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Oras liniar –CLUJ NAPOCA Linia de tramvai leagă cel mai mare cartier din Cluj de platforma industrială
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Oras liniar –CLUJ NAPOCA Aproximativ 75% dintre persoanele care locuiesc în din Cluj Napoca se află la o distanţă de cel mult 800 de metri faţă de linia de tramvai a oraşului
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Oras liniar –CLUJ NAPOCA Platforma industrială din din Cluj Napoca continuă să găzduiască un număr mare de firme
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Oras liniar –CLUJ NAPOCA
Modelele de densitate pot da informaţii pentru investiţiile în infrastructură din Cluj Napoca Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Oras liniar –CLUJ NAPOCA
Distribuţia angajaţilor oferă indicaţii cu privire la principalele fluxuri de navetă din Cluj Napoca
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Oras liniar –CLUJ NAPOCA
Distribuţia angajaţilor oferă indicaţii cu privire la principalele fluxuri de navetă din Cluj Napoca
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
HARTA TRANSPORTULUII PUBLIC IN TIMISOARA 2014
Sursa datelor: RATT
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP COMUNITATEA FABRIC TIMISOARA
SURSA:stud Gaman M, mentor Radoslav R , LUCRARRE DIZERATIE master urbanism 2010 FAT UPT
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP COMUNITATEA FABRIC TIMISOARA
SURSA:stud Gaman M, mentor Radoslav R , LUCRARRE DIZERATIE master urbanism 2010 FAT UPT
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
COMUNITATEA FABRIC TIMISOARA
SURSA:LUCRARRE DIZERATIE master urbanism 2010 FAT UPT Autor: Gaman M, mentor Radoslav R
SURSA:stud Gaman M, mentor Radoslav R , LUCRARRE DIZERATIE master urbanism 2010 FAT UPT
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP COMUNITATEA FABRIC TIMISOARA
SURSA:stud Gaman M, mentor Radoslav R , LUCRARRE DIZERATIE master urbanism 2010 FAT UPT
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP TIMIŞOARA 2011 THE COVERAGE OF THE ORIGINAL “CETATE” CENTER WITH PUBLIC TRANSPORT STATIONS RAZA 500M sursa CCUPT 2012
SURSA:CCUPT
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Cele două dificultăţi -Oamenii doresc să se mişte între două puncte. -Nici un sistem liniar nu poate oferi legături directe între numărul impresionant de puncte din oraş care solicită aceasta. se produc din cauză că: proprietarii sistemelor diferite de transport în comun sunt diferiţi, ei sunt în competiţie şi chiar dacă ar dori o cooperare este greu de realizat tehnic acest lucru fără o tehnologie interconectată (taxi radio, celular, internet). Acest lucru se agravează pe culoarele de circulaţie majore unde trenurile, autobuzele, microbuzele intră în competiţie pentru acelaşi pasager de pe acelaşi culoar. Nu se doreşte conectarea legăturile eficiente între aceste moduri de transport diferit. taxiurile în oraşele în tranziţie colectează pasagerii de a lungul culoarelor majore alungînd pasagerii din autobuze. Autobuzele foarte mari în comparaţie cu microbuzele sunt goale. Trenurile foarte mari in comparatie cu autobuzele sunt goale Dar fiindcă ele aparţin unor companii publice ele ar trebui să deservească periferiile chiar dacă sunt în pierdere. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Singura solutie este de a rezolva coordonarea diferitelor sisteme. Modul tradiţiona de transport public presupune că liniile sunt prioritare şi locurile de schimb sunt secundare. Propunerea constă în a inversa raportul de forţe şi anume nodurile de schimb să fie elementele primare şi liniile de transport elementele secundare. Astfel responsabilitatea se mută de la linii la staţii. Staţiile sunt responsabile pentru legăturile din sistem şi comunitate. Staţiile decid ce fel de serviciu trebuie să treacă pe acolo. Aceasta presupune un şef de staţie care gestionează totul eficient şi în interesul comunităţii care este deservită de acea staţie. Un astfel de sistem a fost realizat în Elveţia în secolul 19-lea. Indiferent de costuri, statul elveţian a realizat o reţea de căi ferate care deserveste cele mai dosnice localităţi şi aceasta nu ca o operaţiune de eficienţă economică, ci din cauza dorinţei comunităţilor care s-au luptat impotriva hegemoniei marilor oraşe care doreau centralizarea ţării. Sistemul francez era total diferit. El era perfect geometric concentrîndu-se total în Paris Toate comunităţile depindeau de legăturile din Paris. Este diferenţa dintre un stat centralizat şi unul federativ. Între un sistem bazat pe linii şi unul bazat pe staţii. Zona MetropolitanaTimisoara se poate apropia de acest sistem prin tramtren
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP AŞADAR: Trebuie tratate ca primare nodurile de schimb şi liniile de transport ca secundare. Aceasta se poate realiza prin creşterea stimulentelor în aşa fel încît diferitele tipuri de transport respectiv avionele, elicopterele, feriboaturile, trenurile, autobuzele, tramvaiele, troleibuzele, lifturile, scările rulante etc să-şi planifice liniile pentru a lega aceste noduri de schimb în speranţa că diferitele moduri sau linii se vor întîlnii în fiecare nod.
Rolul comunităţii locale de control asupra acestor noduri este esenţial pentru că ele pot contracta numai acele companii de transport care sunt dispuse să servească acele noduri în interesul comunităţii Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Obligaţi toate liniile de transport public să conveargă spre un singur nod de schimb. Aceasta cere ca în interiorul a 200m să existe o parcare în aşa fel încît oamenii să se poată deplasa pietonal NODURILE DE SCHIMB-34. Este foarte important ca staţiile majore să fie servite de un sistem care cuprinde foarte multe tipuri şi linii în aşa fel încît oamenii să nu mai fie obligaţi să folosească doar maşina privată Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
SURSA -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv (dr.arh. Radoslav Radu, 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
1. SISTEM INTEGRAT, INTERCONECTAT AVIOANE, ELICOPTERE, VAPOARE, TRENURI URBANE ŞI INTERURBANE, AUTOBUZE URBANE ŞI INTERURBANE, TRAMVAIE, MAXI-TAXI, TAXI, BENZI RULANTE, etc.
2. NODURILE DE SCHIMB ÎNTRE TIPURILE DE TRANSPORT ÎN COMUMPRIMORDIALE 3. EXTINDEREA REŢELEI DE TRANSORT ÎN COMUN ÎN AGLOMERAREA URBANĂ ŞI ÎN ZONA METROPOLITANĂ SURSA -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv (dr.arh. Radoslav Radu, 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP TREN METROPOLITAN Optimizarea infrastructurii existente de CALE FERATA, pentru dezvoltarea ZONEI METROPOLITANE TIMISOARA 2004
SURSA -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv (dr.arh. Radoslav Radu, 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP METROPOLITAN / URBAN TRAIN
• - using the existing railway infrastructure
SURSA -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv (dr.arh. Radoslav Radu, 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP TRASEU AUTOSTRADA - 2007 SISTEMUL URBAN ARAD TIMISOARA TRASEU CFR CU GN si GE NODURI DE INTERSCHIMB EXISTENT PROPUS
SURSA – CCUPT
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Centru Intermodal la Aeroport/gara tren urban-tren TGV/autogara; Gara Nord si Gara Fabric terminale; Timisul culoar verde: autor RR 2007
SURSA-„Timisoara 2030 –A Metropolitan Area of European Importance” articol publicat in SCIENTIFIC BULLETIN of the „POLITEHNICA” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE, Tomul 52(66), Fascicola 2, 2007, pg 59-69, ISSN 1224-6026, ed POLITEHNICA
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP MASTER PLAN 2009 (RS Roeleveld – Sikkes Arch - Den Haag) DEZVOLTARE SPATIALA PRINCIPALA SPRE AEROPORT
sursa: (RS Roeleveld – Sikkes Arch - Den Haag) Revista Urbanism Seria Noua nr 4/2010
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP MASTER PLAN 2009 (RS Roeleveld – Sikkes Arch - Den Haag) DEZVOLTARE SPATIALA PRINCIPALA SPRE AEROPORT
sursa: RS Roeleveld – Sikkes Arch - Den Haag Revista Urbanism Seria Noua nr 4/2010
SCENARIU DE IMPLANTARE A TRAM-TREN-ului IN TIMISOARA
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TAMPERE TRAMTREN
73% din costuri sunt sustinute de bilete Distante pietonale de la statii la locuinte/locuri de munca 400-600-800m Distante intre statii 180-1600m Viteza medie 19-22km/h Viteza maxima in exterior 70km/h Lungime tram 30m Project timeline Studiu inceput 2006 The City Council makes decisions about implementation in 2016 based on detailed plans made in 2015 - 2016. The first section of the tram system from Hervanta to City centre should be completed and in traffic in 2018 or 2019. The whole system should be completed by 2022. SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN TAMPERE
SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN TAMPERE DEZVOLTARII VIITOARE
SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN TAMPERE CONEXIUNI UNIVERSITATI
SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN TAMPERE LOCURI DE MUNCA & LOCUINTE
SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN TAMPERE Viteza medie 19-22km/h Viteza maxima in exterior 70km/h
SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TAMPERE tramten extindere regionala
SURSA:http://www.tampere.fi/english/transportandstreets/tramway.html 23.10.2014
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ FRANTA
Marimea oraselor unde opereaza tram trenul functie de eficienta economica/sociala/ecologica . In Franta din cele 27 sisteme urbane ce folosesc sau in constructie opereaza in 4 in sisteme urbane si Paris peste 1,000,000 locuitori. 14 in sisteme urbane sub 400,000 locuitori 5 in sisteme urbane sub 200,000 locuitori Frecventa 4-5 minute Statii de la 0,4km la 1,6 km Lungime peron 80m
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN Reims centru oras iarba/tram/auto
SURSA:A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN LeMans statii
SURSA:A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN Reims sens unic/ iarba/ pietonal
SURSA:A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP STUDIU DE CAZ TRAMTREN ORLEANS TRAVERSARE ZONA CENTRALA
SURSA:A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP TRAMTREN NANTES zona rezidentiala imobile individuale STRASBOURG
SURSA:A new French revolution https://www.linkedin.com/groups/Sustainable-integrated-landuse-infrastructures-spatial1109617?home=&gid=1109617&goback=%2Egde_1109617_member_5926452092913876992&trk=grp-name
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Strasboug 2012 parc deasupra parcaj , nivele diferite
sursa RR
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
TTT TRAM TREN TIMISOARA Autori Radoslav Radu Danciu Mihai 2014 RCUPT SURSA -“Provocari urbane si de amenajarea teritoriului. Studiu de caz: Sistemul Urban Timisoara” autori Radoslav Radu, Danciu Ionut-Mihai, Nicolau Jasmina, revista Repere- Uniunea Arhitectilor din Romania –filiala IasiOrdinul Arhitectilor din Romania filial Iasi Vaslui, RUR biroul territorial Regiunea de Nord Est, Facultatea de Arhitectura GM Cantacuzino Iasi , anul VI, nr 18, iunie 2014, ISSN 2067-3922, pg 38-49 -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 20132014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Evolutia caii ferate Timisoara 1857-
Sursa: dizertatie master urbanism 2009
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Evolutia caii ferate Timisoara 1876-1895
Sursa: dizertatie master urbanism 2009
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Evolutia caii ferate Timisoara 1902
Sursa:dizertatie master urbanism 2009
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP RETEAUA DE CAI FERATE REGIO IN EUROREGIUNE/minute
Sursa CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Disfunctionalitățile dintre rețeaua rutieră și cea feroviară în cadrul Municipiului Timișoara 2014
SURSA CCUPT autor RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP shema propusa a sistemul de cai ferate in S.U.T 2014 si conexiunile lui cu coridoarele europene necesita centura feroviara
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP shema propusa a transportului feroviar si tramtrenului in MT 2014 si conectivitatile lor cu suburban regio Tram –Train
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP reteaua de transport rutier si feroviar in ZMT 2014 PROPUNERE: centura feroviara in nord pentru eliberarea zonei centrale de calea ferata
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Nod intermodal aeroport TV Timisoara 2014 PROPUNERE
ursa: lucrare dizertatie master urbansim FAUT UPT 2014 autor Lozovan I, mentor RR, Harta M
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Propunere 2014 varianta 1 etapa I statie Solventul racord str Bogdanesti traseu 1 dublare cale rulare str Bogdanesti prin Cetate –Fabric- gara Est -Aeroport etapa realizabila fara disturbare urbana
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP
Propunere 2014 varianta 1 etapa I statie Solventul racord str Bogdanesti DETALIU traseu 1 dublare cale rulare str Bogdanesti prin Cetate –Fabric- gara Est -Aeroport etapa realizabila fara disturbare urbana
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REŢEAUAPropunere DE TRANSPORT PUBLIC RTP 2014 varianta 1 etapa I statie Solventul racord str Bogdanesti traseu 1 dublare cale rulare str Bogdanesti DETALIU prin Cetate –Fabric- gara Est -Aeroport etapa realizabila fara disturbare urbana
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Propunere 2014 varianta 1 etapa II statie Solventul str Bogdanesti, traseu1 prin Cetate –Fabric- gara Est -Aeroport traseu 2 b dul Cetatii, Miresei, Divizia 9 cavalerie Gara de Est Aeroport
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Propunere 2014 varianta 1 etapa II statie Solventul str Bogdanesti, traseu1 prin Cetate –Fabric- Gara Est -Aeroport traseu 2 b dul Cetatii, Miresei, Divizia 9 cavalerie Gara Est Aeroport traseu 3 b Solventul- Calea Sagului- spitalul judetean- calea Buziasului - Gara Est Aeroport
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP Propunere 2014 varianta 2 Eliminarea disfunctionalitatilor dintre rutier si feroviar prin aplicarea solutiei tramtren in MT
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP VARIANTA 2 Statiile de transport in comun tram-tren in MT
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP VARIANTA 2 Statiile de transport in comun - acoperirea zonelor distante - tram-tren in MT
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE TRANSPORT PUBLIC RTP VARIANTA 2 Statiile de transport in comun - acoperirea zonelor functionale- tram-tren in MT
SURSA CCUPT 2014 autori RR si Danciu M
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE CATEGORIA I-II
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE CATEGORIA I-II BUCURESTI 2012
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE
CATEGORIA I-II
artere de categoria I penetratiile- radiale evolutie
sursa lucrare dizertatie master urbansim FAT UPT 2009
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE artere de categoria I radiale si inele EVOLUTIE
sursa lucrare dizertatie master urbansim FAT UPT 2009
CATEGORIA I-II
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE artere de categoria I radiale si inele EVOLUTIE
sursa lucrare dizertatie master urbansim FAT UPT 2009
CATEGORIA I-II
REŢEAUA DE STRĂZI DE
CATEGORIA I-II
TRAFIC GREU IN EXTERIORUL INELULUI II 2005
SURSA -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE STRĂZI DE
CATEGORIA I-II
SITUAŢIA EXISTENTĂ – PROPUNERI - INELE PENETRAŢII (CATEGORIA I ŞI SUBUBTRAVERSĂRI, SUPRATRAVERSĂRI ŞI PODURI – ETAPA FINALA
-“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE STRĂZI DE
CATEGORIA I-II
PRIORITIZARE ET I - SUBTRAVERSĂRI, SUPRATRAVERSĂRI CALEA FERATA /PODURI PESTE CANALUL BEGA
1. supratraversare cale ferata Fabrica de Tigari; 2. subtraversare calea ferata str. Jiu; 3. pod peste Bega str. Jiu –splai T.Vladimirescu; 4. subtraversare cale ferata Popa Sapca; 5. pod peste Bega str.Bobalna
-“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al, iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
REŢEAUA DE STRĂZI DE
CATEGORIA I-II
UTR uri intre strazile de categorie I si II si conectivitatea lor functie de populatie, facilitati
SURSA:Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-51-
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE CATEGORIA I-II HARTA DE ZGOMOT TIMISOARA 2008 ZIUA NOAPTEA SURSA PMT
[3]
REลขEAUA DE STRฤ ZI DE
CATEGORIA I-II
MASTER PLAN 2012 SE PRECONIZEAZA INTRODUCEREA UNEI MAGISTRALE RUTIERE (MARO) CE TAIE ORASUL IN DOUA ACEASTA PRESUPUNE COSTURI IMENSE DE INGROPARE PARTIALA SAU TOTALA PENTRU A RASPUNDE CONDITIILOR IMPUSE IN 2015 CONF EXEMPLELE URMATOARE
Sursa:EXTRAS MASTERPLAN TIMISOARA 2012 DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
ARTERE DE CATEGORIA I-II PROPUNERE 2014 BULEVARD RUTIER TRANZIT PARTIAL INGROPAT SUA DENVER sursa: http://www.i-70east.com/
ARTERE DE CATEGORIA I-II PROPUNERE 2014 BULEVARD RUTIER TRANZIT INGROPAT OLANDA MAASTRICHT sursa: http://www.west8.nl/projects/all/groene_loper_ a2_maastricht/
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Nu este posibil de a evita arterele de mare viteză. Problema este de a le amplasa şi de a le construi în aşa fel încît să nu se distrugă mediul şi comunităţile sociale. Viteza mare produce imense pagube dacă este poziţionată prost pe culoare de deplasare. -Imbulzeala traficului tinde sa aduca agresivitate; -Auto merg mai repede pe drumurile mari, decit pe strazi laturalnice; -Cu cit ele se maresc ambuteiajul creste Aceste culoare împart comunităţile în două, taie malurile, taie accesul în teritoriu, crează mult zgomot.
Între 500m şi pînă la 2-3 km zgomotul unei autostrăzi este simţit ca un fundal deranjant. Pentru a evita aceste neajunsuri este necesar :
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
ARTERE DE CATEGORIA I-II AŞADAR: Nici o comunitate care funcţionează ca o zonă de transport pietonal nu va fi traversată de o arteră de viteză mare. Aceasta trebuie să fie adiacentă comunităţii. Astfel se poate călători de la o comunitate la alta de la o regiune la alta. O arteră de mare viteză trebuie să permită accesul la teritoriul înconjurător a unei comunităţi de transport local pietonal fie direct fie prin traversări ecologice şi pietonale. arterele de mare viteză trebuie să fie protejate acustic pentru a nu afecta mediul înconjurător. Aceasta presupune fie valuri de pămînt de 7,5 m, fie panouri de protecţie de 5 m, fie structuri de parkinguri, fie depozite.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
ARTERE DE CATEGORIA I-II Protectie acustica valuri de pămînt de 7,5 m Germania sursa: Branea AM Gaman M
ARTERE DE CATEGORIA I-II ECOBARIERE fonice
ARTERE DE CATEGORIA I-II Nici o comunitate UTR care funcţionează ca o zonă de transport pietonal nu va fi traversată de o arteră de viteză mare.
Sursa: RR et al 2012
ARTERE DE CATEGORIA I-II
SURSA:-“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv (dr.arh. Radoslav Radu, iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II
2. COMPLETAREA INELELOR ŞI PENETRAŢIILOR (RADIALE)-MĂSURI -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” studiu colectiv. Radoslav Radu, iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
1. 2. 3. 4.
5. 6.
7. 8. 9. 10.
PENETRAŢIILE ( RADIALELE) ÎN EXTRAVILAN PROFIL PENTRU 6 BENZI (36m LĂŢIME) NOILE INELE DIN EXTRAVILANUL EXISTENT TREBUIE SĂ FIE INTRE 2 km PÂNĂ LA 4 km, LĂŢIME MINIMĂ A INELELOR 26m COMPLETAREA INELELOR II SI IV INTRAVILAN PROGRAMUL CELOR 10 TRAVERSARI INTRAVILANE(4 poduri peste Bega si 6 traversari de cale ferata) ELIMINAREA LINIILOR DE CALE FERATĂ REZIDUALE CARE ÎMPIEDICĂ FLUENŢA INELELOR ŞI PENETRAŢIILOR LOCURI DE PARCARE ADIACENTE INELELOR PENTRU SPAŢII COMERCIALE MAI MARI DE 400mp PE TEREN PROPRIETATE - CONFORM HCL nr. 152 din data de 12/21/2004 – ( NERESPECTAREA HCL DUCE DUPĂ MARTIE 2006 LA SUSPENDAREA ACTIVITĂŢII COMERCIALE) ELIMINAREA DEPOZITELOR EN GROS DIN INTERIORUL INELULUI 2 (NERESPECTAREA HCL DUCE DUPĂ MARTIE 2006 LA SUSPENDAREA ACTIVITŢILOR COMERCIALE) CONSTRUIREA INTERPORTOTURILOR ADIACENTE CENTURII AUTO ŞI A CĂII FERATE PENTRU ELIMINAREA TRANSPORTULUI GREU ŞI A DEPOZITĂRILOR DIN ORAŞ LA TRAVERSĂRILE PIETONALE ALE PENETRAŢIILOR ŞI INELELOR - INSULE DE PROTECTIE PE MIJLOC ( Ex. str. Gh.Llazar in dreptul Liceului I.Mincu) TRAVERSĂRILE PIETONALE UNDE ESTE CONFLICT MAJOR ÎNTRE AUTO ŞI PIETONI (ex. Str. CLUJ – Aleea STUDENTILOR) VOR FI LA NIVELUL TROTUARELOR
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Eliminarea liniilor de CALE FERATĂ REZIDUALE •
Această operaţiune este necesară pentru fluentizarea circulaţiei auto, eliminîndu-se astfel barierele existente. Pe spaţiul rămas liber se poate edifica trama stradală necesară aglomerării urbane de categoria 1 şi 2
-sursa:“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II
-“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Plan urbanistic Zonal cu caracter director TIMISOARA SUD studiu
-sursa:“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studii de fezabilitate aprobate de PMT 2005 in urma “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
-sursa:“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studii de fezabilitate aprobate de PMT in urma “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
Extindere la 4 benzi de circulatie Bd. Antenei, sector Calea Lipovei – strada Demetriade Extindere la 4 benzi de circulatie Bd. Antenei – strada Popa Sapca Intersectie Calea Lipovei - Bd. Antenei
Intersectie Inel II – Bd. Antenei
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studii de fezabilitate aprobate de PMT in urma “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
Extindere la 4 benzi de circulatie strada Eroilor sector Cluj – Aleea Sportivilor Extindere la 4 benzi de circulatie strada V. Babes – strada Eroilor
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Studii de fezabilitate aprobate de PMT in urma “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Studii de fezabilitate aprobate de PMT in urma “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Studii de fezabilitate aprobate de PMT in urma “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
ARTERE DE CATEGORIA I-II
RETEAUA DE ALEI PIETONALE SI RETEAUA DE MASINI STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA 2014
Sursa: stud Stanciu Mădălina, mentor Radu Radoslav studiu an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT sursa schite: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de
www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de
www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania modelare teren protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de
www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de
www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II
Studiu norme trafic rutier germania zid protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Studiu norme trafic rutier germania Parkikg colectiv protectie fonica
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II Proiectare neintegrata
Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de
ARTERE DE CATEGORIA I-II
„Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
ARTERE DE CATEGORIA I-II
„Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
• ARTERELE DE CENTURĂ
ARTERELE DE CENTURĂ Amplasaţi arterele de mare viteză în delimitările dintre subculturi DELIMITĂRILE SUBCULTURILOR-13 şi nici o dată de a lungul malurilor de apă ACCESUL LA APĂ-25. Amplasaţi industria şi parcările supraetajate lîngă artere utilizîndu-le ca protecţie împotriva zgomotului CENTURA INDUSTRIALĂ-42, PARCAJELE CA PROTECŢIE-97. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
ARTERELE DE CENTURĂ/AUTOSTRAZI AUTOSTRADA BELGRAD TIMISOARA BUDAPESTA BUCURESTI
Sursa: stud Tudor D, Plugar A, Popescu C, mentor Radoslav R lucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2008
ARTERELE DE CENTURĂ/AUTOSTRAZI
ARTERELE DE CENTURÄ‚/AUTOSTADA varianta autoastrada Timisoara Belgrad
ARTERELE DE CENTURĂ Strategia de dezvoltare spatiala AUT
Sursa CCUPT -“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973638-440-0
ARTERELE DE CENTURĂ Sursa: PMT 2003 Coordonare Radoslav Radu
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT SCOALA Azi invatatul este individualizat si are loc in multiple locatii in acelasi timp (scoala, acasa, online, si in alte institutii-muzee, galerii, cladiri civice); Azi scoala ofera curricule ce stimuleaza explorarea si gasirea de noi oportunitati; Azi profesorii sunt facilitatori pentru invatare, cu o mentalitate flexibila; Azi tehnologia este inclusa in salile de clasa, pentru a rezista marilor schimbari ale lumii; Azi scoala include cursuri online si jocuri; Azi cursurile traditionalele sunt inlocuite de Open Sources si de E- textbooks Azi curricula este inplicata in lumea educatioanala reala, incluzind atit mentori teoretici cit si practicieni; Azi scoala este bazata pe invatarea si integrarea in viata a competentelor; Azi invatatul este adaptat pentru pregatiream de profesii care nu exista inca; Azi grupurile de invatare in comunitati mici si in programe de scolarizare acasa sunt fapte comune déjà; Azi programul “after school” se face in scoli sau in alte facilitati, cu subiecte diferite de la gradinarit pina la tehnologii emergente;.
Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT EDUCATIA CONTINUA Educatia continua se va adapta pentru a deveni invatamint de viata lunga. Invatamintul continuu este important pentru ca oamenii sa ramine competitivi si flexibili,
deoarece noile tehnologii schimba modul de lucru al oamenilor. Trebuie ca oamenii sa fie angajati in invatare pe intraga durata a vietii si sa fie deschisi la nou; Trebuie ca oamenii sa ramina in contact cu noile tehnologii si informatii; Trebuie ca invatatul sa fie parte din munca, pentru a ramine competivi; Trebuie ca scolile traditionale si curricula lor sa cuprinda pe linga procese educationale formale clasice si unele informale; Trebuie ca mentori sa faca stagii de pregatire prin training si mao ales prin traininguri practice; Trebuie ca oamenii tineri sa poata deveni mentori pentru colegii lor de munca mai batrini in asistarea lor de a se adapta noilor tehnologii; (codificarea este o competenta ce va deveni tot mai importanta in viitor, si noua generatie este mai familiarizata cu acest rol) Trebuie ca traingul sa fie oferit in locuri formale sau informale unde sunt incurajate noile tehnologii; Trebuie ca posibilitatile online de training sa se dezvolte in multe domenii si cursurile massive open online courses (MOOCs) sa devena un mod principal de acces la toate tipurile de educatie profesionala si de invatare in orice comunitate; ASADAR: incurajati invatamint mobil, informal- cursuri online, portale, videuri, experti de comunicare jocuri Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT SPATIILE PUBLICE DE INVATAMINT Cladirile publice precum bibliotecile, centrele comunitare, spatiile culturale, scolile, liceele, universitatile ofera oportunitati perfecte de intilnire si invatare. Imprastierea cunostiintelor este peste tot, in cluburi, cercuri de meserii, in mecanica, in constructii, tehnologii noi, limbi, gradinarit, etc; Experii locali pot impartasi cunostiintele lor cu vecinii lor; O larga varietate de cursuri de training sunt oferite de comunitatile locale in toate aspectele vietii. Impartasirea atelierelor de lucru sunt create pentru a impartasii cunostiintele si echipamentele noi; Invatamintul continuu pe toata durata viatii a devenit o practica acceptata de toata lumea; Reteaua de invatare personala va fi considerate un asset important pentru intelegerea mediului dintr-o comunitate; Retele sociale online leaga lumea reala cu subiecte specifice; Cunostiintele impartasite in book clubs si in alte locuri de intilnire se vor incuraja, precum si divertismentul in invatamint. Comunitatile online vor servi in acelasi scop. ASADAR: Crearea de spatii pentru invatamintul continuu va deveni actiunea favorita pentru cei tineri si batrini de a invata de a se juca cu materiale de constructii si noi tehnologii; Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM
RETEUA DE INVATAMINT DELFT 2012 FACULTATEA DE ARHITECTURA sursa: RR 2009
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Pactul National pentru Educatie PNE –autor Neamtu M. Tinta stabilita pentru perioada 2009-2012 este cuprinderea in educatia timpurie a peste 80% dintre copiii cuprinsi intre 3-5 ani” PARTILE SLABE ALE ACESTUI ACT: Valori antiliberale- PNE conduce la ” separarea copilului de parintii naturali” , ”sute de mii de baieti si fetite sunt chemati sa iasa din gratuitatea comportamentului ludic” Suspendarea familiei- PNE conduce ca ”familia largita” să nu mai fie ceea ce a fost poate odinioara in vechea Europa. De asemenea, comunismul a distrus atat de profund tesutul social din orase si sate incit notiunea de “comunitate locala” ramine vaga, mai ales pentru vecinii care locuiesc la bloc, se injura frecvent si abia se salute . Desi initiative coercitiva a statului ar parea binevenita in aceste imprejurari, piata organizata spontan pe baza mecanismului cerere-oferta poate oferi solutii particulare la problemele fiecarui strat demographic din zonele cultural distincte ale Romaniei” Asfixierea initiative private – Se mai uita ca obligativitatea educatiei reprezinta totusi un produs relative recent al Occidentului, fiind legat de proiectului statului prusac (aflat spre finele secolului XVIII lea sub conducerea lui Frederic al II lea) de a livra fiecarui cetatean o contraoferta pedagogica de inspiratie iluminista. Obligativitatea educacatiei de masa s-a generalizat abia in prima jumatate a sec XX lea, cu beneficii incontestabile.”
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Pactul National pentru Educatie PNE -Neamtu M. Criteriu cantitativIn tarile civilizate (cum ar fi SUA, statul Illinois), durata obligativitatii invatamintului este de numai 10 ani (in conditiile existentei ofertelor alternative la educatia etatista). Dupa 16 ani, unii tineri decid, incurajati de familie, sa invete direct meserie intr-un atelier, altii continua scoala intr-un colegiu. Romania isi constringe tineretul la minimum 13 ani de scolaritate. Mai mult “scoala va trebui sa-si extinda activitatile dupa orele de curs, asigurind timp de 8 ore conditii de invatare, recreere, sport, supraveghere si protectia propriilor elevi. Ea va veni astfel in sprijinul parintilor, va anticipa rezolvarea problemei sociale a unui excedent de peste 50.000 de profesori datorat declinului demographic si va contribui active la reducerea delicventei juvenile” ( conf raport comisie prezidential) Minciuna “binelui comun” – Acum peste jumatate de secol, Milton Friedman a introdus conceptual de “bonuri” (vouchers, echivalent al taxelor platite de fiecare contribuabil la bugetul de stat), aratind efecte remarcabile pentru educatie ale competitiei de tip capitalist, functional in mai multe state din SUA, Hong Kong, Chile, Irlanda, Suedia. ( vezi Robert C. Enlow& Leonore T. Ealy, Liberty& Learning: Milton Friedman s Voucher Idea at Fifty, Cato Institute, 2006) Decesul solidaritatii intergenerationalede ce ar mai vizita un adolescent casa bunicilor cind legaturile affective intre tinarul curios si batrinii obositi s-au rupt déjà la virsta de 3 ani, in virtutea unei ciclopice “educatii timpurii”
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Este vorba de o reţea virtuală şi nu fizică ca cele prezentate pînă acum dar pentru epoca actuală ea este foarte importantă. Într-o societate care pune accentul pe instrucţie, copii, studenţii şi adulţii devin pasivi şi incapabili să gîndească singuri şi să opereze apoi în viaţă. Creativitatea, acţiunea individuală nu poate creşte decît prin accentuarea studiului în locul instrucţiei.
INTERNETUL a schimbat in mod radical acest mod de învăţămînt.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Nu este cazul să criticăm şcolile noastre publice. ”EDUCAŢIA FĂRĂ ŞCOLI” aceasta ar fi alternativa. Această alternativă la controlul social din şcoli este participarea voluntară în societate prin reţelele ce oferă acces la toate resursele de învăţare. În realitate această reţea există, dar nu este folosită pentru scopuri educaţionale. Şcolile sunt proiectate după presupunerea că există un secret pentru fiecare lucru în viaţă, că binele vieţii depinde de cunoaşterea acestui secret, că secretele pot fi cunoscute doar printr-o ordine succesivă şi că doar profesorii pot expune acest secret. Noua speranta este de a facilita accesul la învăţare în spaţii fără pedigree Dacă cineva vrea să studize limba unui stat din India, un student de acolo poate să-i ofere metodele şi textele necesare Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT AŞADAR: În loc de a construi o şcoală într-un loc fix trebuie sa lucraţi pas cu pas pentru descentralizarea procesului de învăţămînt. Aceasta se poate realiza prin contacte cu multe locuri şi cu mulţi oameni de peste tot din oraş. Este nevoie de ateliere, profesori acasă, profesionişti care doresc să împărtăşească din cunoştiinţele lor. Tineri, copii mai în vîrstă care îi ajută pe cei tineri, muzee, grupuri de tineri care călătoresc, seminarii şcolare, ateliere industriale, oameni în vîrstă, acestea sunt conceptele cu care se poate face un nou tip de învăţămînt.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
RETEUA DE INVATAMINT DELFT 2012 FACULTATEA DE ARHITECTURA SPATIU PUBLIC IN FATA FACULTATII CONTACTE SOCIALE –CREATIVITATE SI PARCARE BIKE
sursa: Radoslav R 2009
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT
Concepeţi toate aceste situaţii ca formînd o şira spinării a procesului de învăţămînt. Supravegheaţi toate aceste situaţii, descrieţi-le şi publicaţi-le într-un curricullum al oraşului. Lăsaţi apoi studenţii, copii, familiile lor şi unităţile de vecinătate să plătească pentru şcoala lor, un fel de „vaucher” printr-o taxă comunitar. Construiţi noi facilităţi educaţionale în aşa fel încît să îmbogăţiţi această nouă reţea. Înseamnă 100 de case cu clasele aferente pentru 10.000 locuitori. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Încurajaţi formarea de seminarii şi ateliere în casele oamenilor ATELIERUL DE ACASĂ-157, asiguraţi-vă că oraşul are alei pietonale prin care copii pot să se plimbe în siguranţă COPII ÎN ORAŞ-57, (max 300-500m, dar fara traversari) construiţi case publice pentru copii, una în fiecare unitate de vecinătate CASA COPIILOR-86, creaţi un mare număr de mici şcoli orientate spre muncă în zonele dominate de muncă şi comerţ ŞCOLILE CA FRONTURI COMERCIALE-85, SCOLILE INSOTITE DE TERENURI SI SALI SPORT in fiecare UTR
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Insotita de terenuri deUrbane sportTimişoara” propunere “Timisora 2030” Sursa -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005 SPORT GROUNDS IN RESIDENTIAL AREAS proposed HCL 2005
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Insotita de sali de sport “Timisora 2030” Sursa -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbanepropunere Timişoara” Radoslav Radu et al., iulie 2005 Timişoara- aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
SPORTS HALLS proposed 2005 HCL
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT
Scoli si licee Timisoara
Raza de influenta a centrelor /scoli de cartier cu teren si sala de sport, pe comunitati / UTR existent 2009 Sursa “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
SCOLILE in toate UTR
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT Terenuri de sport Timisoara
Raza de influneta a terenurilor si salilor de sport, pe comunitati /UTR existent 2009 Sursa “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
SCOLILE INSOTITE DE TERENURI in toate UTR
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT
Scoli si terenuri de sport Timisoara
Raza de influenta a facilitatilor sportive pe comunitati /UTR existent 2009 Sursa “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
SCOLILE INSOTITE DE TERENURI in toate UTR
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT
Bazine de inot Timisoara
Raza de influenta a bazinelor de inot, pe comunitati / UTR existent 2009 Sursa “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT UTR FABRIC TIMISOARA
Sursa: zona Fabric lucrare dizertatie master urbansim 2010 autoir Gaman M, mentor RR
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT
Sursa: zona Fabric lucrare dizertatie master urbansim 2010 autoir Gaman M, mentor RR
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT încurajaţi adolescenţii să lucreze şi să-şi facă organizaţiile lor proprii SOCIETATEA TEENAGERILOR-84, trataţi universitatea ca locul unde un adult poate învăţa de la toţi adulţii din regiune UNVERSITATEA CA PIAŢĂ DE SCHIMB- 43 şi folosiţi munca reală a profesioniştilor şi comercianţilor ca moduri de bază pentru educaţie MAESTRU ŞI UCENICUL- 83
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
Tema cercetare Amplasarea INCUBOXX pe strada Circumvalatiunii Poate crea un cluster in zona? Daca da cum reactioneaza Campusul Universitar I: Se intareste sau se slabeste?
• REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ)
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ) SHOPPING Procesul shopingului este in continua schimbare si se asteapta ca asta sa continue cu noile tehnologii; Produsele locale sunt din ce in ce mai apreciate pentru unicitatea lor, fapt ce marile branduri nu-l pot atinge; Shopingul de la persoana la persoana a crescut; Oamenii platesc fara contact direct cu vinzatorul; Magazinele traditionale sunt inlocuite de magazinele online sau outlet; Vinzatorii ambulantii livreaza liberi pe strada de pe tarabe sau din din bus-vanuri; Drone delivery (livrarea ambulanta) devine comuna; Comertul in spatiu traditional fix devine tot mai putin; Mallurile traditionale vor continua sa se inchida, iar cladirile lor pot fi inlocuite ca functiune cu spatii recreative; Panourile publicitare sunt personalizate prin supradimensionarea realitatii modelind tot mai sofistaicat preferintele individuale; A aparut un nou tip de entreprenori comerciali in care fiecare poate vinde-cumpara marfuri sau servicii. Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM
RETEAUA COMERCIALA TIMISOARA existent 2004 sursa: PMT autor Radoslav R et al
RETEAUA COMERCIALA STRADALA/PIETE AGROALIMENTARE TIMISOARA existent 2005 sursa: PMT autor Radoslav R et al
RETEAUA COMERCIALA EN GROS IN INTERIORUL INELULUI II TIMISOARA existent 2005 sursa: PMT autor Radoslav R et al
RETEAUA COMERCIALA “Peste 80 de proiecte au fost anunțate în anii de boom imobiliar în orașele cu peste 100.000 de locuitori. Doar un sfert au fost finalizate, printre cele mai cunoscute fiind centrele Iulius Mall din Timișoara, Iași, Cluj și Suceava – dezvoltate de omul de afaceri Iulian Dascălu, cu o avere estimată de „Forbes România” la 120 de milioane de euro –,mallurile sub brandul Galleria, dezvoltate de GTC România și funcționale în Suceava, Piatra Neamț și Buzău, și Unirea Shopping Center Brașov, al doilea centru comercial sub acest brand, după cel din București, deținut de omul de afaceri Dan Adamescu, cu o avere de 900 de milioane de euro. În paralel, provincia era luată cu asalt şi de hipermarketurile și magazinele de bricolaj aparținând rețelelor internaționale precum Carrefour, Metro, Real, Bricostore, Cora sau Auchan, multe dintre ele ancore ale mallurilor și parcurilor de retail finalizate. Nici antreprenorii locali, precum frații Dragoș și Adrian Pavăl (proprietarii reţelei Dedeman, cu o avere de aproximativ 300 de milioane de euro), nu s-au lăsat mai prejos. Toate aceste magazine şi centre comerciale au generat parte din cerere pentru parcurile logistice și industriale dezvoltate în apropierea marilor orașe Cei trei ani de criză nu par că au schimbat prea mult priorităţile dezvoltatorilor imobiliari, care par pregătiţi să reia ofensiva. Cora şi Auchan au achiziționat terenuri sau au semnat contracte pentru proiecte comerciale ce urmează să fie finalizate în următorii doi ani: Maritimo Shopping Center din Constanța, deținut de Immofinanz, Palas Iași, dezvoltat de grupul de firme deţinut de Iulian Dascălu, Electroputere Retail Park Craiova, Adora Mall Craiova (în proprietatea companiei portugheze Sonnae Sierra). Şi dezvoltatorul AFI Europe România, compania care deţine şi operează AFI Cotroceni din Bucureşti, a anunțat recent că va demara, la sfârșitul acestui an sau începutul lui 2012, lucrările la un mall în Ploiești„ ANDREI PANAIT, Unde vor fi situate noile capitale office din România
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALA)
Acest patern defineşte procesul pas cu pas prin care se ajută să se amplaseze comerţul şi serviciile acolo unde este nevoie în aşa fel încît să întărească MOZAICUL DE SUBCULTURI-8 DELIMITĂRILE SUBCULTURILOR-13, şi economia descentralizată necesară pentru RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ-9, ZONELE DE TRANSPORT LOCAL PIETIONAL -11
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ) Magazinele atrag pietonii în adîncimea cvartalului; Localurile au cîini (sursa: Mikoleit A., Purckhauer M.(2011) -Urban Cod, ed. gta Verlag)
Fiecare magazin are un bazin spaţial şi uman de absorţie. Fiecare magazin ar trebui amplasat unde este un gol şi nu lăngă un magazin similar. Şi aceasta doar dacă bazinul de absorţie are suficientă populaţie magazinul poate supravieţui. Pentru înţelegerea fenomenului ne putem imagina pe plajă la mare un vînzător de îngheţată. Mai apare unul. Unde se plasează acesta? Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ)
Există două variante: A. cel de al doilea decide să împartă ţărmul cu primul vînzător. Se împarte juma juma. Ca atare cel de al doilea se plasează cît mai departe de primul pentru a prelua cu siguranţă jumătate din oameni. B. cel de a doilea se aşează lîngă primul El a decis să intre în concurenţă în speranţa că o să capteze pe toţi cumpărătorii posibili şi o să-l omoare pe primul comerciant. În aceiaşi situaţie este şi cu magazinele. De cele mai multe ori oamenii aleg soluţia a doua pentru că se simt mai în siguranţă Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ)
Prima alegere este mai bună pentru că este în favoarea consumatorului Magazinele tind să se îngrămădească în shoping centeruri. Pentru a genera o reţea omogenă de magazine este necesar să se parcurgă trei etape pentru amplasarea fiecărui nou magazin. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ) • AŞADAR: 1. identificaţi toate celelalte magazine ce oferă servicii similare şi amplasaţi-le pe o hartă. 2. identificaţi şi amplasaţi locaţiile de consumatori posibili. Indicaţi şi numărul şi densităţile posibililor consumatori din zona dată. 3. găsiţi pata goală cea mai mare din reţeau de magazine în zonele în care există posibili consumatori. 4. în interiorul golului din reţeaua de magazine similare, amplasaţi magazinul dorit lîngă cea mai mare îngrămădire de alte tipuri de magazine. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
REŢEAUA DE MAGAZINE (COMERCIALĂ) O reţea de magazine poate să se nască la următoarele distanţe: POPULAŢIE DISTANŢĂ MAGIA ORAŞULUI CENTRU 10 300.000 16,0 KM PROMENADA 31 50.000 6,5 KM STRADA COMERCIALĂ 32 10.000 3,0 KM PIAŢA CU MAI MULTE MAGAZINE 46 4.000 1,5 KM BĂCĂNIA DE LA COLŢ 89 1.000 0,8 KM Calculele au fost făcute pentru 3.500 locuitori la km pătrat Tipuri mixte de comert – mall, big box shop, strada comerciala, drive thru, etc (sursa: Mikoleit A., Purckhauer M.(2011) -Urban Cod, ed. gta Verlag)
RETEAUA COMERCIALA TRADITONALA Leon van Keulen Istambul Sanayi Mahellesi market vinzarea ambulanta, piete periodice,) se inchid pentru “curatenia orasului� si se construiesc mall uri (vezi Istambul, vezi Piata josefin Timisoara, vezi posibil Piata 700 scade rolul spatiului public ) sursa:http://theprotocity.com/through-istanbuls-marketplaces/sanayi_mahellesi13/
RETEAUA COMERCIALA TRADITIONALA BUCURESI INTERBELIC PIATA DE VECHITURI azi s-a inlocuit cu “second hand”
RETEAUA COMERCIALA TRADITIONALA
BUCURESTI PIATA UNIRII 1980 cca inlocuit cu mall
RETEAUA COMERCIALA TRADITIONALA TIMISOARA PIATA UNIRII 08.1903 cort pentru evenimente inchis
RETEAUA COMERCIALA TRADITIONALA piata Unirii Timisoara 08.1903
REลขEAUA DE MAGAZINE UTR FABRIC TIMISOARA
Sursa: regenerare zona istorica Fabric Timisoara lucrare dizertatie master urbansim FAT UPT 2010 autor Gaman M, mentor Radoslav R)
REŢEAUA DE MAGAZINE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA TIMISOARA
Sursa: Stanciu Mădălina, an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT Coordonator Radu Radoslav Comunitatea Dâmbovița
Sursa: stud Stanciu M, mentor R Radoslav studiu an IV, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT
PUZ TUDOR VLADIMIRESCU ZM ARAD
MOTODOLOGIE DE ABORDARE PROPUNERE CCUPT 2008 Radoslav Radu & Botis Radu
LIMITA VIITORULUI PUZ TUDOR VLADIMIRESCU
CALEA FERATA
DRUMURI EXISTENTE
FOSTA CARAMIDARIE
PARAU
ZONA DE PROTECTIE A CAILOR FERATE 100M
DRUMURI PROPUSE
LAC PROPUS
SPATIU VERDE PROPUS
COMPLEX COMERCIAL PROPUS
MULTUMESC